@ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?

Capitolul

2
FENOMENUL COMUTAŢIEI ÎN
CIRCUITE CU ELEMENTE
SEMICONDUCTOARE

2.1. Procesul comutaţiei

Fenomenul de comutaţie reprezintă trecerea curentului dintr-o ramură

de circuit în altă ramură. În fig.2.1.a. se prezintă simplificat un circuit electric la
care comutaţia se realizează prin intermediul comutatoarelor k1 şi k2. Fiecare
ramură a circuitului este caracterizată de rezistenţa (Rk) şi inductivitatea de
comutaţie (Lk).

i
u2(t) Lk2 Rk2 k2,t2
tk
i2 L I

u1(t) Lk1 Rk1 k1,t1 i1 i1 i2

I
t1 t2=t1+tk

a) b)

Fig.2. 1. Comutaţia într-un circuit electric

În momentul când începe închiderea comutatorului K2 (t=t1) începe şi

deschiderea comutatorului k1. Prin cele două ramuri ale circuitului va circula un
curent de comutaţie ik care micşorează curentul din ramura 1 şi măreşte

39

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

curentul din ramura 2. Comutaţia se termină în momentul când k1 ajunge în
stare deschisă şi curentul prin ramura respectivă devine nul, astfel încât întreg
curentul de sarcină va circula prin ramura 2 (t=t2). În fig.2.1.b. se prezintă
variaţia curenţilor prin cele două ramuri ale circuitului pe durata tk a procesului
de comutaţie. Intervalul tk=t2-t1 se numeşte timp de comutaţie sau timp de
suprapunere anodică.
În cazul convertoarelor statice, rolul comutatoarelor este preluat de
dispozitive semiconductoare de putere.
În funcţie de modul de obţinere a tensiunii de comutaţie, respectiv a
curentului de comutaţie, comutaţia poate fi:
ã naturală-caz în care se utilizează pentru comutaţie tensiunea reţelei
sau tensiunea furnizată de sarcină (comutaţie de la sarcină);
ã forţată-caz în care se utilizează pentru comutaţie o tensiune
auxiliară.

2.1.1. Comutaţia naturală

Pentru obţinerea ecuaţiilor caracteristice procesului de comutaţie se

utilizează schema din fig.2.2. în care tensiunile u1 şi u2 din cele două ramuri
variază sinusoidal.
Conform teoremei a 2-a a lui Kirchhoff se obţine:
di1 di2
u1 - u2 = Lk1 + Rk1 i1 - Lk2 - Rk2 i2 1 (2.1)
dt dt
de unde rezultă tensiunea de comutaţie:

di2 di
uk = u2 - u1 = Lk2 - Lk1 1 + Rk2 i2 - Rk1i1
dt dt
2(2.2)
tensiune care contribuie la realizarea procesului de comutaţie. Această
tensiune duce la blocare tiristorului T1, prin scăderea curentului prin tiristor
datorită curentului de comutaţie, I k care se scade din curentul i1.
În fig.2.3. se prezintă variaţia tensiunilor şi curenţilor pe durata3
procesului de comutaţie tk=t2-t1.

40
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?

u2(t) Lk2 Rk2 T2

i2 L

u1(t) Lk1 Rk1 T1 i1

I

Fig.2. 2. Comutaţia naturală-circuitul

de comutaţie
Fig.2.3. Variaţia curenţilor şi
tensiunilor în cazul comutaţiei
2.1.2.Comutaţia forţată naturale

Pentru realizarea comutaţiei forţate sunt necesare elemente

suplimentare pentru furnizarea tensiunii de comutaţie. În cele mai multe cazuri
tensiunea de comutaţie se obţine cu ajutorul unui condensator de stingere.
În fig.2.4.a se prezintă un astfel de circuit de stingere, iar in fig.2.4.b se
prezintă variaţia curenţilor prin laturile circuitului şi a tensiunii pe condensatorul
de stingere.
Procesul de comutaţie începe la t=t1 prin aprinderea tiristorului de
stingere (T2) după ce în prealabil condensatorul s-a încărcat cu polaritatea din
fig.2.4.a. Începând cu acest moment curentul comută în latura 2 a circuitului,
procesul încheindu-se la t=t2. Condensatorul se descarcă şi apoi se reîncarcă

i1 Lk1 Rk1 T1 L

I
C Lk2 Rk2 T2 i2
- +

Df
i3
a)

Fig.2. 4. Comutaţia forţată într-un circuit de stingere cu condensator

41

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

cu polaritatea inversă datorită curentului I care circulă prin latură până când, la
t=t3, acest curent este preluat de latura 3, care este de obicei o latură cu diodă
de fugă (Df). În momentul t=t4 comutaţia de pe latura 2 pe latura 3 este
încheiată, condensatorul fiind încărcat cu tensiunea maximă şi polaritate
inversă faţă de cea reprezentată in fig.2.4.a.
Elementele semiconductoare de putere la care blocarea se realizează
prin aplicarea unui impuls de comandă pe grila sau baza elementului
semiconductor nu mai necesită circuite suplimentare de stingere,
simplificându-se astfel structura circuitului de forţă, însă circuitele de comandă
trebuie să genereze şi impulsuri pentru blocarea elementului semiconductor.
Pentru exemplificare se prezintă simplificat, în fig.2.5, structura circuitului
de comandă pentru cazul utilizării tiristoarelor GTO la care stingerea tiristorului
se realizează prin impuls negativ de stingere pe grila tiristorului.

