LICEUL TEHNOLOGIC “1 MAI” MUNICIPIU PLOIESTI

PROIECT DE ABSOLVIRE
A EXAMENULUI DE CERTIFICARE

FILIERA TEHNOLOGICA-NIVEL 4
TEHNICIAN ELECTRONIST
TEMA PROIECT:REDRESOARE

Indrumator, Prof. Buzea Genina

Absolvent, Jurju Ionut

PROMOTIA 2023

1
 CUPRINS

ARGUMENT.............................................................................................................. 3

CAPITOLUL 1 : Redresorul monofazat monoalternanta............................................4

 1.1 Redresorul monofazat cu sarcina RL...........................................................5
 1.2 Redresorul monofazat cu sarcina RC...........................................................7

CAPITOLUL 2 : Redresorul monofazat dubla alternanta cu transformator cu priza

mediana.........................................................................................................................8
 2.1 Redresorul monofazat dubla alternanta, in montaj de tip punte...................9
 2.2Redresorul monofazat cu multiplicarea tensiunii redresate A-cu dublarea
tensiunii redresate................................................................................................10
 2.3Functionarea redresorului cu filtru capacitiv..................................................14

CAPITOLUL 3 : Redresoare comandate- reglarea tensiunii redresate..........................17

 3.1Redresorul comandat monofazat dubla alternanta..........................................19

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................21

2
 Argument

Prin redresor se intelege un circuit electronic capabil sa transforme energia

electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu.Alimentarea
redresoarelor se face de obicei de la reteaua de energie electrica. Redresoarele de
puteri mici (pana la 1Kw)se alimenteaza in curent alternativ monofazat,iar cele
de puteri mari se alimenteaza in curent alternativ trifazat.
Dintre elementele componente ale redresorului, cele electronice trebuie sa
aiba proprietatea de a conduce unilateral, respectiv sa prezinte o caracteristica
pronuntat neliniara si sa functioneze in regim neliniar. Se pot folosi diode cu vid
(kenotroane),diode semiconductoare,tiratroane, tiristoare etc.
Schema bloc a unui redresor (fig.1) contine urmatoarele elemente (pornind
de la sursa de energie alternativa-de obicei reteaua electrica):
• transformatorul de retea, cu ajutorul caruia se obtine in secundar valoarea
tensiunii alternative ce trebuie redresata;
• elementul redresor,cu proprietati de conductie unilaterala,la iesirea caruia
se obtine o tensiune (de un singur sens) pulsatorie;
• filtrul de netezire,cu rolul de a micsora pulsatiile tensiunii redresate redand
o tensiune de forma cat mai apropiata de cea continua.
• rezistenta de sarcina, pe care se obtine tensiunea continua.
In anumite cazuri,aceasta schema bloc poate fi completata cu un etaj
suplimentar de stabilizare si de reglare a tensiunii continue obtinute. Sunt, de
asemenea, cazuri in care unele elemente ale schemei pot lipsi; de exemplu poate
lipsi transformatorul de retea sau, in cazul unor instalatii industriale,care
functioneaza cu tensiune pulsatorie,poate lipsi filtrul de netezire.
● Clasificarea redresoarelor
Redresoarele se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
• dupa tipul tensiunii alternative redresate (numarul de faze):
-redresoare monofazate;
-redresoare polifazate (de obicei trifazate);
• dupa numarul de alternante ale curentului alternativ pe care le redreseaza:
-redresoare monoalternanta;
-redresoare bialternanta;
• dupa posibilitatea controlului asupra tensiunii redresate:
-redresoare necomandate;
-redresoare comandate sau reglabile;
• dupa natura sarcinii:
-redresoare cu sarcina rezistiva (R);
-redresoare cu sarcina inductiva (RL);
-redresoare cu sarcina capacitiva (RC)

3
  Capitolul 1
1. Redresorul monofazat monoalternanta
Schema electrica a acestui tip de redresor este data in
fig.2a.Functionarea are loc astfel: la aplicarea unei tensiuni alternative in
primar, ia nastere in secundar tot o tensiune alternativa, ce se aplica pe
anodul diodei redresoare.Pe durata alternantelor pozitive, dioda conduce in
circuit un curent proportional cu tensiunea aplicata,deci avand aceeasi
forma cu ea. Pe durata alternantelor negative,dioda este blocata si curentul
prin circuit este nul. Curentul prin sarcina circula deci intr-un singur sens,
sub forma unor alternante (curent pulsatoriu).

