Sunteți pe pagina 1din 24

COLEGIUL TEHNIC" ION CREANG" TARGU NEAM JUDETUL NEAM Profilul: Tehnic LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENELOR

DE NIVEL 3
Elev: Profesor coordonator:

-2012-

Cuprins
I) II) III) IV) V) VI) VII) IX) X) XI) Argument..pag.4 Masurarea puteripag 5 Procesul de masurare ..pag 6 Masurarea tensiuni in current alternativepag 8 Scheme de lucru.pag 11 Masurarea marimilor de camp.pag 12 Masurarea puterii electrice in c.c..pag 16 Masurarea puterii cu wattmetru ..pag 19 Anexe..pag 21 Bibliografie ..pag 23

VIII) Metoda amperimetrului si a voltmetrului..pag 18

Argument
Tema proiectului meu Masurarea puterii electriceface parte din domeniul pregatiri mele profesionale.In ceii patru ani de studiu am obordat intreaga gama de module de pregatire in domeniul insa cel mai mult m-a atras modulul care are o larga aplicabilitate in domeniul electrici. In cadrul elaborari proiectului meu ar trebui sa-mi extind aria de cunostinte studiind, fapt ce imi permite o pregatire profesionala mai buna. Lucrarea cuprinde mai multe capitole conform tematicii primite. Pentru realizarea ei am studiat materialul bibliografic indicat, precum i alte surse bibliografice, cum ar fi site-urile internet. Tema aleasa este structurata in capitole abordate separat ca parti distincte.Contributia personala privind elaborarea proiectului consta in selectarea informatiilor tehnice/practice si teoretice specifice specializari. n acest fel am corelat cunotinele teoretice i practice dobndite n timpul studiilor liceale cu cele ntlnite cu documentaia tehnic de specialitate parcurs n perioada de elaborare a lucrarii de atestat. Aceast lucrare reprezint rolul muncii mele i totodata o provocare pentru studiul i practica viitoare n domeniul aflat ntre tiin i art al electronicii.

Masurarea puteri
Importanta practica a masurarilor electrice in tehnica moderna nu mai necesita sublinieri . Atat schimburile de energie, cat si schimburile de informatie se fac cel mai frecvent pe suportul marimilor electromagnetice, a caror masurare precisa conditioneaza desfasurarea normala a proceselor implicate. Prin masurari electrice se intelege masurarea marimilor electromagnetice, prin orice mijloace, electromecanice, electrotermice, electrooptice, electronice etc. Masurarea puterii constituie una din putinele masurari electrice care poate fi efectuata in intregul spectru de frecventa al marimilor electromagnetice din curent continuu pana la frecventele de racordare cu spectrul radiatiilor inflarosii. Puterea masurata este fie puterea absorvita de aparatul de masurat de la un generator fie puterea transmisa pe un circuit de la un generator la o sarcina, ambele exterioare aparatului. In primul caz masurarea se face cu un wattmetru de absortie iar in al doilea caz cu un wattmetru de trecere. 1. Masurarea puterii absorbite masurarea puterii absorbite se executa in cazurile in care este necesar sa se determine puterea pe care o poate debita un generator, sau un alt sistem de generare si/sau de transmitere a puterii, pe o sarcina specificata. Masurarea puterii absorbite in audiofrecventa se efectueaza cu aparatele specializate numite wattmeter de iesire. 2. Masurarea puterii transmise pentru masurarea puterii transmise este necesara multiplicarea tensiunii si a curentului urmata de medierea produsului obtinut. 3. Masurarea energiei oricare din aparatele de masurat puterea activa poate fi utilizat pentru masurarea energiei (active), daca se integreaza in timp marimea de iesire a aparatului. Contoarele electromecanice utilizate in prezent sunt bazate pe multiplicatorul cu inductie . Contoarele electronice s-au oprit la multiplicatorul cu modulatie in amplitudine si durata care le asigura o precizie superioara tuturor contoarelor electromecanice cunoscute.