GTO Taux
GTO Taux
Comandă la
deschidere Comandă
de intrare în
conducţie/
Comandă blocare
la blocare

a) b)
Fig.2.5. Scheme de comandă a tiristoarelor GTO
a-cu comandă separată pentru intrarea în conducţie, respectiv blocare,
b-cu comandă comună pentru intrarea în conducţie şi blocare

42
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?

ÎNTRERUPTOARE STATICE
Capitolul

3 Datorită dezvoltării electronicii de

putere, întreruptoarele mecanice sunt
din ce în ce mai mult înlocuite de
întreruptoarele statice realizate cu elemente semiconductoare de putere.
Avantajele întreruptoarelor statice faţă de cele mecanice sunt:
ã număr de conectări nelimitat;
ã reglarea precisă a momentului de conectare şi deconectare;
ã întreruperea circuitului fără arc electric;
ã nu au piese supuse uzurii;
ã frecvenţă de conectare ridicată.
Dezavantajele acestor întreruptoare sunt:
3 pierderi suplimentare în conducţie;
3 existenţa unui curent rezidual, de ordinul mA, în stare de
blocare, fiind necesară montarea unui separator mecanic în
serie cu întreruptorul static;
3 preţ de cost mai ridicat.

3.1. Întreruptoare statice de curent alternativ

3.1.1. Întreruptoare de curent alternativ monofazat

Schema unui întreruptor de curent alternativ monofazat este dată în

fig.3.1, acesta fiind realizat din două tiristoare în antiparalel.

Cele două tiristoare (T1,T2) trebuie menţinute în stare de conducţie pe durata

cât întreruptorul static este conectat, deci trebuie să se asigure un impuls de
comandă pe unul din cele două tiristoare la începutul fiecărei semiperioade.
Deconectarea întreruptorului se realizează la sfârşitul semiperioadei
semnalului sinusoidal, când curentul prin tiristorul aflat în conducţie se
anulează, iar celălalt tiristor nu mai primeşte semnal de comandă pentru
43

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

intrarea în conducţie. I
În cazul în care valoarea
curentului este de forma I=Im sin wt, RB
valoarea medie a curentului prin T1
tiristor este: CB T2

p
1 1
ITmed = ò Im sinw × t × d(w × t ) = Im Fig.3. 1. Întreruptor monofazat de c.a.
2p 0 p
4 (3.1)
iar valoarea efectivă a acestuia:
p
1 2 Im
2p ò0
2
IT = Im sin w × t × d(w × t) = 5 (3.2)
2

Frecvenţa maximă a tensiunii la care poate funcţiona întreruptorul este

dată de timpul de revenire a tiristorului. În cazul unei sarcini pur rezistive
aceasta este fmax=1/2 trev, iar în cazul unei sarcini pur inductive, datorită
defazajului de p/2 dintre curent şi tensiune, este fmax=1/4 trev.
Cele două tiristoare montate în antiparalel I
pot fi înlocuite printr-un triac, caz în care circuitul
de comandă al întreruptorului static se simplifică
(vezi fig.3.2.). RB
T1
La conectarea întreruptorului apare de CB
obicei o componentă tranzitorie amortizată, care
dispare după câteva secunde, curentul prin
sarcină având forma:

Fig.3. 2. Întreruptor
static cu triac
é -
R
(w ×t -w ×t 0 ) ù
Um ê
i= sin(w × t - j) - e ×L
w × sin(w × t - j )ú
ZS ê ú
ë û
6 (3.3.)

44
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?
În fig.3.3. se prezintă schema pentru conectarea unei inductivităţi L cu
ajutorul unui întreruptor static (fig.3.3.a.) şi formele de undă pentru două
cazuri:
· conectare fără componentă tranzitorie (fig.3.3.b.);
· conectare cu componentă tranzitorie maximă (fig.3.3.c.).

T1 i1

Lk CB RB I

i2 T2
uL
u CL L
uA

a)

Fig.3.3. Conectarea unei inductanţe

a) schema electrică; b) conectare fără componente tranzitorii;
c) conectare cu componentă tranzitorie maximă

Conectarea fără componentă tranzitorie se realizează prin furnizarea

impulsului de comandă pe grila tiristorului corespunzător în momentul trecerii
prin zero a curentului. În cazul în care conectarea se realizează la trecerea
prin zero a tensiunii (valoarea maximă a curentului), apare o componentă
tranzitorie maximă care se amortizează exponenţial.

Datorită capacităţii CL a înfăşurării, în momentul conectării vor apărea

oscilaţii în tensiunea sarcinii cu frecvenţa 1/ LK CL 7. Aceste oscilaţii apar şi la

deconectare, având o frecvenţă de 1/ (L + LK ) × CB 8.

În cazul în care sarcina este capacitivă, conectarea fără componentă

45

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

tranzitorie se realizează tot în momentul trecerii naturale prin zero a curentului,
însă condensatorul trebuie încărcat anterior la valoarea maximă a tensiunii cu
aceeaşi polaritate cu alternanţa la care se face conectarea (vezi fig.3.4.)

