Capitolul

5 REDRESOARE

Redresoarele sunt convertoare statice cu comutaţie naturală care

realizează transformarea energiei electrice din curent alternativ în curent
continuu. Aceste convertoare statice realizate cu elemente
semiconductoare de putere pot funcţiona şi în regim de invertor cu
comutaţie de la reţea, convertind energia electrică din curent continuu în
curent alternativ.
În funcţie de numărul de faze putem avea:
î redresoare monofazate;
î redresoare trifazate.
În funcţie de cadranele în care funcţionează, redresoarele se
clasifică în:
¶ redresoare de un cadran - la care tensiunea şi curentul au un
singur sens (redresoare semicomandate);
¶ redresoare de două cadrane - la care tensiunea de la ieşire
poate fi pozitivă sau negativă (redresoare complet comandate);
¶ redresoare de patru cadrane - la care tensiunea de la ieşire
poate fi negativă sau pozitivă, iar curentul prin sarcină poate
circula în ambele sensuri.

5.1. Redresoare de două cadrane

Redresoarele de două cadrane sunt convertoarele statice care sunt

realizate numai cu elemente semiconductoare de putere comandate. Din
acest motiv ele se mai numesc şi redresoare complet comandate.
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

5.1.1. Funcţionarea redresoarelor de două cadrane

5.1.1.1. Redresoare monofazate

În fig.5.1.a. se prezintă un redresor monofazat cu punct median

(redresor de două pulsuri, p=2) şi în fig.5.1.b. un redresor monofazat în
punte (p=2), ambele complet comandate.

Fig.5. 1. Redresoare monofazate:

a) cu punct median; b) în punte

Redresorul monofazat cu punct median este format din două

elemente semiconductoare de putere (de obicei tiristoare) montate în
secundarul unui transformator cu punct median, sarcina fiind conectată
între punctul median şi catozii tiristoarelor. Cele două tiristoare conduc
succesiv.
Redresorul monofazat în punte este format din patru tiristoare,
sarcina fiind conectată în diagonala de curent continuu a punţii. În acest
caz conduc câte două tiristoare simultan, T1;T4, respectiv T2;T3.
Funcţionarea este similară în cazul celor două redresoare (cu
observaţia că la redresorul în punte conduc câte două tiristoare simultan),
deci este suficientă explicarea funcţionării redresorului cu punct median.
Se presupune că inductivitatea de sarcină are o valoare foarte mare ceea
ce ne conduce la un curent prin sarcină constant. De asemenea

76
tiristoarele se consideră ideale şi se neglijează pierderile în înfăşurările
transformatorului. Aplicarea semnalului de intrare în conducţie a tiristorului
T1 se realizează după trecerea timpului corespunzător unghiului a de
comandă, interval de timp măsurat odată cu trecerea prin zero, crescător,
a alternanţei pozitive a tensiunii us1. Cât timp tiristorul T1 conduce
tensiunea de la ieşire urmăreşte tensiunea us1. Stingerea tiristorului se
realizează natural prin polarizare inversă a tiristorului, odată cu intrarea în
conducţie a tiristorului T2. În timp ce tiristorul T2 conduce tensiunea de la
ieşire urmăreşte tensiunea us2.
În fig.5.2. se prezintă formele de undă pentru diferite unghiuri de
comandă a tiristorului în cazul unui redresor monofazat cu punct median.
Formele de undă pentru redresorul monofazat în punte sunt similare cu
acestea, doar că tensiunea redresată urmăreşte dublul tensiunii de
alimentare a redresorului.
Din analiza acestor forme de undă se pot desprinde următoarele
concluzii:
3 pentru unghiuri de comandă cuprinse între 0° şi 90° tensiunea
redresată este pozitivă, iar pentru aÎ[90°,180°] tensiunea
redresată este negativă;

0
a) a=0
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

b) a=450

c) a=900

0
d) a=135

78
 e) a=1800
Fig.5.2. Variaţia curenţilor şi tensiunilor în cazul redresorului monofazat cu
punct median

3 tensiunea medie redresată scade odată cu creşterea unghiului

de comandă a tiristoarelor, obţinându-se o variaţie a acesteia
între Udo (a=0), 0 (a=90°) şi –Udo (a=180°);
3 armonica fundamentală a curentului din primarul
transformatorului este defazată în urma tensiunii, valoarea
acestui defazaj fiind cu atât mai mare cu cât unghiul de
comandă a tiristoarelor creşte.

5.1.1.2. Redresoare trifazate

Redresoarele trifazate pot fi:

· cu fir de nul (fig.5.3.), obţinându-se un redresor de trei pulsuri
(p=3);
· în punte (fig.5.4.), obţinându-se un redresor de şase pulsuri
(p=6);
În cazul redresoarelor trifazate, intrarea în conducţie a tiristoarelor
poate avea loc numai când tensiunea pe tiristorul respectiv este pozitivă,
adică numai după punctul de comutaţie naturală (punctul A din fig.5.5.a.).
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

Fig.5. 3. Redresor trifazat cu fir de nul

Aplicând impulsuri de comandă (în funcţie de unghiul a de aprindere

a tiristoarelor), pentru redresorul cu fir de nul, se obţin formele de undă din
fig.5.5. În acest caz cele trei tiristoare din componenţa redresorului conduc
succesiv.

a) a=00

80
b) a=450

0
c) a=90

d) a=1350
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

e) a=1800
Fig.5. 5. Formele de undă pentru diferite unghiuri de comandă în cazul
unui redresor trifazat cu fir de nul

Redresoarele în punte trifazată sunt cele mai utilizate în practică. Ele

pot fi considerate ca fiind împărţite în două redresoare cu fir de nul,
formând ramura pozitivă P, respectiv ramura negativă, N. Tensiunea
redresată de la ieşirea redresorului în punte trifazată complet comandat se
obţine prin diferenţa tensiunilor redresate obţinute în cele două ramuri. În
fig.5.6. se
prezintă
formele de
undă ale
redresorului
trifazat în punte
pentru diferite
unghiuri de
comandă.