Procesul de masurare Scopul masurarii este obtinerea experimentala a unei informatii cantitative asupra anumitor proprietati ale unui obiect sau sistem si exprimarea ei sub o forma adecvata pentru utilizator. Asamblul operatiilor experimentale care se executa in vederea obtinerii rezultatului masurarii constituie procesul de masurare. Procesul de masurare contine urmatoarele elemente principale: masurandul (marimea de masurat), metoda de masurare, aparatul de masurat si etalonul. In functie de natura, precizia si scopul masurari, aceste elemente au o importanta relativa diferita. Ele determina marea varietate a masurilor in general si a masurilor electrice in particular. 1. Masurandul -nu toate proprietatile unui obiect sau ale unui sistem sunt masurabile. O prima conditie de masurabilitate este ca marimea sa constituie o multime ordonabila, adica o multime in care sa se poata defini relatiile de egal, mai mic si mai mare intre elementele ei. 2. Metoda de masurare prezenta marimii de referinta (a etalonului), chiar daca unori este mai putin evidenta, este indispensabila. Se pot deosebi masurari prin comparatie simultana si masurari prin comparatie succesiva. 3. Aparatul de masurat in general, marimea de iesire depinde nu numai de marimea de intrare, ci si de alte marimi care influenteaza aparatul. Aceste marimi sunt numite marimi de influenta. Cele mai obisnuite sunt marimile caracteristice mediului in care se face masurarea: marimi perturbatoare electromagnetice si marimi proprii obiectului supus masurari. 4. Etalonul unicitatea si conformitatea masurarilor, in orice loc si la orice moment, reclama un sistem de etaloane care sa asigure: generarea principilor unitati de masura, mentinere acestor unitati de masura si corelarea intre ele a unitatilor de masura. Aceste trei operatii fundamentale in

activitatea metrologica se efectueaza in mod corespunzator cu urmatoarele trei categorii de etaloane: de definitie, de conservare si de transfer. Masurarea tensiunii si curentului continuu Tensiunea continua si curentul continuu sunt marimi a caror masurare este necesara atat in sisteme de transmitere a energiei electrice cat si in cele de transmitere a informatiei pe suport electric.
1. Generatoare de tensiune de referinta in cazurile simple in care generatorul de tensiune de

referinta trebuie sa debiteze un curent neglijabil se pot folosi elemente normale sau circuite cu diode Zener, care furnizeaza o tensiune de referinta fixa. In cazurile in care este necesar ca generatorul de tensiune de referinta sa debiteze un curent apreciabil fara sa-si modifice tensiunea de iesire se recurge la stabilitoare de tensiune calibrate speciale. 2. Metoda compensarii complete consta in masurarea tensiunii continue printr-un procedeu de zero, echilibrand tensiunea de masurat Ux cu o tensiune cunoscuta Ue egala cu Ux ,obtinuta prin trecerea fie a unui curent constant printr-un resistor variabil, fie a unui curent variabil printr-un resistor constant. 3. Metoda compensarii incomplete. Voltmetre diferentiale metoda compensarii incomplete pentru masurarea tensiunii continue este o metoda diferentiala, constand in masurarea cu un voltmetru indicator a diferentei dintre tensiunea necunoscuta si o tensiune de compensare reglabila, cunoscuta rezulta ca tensiunea de masurat este egala cu tensiunea de compensare + tensiunea masurata cu voltmetrul indicator. 4. Masurarea curentului continuu masurarea directa a curentului continuu se face cu ajutorul ampermetrelor magnetoelectrice si electrodinamice. Masurarea indirecta se face fie cu ajutorul sunturilor fie prin intermediul convertoarelor magnetice de c.c.