T iT

Lk CB RB I

iD D uC

u
uT Ls

a)

Fig.3.4. Conectarea unei capacităţi:

a) schema electrică; b) variaţia curenţilor şi tensiunilor

Se pot utiliza şi scheme de

întreruptoare statice cu un singur tiristor
T legat în braţul unei punţi de diode
(fig.3.5.).
Deoarece tiristorul conduce în
ambele semiperioade valorile efectivă şi
medie ale curentului prin tiristor se
calculează cu relaţiile unui semnal
Fig.3.5. Întreruptor static cu un
sinusoidal:
singur tiristor

2 Im 10
ITmed = Im 9 ; IT = (3.4)
p 2

46
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?
3.1.2. Întreruptoare de curent alternativ trifazat

Întreruptoarele de curent alternativ trifazat sunt formate din trei

întreruptoare statice (fig.3.6.a.) montate câte unul pe fiecare fază.
Şi în acest caz, la conectare, curenţii vor avea o componentă staţionară
şi o componentă tranzitorie. Conectarea fără componente tranzitorii (fig.3.6.b),
se realizează astfel:
3 se conectează iniţial două faze în momentul treceri prin zero a
curentului monofazat care ar apare între cele două faze;
3 se conectează cea de-a treia fază în momentul când curentul prin
cele două faze anterior conectate atinge valoarea maximă.
Valoarea tensiunii maxime pe tiristor în stare blocată este:
ã valoarea maximă a tensiunii de fază, Um , dacă toate tiristoarele
sunt blocate;
ã valoarea maximă a tensiunii de linie, 3 11Um, dacă este
conectată numai o fază;
ã 1,5 Um dacă sunt conectate două faze.

În intervalul de timp în care sunt conectate numai două faze, valoarea

momentană a curentului monofazat care circulă prin cele două faze este:
3 æ p ö
iST = Im sinç w × t + - j÷ 12
2 è 6 ø

(3.5)
în cazul în care primele două faze conectate sunt S şi T.
Deconectarea întreruptorului se realizează prin întreruperea impulsurilor
de comandă pe tiristoare în succesiune inversă conectării (fig.3.6.b.).
În cazul în care este necesară inversarea ordinii fazelor (ex. acţionări
reversibile ) se utilizează două întreruptoare statice trifazate (fig.3.7.a.) sau
unul cu patru faze (fig.3.7.b La aceste scheme trebuie să se asigure prin
comandă ca întreruptorul pentru un sens să nu poară fi conectat decât atunci
când cel pentru sensul celălalt este deconectat.

47

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

R S T

T2R

KR KS KT
iST
iR iS iT
Sarcină

a)

b)
Fig.3.6. Întreruptor static trifazat:
a) schema electrică; b) variaţia curenţilor şi tensiunilor

Se pot utiliza şi triace în locul tiristoarelor , caz în care în loc de două

tiristoare în antiparalel se va utiliza câte un triac pe fiecare fază în parte.
Se pot realiza scheme de întreruptoare statice trifazate care să conţină
mai puţine elemente semiconductoare de putere. Astfel de soluţii sunt
prezentate în fig.3.8. Schema din fig.3.8.c necesită accesibilitate la nulul
sarcinii, astfel încât între fiecare două faze să se poată monta câte un tiristor.
În acest caz, solicitările în curent ale tiristoarelor sunt de 1,5 ori mai mari decât
în cazurile prezentate în fig.3.8.a şi b.

48
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?

Fig.3.7. Scheme reversibile cu întreruptoare statice

Fig.3.8. Scheme de întreruptoare statice trifazate:

a) întreruptor pe două faze; b) întreruptor cu tiristoare şi diode în
antiparalel; c) întreruptor în triunghi montat după sarcină.

3.2. Întreruptoare statice de curent continuu

Întreruptoarele statice de curent continuu sunt realizate cu un tiristor

legat în serie cu sarcina. Deoarece tiristorul nu se poate stinge prin comutaţie
naturală, întreruptorul necesită şi un circuit de stingere în cazul în care se

49

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

utilizează un tiristor clasic. Se pot utiliza şi tiristoare cu blocare pe poartă,
tiristoare GTO, simplificându-se astfel circuitul de fază.

3.2.1. Conectarea unui circuit de curent continuu

Conectarea întreruptorului static se realizează prin aplicarea unui impuls

de comandă pe poarta tiristorului. Curentul prin sarcină are o variaţie
exponenţială, (fig.3.9.b.), dată de relaţia:

Ls T I

UT L
Ud

a)

Fig.3.9. Conectarea unui circuit de curent continuu:

a) schema electrică; b) variaţia curenţilor şi tensiunilor

ud é - 0 ù
t-t
13 i( t ) = ê1 - e t ú (3.6)
R ê ú
ë û
cu t=(L+Ls)/R, în care Ls reprezintă inductivitatea conductoarelor de legătură
(fig.3.9.a.).
Panta de creştere a curentului este obţinută prin diferenţierea ecuaţiei
(3.6), valoarea maximă stabilindu-se în momentul conectării şi are valoarea:
æ di ö Ud
ç ÷ = 14
è dt ø max L + L s

(3.6.a)

50
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?
Dacă sarcina nu are o inductivitate suficient de mare pentru a limita panta
curentului, atunci se montează în serie cu tiristorul o inductivitate suplimentară.