Fig.2 Redresor monofazat monoalternanta cu sarcina rezistiva:

a-schema electrica; b-forma de unda a tensiunii redresate.

Comparand relatiile (2) si (3) se observa ca

valoarea componentei continue la bornele sarcinii
este:
U0s Usn
= , (4)

iar valoarea maxima a componentei alternative sinusoidale fundamentale:
Usn
U1m= . (4bis)

Pentru a aprecia cat de apropiata este forma tensiunii redresate de aceea
a unei tensiuni continue, se introduce un coeficient numit factor de
ondulatie
In cazul unui redresor ideal factorul de ondulatie trebuie sa fie zero. In
cazul anterior descris se observa ca γ>1, deci forma tensiunii redresate nu
este multumitoare. Pentru a o imbunatati se folosesc scheme de redresare
dubla alternanta.
Un alt criteriu de apreciere a redresorului il constituie randamentul
sau (η ), definit ca raportul dintre puterea utila de c.c. furnizata in sarcina si
4
puterea consumata,absorbita de la retea:
In acest caz,valoarea puterii utile va fi abosrbita de la retea,in timpul
alternantei pozitive in care dioda funcioneaza.

Ui-tensiunea alternativa aplicata diodei;

Us-tensiunea redresata de la bornele sarcinii;
rd-rezistenta de conductie a diodei;
R-rezistenta de sarcina

1.1 Redresorul monofazat cu sarcina RL

Schema redresorului monofazat monoalternanta cu sarcina RL este
aratata in fig.3. Inductanta L poate apartine consumatorului (motoare de
curent continuu, electromagneti, relee etc.) sau poate fi introdusa ca element
separat in serie cu rezistenta de sarcina, pentru “netezirea” undei curentului
redresat. Curba curentului este diferita de curba tensiunii de alimentare,
curentul circuland si in cursul unei fractiuni din alternanta negativa.

Fig.3 Redresorul monofazat

monoalternanta cu sarcina RL.

5
 Se observa ca actiunea de netezire a curentului redresat de catre
inductanta este mai importanta la valori mici ale rezistentei de sarcina.
In cazul redresorului monoalternanta,inductanta mareste durata
impulsurilor de curent prin elementul redresor,dar nu poate asigura in
permanenta o tensiune la bornele rezistentei de sarcina. Efectul de netezire
exercitat de inductanta este mai puternic daca se foloseste o redresare dubla-
alternanta. Din formele de unda, se observa ca acest curent redresat nu
scade la zero la sfarsitul unei alternante.Curbele curentului redresat pentru
diferite valori ale raportului ωL/R=tgφ arata ca odata cu cresterea
inductantei, pulsatiile curentului redresat, scad foarte mult.Aceasta se
explica prin impedanta mare, opusa de inductanta la trecerea armonicilor
curentului redresat, care are ca efect reducerea amplitudinilor acestora fata
de componenta medie.Din aceste motive inductanta este folosita ca filtru de
netezire a curentului redresat.
Modificare formei undei curentului redresat in urma actiunii
inductantei atrage dupa sine modificarea formei curentului primar si o
micsorare a factorului de putere ale instalatiei.Trecerea de la o sarcina
rezistiva la sarcina inductiva cu L=∞ in schema de redresare dubla-
alternanta micsoreaza puterile de calcul ale transformatorului.
Factorul de deformare se micsoreaza, de asemenea,devenind
θ=0,9.Toate aceste modificari se explica prin cresterea numarului de
armonice de ordin superior in curba curentului primar.
O netezire eficace a curentului redresat se poate obtine si cu un redresor
monoalternanta cu sarcina RL suntata de o a doua dioda montata ca in fig.4.
Avantajul principal al acestei scheme consta in puterea de calcul mult
redusa a transformatorului de retea. Ea este utilizata pentru alimentarea
bobinelor de curent continuu ale releelor, contactoarelor sau ale altor
dispozitive din schemele de automatizare.

