Tema: Masurarea intensitatii curentului electric si a

tensiunii electrice

CUPRINS
Cuprins……………………………………………...….…2
Argument….…………………………………….……..…3
1. Masurarea tensiunilor electrice………………………4
1.1 Masurarea directa in circuitul de c.c…………...…..4
1.2 Montarea voltmetrelor in circuit…….……….5
1.3.Extinderea domeniului de masurare………….…5
2. Voltmetre cu mai multe domenii
de masurare…………………………………………..7
2.1. Masurarea Directa a tensiunilor in circuitul
de c.a……………………………………………………8
3.Curentul Electric……………………………………..9
4.Ampermetre…………………………………………13
4.1.Ampermetre electromagnetice(feromagnetice)……….16
4.2. Ampermetre cu redresoare ......................17
4.3. Ampermetre cu termocuplu......................18
4.4. Ampermetre bazate pe efectul Hall..........19
Bibliografie……………………………………………20
Anexe………………………………………………….21

ARGUMENT

1
 Ştiinta este un ansamblu de cunoştinţe abstracte şi generale,fixate într-un
sistem coerent obţinut cu ajutorul unor metode adecvate şi avand menirea de a
explica, prevedea şi controla un domeniu determinatal realitatii obiective.
Descoperirea şi studierea legilor şi teoremelor electromagnetismului în urmă cu
un secol si jumatate, au deschis o eră nouă civilizaţiei omeneşti.
P r o b l e m a m e c a n i z a r i i i n pr o c e s u l d e p r o d u c t i e a a p a r u t o d a t a
c u p r i m e l e m i j l o a c e tehnice (obiecte,materiale) care adoptau eforturile
fizice ale omului la cerinţele intervenţiei asupra proceselor în sensul
minimizarii acestor eforturi.În această etapă omul este nemijlocit legat de
procesul de producţie , iar intervenţiile sale fizice si intelectuale sunt absolut
necesare producerii de bunuri materiale
Conceptul de mecanizare a cunoscut o continuă evoluţie instrânsă
corelaţie cu evoluţia proceselor de producţie şi cu evoluţia tehnologică.Utilizarea
unor manipulatoare , sisteme complexe de alimentare şi transport, scule
şi materiale in procesul de producţie , în cadrul unor fluxuri tehnologice bine
definite reprezentând etapa importantă in asigurarea producţiei de bunuri
materiale si în acelaşi timp cerinţa primară în vederea trecerii la etapa
auto matizării. Prin automatizarea proceselor de producţie se urmareşte
asigurarea tuturor condiţiilor de
desfaşurare a acestora fară intervenţia nemijlocită a opeatorului uman.
A c e a s t ă   e t a p ă presupune crearea a acelor mijloace tehnice
capabile să asigure evolutia proceselor într-un sens prestabilit asigurându-se
producţia de bunuri materiale la parametrii doriţi.Lucrarea de faţa realizată la
sfarşitul perioadei de perfecţionare profesională în cadrul liceului,
consider că se incadrează in contextul celor afirmate mai sus.
Doresc să fac dovada gradului de pregatire in meseria”Tehnician in
automatizari”avand cunoştinţe dobandite in cadrul disciplinelor de invătământ:
Masinii electrice , Sisteme dereglare automata si Tehnici de masurare in domeniu.

 
1 Masurarea tensiunilor electrice.

1.1.Masurarea directa in circuitul de c.c

2
 Tensiunea electrica este definite ca diferenta de potential electric
dintre doua puncte.
Unitatea de masura pentru tensiune in sistemul SI este voltul, avand ca
sinbol V. In general, tensiunile electrice se masoara prin metode de citire
directa,cu aparate gradate in volti,numit voltmetru.
Schema unui voltmetru
V

Fig 1 Simbol voltmetru

In masurarile de mare precizie se utilizeaza metode de compensatie.

La trecerea curentului electric printr-un aparat conform legii lui Ohm,
la bornele acestuia apare o tensiune :

U=I•ra

Din relatia (1) se deduce :

u
I= −
R

Din aceasta relatie se observa ca indicatia α este o functie si de tensiunea de

la bornele aparatului, deci acesta poate functiona si ca voltmetru.Daca prin aparat
trece un curent egal cu curentul sau nominal atunci indicatia sa va fi maxima si
tensiunea la bornele sale va reprezenta tensiunea nominala a aparatului :
Ua =Ia•ra

Deci, orice aparat de masurat se caracterizeaza, pe langa curentul sau

nomonal Ia si rezistenta sa proprie ra, si prin tensiunea sa nominala Ua.