3.2.2. Deconectarea unui circuit de curent continuu

Pentru deconectarea circuitului trebuie realizată stingerea elementului

semiconductor de putere. Acest proces depinde de elementul semiconductor
utilizat. În cazul în care întreruptorul static e realizat cu tranzistor de putere,
deconectarea se realizează prin aplicarea
unui impuls de comandă pe baza Ls I
tranzistorului. În fig.3.10 se prezintă un
întreruptor static cu tranzistor bipolar care
Tr L
realizează deconectarea unei sarcini R-L. Ud Df
Dioda de fugă, Df, se utilizează pentru a
prelua curentul de sarcină după R
deconectarea tranzistorului de putere, astfel
încât energia înmagazinată de inductivitate
să nu producă pierderi termice mai mari Fig.3.10. Întreruptor static cu
decât puterea disipată maximă admisibilă.
tranzistor
Dacă întreruptorul static este realizat
cu tiristoare, stingerea tiristorului se
realizează cu ajutorul unui circuit auxiliar cu condensator de stingere, care
realizează polarizarea inversă a tiristorului (fig.3.11.a). Pentru stingere,
iniţial, condensatorul trebuie încărcat cu tensiunea Uc cu polaritatea indicată.
La t=t1 se amorsează Ta şi se realizează întreruperea tiristorului într-un timp
scurt, prin polarizare inversă cu tensiunea Uc. Panta curentului de descărcare
a condensatorului şi deci timpul de stingere depind de valoarea inductivităţi
de scăpări, Ls. După stingerea tiristorului, curentul de sarcină va circula prin
condensatorul de stingere care se polarizează în sens invers. La t=t3,
tensiunea de pe condensator depăşeşte
valoarea tensiunii Ud, dioda de fugă se polarizează direct şi aceasta intră în
conducţie, curentul de sarcină amortizându-se conform relaţiei:
Ud - t- t 3
i= e L/R 15 (3.7)
R

51

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

Ls i1 T I

UT
iC L
Ud C Ta Df

UC R

a)

Fig.3.11. Deconectarea unui circuit de curent continuu:

a) schema electrică; b) variaţia în timp a curenţilor şi tensiunilor
Formele de undă ale curentului de sarcină şi tensiunii pe condensator
sunt date în fig.3.11.b.
Condensatorul de stingere se dimensionează astfel încât intervalul de
timp Dt în care tiristorul e polarizat invers să fie mai mare de 1,3-1,5 ori decât
timpul de revenire al tiristorului trev.
Dacă se consideră curentul prin condensator constant, atunci:
duC ic C × uC
= ; Dt = 16 (3.8)
dt c I
deci din condiţia:
Dt > (1,3 ¸ 1,5) trev 17 (3.9)

se obţine valoarea capacităţii condensatorului:

I
C > (1,3 ¸ 1,5) trev 18
uC
(3.10)
Rolul comutatorului K1 este de obicei preluat de către un tiristor auxiliar.
Întreruptoarele statice de curent continuu pot fi realizate şi cu elemente
semiconductoare de putere care se pot stinge prin aplicarea unui semnal de
comandă pe grilă sau bază (aceste tipuri de elemente semiconductoare sunt
prezentate în cadrul capitolului 1). În acest caz nu mai este necesar circuitul

52
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?
de stingere, însă aceste elemente semiconductoare sunt mai scumpe decât
tiristoarele.

53

_
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?

Capitolul

4 VARIATOARE STATICE

Variatoarele statice sunt convertoare la care mărimea de ieşire are

aceeaşi formă cu mărimea de intrare, prin modificarea unghiului de comandă
a al tiristoarelor obţinându-se variaţia tensiunii de la ieşirea convertorului.

4.1. Variatoare statice de curent alternativ

În cazul acestor convertoare statice unghiul de comandă a al tiristorului

se defineşte ca fiind unghiul determinat din momentul trecerii prin zero a
tensiunii până la aprinderea tiristorului datorită impulsului de comandă
întârziat.

4.1.1. Variatoare de curent alternativ monofazat

Structura variatoarelor de curent alternativ monofazat este similară cu

cea a întreruptoarelor de curent alternativ, doar că intrarea în conducţie a
tiristoarelor nu se realizează la trecerea prin zero a tensiunii ci după trecerea
timpului corespunzător unghiului de comandă a. În fig.4.1 se prezintă schema
unui variator static de curent alternativ monofazat şi variaţia în timp a tensiunii
şi curenţilor prin tiristoare în cazul unei sarcini rezistive.
Tensiunea ce se aplică sarcinii este o sinusoidă din care se elimină
părţile haşurate care reprezintă căderea de tensiune pe tiristorul polarizat
direct şi blocat. Astfel prin modificarea unchiului de comandă a între zero şi p,
curentul prin sarcina rezistivă variază între valoarea maximă U/R şi zero.
În cazul unei sarcini pur rezistivă, deoarece curentul prin sarcină e
defazat în urma tensiunii cu p/2, unghiul de comandă poate fi variat doar în
intervalul [p/2, p].

39

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

T1 i1

i2 T2
us R
u
uT

a)

Fig.4. 1. Variator monofazat de curent alternativ:

a) schema electrică; b) variaţia tensiunilor

Valoarea instantanee a curentului prin sarcină este dată de relaţia:

3 pentru sarcină pur rezistivă:

ì Um
ï sin w × t pentru w × t Î [a, p ] È [ p + a,2 p]
i= í R 19 (4.1.a.)
ï 0 pentru w × t Î [0, a ] È [ p, p + a ]
î

3 pentru sarcină pur inductivă:

40
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?

ì é æ pö æ pöù
ï Um êsinç w × t - ÷ - sinç a - ÷ ú
ïï ë è 2ø è 2øû
i= í pentru w × t Î[a,2p - a] È [ p + a,3p - a ] (4.1.b)
ï
ï
ïî 0 pentru w × t Î[0, a ] È [2p - a,2p ]

3 pentru sarcină rezistiv-inductivă:

Um é -
R
(w ×t - a ) ù
20 i= êsin(w × t - j ) - e w×L sin(a - j)ú
2 ê ú
R 2 - (w × L) ë û

(4.1.c.)
pentru intervalele de timp cuprinse intre a, respectiv p+a, până la trecerea prin
zero a semiperioadei pozitive, respectiv negative, iar în rest are valoarea zero.
În fig.4.2 se prezintă curentul prin sarcină pentru diferite tipuri de sarcină
şi diferite valori ale unghiului de comandă a al tiristoarelor.
Valoarea medie a curentului prin sarcină este dată de relaţia:

3 pentru sarcină rezistivă:

I
Imed = m (1 + cos a) a Î[ 0, p] (4.2.a)
2p

3 pentru sarcină inductivă:

2I ép ù
Imed = m [ sin a + ( p - a ) cos a] a Î ê , pú (4.2.b)
p ë2 û

41

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

T1 i1

i2 T2
R
u
uT
L

a)

Fig.4.2. Curentul prin variatorul de curent alternativ monofazat pentru

diferite unghiuri de comandă: a) schema electrică; b) sarcină pur rezistivă;
c) sarcină pur inductivă; d) sarcină rezistiv-inductivă
Valoarea efectivă a curentului prin sarcină se obţine din relaţia:
1 é1 1 ù
Ief = Im ê ( p - a) + sin 2a ú (4.3.a)
p ë2 4 û

pentru sarcină rezistivă, şi:

8é æ 2 1ö 3 2 ù
Ief = Im ê( p - a )çè cos a + ÷ø + sin a ú (4.3.b)
pë 2 4 û

42
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?
pentru sarcină inductivă.
Variatoarele monofazate de curent alternativ se pot realiza şi prin
utilizarea unui singur tiristor, în fig.4.3. fiind prezentate astfel de scheme
precum şi formele de undă corespunzătoare.

Fig.4. 3. Tipuri de variatoare monofazate de curent continuu şi formele de

undă corespunzătoare
4.1.2. Variatoare statice trifazate

Variatoarele trifazate sunt formate din câte două tiristoare în montaj

43

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

antiparalel pe fiecare fază (fig.4.4.a). Prin modificarea unghiului a, de
comandă a tiristoarelor de pe fiecare fază, se modifică puterea absorbită
de sarcină între valoarea maximă şi zero. Comanda tiristoarelor se
realizează cu ajutorul dispozitivului de comandă pe grilă (DCG), care
trebuie să asigure un defazaj al impulsurilor de comandă de 2p/3 între
faze.
Variaţia unghiului de aprindere, a tensiunilor şi a curenţilor depinde
de natura sarcinii.
În cazul unei sarcini rezistive, variaţia unghiului de aprindere a
tiristoarelor este cuprinsă între zero şi p, tiristoarele lui KR fiind în conducţie
pe perioada a¸p pentru semialternanţa pozitivă şi p+a¸2p pentru
alternanţa negativă.
Modul de variaţie a tensiunilor se determină cu ajutorul diagramei
fazoriale din fig.4.4.b. Astfel tensiunea UKR pe variatorul monofazat al
fazei R este zero pe perioada cât unul din cele două tiristoare conduce. În
intervalul de timp cât tiristoarele sunt blocate, punctul nulului sarcinii se
deplasează din 0 în 0’ iar tensiunea pe tiristor va fi de 3/2 UR,
corespunzătoare fazorului U0’R.

Deci:

Fig.4.4. Variator static trifazat:

a) schema electrică; b) diagrama fazorială

44
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?
ì3
ï u când kR - blocat
ukR = í 2 R (4.4)
ïî0 când kR - conduce

Analog se determină:

· tensiunea de linie a sarcinii:

ì
ïuRS când kR, kS - conduc
ïï 1
'
uRS = í - uST când kR - blocat (4.5)
ï 2
ï- 1u când kS - blocat
ïî 2 TR

· tensiunea de fază a sarcinii:

ì 0 când kR - blocat
ï
ïuR când kR, kS , k T - blocat
' ï 1
uR = í uRS când k T - blocat (4.6)
ï 2
ï 1
ïî - 2 uTR când kS - blocat

Variaţiile în timp ale tensiunilor, pentru un unghi de comandă al

tiristoarelor de a=45°, sunt date în fig.4.5.
Deoarece sarcina este rezistivă, forma de undă a curentului prin
sarcină este aceeaşi cu cea a tensiunii de fază ridicată la o altă scară.
În cazul unei sarcini inductive, formele de undă ale tensiunilor se
obţin similar, însă unghiul de aprindere al tiristoarelor variază între j şi p,
iar tiristoarele variatorului static sunt în conducţie până la anularea
naturală a curentului din faza respectivă (j-unghiul de defazaj între
tensiune şi curent datorită sarcinii). Variaţia tensiunilor şi curenţilor pentru
o sarcină pur inductivă ( j=p/2 ) şi unghi de comandă a=1050 este
prezentară în fig.4.6.

45

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

Fig.4.5. Variaţia în timp a tensiunilor pentru un variator static trifazat cu

sarcină rezistivă

Pot fi utilizate şi scheme cu un număr redus de tiristoare. Schemele

acestor tipuri de variatoare sunt aceleaşi cu cele prezentate la
întreruptoarele statice trifazate în fig.3.8. Schema din fig.3.8.c. poate fi
utilizată numai dacă este accesibil nulul sarcinii.
În acţionări electrice, variatoarele de tensiune alternativă se folosesc
pentru modificarea turaţiei motorului asincron prin modificarea tensiunii de
alimentare şi la pornirea motorului asincron prin variaţia tensiunii între zero
şi valoarea nominală. În fig.4.7 se prezintă formele de undă în cazul unui
sistem de acţionare variator de tensiune alternativă-motor asincron.

46
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?