Fig.5. 4. Redresor trifazat în punte

82
a) a=00

0
b) a=90
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

c) a=1350
Fig.5.6. Formele de undă pentru diferite unghiuri de comandă în cazul
unui redresor în punte trifazată
După cum se observă din această figură există câte două tiristoare
care conduc simultan, unul din ramura pozitivă, celălalt din ramura
negativă.
Şi în cazul acestor redresoare se pot desprinde aceleaşi concluzii
privind tensiunea medie redresată şi defazajul între armonica
fundamentală a curentului din primar şi tensiunea din primarul
transformatorului de adaptare.

! Observaţii
3 În cazul redresoarelor de două cadrane, dacă sarcina este un
motor de curent continuu care funcţionează în regim de
generator cu Umcc>Uda, convertorul static poate funcţiona în
regim de invertor cu comutaţie naturală de la reţea.
3 Pulsaţiile tensiunii redresate sunt mai reduse odată cu creşterea
numărului de pulsuri a redresorului, pulsaţiile minime fiind
obţinute (pentru cazurile studiate) în cazul redresorului în punte
trifazată (p=6). Pentru a reduce pulsaţiile din tensiunea
redresată se pot utiliza şi redresoare cu p=12, 24,… pulsuri. În
fig.5.7. se prezintă schema unui redresor dodecafazat (p=12),
iar în fig.5.8 formele de undă corespunzătoare acestui tip de
redresor.

84
 Fig.5. 7. Schema unui redresor dodecafazat

Fig.5. 8.Variaţia tensiunilor pentru un redresor dodecafazat

 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

5.1.2. Calculul mărimilor caracteristice

redresoarelor de două cadrane

ëValoarea medie a tensiunii redresate obţinută la ieşirea redresoarelor

se calculează cu relaţia:
p
+a p
p sin
1 p
U da =
2p ò U s 2 × cos vt × dvt = U s 2
p
cos a =U d0 cos a (5.1)
p
- +a
p p p

unde:
3 p - numărul de pulsuri ale redresorului;
3 a - unghiul de comandă a tiristoarelor;
3 tensiunea medie redresată maximă (a=0):

p
sin
p
U d0 = U s 2 (5.2)
p
p

Dacă unghiul de comandă a tiristoarelor din ramura pozitivă (aP)

diferă de cel pentru tiristoarele din ramura negativă (aN) (în cazul
redresoarelor în punte trifazată) atunci tensiunea medie redresată se
obţine cu relaţia:
3 3
U da = U dP - UdN = × U s max (cos a P + cos a N ) (5.3)
p 2

86
ëValoarea efectivă a curentului în secundar este:
a- pentru redresoare în punte:
p p
+
2 m
1 2
Is =
p
× ò Id2 × d vt = I d
m
(5.4.a)
p p
-
2 m

b- pentru redresoare cu punct median şi cu fir de nul:

2p
1 Id
ò Is × dt =
2
Is = (5.4.b)
2p m
0

în care Id este valoarea curentului redresat, iar m numărul de faze.

ë Valoarea efectivă a armonicii fundamentale a curentului prin

secundarul transformatorului de adaptare se determină
descompunând în serii Fourier curentul din secundarul
transformatorului, relaţia de calcul fiind:
2 p
Is1 = Id sin (5.4.c)
2×p m

ëValoarea efectivă a curentului in primar este:

a- pentru redresoare monofazate:
Ip=Id (5.5.a)
b- pentru redresoare trifazate:
éT ù
2
1 ê3 æ 2 ö ú
2 T
æ Id ö 2
Ip = ê ò ç Id ÷ dvt + ò ç ÷ dvt ú = Id (5.5.b)
T ê0 è 3 ø T
è 3ø ú 3
êë 3 úû

ëPuterea transformatorului de adaptare se calculează aproximativ, cu

relaţia:
a- pentru redresor monofazat cu punct median:
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

1
S tr =
2
( )
Ip U p + 2I sU s = 134
, × U d0 IdN = 134
, × S d0 (5.6.a)

b- pentru redresor monofazat în punte:

p
S tr = Ud 0 IdN = 111
, × S d0 (5.6.b)
2 2

c- pentru redresor trifazat:

p æ 2 ö
3
(
S tr = U p Ip + U sIs =
2
)
çç
3 2è 3
+ 1÷÷ S d0 = 135
ø
, × S d0 (5.6.c)

unde Sdo este puterea utilă a redresorului.

ëValoarea maximă a tensiunii pe tiristor în stare de blocare este:

p
U T = 2 2 × U s sin (5.7)
p

ëValoarea efectivă a curentului prin tiristor se calculează folosind

expresia:
2p
1 Id
ò iT d × w × t =
2
ITef = (5.8)
2p 0 m

ëValoarea medie a curentului printr-un tiristor este dată de relaţia:

p p
+
2p 2 m
1 1 I
ImedT =
2p ò iTdw × t = 2p ò Iddw × t = d
m
(5.9)
0 p p
-
2 m

Relaţiile (5.7) şi (5.9) se utilizează pentru alegerea tiristoarelor

redresorului astfel încât să fie îndeplinite condiţiile:

88
 ns × VRRM ³ (15
, - 2)UT;
np × ITAV ³ ImedT

relaţii în care:
Æ ns-numărul de tiristoare în serie;
Æ np-numărul de tiristoare în paralel.