6
 1.2 Redresorul monofazat cu sarcina RC
Schema redresorului monoalternanta cu sarcina RC este aratata in fig.5.
Functionarea sa este ilustrata (in mod simplificat) cu ajutorul diagramei din
figura 6. Condensatorul C se incarca in perioada de timp care trece curentul
prin elementul redresor si se descarca prin rezistenta de sarcina R in
perioada de timp in care elementul redresor este blocat (din cauza ca
potentialul catodului sau este mai pozitiv decat potentialul anodului).

Fig.5 Redresorul monofazat Fig.6 Formele de unda pentru

monoalrernanta cu sarcina RC circuitul din figura 5.

Tensiunea la bornele diodei redresoare nu este strabatuta de curent in tot

timpul alternantei pozitive, ci numai in timpul in care u2>uc.In perioada de timp in
care u2<uc,condensatorul se descarca pe rezistenta de sarcina, tensiunea la bornele
sale variind dupa legea:
uc=Ucּe t / RC
In momentul incetarii procesului de incarcare a condensatorului, incepe
descarcarea condensatorului pe rezistenta de sarcina. Daca circuitul are o
constanta de timp RC suficient de mare descarcarea are loc destul de lent si
curentul prin sarcina isi pastreaza o valoare diferita de zero pana la
inceperea unei noi perioade de conductie a elementului redresor.
Datorita efectului de netezire a undei curentului si tensiunii redresate,
condensatoarele sunt utilizate frecvent ca elemente de filtraj in redresoarele
monofazate cu sarcina rezistiva.

7
 ● Capitolul 2
2. Redresorul monofazat dubla alternanta cu transformator cu priza
mediana
In figura 7a este redata schema electrica a unui redresor dublu
alternanta, la care tensiunea de alimentare se aplica printr-un transformator
avand un secundar cu priza mediana legata la masa.Se observa ca schema
contine doua redresoare monoalternanta, formate din :
-infasurarea L′2,D1,R8;
-infasurarea L″2,D2,R8.
Datorita modului in care sunt conectate infasurarile secundare,
tensiunile la bornele celor sectiuni variaza in antifaza.La aparitia alternantei
pozitive la infasurarea L′2, dioda D1 este polarizata direct, conduce si
determina aparitia curentului i′A, care strabate rezistenta de sarcina Rs in
sensul indicat pe figura.In acest interval, in infasurarea L″2 fiind aplicata
alternanta negativa, dioda D2, este polarizata invers si curentul in circiut
este nul.

Fig.7 Redresorul monofazat dubla alternanta folosind transformator cu

priza mediana si sarcina rezistiva:
a-schema electrica; b-forma de unda a tensiunii redresate.

Cand se aplica alternanta negativa pe L′ 2, dioda D1 se blocheaza si,

respectiv, aparand alternanta pozitiva pe L″2 dioda D2 conduce.In circuitul
ei apare curentul i″A.In felul acesta, la bornele sarcinii apare o tensiune de
forma indicata in fig.8b,
Se deduce,pe baza celor prezentate anterior,ca,in acest caz
componenta continua are valoarea:
2Usn
Uo=
8
deci dubla fata de cazul redresorului monoalternanta.Tensiunea inversa
maxima rezulta,pentru dioda blocata,din insumarea intre valoarea
tensiunii negative aplicate pe anodul sau de catre transformator si
tensiunea pozitiva aflata la bornele rezistentei de sarcina, deci pe
catodul diodei blocate.
Se observa avantajele redresorului dubla alternanta, constand intr-o
forma de unda mai apropiata de cea continua si un randament de
valoare dubla, dar si dezavantajele sale, costand intr-o schema mai
complicata si mai costisitoare (secundar cu priza mediana, doua diode
redresoare), ca si in conditiile mai severe impuse diodelor redresoare in
privinta tensiunii inverse maxim admise.