Masurarea tensiunii in curent alternativ

Tensiunea in curentul alternativ se masoara cu precizie mare la frecvente intre 10 Hz si 10 kHz. 1. Generalitati din punct de vedere al comportarii globale, un semnal alternativ in regim stationar poate fi caracterizat prin valoare efectiva, valoare medie si valoare de varf. Valoarea efectiva a unei tensiuni alternative este egala cu valoarea unei tensiuni continue care ar dezvolta o putere medie egala in aceeasi rezistenta. Valoarea medie a unei tensiuni alternative este valoarea medie in timp a modulului tensiunii. Valoarea de varf a unei tensiuni alternative este valoarea instantanee de modul maxim a tensiunii. 2. Masurarea tensiunii si curentului alternativ prin comparare cea mai precisa masurare a tensiunii alternative si a curentului alternativ se poate face prin comparare cu marimea continua corespunzatoare observand egalitatea efectelor termice, electrodinamice sau altele asupra unui element sensibil la aceste efecte.Metoda se numeste comparare c.a.-c.c., elementul sensibil se numeste element de transfer c.a-c.c., iar aparatul bazat pe aceasta metoda este un comparator c.ac.c. 3. Masurarea tensiunii alternative prin conversiune c.a.-c.c. in practica masurarea prin comparare c.a.-c.c. se foloseste numai la calibrarea aparatelor si in masurari speciale, de mare precizie.Masurarea tensiunii alternative se face prin conversiune c.a-c.c. cu ajutorul unui convertor c.a.-c.c. care furnizeaza la iesire o tensiune continua egala sau proportionala cu valoarea efectiva, valoarea medie sau valoarea de varf a tensiunii alternative de intrare. 4. Metode de raport aplicate la masurarile in c.a. metodele de raport pot atinge precizii mai bune decat ale masurarilor similare in c.c. datorita dispozitivelor inductive de raport (DIR). Transformatorul este unul din dispozitivele inductive fundamentale; el poate fi folosit ca

transformator de tensiune sau ca transformator de curent. Divizorul inductiv este un alt dispozitiv fundamental utilizabil pentru a genera sau a compara doua tensiuni sau doi curenti intr-un raport dat.

Masurarea puterii n circuite monofazate de curent alternativ


Presupunnd un dipol electric avnd aplicata la borne tensiunea u si fiind parcurs de curentul I, puterea instantanee la borne este data de relatia: p=ui Puterea instantanee este primita sau cedata, dupa cum sensurile tensiunii la borne u si curentul i, se asociaza dupa regula de la receptoare sau generatoare. Puterea activa consumata de un receptor sau debitata de un generator se defineste ca valoarea medie a puterii instantanee luata pe o perioada. Puterea aparenta S este produsul valorilor efective ale tensiunii si curentului: S=UI Puterea reactiva: Q=UI sin In circuitele de ca. monofazat, puterea activa se masoara cu ajutorul wattmetrelor electrodinamice sau feromagnetice are bobina fixa legata n serie in circuitul de masurare si dimensionata astfel meat sa permita trecerea curentului 1 absorbit de receptor; bobina mobila este montata n serie cu o rezistenta aditionala, la bornele ci aplicndu-se tensiunea U (Fig.2.)

Fig.2.

Deviatia a a wattmetrului este proportionala cu puterea activa data de tensiunea aplicata