5.1.3. Studiul redresorului ţinând cont de

căderile de tensiune interioare

Dacă nu se neglijează căderile de tensiune din transformator şi din

elementele redresorului, schema echivalentă a unui redresor trifazat cu nul
este cea prezentată în fig.5.9 în care primarul transformatorului a fost
raportat la secundar. Rezistenţa, respectiv reactanţa transformatorului
sunt Rt=R’1+R2 şi Xt=X’1+X2.
Presupunând curentul redresat constant, valoarea medie a tensiunii
redresate se micşorează cu
valoarea căderii de tensiune pe
rezistenţa transformatorului şi
căderea de tensiune pe tiristor,
Uo:
Ud = U’d - Id Rt - Uo (5.10)
unde U’d este tensiunea obţinută
la ieşirea redresorului când se
neglijează căderile de tensiune.
Fig.5. 9. Schema echivalentă a
redresorului trifazat cu fir de nul Inductivitatea de comutaţie
are un rol important în momentul
comutaţiei. De exemplu, faza 1 preia curentul fazei 3 (stingerea lui T3 şi
intrarea în conducţie a lui T1). Curentul prin T3 nu se întrerupe instantaneu
şi deci un anumit interval de timp vor conduce ambele tiristoare (T3 şi T1).
Acest fenomen se numeşte fenomen de suprapunere anodică, iar unghiul
g corespunzător intervalului de timp cât conduc două tiristoare se numeşte
unghi de suprapunere anodică. Prin circuitul format din cele două faze ale
transformatorului şi tiristoarele aflate în conducţie va circula curentul:
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

uk
ik = (5.11.a)
Zk

curenţii prin cele două tiristoare fiind:

i1=IK şi i3=Id-Ik (5.11.b)

astfel încât:

i1+i3=Id (5.12)

Ecuaţia circuitului astfel format este:

di1 di
u s1 - L t - u s3 + L t 3 = 0 (5.13.a)
dt dt
tensiunea de comutaţie fiind:

di t
uk = u s1 - u s2 = 2 × L t (5.13.b)
dt
În timpul suprapunerii anodice, tensiunea redresată este:

u s1 + u s3 u
Ud = = - s2 (5.14)
2 2

Formele de undă ale tensiunii curentului redresat pentru acest caz sunt
date in fig.5.10, în care zona 1 reprezintă tensiunea inductivă a fazei 1 iar
zona 3 tensiunea inductivă a fazei 3.

90
 Fig.5.10. Fenomenul suprapunerii anodice
Unghiul de suprapunere anodică, la curent nominal şi o reactanţă de
scăpări de 5%, variază între g=20° pentru a=0 şi g=4° pentru a=90°.
Datorită fenomenului de suprapunere anodică unghiul de comandă a
tiristoarelor variază doar între 0 şi (180°-b), în care b este un unghi de
rezervă de 20¸30°, necesar comutaţiei curentului dintre tiristoare (are o
valoare determinată de Xt ). În fig.5.11. se prezintă caracteristica de
comandă externă a redresorului în care este pus în evidenţă acest unghi.

Fig.5. 11. Caracteristica externă de comandă a

redresorului
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

5.1.4. Regimul de curent întrerupt.
Dimensionarea bobinelor de filtrare-limitare.

În cazul în care redresorul are ca sarcină un motor de curent

continuu, funcţionarea acestuia prezintă anumite particularităţi datorită
prezenţei tensiunii electromotoare E a motorului. Redresorul poate
funcţiona în regim de conducţie întreruptă sau neîntreruptă în funcţie de
valoarea tensiunii electromotoare.
Să considerăm un motor de c.c. alimentat de la un redresor trifazat
cu fir de nul prin intermediul unei inductanţe de valoare finită L (fig.5.12).

Fig.5. 12. Schemă de alimentare a unui motor de

curent continuu cu redresor trifazat cu fir de nul
92
 Dacă tiristorul T1 este în conducţie atunci:
di
u s = idR s + L d + E (5.15.a)
dt
care are soluţia:
R
U E - t
i d = s max cos r × sin( vt - r) - -K×e L (5.15.b)
R Rt

cu:
vL
r = arctg
R
Constanta de integrare se determină punând condiţia ca la wt=a’a
id=I0, în care a’a este unghiul de întârziere a aprinderii faţă de trecerea prin
zero a tensiunii alternative:
p p
a 'a = - + a (5.16.a)
2 p

Rezultă expresia constantei de integrare ca fiind:

Ra 'a
é
ë
E U
R R
(
K = êI0 + - s max cos r × sin a 'a - r )
ù
úe
û
wL (5.16.b)

Valoarea curentului Io se determină punând condiţia ca la sfârşitul

perioadei de conducţie, wt’=a’s curentul să fie tot Id=Io. (a’s=a’a+2p/p).
În fig.5.13. se prezintă curba de variaţie a curentului şi ecuaţia
echilibrului tensiunilor. La tensiunea electromotoare E se adaugă căderea
de tensiune pe rezistenţă, iar diferenţa până la valoarea tensiunii us este
acoperită de tensiunea de autoinducţie L×did/dt, de a cărei formă de
variaţie depinde şi forma curentului. În punctul A tensiunea de autoinducţie
se anulează, curentul devenind maxim, după care devine negativă şi
curentul scade.
Dacă pentru un anumit unghi a’a constant, sarcina motorului scade,
turaţia creşte şi deci şi tensiunea electromotoare creşte. Ca urmare
valoarea medie a curentului Id scade. Pentru o anumită valoare a sarcinii
curentului Io devine zero. Valoarea medie a curentului pentru acest caz se
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

Fig.5. 13. Curba de variaţie a Fig.5. 14. Curba de variaţie a

tensiunii şi curentului în cazul unei tensiunii şi curentului în cazul
conducţii continue conducţiei întrerupte
numeşte curent mediu critic, Idcr.
Dacă sarcina motorului scade în continuare, curentul prin tiristorul care a
condus se anulează înainte de
intrarea în conducţie a tiristorului
următor şi astfel apare regimul de
conducţie întreruptă (fig.5.14).
În perioada cât nici un tiristor nu
conduce, tensiunea de la bornele
motorului este dată de tensiunea
electromotoare, fiind deci constantă şi
mai mare decât valoarea tensiunii
medii redresate pentru cazul
conducţiei neîntreruptă.