2.1 Redresorul monofazat dubla alternanta, in montaj de tip

punte
Schema ce ofera avantaje redresorului anterior, evitand
dezavantajele lui, este cea a unui redresor monofazat dubla alternanta
in punte(fig.8).
Cele patru diode redresoare folosite formeaza bratele unei punti, la
care alimentarea in curent alternativ se face printr-o diagonala, de la
secundarul unui transformator, iar tensiunea redresata se culege la
bornele unei rezistente plasate in cea de a doua diagonala.
Functionarea redresorului este urmatoarea:in timpul aplicarii
alternantei pozitive la o extremitate a secundarului transformatorului,
conduc diodele D1 si D3, care sunt polarizate direct, determinand un
curent i′A in rezistenta Rs, iar diodele D2 si D4 fiind invers
polarizate,sunt blocate.
La aparitia celei de a doua alternante, D1 si D3 sunt blocate, pe
cand D2 si D4 conduc,determinand aparitia curentului i″A ce strabate in
acelasi sens rezistenta de sarcina Rs.Se observa ca forma tensiunii
redresate este aceeasi ca si in cazul redresorului folosind un
transformator cu priza mediana, tensiunea inversa maxima pentru
fiecare dioda fiind insa Uim, ca si in cazul redresorului monoalternanta.

9
 Dezavantajele acestui montaj constau in numarul marit de diode
folosite (patru) si necesitatea unei bune izolari fata de restul
elementelor a capatului nelegat la masa al rezistentei de sarcina Rs.

Fig.8 Redresor monofazat dubla alternanta, in punte-avand sarcina

rezistiva:a-schema electrica; b-forma de unda a tensiunii redresate.

2.2 Redresorul monofazat cu multiplicarea tensiunii redresate

A-cu dublarea tensiunii redresate
In anumite aplicatii practice, este necesara obtinerea unei tensiuni
redresate mai mari decat tensiunea alternativa aplicata. In acest caz se
folosesc scheme cu multiplicarea tensiunii redresate.
In schema din figura 9 se reprezinta redresoare cu dublare de
tensiune in doua variante: in montaj punte (a) si folosind un punct
comun intre sursa de curent alternativ si sarcina(b).
In primul caz (fig. 9a), schema este alcatuita din doua redresoare
monofazate, monoalternanta, independente: D1, C1 si respective D2,C2.
Presupunand sarcina deconectata, in alternantele poxitive dioda D1
conduce, iar C1 se incarca la valoarea de varf Um cu polaritatea din
figura. Diferenta de potential a punctelor unde se conecteaza sarcina
este UAB=+2Um. S-a obtinut astfel o tensiune redresata de doua ori mai
mare decat amplitudinea tensiunii alternative.
In prezenta sarcinii, condensatoarele se descarca partial, dar se
reîncarca de la retea in alternanta convenabila.

10
 Fig.9 Redresoare monofazate cu dublarea tensiunii:
a- varianta in punte;
b- varianta cu punct comun intre sursa de curent si sarcina.

B-multiplicarea tensiunii

Fig10.Redresor monofazat cu multiplicarea tensiunii redresate

O schema mai generala, pentru “multiplicarea tensiunii”, este data

in figura 10. Se va presupune, la fel ca in cazul schemei precedente, ca
descarcarea condensatoarelor, in intervalele de blocare a diodelor, este
neglijabila. In semialternanta pozitiva, condensatorul C1 se incarca
prin dioda D1, cu polaritatea din figura, la o tensiune apropiata de U2m.
In urmatoarea semialternanta, negative, conduce dioda D2 si

11
condensatorul C2 se incarca pana aproape de valoarea maxima a
tensiunii aplicate: u2 plus tensiunea 2U2m de la bornele lui C2, minus
tensiunea U2m de la bornele lui C1, adica 2U2m. In mod similar, se poate
arata ca si celelalte condensatoare se incarca cu tensiuni apropiate de
2U2m. In consecinta, pe ramura superioara grupajul condensatoarelor
furnizeaza tensiunea U01=( k-1)U2m, iar pe ramura inferioara:U02=kU2m
unde k este numarul diodelor din schema.
Schema unui redresor monofazat dubla alternanta,de tipul
comandat este aratata in figura 11. Elementul de reglaj este montat in
diagonala unei punti de diode, legate in serie cu infasurarea primara a
transformatorului.