circuitului de tensiune si curentul ce parcurge bobina de curent a wattmetrului. Pentru ca indicatia wattmetrului sa fie obtinuta n sensul normal al scarii sale, cnd P>0, trebuie respectata polaritatea bornelor aparatului. In acest scop, nceputurile bobinelor de curent si de tensiune sunt marcate cu un semn distinctiv (asterix, sageata, litera, etc). Indicatia wattmetrului depinznd de unghiul de defazaj prin factorul de putere cos <p, rezulta ca pentru valori ale unghiului (p cuprinse ntre -90" si +90, deviatia este n sensul normal al scarii. Deviatia devine negativa pentru unghiuri ce depasesc 90 indiferent n ce sens, ceea ce se ntmpla la alimentarea circuitelor wattmetrului cu surse diferite (ex: la utilizarea lor n circuitele trifazate); pentru a se obtine deviatia n sensul normal a scarii se inverseaza polaritatea la unul din circuitele wattmetrului (se schimba cu 180 faza curentului fie n bobina de curent fie n bobina de tensiune), citirea respectiva lundu-se cu semnul minus. Determinarea puterii masurate de wattmetru se face pe baza relatiei: P=Cw*w, unde Cw este constanta wattmetrului, iar w este numarul de diviziuni citite n momentul masurarii. Constanta wattmetrului se determina pe baza valorilor nominale ale curentului, tensiunii si factorului de putere, de obicei egal cu unitatea, valori pentru care deviatia V a trebuie sa rezulte egala cu deviatia maxima. Circuitele de curent si de tensiune ale wattmetrului sunt dimensionate pentru anumite valori nominale ale curentului si tensiunii. Extinderea domeniului de masurare a bobinei de tensiune se realizeaza pna la tensiuni de 600V prin montarea n circuitul de tensiune al wattmetrului a unor rezistente aditionale. Pentru tensiuni mai mari de 600V, se utilizeaza transformatoare de masura de tensiune. Circuitele de curent ale wattmetrelor sunt dimensionate, n general pentru curenti pna la 5A. Pentru curenti mai mari de 5A, extinderea domeniului de masura a circuitului de curent se realizeaza prin transformatoare de masura de curent. Datorita dependentei deviatiei wattmetrului de factorul de putere cos <p, se poate ntmpla, n cazul unei folosiri neatente n montajele de laborator, ca circuitele de curent si de tensiune s fie suprancarcate si totusi deviatia sa nu depaseasca valoarea sa maxima De aceea, se recomanda sa se foloseasca n acelasi montaj cu wattmetrul, un ampermetru si un voltmetru pentru urmarirea n permanenta a marimilor din circuit: curent si tensiune, care nu trebuie sa depaseasca limita superioara a intervalului de masurare al circuitelor wattmetrului. Masurarea puterii active n circuitele monofazate se realizeaza cu ajutorul wattmetrului legat n montaj amonte si n montaj aval .Se masoara puterea activa P consumata de receptorul Z, utilizndu-se urmatoarele notatii: Pw - indicatia wattmetrului; I - valoarea efectiva a curentului indicat de ampermetru;

U - valoarea efectiva a tensiunii masurate de voltmetru; Rv - rezistenta interna a voltmetrului; RA - rezistenta interna a ampermetrului; Rw - rezistenta circuitului de tensiune a wattmetrului; rw - rezistenta bobinei de curent a Wattmetrului.

Scheme de lucru si aparate folosite


Montajul 1: pentru masurarea puterii n c.c. cu ampermetru si voltmetrul A-ampermetru 5A; V-voltmetru, R- rezistenta K-ntrerupator cu doua pozitii

Montajul 2:

pentru masurarea puterii active n circuite monofazate de ca. A - ampermetru 5A; V - voltmetru - 300V; W - wattmetru - Ia=5A; U60V; Ra - rezistenta aditionala; B - bobina cu miez de fier; K1 - ntrerupator cu 2 pozitii; K2 - ntrerupator cu I pozitii; K - ntrerupator de tablou.

Masurarea marimilor electromagnetice de camp


Majoritatea metodelor de masurare a marimilor electromagnetice de camp sunt bazate pe o conversiune din marime de camp in marime de circuit. Masurarea ideala a unei marimi de camp trebuie sa indeplineasca doua conditii : sa fie practic punctuala (sa redea valoarea marimii de camp intr-o regiune restransa din spatiu ) si sa fie neperturbatoare (sa redea valoarea marimii de camp inainte de introducerea traductorului in regiunea explorata).