Fig.5. 15. Caracteristicile externe

Expresia curentului mediu critic ale redresoarelor în punte
trifazată
94
este:
(5.17)
U æ p pö
I dcr = do çç1 - ctg ÷÷ sin a
w×Lè p pø
Se observă că Idcr este cu
atât mai mic cu cât ondulaţia
curentului este mai mică (p mai mare sau inductivitatea L mai mare).
În fig.5.15. se prezintă caracteristicile externe ale redresoarelor în
punte trifazată complet comandată.

Valoarea inductivităţii totale din circuitul de sarcină se determină astfel

încât să se evite regimul de curent întrerupt. Calculul acestei inductivităţi
se poate face în două moduri:
¶ pentru a limita valoarea critică a curentului mediu redresat la KoIN. În
acest caz rezultă:
10 U d0
L= KB [mH] (5.18.a)
p K 0 IdN

unde:
p p
K B = 1- ctg
m m
¶ pentru limitarea amplitudinii armonicii fundamentale a curentului la
valori impuse de solicitările termice ale motorului. Inductivitatea va fi:
4,5 U
LW = × d0 (5.18.b)
2
p - 1 K W IN

cu KW =0,17–coeficient impus de comutaţia maşinii electrice.

Bobinele de limitare a regimului de curent întrerupt se realizează cu
miez de fier, dimensionarea făcându-se astfel încât inductivitatea L să
rămână constantă până la valori ale curenţilor de 1/0.22×KoIN, după care
urmează saturarea bobinei, cu reducerea de 3¸5 ori a valorii iniţiale.
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

5.1.5. Redresoare cu diodă de nul

Redresoarele comandate în fază au o serie de dezavantaje cum ar

fi: factorul de putere redus, conţinut de armonici superioare în curentul
absorbit şi în pulsaţiile tensiunii redresate. O ameliorare a unora dintre
acestea se obţine prin montarea în paralel cu sarcina a unei diode de nul.
Tensiunea redresată polarizează dioda de nul în sens invers, aceasta
intrând în conducţie atunci când valoarea instantanee a tensiunii redresate
se anulează. În acest fel tensiunea redresată este formată numai din
pulsuri pozitive.
În fig.5.16 se prezintă schema electrică a unui redresor monofazat în
punte cu diodă de nul şi variaţiile tensiunilor şi curenţilor. Se observă că în
acest caz tiristorul conduce curentul pe durata p¸a, iar pe durata a,
curentul de sarcină este condus de dioda de nul.

a) b)
Fig.5. 16. Redresor monofazat cu diodă de nul:
a) schema electrică; b) variaţia tensiunilor şi curenţilor

În cazul redresorului în punte trifazată (fig.5.17) dioda de nul intră în

conducţie numai pentru unghiuri de comandă mai mari decât p/3. Din
formele de undă se observă că fiecare tiristor comută de două ori în
fiecare perioadă, durata de conducţie a tiristorului reducându-se. Dioda de
nul conduce curentul de sarcină pe durata p¸a-p/3. Unghiul de comandă
nu poate depăşi valoarea maximă amax=2p/3.

96
 a) b)
Fig.5. 17. Redresor trifazat cu diodă de nul:
a) schema electriă; b) variaţia tensiunilor şi curenţilor
Tensiunea medie redresată este dată de relaţiile:
3 pentru redresorul monofazat în punte:
2 2U s æ 1 + cos a ö æ 1 + cos a ö
Ud = ç ÷ = U d0 ç ÷ (5.19.a)
p è 2 ø è 2 ø

3 pentru redresorul trifazat:

ì æ pö
ï Ud0 cos a pentru a Î ç 0, ÷
ï è 3ø
Ud = í (5.19.b)
é ù
ïUd0 ê1 + cosæç p + aö÷ ú é p 2p ù
pentru a Î ê , ú
ïî ë è3 øû ë3 3 û

3 2U s
cu: Ud0 = .
p
Valoarea efectivă a curentului absorbit este:
3 pentru redresorul monofazat:
a
Is = Id 1 - (5.20.a)
p
3 pentru redresorul trifazat:
2 a
Is = 2Id - (5.20.b)
3 p
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

Defazajul dintre tensiune şi armonica fundamentală a curentului
este mai mic decât în cazul redresoarelor fără diodă de nul. Astfel pentru
a
redresorul monofazat el se reduce la jumătate, fiind j1 = - , iar pentru
2
æ p aö
redresorul trifazat j 1 = - ç + ÷ . Acest defazaj fiind mai mic rezultă că, în
è 6 2ø

cazul redresoarelor cu diodă de

nul, factorul de putere este mai
mare.
Datorită faptului că
aceste redresoare nu permit
existenţa tensiunii negative nu
mai este posibilă funcţionarea
convertorului static în regim de
invertor.