Fig.4. 6. Schema electrică şi formele de undă pentru un variator trifazat cu

sarcină inductivă

47

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

Fig.4. 7. Formele de undă în cazul unui sistem de acţionare variator de

tensiune alternativă-motor asincron

4.2. Variatoare statice de tensiune continuă

4.2.1. Noţiuni generale

Variatorul de tensiune continuă, chopperul, este convertorul

static care transformă tensiunea continuă de la intrare în impulsuri
dreptunghiulare de tensiune. Valoarea medie a tensiunii de la ieşire se
poate modifica între 0 şi valoarea tensiunii de la intrare, în funcţie de
raportul între intervalul de timp în care chopperul conduce şi cel în care
acesta este blocat.
În fig.4.8.a. se prezintă un variator de tensiune continuă realizat cu
un tiristor, împreună cu circuitul de stingere aferent. Dacă tiristorul
principal Tp conduce, sarcina (motorul de c.c.) este alimentată cu

48
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?

us

CS Tp is

Cs iD Ud Um
Ts L t
Ud Df us is iD
D1 L1 M i i
Um

t
Tc
T
a) b)

Fig.4.8. Principiul de funcţionare a variatorului de tensiune continuă:

a) schema electrică; b) variaţia curenţilor şi a tensiunilor.
tensiunea nominală. În cazul în care Tp este blocat, tensiunea pe sarcină
este nulă (fig.4.8.b). În acest fel sarcina este alimentată cu tensiunea
medie:

Tc
U Smed = U d = sU d (4.7)
T
în care:
· Tc - durata de conducţie a tiristorului Tp;
· T – perioada de comutaţie a chopperului;
· s =Tc/T –durata relativă de conectare, 0<s<1.
Pentru a nu exista regim de curent întrerupt este necesar ca
perioada de comandă a chopperului să fie mai mică decât constanta
electromagnetică de timp a sarcinii, Te.
Există două posibilităţi de comandă a unui chopper:
Ä -modificând durata de conducţie a tiristorului principal (Tc -
variabil) şi păstrând constantă perioada de comutaţie a
chopperului (T-constant), (fig.4.9.a);
Ä modificând perioada de comutaţie (T-variabil) şi păstrând
constantă durata de conducţie (Tc-constant), (fig.4.9.b).

49

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

us us

t t
is is

t t
a) b)

Fig.4.9. Metode de comandă a variatoarelor de tensiune continuă:

a) Tc=var., T=ct.; b) Tc=ct., T=var.

4.2.2. Funcţionarea variatoarelor de tensiune continuă

Pentru a studia funcţionarea variatorului se presupune că

inductivitatea circuitului de ieşire este foarte mare astfel încât curentul prin
sarcină poate fi considerat practic constant.
Aplicând un impuls pe grila tiristorului de stingere, Ts,
condensatorul C se încarcă cu polaritatea din fig.4.10.b prin circuitul:
sursă, C, Ts, Ls şi indus. Stingerea lui Ts se realizează natural odată cu
încărcarea condensatorului.
Intrarea în conducţie a tiristorului principal, Tp, se realizează prin
furnizarea unui impuls pe grilă. În acest moment tiristorul intră în conducţie
şi se închid două circuite:
· -sursă, Tp, Ls, indus®prin care se realizează alimentarea
sarcinii;
· -Tp, D1, L1, C ®prin care se realizează încărcarea
condensatorului cu polaritatea din fig.4.10.c, pe durata primei
oscilaţii a acestui circuit oscilant.

Stingerea tiristorului Tp se realizează prin aplicarea unui impuls

tiristorului Ts. Astfel Tp este polarizat invers de tensiunea condensatorului
C. Curentul prin sarcină este comutat pe circuitul sursă, C, Ts, Ls, indus
50
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?
până la blocarea lui Tp. În acest interval de timp se realizează şi
încărcarea condensatorului cu polaritatea din fig.4.10.d. După blocarea lui
Tp, curentul prin sarcină este preluat de circuitul Df, Ls, indus.
Formele de undă ale tensiunilor şi curenţilor prin circuitul analizat
sunt prezentate în fig.4.10.e.

4.2.3. Dimensionarea variatorului de tensiune continuă

Prin dimensionarea variatorului de tensiune continuă se înţelege

alegerea elementelor componente din structura acestuia, elemente care
trebuie să satisfacă o serie de condiţii impuse de principiul de funcţionare.
Pentru dimensionare se parcurge algoritmul de mai jos.
ë Se stabilesc limitele de variaţie ale factorului de comandă, emin şi emax:
, ¸ 11
(105 , )Ud min U
e min = e max = d max (4.8)
U0 U0

în care U0 este tensiunea sursei de alimentare a variatorului.

ë Se calculează valoarea inductivităţii de filtrare folosită pentru:
· limitarea pulsaţiilor:
U0 T
Lf > - Ls (4.9.a)
4 × Diadm

cu Diadm-valoarea admisă a pulsaţiilor curentului de sarcină;

· evitarea regimului de curent întrerupt:
U T
Lf > 0 - Ls (4.9.b)
8Id min

ëSe alege tiristorul principal în funcţie de curentul mediu ce îl străbate şi

valoarea maximă a tensiunii pe tiristor:

ITAV ³ e maxIdn VDRM , VRRM ³ (15

, ¸ 2) × 2U 0 (4.10)

ëSe calculează capacitatea condensatorului de stingere, punând

condiţia ca tiristorul principal să fie polarizat invers un timp mai mare
decât timpul de revenire. Intevalul de timp cât tiristorul principal este
polarizat invers este dat de relaţia:

51

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

i iTp Tp is
Ts Tp Ts
Cs Ts iTs iD Ls t
Ud Df us
M us UC
a) D1 L1 iL1 Ud t
tb
Tp

C Ts Ls uTp t
Df us
Ud M
D1 L1 UC
b) t
Tp
iTp
C Ts Ls
Df us t
Ud M Is
D1 L1 iTs
c) t
Tp Is
iD t
C Ts Ls
Df us iD1
Ud M t
D1 L1
d) is
iTs iD iTp t
Fig.4.10. Principiul de funcţionare al variatorului de tensiune continuă

2U0
t pi = C (4.11)
Id

de unde rezultă:

52
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?
Id max t rev
C³ (4.12)
2U 0

Se va alege un condensator de comutaţie cu capacitatea dată de

relaţia (4.12) şi tensiunea nominală mai mare decât 2U0.