1. Masurarea intensitatii campului electric -masurarea campului electric continuu intereseaza in special in legatura cu problemele ganerarii de campuri electrostatice intense. Masurarea intensitatii campului electric alternativ este intalnita relativ rar. 2. Masurarea intensitatii campului magnetic aparatele destinate acestui scop se numesc teslametre. Masurarea se intinde asupra unui interval larg de valori ale inductiei , de la 10 12 T pana la 10 T, precizia de masurare curenta este intre 0,01 si 5%. Pentru masurarea inductiei magnetice continue se folosesc teslametre cu bobina detectoare. 3. Masurarea intensitatii campului radioelectric metoda generala de masurare a intensitatii campului radioelectric consta in utilizarea unei antene standard orientata corespunzator la bornele careia se obtine tensiunea. La frecvente relativ joase (ex: 25 MHz) se utilizeaza antene-cadru sau antene monofilate cu lungime de aproximativ 1 m. In cazul campurilor slabe se utilizeaza volmetre selective.

Calcularea puterii cunoscnd tensiunea i curentul


n circuitul de mai sus avem o baterie de 18 V, i un bec cu o rezisten de 3 . Folosind legea lui Ohm pentru determinarea curentului, obinem:

Dup ce am aflat valoarea curentului, putem lua aceast valoare i s o nmulim cu cea a tensiunii pentru a determina puterea:

Prin urmare, becul degaj o putere de 108 W, att sub form de lumin, ct i sub form de cldur.

S ncercm acum s lum acelai circuit, dar s mrim tensiunea la bornele bateriei (schimbm bateria) i s vedem ce sa ntmpl. Intuiia ne spune c va crete curentul prin circuit pe msur ce tensiunea bateriei crete iar rezistena becului rmne aceeai. i puterea va crete de asemenea. Acum, tensiunea bateriei (tensiunea electromotoare) este de 36 V n loc de 18 V ct era nainte. Becul are o valoarea a rezistenei tot de 3 . Curentul este acum.

Trebuia s ne ateptm la acest lucru: dac I = E / R, i dublm E-ul pe cnd R-ul rmne acelai, curentul ar trebui s se dubleze. ntr-adevr, asta s-a i ntmplat; acum avem 12 A n loc de 6 A ci aveam nainte. S calculm acum i puterea:

Observm c puterea a crescut precum ne-am fi ateptat, dar a crescut puin mai mult dect curentul. De ce? Pentru c puterea este funcie de produsul dintre tensiune i curent, iar n acest caz, ambele valori, i curentul i tensiunea, s-au dublat fa de valorile precedente, astfel c puterea a crescut cu un factor de 2 x 2, adic 4. Putei verifica acest lucru mprind 432 la 108 i observnd c proporia dintre cele dou valori este ntr-adevr 4. Folosind reguli algebrice pentru a manipula formulele, putem lua formula original a puterii i s o modificm pentru cazurile n care nu cunoatem i tensiunea i curentul: Calcularea puterii cunoscnd tensiunea i rezistena n cazul n care cunoatem doar tensiunea (E) i rezistena (R):

Calcularea puterii cunoscnd curentul i rezistena n cazul n care cunoatem doar curentul (I) i rezistena (R):

MSURAREA PUTERII ELECTRICE N CURENT CONTINUU


Puterea absorbita de un receptor, conectat fntr-un circuit de c.c, se defineste ca produsul fntre tensiunea la bornele sale UR si curentul pe care l absoarbe de la sursa de alimentare, IR: PR=URIR (1)

Puterea debitata de un generator se defineste ca produs ntre tensiunea la bornele sale Uo si curentul debitat, Io: Po=UoIo (2)