5.2. Redresoare de un
cadran

Redresoarele de un
cadran sau redresoare
semicomandate sunt realizate
Fig.5. 18. Redresor monofazat
numai prin scheme în punte. Ele
semicomandat
sunt formate din tiristoare şi
diode. Pentru varianta monofazată există două metode de amplasare a
elementelor semiconductoare de putere (vezi fig.5.18), varianta simetrică
(fig.5.18.a), respectiv varianta nesimetrică (fig.5.18.b). În cazul schemei
simetrice, diodele D1 şi D2 joacă rol de diode de nul.
În fig.5.19 se prezintă formele de undă ale tensiunilor şi curenţilor
în cazul unui redresor semicomandat monofazat pentru diferite unghiuri de

98
comandă, tensiunea redresată fiind obţinută ca diferenţă dintre tensiunea
ramurii pozitive Udp şi cea a ramurii negative Udn.

Fig.5. 19. Formele de undă pentru un redresor semicomandat monofazat

În fig.5.20 se prezintă schema unui redresor semicomandat în
punte trifazată, iar în fig.5.21 formele de undă corespunzătoare acestui tip
de redresor.
Se observă că tensiunea redresată are numai valori pozitive,
valoarea tensiunii medii redresate modificându-se între Ud0 şi zero la o
variaţie a unghiului de comandă a, între zero şi 180°.
Valoarea tensiunii medii redresate este dată de relaţia:
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

1 + cos a
U d = U d0 (5.21)
2

Valoarea efectivă a curentului absorbit este:

ì 2 æ pö
ï Id pentru a Î ç 0, ÷
ï 3 è 3ø
Is = í (5.22)
ïI p - a pentru a Î æ p , pö
ïî d ç ÷
p è3 ø

iar valoarea efectivă a armonicii fundamentale a curentului:

6Id a
I1 = cos (5.23)
p 2

Fig.5. 20. Redresor semicomandat trifazat

100
 Fig.5. 21. Formele de undă pentru un redresor semicomandat trifazat

În fig. 5.22. se prezintă

caracteristica de comandă a
redresoarelor semicomandate comparativ
cu cea a redresoarelor complet
comandate.
Datorită fenomenului de
suprapunere anodică, unghiul de
comandă a tiristoarelor nu poate depăşi
150°. În acest caz tensiunea minimă care
se poate obţine este:
1 + cos 150 0
U d = U d0 = 0,068 × Ud 0
Fig.5. 22. Caracteristica 2
externă de comandă a
redresoarelor semicomandate
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

fapt ce provoacă ,,târârea’’ motorului de curent continuu, în cazul în care
acesta este sarcina redresorului. Pentru a se evita acest lucru tensiunea
alternativă a ramurii pozitive se măreşte de 1/cos1500=1.55 ori faţă de cea
a ramurii negative (vezi fig.5.23.), tensiunea redresată micşorându-se
astfel până la zero.
Valoarea critică maximă a
curentului pentru care apare
regimul de curent întrerupt se
obţine pentru a=87,362°:
U
Idcr = 0,38 d0 (5.24)
wL
Cu această valoare se
dimensionează bobina de filtrare-
limitare. Această bobină are o
inductivitate de 2,63 ori mai mare
Fig.5. 23. Punte semicomandată ce decât cea corespunzătoare punţii
permite anularea tensiunii redresate complet comandate.

5.3. Redresoare bidirecţionale

5.3.1. Generalităţi. Principiul de funcţionare

Schemele de redresoare prezentate în paragrafele anterioare nu

oferă posibilitatea schimbării sensului curentului prin indusul maşinii de
curent continuu datorită sensului unic al curentului prin elementele
semiconductoare de putere ce intră în componenţa acestor convertoare
statice. Deci nu există posibilitatea reversării motoarelor de curent
continuu, ci doar posibilitatea frânării recuperative, adică transferul de
energie de la motor spre sursa de tensiune alternativă, cu păstrarea
curentului prin convertor şi comanda acestuia în regim de invertor (a>90°).
Pentru realizarea unor scheme reversibile cu motor de c.c. o
posibilitate ar fi utilizarea unui convertor de două cadrane şi a
contactoarelor mecanice de sens (fig.5.24) motorul funcţionând în patru

102
cadrane iar convertorul static în două cadrane. Principiul de funcţionare al
acestora este prezentat schematic în fig.5.25.

Fig.5. 24. Schemă reversibilă cu

redresor de două cadrane şi contactoare
în indus

Fig.5. 25. Principiul de funcţionare pentru schema reversibilă cu

contactoare şi redresor de două cadrane în indus
Motorul de curent continuu funcţionează în regim de motor, convertorul
static fiind comandat în regim de redresor cu un unghi de comandă
a1<900. Comandând aprinderea tiristoarelor cu unghiul a2=p-a1, tensiunea
redresată îşi schimbă semnul, conducţia încetează şi curentul se anulează
rapid, maşina intrând în regim de oprire liberă. După anularea curentului
se comandă contactorul de sens, schimbându-se polaritatea pe indusul
maşinii de curent continuu. Tensiunea anodică pe tiristoare devine
negativă şi deci acestea nu pot intra în conducţie. Pentru reamorsarea
tiristoarelor este necesar să se micşoreze unghiul de comandă la o astfel
de valoare încât tensiunea de alimentare a motorului să fie mai mică decât
tensiunea electromotoare indusă şi astfel tensiunea anodică să devină
pozitivă.
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