Fig.11 Redresor monofazat cu reglajul tensiunii in primar.

In schema de redresare a ambelor alternante cu sarcina RC

capacitatea joaca acelasi rol, insa timpul in care condensatorul
alimenteaza singur rezistenta de sarcina se reduce, gradul de netezire a
curbei tensiunii redresate (pentru aceeasi valoare a constantei de timp
Z=RC) fiind mai mare.
Pentru o analiza mai exacta a schemelor de redresare cu capacitate
este necesar sa se ia in considerare si rezistenta de pierderi pe faza R p,
constituita din rezistenta infasurarii secundare si rezistenta interna a
fiecarui element redresor.

12
 Se constata ca la rezistente de pierderi Rp mici, unghiul de
conductie al elementului redresor se micsoreaza, impulsurile curentului
redresat devin foarte scurte, iar amplitudinea lor creste. Aceasta
conduce la o crestere importanta a valorilor efective ale curentilor in
infasurarile transformatorului si la cresterea puterii sale de calcul.
Unghiul de conductie creste odata cu micsorarea rezistentei de sarcina
R, in timp ce valoarea medie a tensiunii redresate scade.
Caracteristica externa a redresorului cu sarcina RC este o curba
continuu cazatoare, micsorarea tensiunii redresate in functie de
curentul de sarcina fiind cu atat mai puternica ,cu cat capacitatea C este
mai mica .
Caracterul capacitiv al sarcinii modifica si regimul de functionare
al redresorului in timpul tensiunii inverse. Folosindu-ne de figura 7,
constatam ca tensiunea inversa aplicata diodei in momentul cand
tensiunea alternativea trece prin maxim este data de relatia:
Uimax=Un+uc (27)
Daca luam in considerare regimul de mers in gol al redresorului,
cand uc=Un, rezulta ca tensiunea inversa maxima este egala cu 2Um.
Se constata ca pentru a obtine o tensiune redresata cat mai
apropiata de Um, este necesar sa se lucreze cu valori RC cat mai mari.
Aceasta insa conduce la aparitia unor impulsuri de curent importante,
care pot micsora durata de viata a elementelor redresoare.
Intr-adevar, in momentul conectarii redresorului la retea,
condensatorul C este descarcat si se comporta practic ca un scurtcircuit
la bornele rezistentei de sarcina. Astfel, in timpul primei alternante,
elementului redresor i se aplica un impuls de tensiune maxima U2 2

13
 2.3 Functionarea redresorului cu filtru capacitiv
Schema unui redresor monofazat monoalternanta, cu filtru
capacitiv este data in figura 12. Functionarea ei se poate urmari de la
fig. 12b.

Fig.12 Redresor monoalternanta cu filtru capacitiv:

a-schema; b-diagrama tensiunilor si curentilor.

Aplicand teorema a II-a a lui Kirchoff pe circuitul din secundarul

transformatorului rezulta
u2=ua+uc (29 )
in care tensiunea la bornele condensatorului uc,este, in acelasi timp,
tensiunea la bornele rezistentei de sarcina, us, si tensiunea dupa
elementul redresor, ur. Tensiunea pe dioda este ua=u2-uc