Din definitiile pu 20420w226u terilor absorbite de un receptor (consumator) si debitata de un generator (sursa), rezulta metodele de masurare a puterii n c.c: a) metoda indirecta cu ampermetrul si voltmetrul; b) metoda directa cu wattmetrul. 1.1.Metoda indirecta cu ampermetrul si voltmetrul (metoda voltampermetric) Pentru determinarea puterii consumate de receptor sau debitata de sursa, in c.c. se utilizeaza doua aparate magnetoelectrice: un ampermetru si un volmetru. Dupa modul de conectare al voltmetmlui fata de ampermetru, se disting: montajul amonte (fig.l.a.) cnd voltmetrul este legat n circuit naintea

ampermetruui si montaj aval (fig. l.b.) cnd voitmetrul este legat fn circuit dupa ampermetru. Daca se noteaza cu U si I, indicatiile voltmetrului, respectiv ampermetruiui, cu Rv si RA rezistentele interioare a!e voltmetrului respectiv ampermetruiui, expresiile puterii consumate de receptor, respectiv debitate de generator sunt:

Fig.l.a. Montajul - puterea consumata de receptor - puterea debitata de sursa:

Fig.l.b.

Se constata ca puterea consumata de receptor PR si puterea debitata de generator sunt date de produsul indicatiilor ampermetrului si voltmetrului, din care se scad sau se aduna puterile consumate de aparatele de masura (PA=RA*I2 si PV=U2/Rv). In general, aceste consumuri fiind mici, se pot neglija, si puterea se calculeaza cu relatia: Pm=UI. Eroarea relativa de metoda la masurarea puterii consumate de receptor PR n montaj amonte este cu att mai mica, cu ct caderea de tensiune pe ampermetrul (UA=RAI) este mai mica dect caderea de tensiune pe receptorul R; montajul este adecvat pentru masurarea receptoarelor de puteri mari. Eroarea relativa de metoda la masurarea puterii consumate de receptor PR n montaj aval este cu att mai mica, cu ct curentul prin voltmetru: IV=U/RV este mai mic dect curentul I din circuit, deci cu ct rezistenta Rv a voltmetrului este mai mare dect rezistenta receptorului R; montajul este adecvat pentru masurarea consumului de putere al receptoarelor cu rezistenta mica, deci a puterilor mici. Indiferent de nivelul de conectare al aparatelor, ntre puterile Po - generata de sursa; PR - consumata de receptor si puterea absorbita de aparate PA si Pv, exista relatia: PG= PR + PA + Pv. Puterea reprezint energia consumat n unitatea de timp P=W/t

Unitatea de msur pentru putere n SI este wattul avnd simbolul W. n curent continuu ntreaga energie absorbit de un consumator de la o surs se consum, n sensul c se transform n alte forme de energie : caloric, mecanic, luminoas etc. Msurarea puterii electrice consumate de receptoare n c.c. se poate face: -direct, cu ajutorul wattmetrelor electrodinamice sau ferodinamice figura 1 a). -indirect cu ajutorul a dou aparate, ampermetru i voltmetru (metoda ampermetrului si voltmetrului), conectate ntr-un montaj industrial (aval sau amonte) figura 1 b).

a) Fig.1

b)

METODA AMPERMETRULUI SI VOLTMETRULUI

n curent continuu puterea se poate calcula cu relaia P = UI. Pornind de la aceast relaie, se poate deduce faptul c puterea consumat, n curent continuu, de un receptor, avnd rezistena electric R, se poate msura cu un ampermetru i voltmetru. Msurarea puterii n c.c. prin metoda indirect comport dou variante pentru instalaia de msurare, n funcie de modul de legare a voltmetrului fa de ampermetru i anume:
-

varianta amonte: figura 2 -voltmetrul se leag naintea ampermetrului varianta aval : figura 3- voltmetrul se leag dup ampermetru

a) Fig.2

b)

a) Fig.3

b)

n varianta amonte tensiunea U msurat de voltmetru este suma dintre tensiunea la bornele receptorului (UR) i cderea de tensiune pe rezistena intern a ampermetrului( UA=rAI) In varianta aval intensitatea curentului electric,masurat de ampermetru (I), este suma dintre intensitatea (IR) a curentului de sarcin, ce strbate receptorul i intensitatea (I curentului ce strbate voltmetrul. Cele dou aparate, ampermetrul i voltmetrul, n timpul msurrii, consum putere. Din acest motiv, indiferent de montajul utilizat, se introduce o eroare de metod. Pentru a avea o msurare corect se introduc corecii, care depind de montajul ntrebuinat. Pentru montajul amonte : PR = URIR = (U-UA)I = (U-rAI)I = UI-rAI2
V