Tiristoarele intră în conducţie, curentul prin convertorul static se
păstrează, iar curentul prin motor îşi schimbă sensul. Motorul de curent
continuu funcţionează în regim de frână recuperativă, iar convertorul static
în regim de invertor. Unghiul de comandă a tiristoarelor se micşorează
treptat până la oprirea motorului, moment în care se încheie regimul de
frână recuperativă. Pentru accelerarea motorului în sens contrar se
continuă micşorarea unghiului de comandă până la valoarea cerută de
sistemul de acţionare (convertorul static funcţionează în regim de redresor,
deci unghiul de comandă este mai mic de 900).
O altă posibilitate ar fi utilizarea unui convertor static şi a
contactoarelor de sens în circuitul excitaţiei (fig.5.26).
Cele mai frecvente scheme
întâlnite în acţionările electrice
reglabile cu motoare de curent
continuu sunt cele care utilizează
convertoare statice de patru cadrane
în indus sau în excitaţie (fig.5.27).
Ele sunt formate de fapt din două
mutatoare (convertoare statice) de Fig.5. 26. Schemă reversibilă cu
două cadrane cu tiristoare conectate contactoare în circuitul excitaţiei
în opoziţie.
Convertoarele statice de patru cadrane se pot clasifica în:
ë convertoare statice în antiparalel, (fig.5.28.a) în cazul în care
mutatoarele m1 şi m2 sunt alimentate de la acelaşi secundar al
transformatorului de adaptare;

104
 ëconvertoare statice în cruce, (fig.5.28.b) în cazul în care cele
două mutatoare sunt conectate la secundare separate.

Fig.5. 28. Scheme reversibile cu Fig.5. 27. Scheme reversibile în:

redresoare bidirecţionale: a) antiparalel; b) cruce
a) în indus; b) în excitaţie
O altă clasificare a convertoarelor statice de patru cadrane este
dată de posibilitatea de comandă a celor două mutatoare. În acest caz
avem:
ë convertoare statice fără curenţi de circulaţie;
ë convertoare statice cu curenţi de circulaţie.

5.3.2. Convertoare statice de patru cadrane

fără curenţi de circulaţie

În cazul acestor convertoare unghiurile de comandă a1 şi a2 ale

celor două mutatoare sunt independente între ele, alimentarea motorului
fiind făcută de un mutator pentru fiecare sens de rotaţie, celălalt mutator
fiind blocat. În fig.5.29. se prezintă schematic principiul de funcţionare a
convertorului în cele patru cadrane.
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

Fig.5. 29. Funcţionarea în patru cadrane a convertoarelor

fără curenţi de circulaţie

În cadranul I (regim de motor) mutatorul M1 este comandat în regim

de redresor (a1<900) în timp ce M2 este blocat. Maşina de curent continuu
este alimentată cu o tensiune mai mare decât tensiunea electromotoare
indusă şi deci funcţionează în regim de motor. Pentru frânare, se
blochează mutatorul M1 şi se comandă în regim de invertor M2 (a2>900).
În acest caz modulul tensiunii de alimentare a maşinii de curent continuu
devine mai mic decât tensiunea electromotoare indusă. Curentul prin
motor îşi schimbă sensul, cuplul dezvoltat de motor fiind un cuplu de
frânare, sistemul convertor static-motor funcţionând deci în cadranul II.
Pentru funcţionarea în cadranele III (motor cu sens de rotaţie invers) şi IV
(frână) comanda mutatoarelor M1 şi M2 se realizează similar (M1-blocat şi
M2-redresor pentru cadranul III; M1-invertor şi M2-blocat pentru cadranul
IV).

106
 Convertoarele statice fără curenţi de circulaţie se folosesc în general
la puteri instalate mari şi prezintă inconvenientul funcţionării neliniare în
regim de conducţie continuă.

5.3.3. Convertoare statice de patru cadrane

cu curenţi de circulaţie

În cazul schemelor cu convertoare statice cu curenţi de circulaţie

ambele mutatoare sunt în conducţie unul fiind comandat în regim de
redresor cu unghiul de comandă a1, celălalt fiind comandat în regim de
invertor cu a2=p-a1.
Datorită valorilor instantanee diferite ale tensiunilor fazelor care
conduc simultan, între cele două mutatoare trece un curent numit curent
de circulaţie. De aceea, în cazul acestor convertoare, sunt necesare
bobine de limitare a curenţilor de circulaţie. În fig.5.30 se prezintă
funcţionarea în patru cadrane a convertoarelor statice cu curenţi de
circulaţie.
În regim de motor sens pozitiv (cadranul I), mutatorul M1 este
comandat în regim de redresor cu a1>900, în timp ce mutatorul M2 este
comandat în regim de invertor cu unghiul a2=p-a1. Cele două tensiuni
medii redresate sunt egale şi în opoziţie. Curentul prin motor este dat de
mutatorul M1, M2 având doar un rol pasiv, curentul motorului neputându-
se închide prin el datorită tiristoarelor care pot conduce doar într-un singur
sens.
Pentru frânare se creşte a1 şi deci scade a2. Tensiunile celor două
mutatoare rămân în continuare în opoziţie, însă au o valoare absolută mai
mică decât tensiunea electromotoare indusă. În acest caz se schimbă
sensul curentului prin motor, curent care trece acum prin mutatorul M2
care
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

Fig.5. 30. Funcţionarea în patru cadrane a convertoarelor

cu curenţi de circulaţie

funcţionează în continuare în regim de invertor. Mutatorul M1 are acum rol

pasiv contribuind doar la furnizarea curentului de circulaţie. Similar se
comandă funcţionarea în cadranele III şi IV, inversându-se însă rolul
mutatoarelor (M2 comandat în regim de redresor iar M1 în regim de
invertor).
Valoarea inductivităţilor bobinelor de limitare a curenţilor de circulaţie
este:
Æ pentru schemele în cruce:
10 æ p p ö U d0
L cr = ç1 - ctg ÷ (5.25.a)
p è p p ø K 0 IN

Æ pentru schemele în antiparalel:

108
 10 pæ p pö U
L cr = sin ç1 - ctg ÷ d0 (5.25.b)
p pè p p ø K 0 IN

În aceste relaţii K0 este un coeficient de limitare a valorii medii a

curentului de circulaţie.
Funcţionarea cu curenţi de circulaţie este avantajoasă prin existenţa
însăşi a curentului de circulaţie, care asigură mutatoarelor o funcţionare
permanentă în regim de conducţie continuă.
Dezavantajul sistemelor care funcţionează cu curent de circulaţie
este legat de necesitatea bobinelor de limitare a curenţilor de circulaţie,
care devin neeconomice la puteri mari. Din acest motiv sistemele cu
curent de circulaţie se utilizează la puteri mici şi mijlocii.