1.2.Montarea voltmetrelor in circuit

Pentru ca voltmetru sa masoare tensiunea electrica intre doua puncte

ale unui circuit, el trebuie montat in paralel pe circuit intre cele doua puncte,astfel
in cat tensiunea de masurat sa fie egala cu tensiunea de la bornele sale.Ca si cazul
ampermetrelor, la mutarea voltmetrului in circuit este necesar ca functionarea
circuitului sa se modifice cat mai putin.

3
 Fig 2a Montarea voltmetrului in circuit

Concluzie !
Pentru ca la montarea voltmetrului in circuit functionarea acestuia din urma
sa semodifice cat mai putin, este necesar ca rezistenta voltmetrului sa fie cat mai
mare decat rezistenta in paralel pe care se monteaza.
Important !
La montarea gresita a voltmetrului, in serie cu circuitul,datorita rezistentei
foarte mari a acestuia curentul in circuit scade foarte mult.

Fig 2b Montarea gresita a voltmetrului in circuit

1.3.Extinderea domeniului de masurarela voltmeter

De obicei, caderea de tensiune nominala la bornele aparatelor

magnetoelectrice este foarte mica, sub un volt. Cand tensiunea de masurat U este
mai mare decat tensiunea nominala a aparatului, se poate extinde domeniul de
masurare cu ajutorul unor dispozitive numite rezistente aditionale.
Rezistenta aditionala este o rezistenta de valuare mare, care se monteaza in
serie cu aparatul magnetoelectric si pe care cade o parte din tensiunea de masurat .
•Pentru dimensionarea rezistentelor aditionale se considera circuitul din
figura 2 . Se observa ca atat prin instrumentul de masurat, cat si prin
rezistenta aditionala, trece acelasi curent, Ia :
Ua Ua
Ia= ── = ───
ra ra+rad

4
 in care n indica de cate ori tensiunea de masurate este mai mare decat
tensiunea nominala si se numeste coeficient de multiplicare.
Din relatia:
rad
n=1+ ──
ra
se obtine : 
rad=ra(n-1)

Fig.3 extinderea domeniului de masurare la voltmeter

•Rezistenta in ohmi pe volt. Aparatel utilizate ca voltmetre sunt caracterizate

adesea prin rezistenta necesara pentru a extinde domeniul de masurare cu un
volt, cunoscuta sub denumirea de "rezistenta in Ω/V”
Avand in vedere ca voltmetrele trebuie sa indeplineasca conditia rv>R, cu cat
voltmetrul are rezistenta in ohm pe volt mai mare, cu atat el este mai bun .Cele
mai multe voltmeter care se construiesc in present folosesc aparate
magnetoelectrice avand curentul nominal de 10µA,adica o rezistenta de 100 000
Ω/V

2.Voltmetre cu mai multe domenii de masurare

Unele voltmetre portative sunt prevazute cu rezistente aditionale pentru mai

multe domenii de masurare, ce se schimba cu ajutorul unui comutator.
Rezistentele aditionale pot fi realizate separat, cate una pentru fiecare interval de
masurare, sau pot fi formate din mai multe rezistente legate in serie.
rad1=R1
rad2=R1+R2
………………….
radk=R1+R2+…..+Rk