= U / RV) a

Pentru montajul aval : PR = U R I R = U ( I I V ) = UI U

U U2 = UI RV RV

Erorile sistematice prezint importan numai n cazul n care ordinul de mrime al puterilor msurate este comparabil cu cel al puterilor consumate de aparatele de msurat. Dac ordinele de mrime difer i eroarea sistematic este foarte mic, ea poate fi neglijat. Cnd R >> rA (rA fiind rezistena ampermetrului) se va folosi varianta amonte. Cnd R << Rv (Rv fiind rezistena voltmetrului) se va folosi varianta aval.

MSURAREA PUTERII CU WATTMETRUL ELECTRODINAMIC SAU FERODINAMIC

Wattmetrul electrodinamic sau ferodinamic este cel mai utilizat aparat pentru msurarea direct a puterii electrice. Aparatul este alctuit din dou bobine : una fix i alta mobil. Bobina fix (de curent) se leag n serie n circuit, fiind parcurs de acelai curent ca i receptorul I1=I. Bobina mobil (de tensiune) se leag, mpreun cu o rezisten Rad adiional, n paralel n circuit,fiind alimentat cu aceiai tensiune ca i cea de la bornle circuitului I 2 =
U . r + Rad

Electrodinamic sau ferodinamic este proporional cu puterea electric i, ca urmare, acestea se pot grada direct in wai.Aparatele se pot utiliza ca wattmetre, cu scar uniform. Schema si montajul, utilizate pentru msurarea puterii cu wattmetrul electrodinamic sau ferodinamic, sunt cele din figura 5.n cazul montajului din figura se poate alege varianta amonte (K pe poziia a) sau aval (K pe poziia b).
a K1 A Rad R K b

Fig.5 Deoarece la wattmetre exist pericolul de suprancrcare chiar dac indicaia aparatului este sub limita de msurare (valorile I sau U pot depi valorile nominale chiar dac produsul IU este n limite nominale), la utilizarea wattmetrului este necesar s se monteze un ampermetru n serie i un voltmetru n paralel cu ajutorul crora s se poat urmri ncrcarea wattmetrului. Montarea wattmetrului in circuit. Pentru a obine o indicaie corect, n sensul c acul indicator s se deplaseze de la stnga la dreapta, este necesar s se respecte o anumit ordine de legare a celor dou bobine. n acest scop, wattmetrele sunt prevzute cu cte o born marcat printr-o stelu reprezentnd nceputurile bobinelor de curent i de tensiune,care se vor lega ntotdeauna spre surs. Wattmetre cu mai multe domenii de msurare.Sunt prevzute cu mai multe domenii pentru intensitatea curentului electric i mai multe domenii pentru tensiune (Exemplu I1=0,5A;V2=300V figura 6)

Fig 6

Pentru a putea determina puterea msurat de wattmetru, este necesar s se cunoasc, constanta Kw a wattmetrului, corespunztor domeniilor alese pentru intensitatea curentului i pentru tensiune.

Constanta Kw reprezint puterea corespunztoare unei diviziuni a scrii gradate i se calculeaz cu relaia : K w =

In Un V unde In este domeniul de msurare ales pentru intensitatea curentului, max div

Un este domeniul de msurare ales pentru tensiune, max este numrul maxim de diviziuni ale scrii gardate. Puterea msurat de wattmetru n cazul n care acul indicator arat diviziuni, va fi : P = Kw [w].

Anexe

Bibliografie

MANEA, FL., .a., Electrotehnic i maini electrice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1976 POP, EUGEN, .a., Facla, Timioara,1981 Msurri electrice, Editura

www.wikipedia.org