ëSe dimensionează inductivitatea şi dioda din circuitul de stingere al

variatorului:
2
æ e Tö 1
L 1 = ç min ÷ (4.13.a)
è p ø C

dioda alegându-se astfel încât să satisfacă următoarele condiţii:

4U 0 C
IFAV = VDRM , VRRM ³ (215
, ¸ 2) × 3U 0 (4.13.b)
T
ëSe alege tiristorul de stingere punând condiţiile:
1 é 3U 0 C I ù
ITAV = êIdN + d ú VDRM , VRRM ³ (15
, ¸ 2) × 2U0 (4.14)
T êë Id w 0p úû

unde w0p este pulsaţia proprie a circuitului oscilant care duce la blocarea
diodei de nul:
1
w 0p = ;
C × (di / dt )max.adm.

cu (di/dt)max.adm. - valoarea maximă admisă a pantei de creştere a curentului

prin tiristorul de stingere (dată de catalog).

ëSe alege dioda de fugă, cunoscând:

IFAV = (1 - e min )IdN ; VDRM , VRRM ³ (15
, ¸ 2) × 3U0 (4.15)

4.2.4. Variator de tensiune continuă

53

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

cu transfer de energie spre sursă

Variatorul din fig.4.8. este un variator de un cadran care realizează

transferul de energie de la sursă spre sarcină. În cazul în care este
necesară inversarea sensului de energie (de exemplu cazul frânării
recuperative a motorului de c.c.) se utilizează variatorul de tensiune
continuă cu transfer de energie spre sursă prezentat în fig. 4.11.a.
us

i Df is

iT Ud Um
D1 C Ls t
Ud us us is
L1 Ts Tp M i iT i iT
Um t
CS

Tc
T
a) b)

Fig.4.11. Variator de tensiune continuă cu transfer de energie spre sursă:

a) schema electrică; b) variaţia curenţilor şI tensiunilor

Convertorul static (tiristor împreună cu circuitul de stingere) este

montat în paralel cu sarcina. Dacă tiristorul principal este în conducţie,
curentul de sarcină este condus prin acesta. După stingerea tiristorului
principal, curentul va curge prin dioda Df în sens contrar tensiunii Ud.
Diferenţa de tensiune necesară acestui fenomen este produsă de
inductivitatea Ls. În fig.4.11.b. se prezintă simplificat formele de undă ale
tensiunilor şi curenţilor pentru acest tip de variator. Pentru a putea
funcţiona, sarcina acestui chopper trebuie să conţină o sursă de tensiune
electromotoare care să fie mai mare decât tensiunea Ud de alimentare a
circuitului (în cazul unui motor de curent continuu folosit ca sarcină
această tensiune este tocmai tensiunea electromotoare indusă, care este
mai mare decât tensiunea electromotoare pe durata frânării recuperative).

54
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?

4.2.5. Variatoare de tensiune continuă de mai multe cadrane

Prin combinarea schemelor din fig.4.8. şi 4.11. se pot obţine

variatoare de tensiune de două şi patru cadrane. Pentru simplificare,
variatoarele de tensiune continuă s-au simbolizat sub forma unor tiristoare
cu două porţi (una pentru intrarea în conducţie, cealaltă pentru blocare),
nefiind reprezentat circuitul de stingere al tiristorului.
În fig.4.12.a se prezintă un chopper de două cadrane care
funcţionează în cadranele I şi II. Pentru funcţionarea în cadranul I se
comandă convertorul static VTC1, VTC2 fiind blocat, iar pentru
funcţionarea în cadranul II (inversarea sensului curentului prin sarcină) se
blochează VTC1 şi se comandă VTC2.

Fig.4. 12. Variatoare de tensiune continuă cu funcţionarea

în două cadrane:
a) funcţionare în cadranele I şi II; b) funcţionare în cadranele I şi IV.
În cazul funcţionării în cadranul II sarcina trebuie să conţină o sursă
de tensiune a cărei energie este cedată reţelei prin inversarea sensului

55

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

curentului.
Variatorul static din fig.4.12.b funcţionează în cadranele I şi IV.
Pentru funcţionarea în cadranul I, VTC1 este comandat în timp ce VTC2
se află în conducţie permanentă. Conducţia curentului este asigurată de
D1, D2 fiind inactivă. La trecerea în cadranul IV, sensul sursei de tensiune
a sarcinii se inversează, comutarea periodică fiind aplicată tot lui VTC1în
timp ce VTC2 este menţinut în stare blocată. Dioda D2 este în conducţie
permanentă, iar D1 preia conducţia curentului spre sursa auxiliară. În
ambele cazuri trebuie ca modulul tensiunii sursei auxiliare să fie mai mic
decât cel al sursei de alimentare a variatorului.
În cazul în care variatorul static alimentează un motor de curent
continuu rolul sursei auxiliare este preluat de tensiunea electromotoare
indusă.
Se pot realiza şi variatoare de tensiune continuă de patru cadrane,
schema unui astfel de variator fiind dată în fig.4.13.