5.3.4. Scheme de convertoare statice de patru cadrane

Convertoarele statice reversibile (formate din două mutatoare de

două cadrane) pot fi monofazate sau trifazate, respectiv cu fir de nul sau
în punte, în funcţie de tipul mutatoarelor din componenţa lor.
Convertoarele reversibile monofazate cu punct median (formate din
două redresoare de două cadrane cu punct median) admit numai montajul
antiparalel datorită prizei mediane din secundarul transformatorului de
adaptare, în timp ce convertoarele reversibile monofazate în punte admit
ambele tipuri de scheme (în cruce şi în montaj antiparalel).
În fig.5.31. se prezintă un convertor static reversibil monofazat
în punte în montaj antiparalel. Dacă se comandă ambele mutatoare
(convertor static cu curenţi de circulaţie) vor lua naştere doi curenţi de
circulaţie şi deci sunt necesare patru bobine de limitare a curenţilor de
circulaţie. Presupunând că sunt în conducţie tiristoarele T11 şi T12 ale
mutatorului M1, comandat în regim de redresor, şi tiristoarele T21 şi T22 ale
mutatorului M2, curentul principal parcurge circuitul sursă-T11-Lcr1-M-Lcr2-
T12-sursă.
Cei doi curenţi de circulaţie vor parcurge circuitele:
Æ Ic1 care circulă prin sursă-T11-Lcr1-Lcr3-T21-sursă;
Æ Ic2 care circulă prin sursă-T22 -Lcr4-Lcr2-T12-sursă.
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

În cazul montajului în cruce, prezentată în fig.5.32, datorită existenţei
a două secundare ale transformatorului de adaptare, ia naştere un singur
curent de circulaţie care circulă prin circuitul sursă Tr1-T11-Lcr2-T24-sursă
Tr2 -T21- Lcr1-T14- sursăTr1. În acest caz sunt suficiente două bobine de
limitare a curenţilor de circulaţie.

Fig.5. 31. Convertor reversibil monofazat în punte, montaj antiparalel

Fig.5. 32. Convertor reversibil monofazat în punte, montaj în cruce

În fig. 5.33. se prezintă un convertor static reversibil în punte

trifazată în montaj antiparalel. În permanenţă iau naştere doi curenţi de
circulaţie, unul care se închide prin tiristoarele braţelor superioare ale celor

110
două punţi şi altul care circulă prin tiristoarele din braţele inferioare, fiind
necesare patru bobine de filtrare. Dacă se presupune că sunt în conducţie
tiristoarele T11 şi T15, respectiv T22 şi T26, un curent de circulaţie circulă prin
circuitul faza R-T11-Lcr1-Lcr3-T22-faza S, iar celălalt prin circuitul faza T-T26-
Lcr4-Lcr2-T15-faza S.

Fig.5. 33. Convertor reversibil trifazat în punte, montaj antiparalel

În cazul montajului în cruce pentru o schemă de convertor static de

patru cadrane în punte trifazată (fig.5.34) ia naştere un singur curent de
circulaţie, care, în situaţia când conduc tiristoarele T11, T15, T24 şi T23, se
închide prin circuitul faza R a Tr1-T11-T24-faza R a Tr2-faza T a Tr2-T23-Lcr2-
Lcr1-T15-faza S a Tr1. Pentru acest montaj sunt necesare doar două bobine
de limitare a curenţilor de circulaţie.
Alegerea tipului montajului redresorului bidirecţional se realizează
ţinând cont de următoarele aspecte:
Ä pentru redresoarele monofazate în punte, este mai avantajoasă
schema în cruce deoarece există numai două bobine de
limitare a curenţilor de circulaţie;
Ä pentru redresoarele trifazate cu fir de nul, este mai avantajoasă
schema în antiparalel deoarece valoarea uneia dintre cele două
inductivităţi de limitare este mai mică;
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

Ä pentru redresoarele trifazate în punte, valoarea totală a
inductivităţilor de limitare este aceeaşi pentru ambele scheme.

5.4. Redresoare cu comutaţie forţată

Fig.5. 34. Convertor reversibil trifazat în punte,

montaj în cruce
5.4.1. Redresoare cu factor de putere unitar

Pentru a obţine un factor de putere unitar în raport cu

fundamentala, comanda elementelor semiconductoare de putere se face
simetric faţă de punctele în care tensiunea este maximă. Astfel intrarea în
conducţie se face cu o întârziere reglabilă a faţă de punctul de comutaţie
naturală, prin furnizarea unui impuls de comandă pe grila elementului
semiconductor de putere (ca la redresoarele cu comutaţie naturală), iar
blocarea se face în avans, cu acelaşi unghi a, faţă de următorul punct de
comutaţie naturală (stingere forţată a elementului semiconductor de
putere).
Schemele de forţă sunt similare cu cele prezentate la redresoarele
cu comutaţie naturală cu observaţia că în cazul utilizării tiristoarelor sunt
necesare şi circuitele de stingere forţată a tiristorului. Se pot utiliza
elemente semiconductoare comandate la care stingerea să se realizeze

112
printr-un impuls de comandă, caz în care circuitele de stingere nu mai sunt
necesare.
În fig.5.35 se prezintă schema simplificată a unui redresor monofazat
în punte, iar în fig.5.36 schema redresorului trifazat în punte.