14
 Presupunem ca in momentul aplicarii tensiunii de alimentare,
condensatorul C este descarcat. In intervalul 0 ……ωt, se obtine u 2>uc
si deci ua>0. Dioda conduce si condensatorul se incarca prin secundarul
transformatorului si dioda. Rezistenta de incarcare, Ri, este foarte mica,
incluzand rezistenta echivalenta serie a diodei, rd:R1=rTr+rd. Constanta
de timp de incarcare a condensatorului ,Ti=Ric, rezulta foarte mica, deci
condensatorul se incarca rapid. In momentul ωt1 se obtine egalitatea
uc=u2, deci ua=0. In continuare u2 scade si ua<0.
Dioda se blocheaza si condensatorul se descarca prin rezistenta de
sarcina Rs. Constanta de timp de descarcare a condensatorului este
Td=RsC si ,fiind relativ mare, tensiunea scade lent, pana in momentul
ωt2. In continuare dioda conduce in intervalul ωt2-ωt3.
Tensiunea condensatorului are mici oscilatii in jurul valorii U0,
care reprezinta componenta continua a tensiunii la bornele sarcinii.
Valoarea tensiunii continue U0, precum si amplitudinea
componentei alternative ,depend mult de valoarea rezistentei de
sarcina. Cu micsorarea lui Rs scade U0, iar componenta alternative
creste.
In figura 12b, s-au notat cu α unghiul de la care incepe incarcarea
condensatorului, adica unghiul cand incepe intervalul de conductie. Cu
β s-a notat intervalul cat dureaza incarcarea, numit si unghi de
conductie. Unghiul la care inceteaza descarcarea condensatorului s-a
notat cu ψ=α+β si se numeste unghi de blocare. La functionarea fara
filtru capacitiv, dioda conduce pe intreaga semiperioada a tensiunii
aplicate, adica β=π. Filtrul capacitiv micsoreaza perioada de conductie
a diodei in intervalul 0<β<π.
Parametrii redresorului depind de unghiurile de conductie si de
blocare, care-la randul lor- sunt determinate de marimile C si Rs.
Calculul analitic al tensiunii U0, pentru valori Rs si C date, se face
determunand mai intai unghiul ωt 3, apoi calculand succesiv pe α si U 0,
unde ωt3-ωt2=ωt3-α.
Pentru usurarea calculului, dependentele ωt2=f1(ωRsC) si
ωt3=f2(ωRsC) sunt date sub forma grafica .
La redresorul dubla alternanta, calculul unghiurilor α si γ se face
similar.

15
 Se constata ca coeficientii de redresare Kr=U0/U2 depind, in ultima
instanta, de factorul cunoscut ωRsC. Pentru proiectarea redresoarelor
cu filtru capacitiv se utilizeaza dependentele grafice ale coeficientilor
de redresare, Kr, de parametrul ωRsC. De asemenea, sunt date
dependentele cu parametrul ωRsC ale factorilor de ondulatie, γ, si ale
rapoartelor dintre curentul anodic maxim si curentul mediu I 0 (fig.13 si
fig.14).

Fig.13 Diagrama factorului de ondulatie Fig.14 Diagrama iamax/I0=f(ωRsC)

la redresorul monoalternanta (p=1) si la la redresorul monoalternanta (p=1)
redresorul dubla alternanta (p=2). si la redresorul dubla alternanta
(p=2).

2.4 Proiectarea redresoarelor cu filtru capacitiv

Fiind date marimile Rs, U0, U1 si impunand un factor de ondulatie
γ, stabilirea elementelor redresorului se face parcurgand urmatoarele
etape:
-din diagrama γ=f2(ωRsC), data in fig.13, se determina capacitatea
C*, corespunzatoare factorului de ondulatie impus; se alege un
condensator (de obicei electrolitic), avand capacitatea la o valoare
tipizata C0≥C*;
-din diagrama Kr=f1(ωRsC) se determina coeficientul de redresare
Kr, corespunzator produsului ωRsC0; din relatia Kr=U0/U2 se deuce
U2=U0/Kr si, intrucat tensiunea U1 este cunoscuta, se obtine raportul de
transformare al transformatorului: n=U1/U2;
-cunoscand tensiunea U0 si curentul I0=U0/Rs se determina puterea
P0=U0I0 si apoi puterea aparenta de calcul a transformatorului S t, in
functie de schema utilizata; puterea aparenta St si raportul de

16
transformare n sunt principalele date initiale la proiectarea
transformatorului;
-in functie de schema utilizata se determina tensiunea inversa
maxima pe dioda; se alege o dioda care sa admita curentul mediu
redresat Ia0 si sa aiba tensiunea inversa maxima in regim repetitiv,URRM,
mai mare decat tensiunea inversa din schema;
-in functie de parametrul ωRsC0 se determina, cu relatia (40) sau cu
relatia data in graficul din fig.14, curentul maxim al diodei iamax; se
verifica daca valoarea rezultata este mai mica decat curentul direct
maxim de varf, in regim repetitiv, al diodei

● Capitolul 3
3. Redresoare comandate- reglarea tensiunii redresate
In principiu valoarea tensiunii (curentului) redresate poate fi
modificata (reglata) prin mai multe metode:
-reglarea pe partea de curent continuu, prin legarea in serie cu
sarcina a unei rezistente reglabile (reostat), metoda ce se aplica numai
la puteri mici;
-reglarea pe partea de curent alternativ, prin utilizarea
autotransformatoarelor reglabile, a transformatoarelor cu prize pe
primar sau secundar, etc.
-reglarea prin folosirea doidelor comandate, care sunt de tip
semiconductor (tiristoare, triacuri, etc.)
Ultima metoda este in prezent frecvent folosita in automatizari, in
special datorita utilizarii tiristoarelor care pot fi comandate continuu in
limite largi, practic intre zero-cand tiristorul este blocat-si o valoare
maxima.
Toate schemele de redresare necomandata prezentate anterior pot
deveni comandate cu urmatoarele conditii:
-inlocuirea diodelor cu tiristoare;
-prevederea unor elemente electronice suplimentare, numite
dispozitive de comanda pe grila care asigura impulsuri de deschidere a
tiristorului nu in punctul de comutatie naturala (cand tensiunea aplicata
este pozitiva) ci la un unghi α (fig.15b) modificabil ca faza dupa
necesitati.

17
 Din figura 15 se constata urmatoarele:
-cand α=0 (fig.15a) tiristorul functioneaza ca o dioda obisnuita in
comutatie naturala; valoarea curentului redresat proportional cu
suprafata hasurata (fig.15a) are valoarea maxima;

-cand, de exemplu, α= cuerntul redresat se reduce la jumatate
2
(fig.15c);
-cand α=π curentul devine zero.


Fig.15 Curentul obtinut printr-un redreor comandat: a-α=0; b-α=a0; c-α= .
3

18
 3.1Redresorul comandat monofazat dubla alternanta
In figura 16a este prezentata schema de principiu a unui redresor
comandat monofazat, dubla alternanta, folosind tiristoare.

19
 Fig.16 Redresor comandat monofazat dubla alternanta: a-schema de principiu; b-forma
de unda pentru Zs=Rs; c-forma de unda pentru Zs=Ls

In afara transformatorului de adaptare TA se foloseste un

transformator de sincronizare Ts care are rolul de a furniza tensiunea
alternativa ua de alimentare a tiristoarelor T1 si T2 si care prin
comparatie cu tensiunea de referinta ua aplicata pe dispozitivele de
comanda pe grila DCG1 si DCG2 determina unghiurile α de deschidere
a tiristoarelor. Transformatoarele de impulsuri TI1 si TI2 asigura
formarea impulsurilor de comanda, iar diodele D1si D2 polaritatea
necesara a impulsurilor respective.
Daca sarcina Z2 este pur ohmica (Rs) impulsurile de curent redresat
I au forma indicata in figura 16b, iar daca este inductiva (Ls), de
exemplu un motor electric, impulsurile de curent respective se prezinta
ca in figura 16c.
Aceasta ultima varianta se poate aplica in cazul comenzii automate
a actionarii electrice a unor motoare (Zs=ωLs) cand, este posibila
varierea vitezei si modificarea sensului se rotatie (I0…0…-I0) a
motoarelor.

Fig.17 Scheme de redresoare comandate monofazate:

a-monoalternanta cu sarcina Rs; b-dubla alternanta cu sarcina Rs; c-dubla alternanta cu
sarcina LC

20
 Bibliografie

-Dispozitive si circuite electronice (Th. Danila, N. Reus, V. Boiciu)

-Aparate, echipamente si instalatii de electronica industriala-

automatizari-manual pentru clasele a XI-a si a XII-a (licee industriale,
Editura Didactica si Pedagogica)

-Circuite electronice (D. Dascalu, L.Turic, I. Hoffman)

-Componente si circuite electronice-manual pentru clasa a XII-a,

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti (ing Theodor Danila, ing
Monica Ionescu)

-Electronica industriala (Thomas L. Floyd) Editura Teora,Bucuresti

2003

21