5
 Fig. 4 Voltemetre cu mai multe domenii de masurare

2.1. Masurarea directa a tensiunilor in circuitul de c.a.

Transformatorul de tensiune

Transformatoarele de masurat sunt transformatoare electrice, speciale,

larg utilizate in tehnica masurarilor datorita urmatoarelor avantaje:
— permit extinderea intervalelor de masurare ale aparatelor de
masurat in curent alternativ (ampermetre, voltmetre, wattmetre, varmete,cont
oare etc.) ;
— asigura protectia personalului de deservire, prin izolarea aparatelor de
masurat fata de circuitele de inalta tensiune;
— permit standardizarea aparatelor de masurat pentru anumite valori
adoptate la fabricarea in serie a acestora : 5 A sau 1 A pentru
ampermetre si 100 V sau 110 V pentru voltmetre.
Dupa marimea pe care o reduc, transformatoarele de masurat se impart in:
-transformatoare de curent 
-transformatoare de tensiune.
Uneori ele sunt numite „reducatoare" de curent sau
de tensiune.Principiul de functionare al acestor transformatoare este asemanator
cu cel al transformatoarelor de forfa si consta in transferul de energie
electromagnetica de la o infasurare primara la o infasurare secundara, prin
fenomenul de inductie electromagnetica.Constructia. Un transformator este un
ausamblu de bobina(infasurari) cuplate magnetic.Pentru a se realiza un cuplaj
magnetic strans, cele doua infasurari sunt asezate pe un miez
magnetic comun astfel incat aproape tot fluxul magnetic creat_de
o infasurare sa treaca s iprin cealalta.In figura de mai jos este reprezentat scheatic
un transformator. Pe miezul magnetic sunt infasurate N1spire reprezentand
infasurarea primara si N2 spire reprezentand infasurarea secundara.La bornele
infasurarii primare se aplica o tensiune U1, iar la bornele infasurarii secundare se
obtine o tensiuneU2.
Prin infasurarea primara trece un curent de intensitate Iit iar prin infasurarea
secundara un curent de intensitate I2.
6
 Rolul transformatorului este de a transmite energia electromagnetica din
circuitul primar in circuital secundar, modificand parametrii care caracterizeaza
aceasta energie (tensiunea si intensitatea curentului de la iesire au valori diferite de
cele ale tensiunii si ale intensitatii curentului de la intrare).

Fig 4 Transformatorul

B . Erori, Clase de precizie

La utilizarea transformatoarelor de curent in masurari, intervin unele erori
specifice, cunoscute sub numele de eroare de curent si eroare de unghi.
• Eroarea de current intervine ca urmare a diferentelor ce apar intre valoarea
intensitatiicurentului I1 masurata prin intermediul transformatorului si
valoarea reala a intensitatii aceluiasi current.
•Eroarea de unghi δ  se defineste ca fiind egala cu unghiul de defazaj intre
curentul I1si curentul I2,luat cu semn schimbat.
Prezenta erorii de unghi arata ca in cazurile realedefazajul intre curentii I1
si I2 nu este de 180°, ca in cazul ideal.Eroarea de unghi nu afecteaza
indicatiile ampermetrelor,dar introduce erori in indicatiile wattmetrelor,
contoarelor si ale altor aparate, la care indicatia depinde de defazajul
curentilor din circuitele lor.

C . Tipuri constructive

Exista un numar foarte mare de tipuri si forme constructive de

transformatoare de curent. Ele se construiesc fie ca transformatoare industriale,
fie ca transformatoare de laborator.In tara noastra, la uzina Blectroputere din
Craiova, se construiesc transformatoare de current pentru tensiuni de la 0,5 la 400
kV si pentru intensitati ale curentilor primari nominali de la 5 la5 000 A.
• Transformatoarele industriale se realizeaza ca transformatoare portative de tip
cleste sau ca transformatoare fixe tip suport cind se monteaza pe console si de tip
bara(numite si transformatoare de trecere) cind infasurarea primara este realizata
chiar de bara prin care trece curentul de masurat. Transformatoarele destinate

7
functionarii la tensiuni de peste 10 kV au de regula doua sau trei infasurari
secundare, una de masurare, iar celelalte pentru protectie.