Fig.5. 35. Redresor monofazat

în punte Fig.5. 36. Redresor trifazat în punte

Formele de undă sunt prezentate în fig.5.37 pentru redresorul

monofazat cu factor de putere unitar, iar în fig.5.38 pentru redresorul în
punte trifazată.
Pentru redresorul monofazat, într-o perioadă a tensiunii redresate,
se deosebesc mai multe secvenţe:
ë wtÎ(a, p-a):
Ä elementele T1 şi T2 se află în conducţie:
Ä tensiunea redresată este us;
Ä curentul în secundarul transformatorului este Id;

ë wtÎ(p+a, 2p-a):
Ä elementele T3 şi T4 se află în conducţie;
Ä tensiunea redresată este -us;
Ä curentul în secundarul transformatorului este -Id;
ë wtÎ(0,a) È (p-a, p+a) È (2p-a, 2p):
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

Ä tensiunea redresată este nulă;
Ä curentul în secundarul transformatorului este nul;
Ä pentru menţinerea curentului de sarcină şi în acest interval,
este necesară o diodă de nul.
În cazul redresorului trifazat, curentul de fază are fiecare alternanţă
formată din două pulsuri simetrice faţă de p/2 şi de lăţime 2p/3-2a.
Deoarece există intervale de timp când sunt blocate toate elementele
semiconductoare, pentru a se putea permite existenţa curentului de
sarcină pe aceste intervale se prevede o diodă de nul.

Fig.5. 37. Formele de undă pentru redresorul monofazat

cu factor de putere unitar

114
 Fig.5. 38. Formele de undă pentru redresorul în punte trifazată
cu factor de putere unitar

5.4.2. Redresoare cu comandă PWM

Pentru a reduce conţinutul de armonici superioare ale curentului de

fază absorbit, redresoarele pot fi comandate astfel încât curentul pe fază
să aibă, pe fiecare alternanţă, un număr mare de pulsuri, de lăţimi ce pot fi
modificate prin comandă. Aceste tipuri de redresoare se numesc
redresoare cu comandă cu modulaţie în lăţime sau redresoare cu
comandă PWM.
Schemele de forţă ale redresoarelor sunt similare cu cele prezentate
în fig. 5.35 şi 5.36.
Principiul modulaţiei în lăţime constă în determinarea momentelor de
comutaţie ale elementelor prin compararea unuia sau mai multor semnale
de comandă sinusoidale um, cu un semnal de referinţă, care de obicei este
de formă triunghiulară, ut, şi care are frecvenţa şi amplitudinea mai mare
decât semnalul sinusoidal.
Pentru redresorul monofazat în punte este necesar un singur semnal
de comandă care are frecvenţa egală cu frecvenţa semnalului sinusoidal
de la intrarea redresorului. Semnalul de referinţă (triunghiular) este de
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

frecvenţă mult mai mare decât cel sinusoidal iar comanda elementelor
semiconductoare se realizează astfel:
! dacă ut<um sunt în conducţie elementele semiconductoare T1 şi
T2, celelalte fiind în stare blocată;
! dacă ut>um sunt în conducţie elementele semiconductoare T3 şi
T4, iar T1 şi T2 sunt blocate.
În fig.5.39 se prezintă modul de comandă a elementelor
semiconductoare de putere, forma de undă a tensiunii redresate precum şi
forma de undă a curentului absorbit din reţeaua de curent alternativ.

116
 Fig.5. 39. Formele de undă pentru redresorul monofazat
cu comandă PWM

Principiul de comandă a elementelor semiconductoare este similar şI

în cazul redresorului trifazat, doar că sunt necesare trei semnale de
comandă sinusoidale defazate între ele cu 2p/3 şi un semnal de referinţă
comun care trebuie să conţină în fiecare semiperioadă a semnalului
sinusoidal un număr impar de triunghiuri multiplu de trei. Rezultă că
frecvenţa semnalului de referinţă trebuie să aibă valoarea f t = 3(2k - 1)fm ,
unde fm este frecvenţa semnalului de comandă. În fig.5.40 se prezintă
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

modul de comandă a elementelor semiconductoare de putere şi forma de
undă a tensiunii redresate pentru redresorul trifazat în punte.

Fig.5. 40. Formele de undă pentru redresorul trifazat cu comandă PWM

Redresoarele cu factor de putere unitar şi cele cu comandă PWM

elimină două dintre dezavantajele majore ale redresoarelor cu comutaţie
naturală:

3 factor de putere inductiv, dependent de unghiul de comandă;

3 conţinut mare de armonici superioare în curentul absorbit de la
reţea.

118
 Redresoarele cu factor de putere unitar au factorul de putere global
subunitar datorită conţinutului important de armonici superioare însă nu
necesită putere reactivă. Redresoarele cu comandă PWM, prin reducerea
regimului deformant, prezintă un factor de putere global apropiat de unu şi
constituie soluţia de viitor pentru acţionările electrice în curent continuu.
ï Concluzie. Redresoarele sunt, în general, utilizate pentru acţionarea
motoarelor de curent continuu. In fig.5.41. se prezintă formele de
undă pentru un sistem de acţionare redresor cu comutaţie naturală-
motor de curent continuu, iar în fig.5.42 pentru un sistem de
acţionare redresor cu comandă PWM-motor de curent continuu.

Fig.5. 41. Formele de undã în cazul unui sistem de acþionare redresor

cu comutaþie naturalã-motor de curent continuu
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL ?

Fig.5. 42. Formele de undã pentru o acþionare redresor cu comandã

PWM-motor de curent continuu

120