Fig.4. 13. Variator static de tensiune continuă cu funcţionare

în patru cadrane.

Comanda convertoarelor statice se realizează astfel:

· Funcţionare în cadranul I: VTC1 se află în conducţie permanentă, iar
VTC4 se comandă periodic pentru reglarea valorii tensiunii medii.

56
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?
Curentul de sarcină se închide prin circuitul sursă-VTC1-sarcină-VTC4
pe durata în care VTC4 conduce şi prin circuitul VTC1-sarcinã-D3 când
VTC4 este blocat (D3 are rolul de diodã de nul).
· Funcţionare în cadranul II: VTC2 este comandat periodic. Curentul de
sarcină se închide prin circuitul sursă-VTC2-D4-sarcină pe durata în
care VTC2 conduce şi prin circuitul sursă-D4-sarcină-D1 când VTC2
este blocat.
· Funcţionare în cadranul III: VTC3 se află în conducţie permanentă, iar
VTC2 se comandă periodic pentru reglarea valorii tensiunii medii.
Curentul de sarcină se închide prin circuitul sursă-VTC3-sarcină-VTC2
pe durata în care VTC2 conduce şi prin circuitul VTC3-sarcinã-D1 când
VTC2 este blocat (D1 are rolul de diodã de fugã).
· Funcţionare în cadranul IV: VTC4 este comandat periodic. Curentul
de sarcină se închide prin circuitul sursă-VTC4-D1-sarcină pe durata în
care VTC4 conduce şi prin circuitul sursă-D3-sarcină-D2 când VTC4
este blocat.

4.2.6. Tipuri de circuite de stingere

În majoritatea schemelor cu comutaţie forţată stingerea tiristorului se

realizează cu ajutorul unui condensator de comutaţie. Condensatoarele
utilizate în circuitul de stingere sunt condensatoare de medie frecvenţă
deoarece frecvenţa de încărcare a condensatorului este de ordinul a sute
de Hz.
În fig.4.14. se prezintă o serie de circuite de stingere cu
condensator. Cel mai simplu circuit de stingere este prezentat în fig.4.14.a
şi constă dintr-un circuit oscilant în paralel cu tiristorul principal.
Presupunând condensatorul încărcat cu polaritatea din figură, odată cu
intrarea în conducţie a tiristorului condensatorul îşi schimbă polaritatea
prin intermediul bobinei L. Dacă amplitudinea curentului de rezonanţă este
mai mare decât curentul de sarcină al tiristorului, tiristorul se blochează la
trecerea prin zero a curentului din circuitul oscilant.

57

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

Fig.4. 14. Tipuri de circuite de stingere

În schema din fig.4.14.b curentul de stingere apare în momentul

intrării în conducţie a tiristorului auxiliar Ta. La reaprinderea tiristorului
principal T, condensatorul de stingere se reîncarcă cu polaritatea
corespunzătoare stingerii prin inductivitatea suplimentară Ls. Dioda de
blocare D are rolul de a împiedica însumarea tensiunii condensatorului din

58
 @ CONVERTOARE STATICE ÎN ACŢIONĂRI ELECTRICE ?
nou. Schema din fig.4.14.c este similară ca principiu de funcţionare cu cea
din fig.4.14.b, cu observaţia că polarizarea condensatorului cu polaritatea
necesară stingerii tiristorului principal se realizează prin intrarea în
conducţie a tiristorului Ta2 în circuitul oscilant format cu ajutorul bobinei
auxiliare Ls. Montajul permite ca încărcarea condensatorului să se
realizeze independent de intrare în conducţie a tiristorului principal.
În cazul schemelor din fig.1.14. d şi e stingerea tiristorului se
realizează indiferent de polaritatea cu care este încărcat condensatorul. în
cazul schemei din fig.4.14.d, orice polaritate a condensatorului poate
realiza stingerea tiristorului principal, prin comanda corespunzătoare a
punţii formată din tiristoarelel auxiliare Ta1 -Ta4. În schema din fig.4.14.e,
cele patru tiristoare T1-T4 conduc curentul de sarcină care trece alternativ
prin T1 şi T3, respectiv T2 şi T4. În momentul intrării în conducţie a
tiristorului T2, T1 va fi stins prin intermediul condensatorului. Procesul este
similar şi pentru stingerea celorlalte tiristoare.
În varianta din fig.4.14.f tensiunea de stingere se conectează în serie cu
tiristorul, ca rezultat al descărcării rezonante a condensatorului prin bobina L2,
la comanda aplicată pe tiristorul auxiliar Ta.
Structura variatoarelor de tensiune continuă se poate simplifica prin
utilizarea de elemente semiconductoare de putere la care stingerea să se
realizeze prin aplicarea unui semnal pe grila sau baza elementului (tiristoare
GTO, tranzistoare bipolare, tranzistoare MOSFET, etc.). În acest caz nu mai
este necesar circuitul de stingere, însă se complică circuitul de comandă al
elementului semiconductor.

ï Concluzii. Variatoarele de tensiune continuă se utilizează pentru

modificarea turaţiei şi pentru pornire în cazul acţionărilor electrice cu
motor de curent continuu. In fig.4.15 se prezintă formele de undă în
cazul unui astfel de sistem de acţionare.

59

_
 _

@ MARCU MARIUS - DANIEL –BORCA DUMITRU ?

Fig.4. 15. Formele de undă în cazul unui sistem de acţionare variator de

tensiune continuă-motor de curent continuu

60