3.CURENTUL ELECTRIC

Măsurarea intensităţii curentului electric se face cu ajutorul metodelor de

măsurare directe sau indirecte intr-o gama de valori cuprinsă intre 10-12 şi
104A. Pentru măsurarea intensităţii curentului electric dintr-o latură a unui circuit
electric este necesară introducerea in latura de circuit respectivă, a unui ampermetru
sau a unui traductor de curent rezultand o perturbare a funcţionării circuitului
respectiv.Metodele şi mijloacele de măsurare a intensităţii curentului electric
prezintă particularităţiin funcţie de nivelul semnalului (intensităţi mici sau mari) şi
de forma curentului electric măsurat(curent continuu sau alternativ, de joasă sau
inaltă frecvenţă). Măsurarea curenţilor electrici de intensitate mică in c.c. se face cu
ajutorul galvanometrelor magnetoelectrice cu bobină mobilă,avand constanta de
curent mai mică decat 10-6A/div.
In curent continuu, se folosesc ampermetre magnetoelectrice.
Deoarece indicaţia acestora este proporţionalăcu valoarea medie a
curentului ce străbate bobina instrumentului, ele nu pot fi folosite direct şi in c.a.
Intensitatea curentului electric este o mărime fizică scalară egală cu sarcina
electronică transportata in unitatea de timp printr-o secţiune transversală a
circuitului.
Unitatea de măsură pentru intensitatea curentului electric, in sistemul SI,
este amperul [A].
Multiplii şi submultiplii amperului sunt:
- microamperul μA;
- miliamperul mA;-\
-kiloamperul kA.
Intensitatea curentului electric se măsoară prin metode directe, cu aparate
indicatoare numite, in tehnică, ampermetre.Indicaţia ampermetrului depinde
de intensitatea curentului electric, ca atare se impune ca aparatul de măsurat
să fie montat in serie cu circuitul respectiv.
Indiferent de natura curentului care trece prin circuit (continuu sau
alternativ), schema echivalentă de măsurare a intensităţii curentului electric
va ţine seama de tensiunea U (E) şi rezistenţa consumatorului R .
U
I=─
R

8
 Fig 5 Ampermetre

Conectarea ampermetrului in circuitul de măsurare nu trebuie să influenţeze

valoarea mărimii de măsurat şi implicit, regimul de lucru al circuitului.Practic,
oricat de precise ar fi aparatele de măsurat folosite, acestea vor introduce erori de
măsurare. Intre valoarea mărimii indicate de aparatele de măsurat şi cea reală, care
exista inainte de conectarea acestora in circuitul de măsurare, este o diferenţă
determinată derezistenţa aparatului de măsurat (Ra – rezistenţa ampermetrului
nu este zero).
In concluzie, eroarea introdusă este cu atat mai mare cu cat consumul
aparatelor demăsurat este mai mare. Se impune o corecţie care depinde de rezistenţa
internă a aparatului de măsurat. Aceasta trebuie să fie mult mai mică decat
rezistenţa consumatorului, pentru a nu influenţa măsurarea: RA< R (mult mai
mică).

9
 In curent continuu, măsurarea intensităţii curentului electric se face cu
ajutorul ampermetrelor, care au in compunerea lor dispozitive magnetoelectrice
(metodă des uzitată), feromagnetice, electrodinamice sau ferodinamice,
ampermetrele ferodinamice(electrodinamice) sunt realizate ca aparate de laborator
de clasa 0,1; 0,5. Ca atare aceste aparate sunt mai rar utilizate in măsurările
industriale.
In funcţie de principiul de funcţionare, există mai multe tipuri de ampermetre.
Pentru a exemplifica, amintim doua dintre cele mai intalnite tipuri de ampermetre
analogice:
- ampermetre a căror funcţionare este bazată de efectul magnetic al
curentului electric(ampermetrul magnetoelectric sau cel feromagnetic);
- ampermetre a căror funcţionare este bazată pe efectul termic al curentului
electric(ampermetrul termic). 
Ampermetrul magnetoelectric este unul dintre cele mai folosite instrumente
pentru măsurarea intensităţii unui curent electric continuu. Componenta principal a
acestui instrumenteste o bobina plasată intre polii unui magnet in forma literei U .

fig 6 aparat magnetoelectric

La trecerea curentului electricprin spirele bobinei, va acţiona asupra

acesteia un cuplu de forte determinat de acţiunea campului magnetic asupra
conductoarelor parcurse de curent. Echilibrul de rotaţie este asigurat prin acţiunea
unui alt cuplu de forte, de natura elastică, ampermetrul fiind prevăzut cu un
system de arcuri.Prin deformarea acestora, la rotirea cadrului de care este fixată
bobina, cuplul forţelor elastice va acţiona ca un cuplu rezistent.
In ultimii ani, instrumentele digitale au apărut şi in componenta truselor şcolare,
precizia acestora fiind superioară instrumentelor analogice (pot fi puse in evidenţă
şi micile variaţii ale valorii intensităţii unui curent electric acceptat ca fiind
continuu).

10
Fig 7 multimetru

Mai mult, achiziţionand un multimetru veţi avea la dispoziţie mai multe

instrumente de măsură intr-un singur aparat care va incape in palma.

