Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA de TRANSPORTURI
SECŢIA TET
PROIECT
Îndrumător: Student:
CUPRINS:
1. Tema proiectului
2. Memoriu tehnic
2.1 Masurarea tensiunilor cu ajutorul voltmetrelor
2.2 Curentii si tensiunile alternative
2.3 Voltmetre magnetoelectrice cu redresoare
2.4 Dioda redresoare 1N4001
2.5 Dioda Zener
2.6 Alimentarea voltmetrului
2.7 Divizor de tensiune
2.8 Amplificator repetor
2.9 Etaj diferential
2.10 Comparator
2.11 Convertor Analog Numeric ( C520D )
2.12 Generalitati - Voltmetru electronic de curent alternativ
3. Breviar de calcul
4. Calculul economic
5. Schema bloc
6. Schema detaliata
7. Cablajul imprimat – voltmetru electronic construit pe baza kit-ului ICL 7107
8. Bibliografie
1. Tema Proiectului :
2. Memoriu tehnic :
Prin conectarea lor in circuitele de masurare voltmetrele datorita consumului propriu de putere,
modifica regimul de lucru al circuitelor si ca urmare valoarea marimii de masurat, introducand astfel o
eroare sistematica de metoda. Intre valoarea marimii indicate de aparatele de masurat si cea adevarata,
care exista inainte de conectarea acestora in circuitul de masurare, exista o diferenta determinata de faptul
ca rezistenta voltmetrelor nu este infinita. Aceasta diferenta este cu atat mai mare cu cat consumul de
putere al aparatelor de masurat este mai mare in comparatie cu puterea din circuitul in care se face
masurarea.
Pentru ca influenta consumului aparatelor de masurat si ca urmare eroarea sistematica de metoda
sa fie cat mai mici, rezistenta voltmetrului trebuie sa fie cat mai mare in comparatie cu rezistenta
circuitului de masurare.
Ca ampermetru sau ca voltmetru poate fi folosit oricare din dispozitivele de masurat, cu exceptia
dispozitivelor electrostatice care nu pot fi folosite decat ca voltmetre.
2.2 Curentii si tensiunile alternative
Dupa sensul tensiunii aplicate elementul redresor lasa curentul sa treaca usor intr-un sens
si foarte greu in celalalt. Rezistenta interna a elementului redresor in directia trecerii usoare a
curentului este foarte mica si se numeste rezistenta directa Rd , iar cea in sens contrar este foarte
mare si se numeste rezistenta inversa Ri. Curentul care trece prin elementul redresor in sensul
rezistentei directe are o valoare mare si se numeste curent direct Id, iar cel in sensul rezistentei
inverse este foarte mic, practic zero, si se numeste curent invers Ii. In mod analog tensiunea
aplicata se numeste tensiune directa Ud si tensiune inversa Ui. Peste o anumita valoare a
tensiunii inverse , denumita tensiune de strapungere elementul redresor isi pierde proprietatea de
redresare , curentu invers crescand brusc. Tensiunea maxima care se redreseaza trebuie sa fie mai
mica tensuinea de strapungere.
Rpaortul dintre curentul direct Id si cel invers Ii caracterizeaza din punct de vedere
calitativ elementele redresoare; el se numeste coaficient de redresare K:
Un redresor perfec ar fi acela care ar avea rezistenta inversa infinita si rezistenta directa
egala cu zero, si deci un coeficient de redresare infinit. In realitate, rezistenta directa nu poate fi
nula si nici rezistenta inversa nu este infinita, asa incat coeficientul de redresare are valori finite
foarte mari.
Dioda cu germaniu : 1- cristal de germaniu 2- soclu metalic
3- tub portelan 4- conductor elastic wolfram
5- soclu
b).Circuitele redresoare sunt alcatuite din unul sau mai multe elemente redresoare
legate intre ele in diferite moduri, in scopul de a transforma curentul alternativ in curent redresat,
pulsatoriu. Dupa numarul alternantelor curentului alternativ redresate se deosebesc circuite
redresoare cu simpla redresare si cir. red. cu dubla redresare.