4.Ampermetre

Intensitatea curentului electric este definite drept cantitatea de

electricitate ce trece in unitatea de timp printr-o sectiune a unui circuit.
Unitatea de masura, amperul, este o unitate fundamental a sistemului SI. In
general, intensitatea curentului electric se masoara prinmetode cu citire directa, cu
aparate indicatoare ce se numesc ampermetre. 

fig 8 ampermetru montat in circuit

Ampermetre magnetoelectrice
Deviatia α de regim permanent este proportional cu curentul de masurat I ce
trece prin bobina mobila:

α=KI

Indicatia in curent alternativ a acestor aparate este nula deoarece valoarea

medie acuplului activ instantaneu pe o perioada este zero.
Sensibilitatea de curent SI a ampermetrelor magnetoelectrice este
invers proportionala cu cuplul rezistent specific D.

11
 La aparatele destinate masurarii curentilor de ordinul amperilor si
miliamperilor cuplul rezistent este dat de unul sau doua resorturi spirale care se
opune miscarii de rotatie. In cazul masurarii unor curenti de valori foarte mici
cresterea sensibilitatii se realizeaza prin:
-Asigurarea suspensiei pe benzi tensionate sau fire de torsiune;
-Utilizarea unor magneti permanenti de inductie mare si a unor
bobine cu numar mai mare de spire;
-Utilizarea unui dispozitiv optic pentru citirea deviatiilor.

Datorita sensibilitatii ridicate, consumului propriu redus, clasei de

preciziei bune,ampermetrele magnetoelectrice se utilizeaza cu precadere ca aparate
de laborator. Ele se construiesc pentru domenii cuprinse intre 0,1 si 100 A cu
sunturi interioare si pana la 10 kA cu sunturi exterioare.

Cele n sectiuni ale suntului multiplu, de valori R1, R2, …, Rk, …, Rn pot fi
determinate prin rezolvarea unui sistem de n ecuatii care pot fi scrise pentru
cele n domenii stabilite initial: I1, I2,…Ik, …, In.

Fig 10 Ampermetru cu sunt

4.1.Ampermetre electromagnetice (feromagnetice)

Ampermetrele feromagnetice sunt aparate de masura analogice folosite

pentru masurarea curentului alternativ de frecventa industriala, putand insa fi
folosite si pentru masurarea curentului continuu. Deviatia α a sistemului mobil
este proportionala cu patratulcurentului: α = kI2.
Functionarea in c.c. a acestor ampermetre este influentata de histerezisul
magnetic al piesei mobile, iar in c.a. de curentii turbionari indusi, care conduc la
12
cresterea pierderilor in miezul feromagnetic.Se construiesc in general ca aparate
de tablou avand clasa de precizie 1,5 sau 2,5 dar printr-o constructie adecvata
(piese feromagnetice realizate din aliaje cu permeabilitate mare si camp coercitiv
redus), erorile determinate de histerezis si curentii turbionari sunt reduse
considerabil, ceea ce permite realizarea ampermetrelor portabile de precizie, cu
indice de clasa0,5 sau 0,1.
Ampermetrele feromagnetice se construiesc pentru curenti de la 10 mA
pana la 100 A, cu unul sau mai multe domenii de masurare.La ampermetrele cu
domenii multiple, bobina este realizata din mai multe sectiuni,schimbarea
domeniului de masurare realizandu-se fie prin schimbarea conexiunii serie sau
inparalel a sectiunilor fie prin schimbarea bornei de utilizare .
Pentru masurarea unor curenti de valori mari si foarte mari, ampermetrele
ferodinamicese conecteaza in secundarul unor transformatoare („reductoare”) de
curent, care au curentul secundar nominal I2n= 5 A. Din aceste considerente,
ampermetrele de tablou (legate prinreductoare de curent) se construiesc pentru
curentul nominal de 5 A. De obicei insa, la etalonarea scarii se are in vedere
raportul de transformare al curentilor Ki, astfel incat indicatia aparatului da direct
curentul din primarul transformatorului de curent, inseriat in circuitul de
utilizarea.

fig 11 Montarea transformatorului de curent

Aparatele ferodinamice se caracterizeaza prin robustete,fiabilitate

ridicata,capacitate de supraincarcarerelativ indicate.Ele au insa un consum
propiu destul de ridicat,iar precizia este relative modesta.