Circuite redresoare cu simpla redresare folosesc unul sau doua redresoare. Cel mai
simplu circuit redresor consta dintr-un redresor legat in serie cu aparatul de masurat (a).
Redresorul permite trecera curentului numai intr-un singur sens numai in cursul unei singure
perioade, astfel incat prin aparatul de masurat AM circula un curent pulasatoriu. La schimbarea
sensului curentului aproape intreaga tensiune a retelei se aplica la bornele redresorului, ceea ce
poate duce la strapungerea sa. Pentru limitarea tensiunii inverse si pentru a asigura continuitatea
circulatiei curentiului in circuit se untilizeaza inca un redresor care se monteaza cu poalritatea
inversa in paralel cu ansamblul primului redresor si al aparatului de masurat (b). In serie cu cel
de-al doile redresor se leaga si o rezistenta R egala cu rezistenta Ra a aparatului de masurat, care
serveste la egalizarea rezistentelor din cele doua ramuri in paralel.
Pentru netezirea pulsatiilor curentului redresat, in paralel cu aparatul de masurat se
conecteaza un condensator de capacitate mare.
2.4 Dioda redresoare 1N4001 (date tehnice)
Simbol:
AKAK
În polarizare directă se comportă ca o diodă obişnuită, iar în polarizare inversă UP
rămâne aproape constantă între anumite limite ale curentului invers.
Dioda Zenner se foloseşte în polarizare inversă.
Caracteristica U-I:
IAB [mA]
Reglaj:
La bornele ( + )si ( – ) se pun bornele prin care trece voltajul ( curent alternativ) ce
trebuie masurat .
In functie de scara de care avem nevoie putem folosi comutatorul de scara pe una
din treptele 3, 5, 10 volti pentru un rezultat corect.
u = uA + uB
u = rAiA + rBiB
Rezistoare în serie:
CAN sau Convertor Analogic Numeric reprezintă un bloc sau un circuit care poate
accepta o mărime analogică (curent, tensiune) la intrare, furnizând la ieşire un număr care
constituie o aproximare (mai mult sau mai puţin exactă) a valorii analogice a semnalului de la
intrare.
Spre deosebire de o mărime analogică ale cărei valori se pot găsi în orice punct din
domeniul său de variaţie, mărimea numerică (sau digitală) posedă numai o variaţie în trepte.
Astfel, întreg domeniul de variaţie este divizat într-un număr finit de „cuante" (trepte elementare)
de mărime determinată de rezoluţia sistemului, în acest mod, diferenţa între cele mai apropiate
valori numerice nu poate fi făcută mai mică decât această treaptă elementară, ceea ce face ca,
principial, reprezentarea informaţiei sub forma numerică să fie legată de introducerea unei erori,
numită de „ eroare cuantificare".
Cu toate că un sistem pur analogic este capabil (cel puţin în mod teoretic) de o acurateţe
mai bună decât un sistem hibrid (analog/numeric) această acurateţe este rar folosită în mod
complet. Acest lucru se datorează formei analogice a semnalului care nu permite o citire,
înregistrare sau interpretare de mare exactitate. Pe de-altă parte, datele sub formă numerică
reprezintă deja o formă în care se face manipularea, prelucrarea sau memorarea lor, teoretic fără
nici o eroare sau practic, cu erori extrem de mici.
Odată transformate în forma numerică, datele pot fi prelucrate matematic, sortate,
analizate sau folosite pentru diverse funcţii de control mult mai precis, rapid şi flexibil decât sub
formă analogică, în plus, dacă după achiziţia lor este nevoie de un volum mare de prelucrare,
forma numerică prezintă din nou avantaj deoarece posibilitatea de acumulare a unor erori prin
manipulări succesive este extrem de mică. De asemenea, forma numerică prezintă un avantaj
considerabil în cazul păstrării datelor pentru durate mari, prin posibilitatea stocării lor în memorii
nevolatile de mare capacitate.
Orice mărime electrică, având o formă analogică trebuie transformată în prealabil, într-o
formă numerică pentru a putea fi prelucrată sub o formă sau alta de un astfel de sistem de
prelucrare.
Bit
Denumirea din limba engleză a cifrei binare, „bit", se foloseşte în primul rând în legătură
cu sistemul de numeraţie binar, cu sensul ei propriu, în conversia de date analog-numerică si
numeric-analogică ea este folosită într-un sens mai larg pentru a exprima tot ceea ce este legat de
producerea sau conversia unui bit. Astfel se folosesc noţiunile „curent de bit", „tensiune de bit"
sau „reţea rezistivă. de N biţi", etc. în fiecare din aceste cazuri această noţiune poartă cu sine
proprietăţile cifrei binare - cele două stări, corespunzătoare valorilor binare „0" şi „1" şi ponderea
dată de poziţia în număr.
Codificator
În conversia de date un circuit de codificare (ENCODER) reprezintă un convertor
analog/numeric. El mai este denumit digitizor sau cuantificator.
Cuantificare
Divizarea intervalului de variaţie (tensiune, curent) al unei mărimi analogice într-un
număr determinat de trepte („cuante") de amplitudine egală, în scopul exprimării valorii
analogice sub formă de număr, constituie procesul de cuantificare al unui semnal analogic.
Mărimea treptelor rezultate în urma cuantificării este egală cu raportul dintre valoarea
intervalului maxim de variaţie şi numărul lor, fiecare astfel de „cuantă" fiind delimitată de două
nivele de cuantificare succesive.
Caracteristica de transfer
Dependenţa dintre mărimea de ieşire a unui convertor şi mărimea sa de intrare reprezintă
caracteristica de transfer a convertorului. Deoarece una dintre cele două mărimi are întotdeauna o
variaţie analogică iar cealaltă o variaţie numerică, caracteristica de transfer atât a unui CAN cât
si a unul CNA are o variaţie în trepte.
Rezoluţia
Rezoluţia unui convertor este parametrul care caracterizează numărul de stări (nivele)
distincte care pot fi deosebite de convertor. De obicei, rezoluţia se exprimă în biţi, în procente
din valoarea diapazonului de ieşire sau intrare sau în număr de nivele de cuantificare (CAN).
Rezoluţia unui CAN determină numărul nivelelor (treptelor) de cuantificare ale mărimii
analogice de intrare. Deoarece domeniul de intrare are o valoare determinată, rezoluţia unui
CAN caracterizează capacitatea acestuia de a „rezolva" (deosebi) două nivele apropiate ca
valoare, fiind definită de mărimea variaţiei de intrare necesară pentru a produce la ieşire a
convertorului două schimbări de coduri consecutive. Această variaţie este măsurată de la nivelul
de intrare la care se face trecerea între treptele Nk-1 - Nk şi până la nivelul care produce
schimbarea treptelor Nk = Nk+1.
Eroare de cuantificare
Caracteristicile de transfer:
- Sensibilitate
- Pragul de sensibilitate
- Exactitatea
- Banda de frecventa
Cablaj ~ 3 RON
Cositor+colofoniu = 3 RON
Fludor = 2 RON
Componente active :
Componente pasive :
R1, R2, R3, R4, R5, R6, R7, R8, R9 = 0.1 RON x 9 = 0.9 RON
Electromecanice:
comutator 1xU, montare pe panou, 50Vcc, 0.5 A = 2.6 RON
CAN = 9 RON
Total = 3 + 3 + 10 + 2 + 0.1 + 0.25 + 0.8 + 0.5 + 0.9 + 0.8 + 1.5 + 2.6 + 2 + 9.5 + 9
= 45.95 RON (*)
(*) in conditiile in care nu gresim absolut deloc in tot procesul de asamblare / cablare ... si
nu se strica nici macar o componenta ; si in cazul in care avem deja o sursa de tensiune cu
care sa testam aparatul.