13
 4.2. Ampermetre cu redresoare
Ampermetrele cu redresoare se obtin prin asocierea uni dispozitiv
magnetoelectric cu unul sau mai multe dispozitive de redresare. Se pot masura
astfel curenti alternativi beneficiind de performantele aparatelor magnetoelectrice
(precizie si sensibilitate ridicata,consum propriu scazut).In figura urmatoare este
prezentata schema electrica a unui aparat magnetoelectric cu redresor.

Fig 12 Ampermetru cu redresor

In functie de pozitia comutatorului K, schema permite masurarea curentului

alternativ saua tensiunii alternative. Sunturile (RS, RS2)si rezistentele aditionale
(Rad1, Rad2, Rad3) sunt realizate din materiale cu coeficienti de temperatura
de semne contrare, in scopul eliminarii erorilor de temperatura. Alte surse
posibile de eroare (care influenteaza negativ functionarea aparatelor) sunt forma si
frecventa semnalului masurat.Compensarea erorilor de frecventa se poate realiza
prin conectarea unui condensator in paralel cu o parte a rezistentei aditionale sau
prin utilizarea unor diode cu germaniu si carburade siliciu.Pentru masurarea
curentilor alternativi de inalta frecventa se recomanda utilizarea ampermetrelor cu
termocuplu.

4.3. Ampermetre cu termocuplu

 Ampermetrele cu termocuplu se utilizeaza cu precadere la masurarea
valorii efective a curentilor de radio frecventa, masurand valoarea efectiva a
acestora, indiferent de forma de unda si de frecventa.

14
 Functionarea acestora se bazeaza pe efectul Seebeck care consta in aparitia
unei tensiuni continue (tensiune termoelectrica) la capetele „reci” ale unui
termocuplu format din doi electrozi cu proprietati termoelectrice cat mai
diferite, atunci cand capelte „calde” (sudate) ale acestuia sunt incalzite la o
anumita temperatura. Astfel, daca T este temperatura capetelor sudate, T0–
temperatura capetelor reci, tensiunea termoelectromotare ET, masurata cu
ajutorul unui dispozitiv magnetoelectric, este data de o relatie de forma:
ET=k(T-T0)

Daca variatia de temperatura este determinta de efectul termoelectric al

curentului alternativcare parcurge o rezistenta inseriata in circuitul de
utilizare, se poate aprecia ca intre tensiunea termoelectromotoare ET si
valoarea efectiva a curentului (care strabate firul incalzitor) exista o
corespondenta univoca (in conditiile mentinerii rezistentei firului incalzitor
si a temperaturii T0
La valori constante).
Dupa modul in care se transmite caldura de la firul incalzitor la termocuplu
deosebim:
-Termocupluri cu incalzire directa;
-Termocupluri cu incalzire indirecta.
La termocupluri cu incalzire directa  capetele calde ale acestora sunt in
contact direct cu firul incalzitor realizat din material magnetic cu o
mare rezistivitate (constantam, crom-nichel,platin-cromel). Aceste
termocupluri au dezavantajul de a nu putea fi etalonate in c.c. deoarece in
acest caz indicatia este dependenta de sensul curentului (o parte a curentului
de etalonare trecand prin aparat).

4.4. Ampermetre bazate pe efectul Hall

Sunt ampermetre care utilizeaza ca element de detectie o sonda Hall.
Sonda Hall consta dintr-o placuta semiconductoare de forma
paralelipipedica de grosime foarte mica in comparative cu celelalte
dimensiuni, parcursa de un curent de comanda IC si aflata intr-un camp
15
 magnetic de inductie perpendicular pe acesta.In aceste conditii, intre
punctele A si B , pe o directie perpendiculara pe planulformat din ICsi B,
apare o tensiune UH(tensiunea Hall) care este direct proportionala atat cu
IC cat si cu B:Unde k1este o constanta care depinde de materialul
si dimensiunile placii.Daca curentul ICeste constant, dependenta dintre UH
si inductanta B este liniara:Pe portiunea liniara (liniarizata) a caracteristicii
de magnetizare, B = k2H (H – intensitatea campului magnetic).
Presupunand campul magnetic creat de o bobina parcursa de un current I si
de o dependenta liniara intre intensitatea campului magnetic H si curentul
care l-a determinat.

Fig 13 Schema de princiu ampermetru care functionaeaza pe baza efectului

Hall

ANEXE:

16
 Tipuri de voltmetre

Tipuri de ampermetre

17