5. Schema bloc :
6. Schema detaliata
CAN - C520D
Part Number = C520D
Manufacturer Name = GE Solid State
Description = Silicon Controlled Rectifier
V(DRM) Max.(V)Rep.Pk.Off Volt. = 400
I(T) Max.(A) On-state Current = 1.1k²
@Temp. (°C) (Test Condition) = 150
I(TSM) Max. (A) = 10k
I(GT) Max. (A) = 150m
V(GT) Max.(V) = 4.0
I(H) Max.(A) Holding Current = 250m
I(D) Max. (A) Leakage Current = 25m
@Temp. (°C) (Test Condition) = 125
V(T) Max. (V) = 1.2
@I(T) (A) (Test Condition) = 1.1k
dv/dt Min. (V/us) = 100
t(q) Typ. (s) = 150u
Status = Discontinued
Package = TO-200var51
Military = N
7. Cablajul imprimat
Acest dispozitiv ar trebui sa fie usor de construit, dar in acelasi timp un voltmetru digital
foarte precis si folositor. A fost proiectat pentru a fi folosit in sursele de alimentare sau oriunde
este necesar a avea o indicatie precisa a voltajului. Circuitul integreaza un convertor analog
numeric I.C. CL7107 produs de INTERSIL si aproape identic cu C520D (un convertor foarte
bun la vremea lui dar depasit din punct de vedere tehnic).
Acest circuit integrat incorporeaza intr-o carcasa de 40 pini toate circuitele necesare
pentru a converti semnalul analog in digital ( convertor digital, un comparator, un ceas, un
decodor si un segment de afisor cu leduri. Circuitul , dupa cum este descris poate afisa orice
voltaj intre 0 – 1999 volti.
Specificatii Tehnice:
Caracteristici:
- Marime redusa
- Constructie facila
- Costuri mici
- Ajustari simple
- Usor de citit de la distanta
- Putine componente externe
Cum functioneaza?
- Mare precizie
- Nu e afectat de zgomot
- Are un ceas interior
- Nu are nevoie de componente exterioare precise
Ca aplicatii posibile, voltmetrul (montat intr-o cutie) poate fi folosit ca aparat de
laborator, ca voltmetru auto sau impreuna cu o sursa de tensiune reglabila indicand tensiunea
acesteia. ( In cazul utilizarii ca voltmetru auto, Ua=12V,T04 trebuie montat pe radiator.) Pentru o
flexibilitate sporita la asamblarea intr-o cutie oarecare partea de afisare a fost cablata separat de
partea de comanda.
CARACTERISTICI TEHNICE:
Domeniul tensiunilor masurabile: 0-99.9V;
Tensiunea continua de alimentare 7-10V;
(bine filtrata)
Consum maxim de curent 160mA;
Protectie la supratensiuni la intrare.
Poate ca toate acestea par usoare dar defapt implica o serie de procese foarte
complexe care sunt folosite de circuitul integrat pentru a veni in ajutorul putinelor
componente externe care sunt folosite sa configureze circuitul pentru sarcina respectiva.
Circuitul functioneaza astfel: Tensiunea care trebuie masurata se aplica intre punctele 1 si
2 ale circuitului si in circuit – R3, R4 si C4 sunt aplicate la pinii 30 si 31 ai circuituli
integrat. Rezistorul R1 impreuna cu capacitorul C1 sunt folositi pentru a seta frecventa
ceasului intern care este ~ 48 Hz. Capacitorul C2 este conectat intre pinii 33 si 34 ai
circuitului integrat si a fost selectat pentru a compensa eroarea cauzata de tensiunea
interna. Capacitorul C3 si rezistorul R5 reprezinta impreuna circuitul care face integrarea
tensiunii de intrare. Capacitorul C5 forteaza instrumentul sa afiseze “zero” cand nu apare
tensiune de intrare si rezistorul R2 impreuna cu P1 sunt folosite pentru a seta
instrumentul ca sa afiseze 0 in momentul in care intrarea este 0. Rezistorul R6
controleaza curentul care alimenteaza afisorul permitandu-i astfel sa fie suficient de
luminos fara sa-l strice. Intreg circuitul opereaza la 5 Volti care se aplica la pinii 1 (+5v),
21 (0V) si 26(-5V) ai circuitului integrat.
COMPONENTELE:
R1 = 180k P1 = 20k
R2 = 22k U1 = ICL 7107
R3 = 12k LD1,2,3,4 = MAN 6960
R4 = 1M
R5 = 470k
R6 = 560 Ohm
C1 = 100pF
C2, C6, C7 = 100nF
C3 = 47nF
C4 = 10nF
C5 = 220nF
8. Bibilografie: