Liceul Tehnologic de Mecatronica si Automatizari

Proiect pentru examenul de certificare a competentelor

profesionale nivel 4

Specializarea: tehnician in automatizari

Prof.indrumator
Ing.Ciornei Emilia

Elev:
Leustean Dumitru
Daniel
cl.a XIII a C seral

2015

Elemente de Executie

2015

Cuprins

Argument
Cap. 1. Caracterizare general S.R.A
1.1.Clasificarea S.R.A
1.2. Schema bloc a unui sistem de reglarea automat
Capitolul 2 Elemente de executie
2.1. Clasificarea elementelor de execuie
2.2. Schema bloc a unui element de execuie EE
2.3. Elemente de actionare
2.3.1. Acionarea electric
Cap. 3. 2.3.2. Elemente de actionare pneumatice (servomotoarele pneumatice)
2.3.3. Organe de reglare.
2.3.4.Organe de executie
Bibliografie

2015

Argument
Automatica cuprinde totalitatea metodelor si a mijloacelor tehnice prin care se
stabilesc legaturi corespunzatoare intre instalatiile tehnologice si dispozitive anume introduse,
astfel incat conducerea proceselor de productie sa se desfasoare fara interventia directa a
omului.
Principalele avantaje ale automatizrii constau n:
- creterea productivitii muncii;
- mbuntirea calitii muncii;
- reducerea efortului intelectual depus de oameni n cadrul procesului de
producie.
n structura oricrei instalaii automatizate se disting:
- instalaia tehnologic;
- dispozitivul de automatizare;
Automatizarea proceselor de productie se realizeaza prin sisteme automate, formate din
elemente componente, care se realizeaza in schemele functionale, simbolizate printr-un
dreptunghi.
Fiecare astfel de element cumuleaza urmatoarele proprietati:
- reprezinta o unitate fenomenologica sau functionala bine definita si relativ simpla,
ca de exemplu un motor sau transformator electric, o pompa sau un ventilator, o
termorezistenta sau un tahogenerator, un robinet sau o clapeta de gaze, un cuadripol
electric sau un bloc electronic;
- poseda cel putin un semnal de intrare si unul de iesire (elementul de comparatie are
cel putin doua semnale de intrare si un semnal de iesire), ca de exemplu: tensiuni
electrice, forte, temperaturi, presiuni, concentratii chimice, deplasari rectilinii sau
unghiulare;
- transferul semnalelor este unidirectional, intodeauna de la intrare spre iesire. La un
termocuplu, de exemplu, semnalul de intrare este temperatura (in grade c), iar cel de
la iesire este tensiunea (in mV) si nu invers;
- semnalul de iesire depinde numai de semnalul de intrare si de structura elementului.
Aceasta dependenta se exprima, de obicei, fie pe cale analitica (ecuatii diferentiale sau
algebrice), fie grafoanalitica(curbe, diagrame).

2015

Cap. 1. Caracterizare general S.R.A

1.1.Clasificarea S.R.A.
Clasificarea SRA se face n raport cu unele criterii:
a) In raport cu principiul de functionare:
- SA conventionale sisteme de urmarire, pentru care i prezinta o comportare
intamplatoare (deci necunoscuta in raport cu timpul).
- SA specializate, care asigura, pe langa conditia a = 0 sau alte conditii mai severe de
incadrare a functionarii, in anumiti indicatori de performanta impusi. In categorie se
grupeaza SA adaptive, optimale sau extremale.
b) In raport cu variatia in timp a lui i(t), sistemele de reglare automata se impart in:
- SRA de stabilizare, daca i(t) = constant, ca de exemplu in cazul mentinerii constante
a nivelului de lichid dintr-un rezervor, a turatiei unui motor electric a tensiunii la
borne unui generator.
- SRA cu program variabil, daca i(t) variaza dupa o lege prestabilita, ca de exemplu
temperatura intr-un cuptor electric,puterea activa a unui grup electrogen.
- SRA de urmarire, daca i(t) prezinta o evolutie in timp necunoscuta aprioric, ca de,
care asigura anularea, sau tinand sa anuleze abaterea de reglaj a =i-r (unde i se
considera semnalul de intrare si r se considera semanlul de reactie). In aceasta
categorie se includ si sistemele de reglare automata, pentru care i prezinta o
comportare predeterminata ( deci cunoscuta in raport cu timpul )si exemplu urmarirea
unei tinte mobile, sau urmarirea unei concentratii chimice, functie de o perturbatie
intamplatoare.
c) In raport cu marimea inertiilor instalatiei tehnologice, Sa se pot grupa:
- SA pentru procese lente, avand constantele de timp sub 10 s, ca de exemplu
instalatiile chimice, termoenergetice.
- SA pentru procese rapide, avand constantele de timp sub 10 s, ca de exemplu
actionarile electrice, reglarea tensiunii generatoarelor electrice.
d) In raport cu numarul semnalelor de intrare si de iesire se deosebesc:
- SA monovariabile, avand un singur semnal de intrare si de iesire;
- SA multivariabile, avand mai multe semnale de intrare si de iesire.
e) In raport cu numarul circuitelor de reactie (de obicei negativa), se pot grupa in:
- SA cu un singur circuit de reactie;
- SA cu mai multe circuite de reactie, care pot fi incrucisate sau neancrucisate.
f) In raport cu comportarea liniara sau neliniara a elementelor componente, se pot
clasifica in:
- SA liniare, avand toate elementele componente liniare. Un element liniar respecta
principiul superpozitiei efectelor, iar dependenta semnalului de iesire fata de intrare se
defineste prin ecuatii diferentiale liniare cu coeficienti constanti. Daca acesti coeficenti
depind si de timp, elementul se considera tot liniar, dar variant in timp;
- SA neliniare, contin cel putin un element neliniar. Un element neliniar nu respecta
principiul superpozitiei efectelor. Deoarece elementele neliniare prezinta o mare
diversitate, ele se considera a fi definitiv altfel decat prin ecuatii diferentiale liniare, cu
coeficenti,sau variabili in raport cu timpul.
2015

g) In raport cu forma de variatie in timp a semnalelor, din componenta sistemului,

deosebim:
- SA cu semnale continue;
- SA cu semnale discontinue, de obicei sub forma unor impulsuri, modulate in
amplitudine, durata, frecventa pozitie.
- SA cu semnale sinusoidale, modulate in amplitudine, frecventa, faza.

1.2. Schema bloc a unui sistem de reglarea automat

Prin Sistem de Reglare Automat (SRA) se nelege un sistem realizat astfel nct
ntre mrimea de ieire i mrimea de intrare se realizeaz automat, fr intervenia omului, o
relaie funcional care reflect legea de conducere a unui proces.
Elementul de comparaie (EC) are rolul de a compara permanent mrimea de ieire a
instalaiei tehnologice cu o mrime de acelai fel cu valoare prescris (considerat constant),
rezultatul comparaiei fiind semnalul de eroare .
Regulatorul automat (RA) are rolul de a efectua anumite operaii asupra mrimii
primit la intrare, respectiv are rolul de a prelucra aceast mrime dup o anumit lege,
numit lege de reglare, rezultatul fiind mrimea Xc aplicat ca mrime de comand
elementului de execuie.
Elementul de execuie (EE) are rolul de a interveni n funcionarea instalaiei
tehnologice pentru corectarea parametrilor reglai conform mrimii de comand transmise de
RA.
Instalaia tehnologic (IT) este n cazul general un sistem supus unor aciuni externe
numite perturbaii i aciunii comenzii generate de RA a crui mrime de ieire este astfel
reglat conform unui program prescris.
Traductorul (Tr) este instalat pe bucla de reacie negativ are rolul de a transforma
mrimea de ieire a IT de regul ntr-un semnal electric aplicat EC.

Fig. 1 Modelul structural al unui sistem de reglare automat (SRA)

Elementele componente ale schemei unui SRA:
E.C. element de comparaie;
R.A. regulator automat;
E.E. element de execuie;
I.T. instalaie tehnologic;
Tr - traductor
Mrimi care intervin n schema de elemente a unui SRA:
U mrime de intrare a sistemului;
2015

 semnalul de eroare;
Yr mrime de reacie;
Xc mrimea de ieire a regulatorului automat;
Xm mrime de intrare a instalaiei tehnologice;
Y mrime de ieire a sistemului (a instalaiei tehnologice);
P perturbri.

Capitolul 2 Elemente de executie

Elementele de execuie sunt componente ale sistemelor automate care primesc la
intrare semnale de mic putere de la blocul de conducere i furnizeaz mrimi de ieire, n
marea majoritate a cazurilor, de natur mecanic (fore, cupluri) capabile s modifice starea
procesului n conformitate cu algoritmul de conducere stabilit.

Avnd un dublu rol, informaional i de vehiculare a unor puteri importante, elementele

de execuie au o structur complex, reprezentnd subsisteme n cadrul sistemelor automate.
n general, elementul de execuie este format din dou pri distincte: motorul de execuie
motor electric (ME) (numit i servomotor) i organul de execuie (OE)
Relaia care se stabilete ntre mrimile m de la ieirea elementului de execuie (EE)
(mrimea de execuie) i c mrimea de intrare a EE (provenit de la regulator) definete
comportarea EE n regim staionar. Raportul dintre aceste mrimi, pentru orice valoare a lui c,
ar fi ideal s fie constant, dar intervin n cursul funcionrii EE anumii factori care
influeneaz mrimea m (frecri, reacii ale mediului ambiant, greuti neechilibrate etc.).
Exist cazuri cnd trecerea de la regulator la EE trebuie adaptat, folosind un convertor
care transform mrimea de comand, de exemplu din electric n hidraulic, dac intrarea n
EE trebuie s fie hidraulic.
EE poate aciona asupra modificrii de energie n dou moduri:
Continuu, dac mrimea m poate lua orice valoare cuprins ntre dou valori
limit;
Discontinuu, dac mrimea m poate fi modificat numai pentru dou valori
limit (dintre care cea inferioar este n general zero).
Dac intervenia asupra organului de execuie se realizeaz manual, partea motoare ME
nu mai este necesar.

2.1. Clasificarea elementelor de execuie

Dup natura sursei de energie folosite pentru alimentarea prii motoare, elementele de
execuie se pot clasifica n:
Electrice;
2015

Hidraulice;
Pneumatice.

Prezentm n sintez o clasificare a elementelor de executie.

Motor rotativ
Electric

De curent alternativ
De current continuu

Solenoid
Motor
de execuie

Pneumatic sau
Hidraulic

Cu membran
Cu piston

Cu 2 fee
active
Cu o fa
activ

Cu distribuitor
Mixt
Reostat
Electric
Organ
de execuie
Neelectric

ntreruptor
Robinet
Van

De joas tensiune
De nalt tensiune
Cu dubl
aciune
Cu simpl aciune
Clapet
Plan
(fluture)

Tab. 2.1. Clasificare elemente de executie

2.2. Schema bloc a unui element de execuie EE

Structura unui element de execuie rezult din figura 2.1 i se compune din dou pari:
elementul de acionare i organul de reglare.

Fig.2.1. Schema bloc a unui element de execuie EE

2015

Elementul de acionare are rolul de a transforma semnalul de comand, primit de

regulator intr-un cuplu de for cu care acioneaz asupra organului de reglare.
Pentru generarea cuplurilor sau forelor sunt necesare surse de energie exterioare.
Organul de reglare este elementul care intervine in instalatia tehnologica, modificand
sub actiunea fortei sau cuplului generat de servomotor, cantitatile de material sau energie
necesare procesului. Marimea de iesire a organului de reglare este, de regula, sub forma
unei deplasari liniare sau unghiulare.

2.3. Elemente de actionare

2.3.1. Acionarea electric
Acionarea electric a organelor de execuie se realizeaz cu electromagnei sau cu
motoare electrice de curent continuu sau de curent alternativ.
Folosind electromagnei, se obine o acionare discontinu, bipoziional, ntruct se pot
obine la ieire dou poziii staionare (nchis-deschis, dreapta-stnga); trecerea de la o stare
la alta se face ntr-un timp scurt.
n multe procese tehnologice cu reglare automat, pentru variaia mrimii de acionare
(de exemplu, pentru reglarea temperaturii, debitului, presiunii etc.) trebuie modificat poziia
elementelor de reglare ale organului de execuie (vanelor, supapelor, cursoarelor etc.), care
determin valoarea fluxului de energie condus spre obiectul reglrii. Aceast comand se
poate realiza i cu motoare electrice.
Pentru organele de execuie de putere mic se folosesc n general motoare bifazate
(asincrone) cu rotorul n scurtcircuit, iar pentru organe de execuie de puteri mari, motoare
trifazate cu rotorul n scurtcircuit.
Se construiesc servomotoare asincrone n urmtoarele variante: cu o singur rotaie,
cu mai multe rotaii sau cu o curs rectilinie. Cele cu mai multe rotaii, la care cursa complet
a elementului de reglare corespunde cu cteva rotaii ale arborelui de ieire, se folosesc mai
frecvent pentru acionarea robinetelor sau a supapelor regulatoare.
La servomotoarele cu micare rectilinie, arborele de ieire este nlocuit printr-o tij, a
crei curs complet corespunde cu cursa complet a elementului de reglare. Parametrii
principali, n funcie de care se aleg elementele, sunt: cuplul de rotaie la arborele de ieire
sau fora la dispozitivul cu curs rectilinie i durata unei rotaii complete a arborelui de ieire
sau a unei curse complete a tijei.
Acionrile electrice cu motoare se mpart n dou grupe:
Cu vitez constant;
Cu vitez variabil.
Pentru comanda motoarelor bifazate i trifazate asincrone se folosesc bobine de
reactan cu saturaie (amplificatoare magnetice).
Din punct de vedere constructiv, partea motoare a elementului de execuie este
construit din dou subansambluri independente:
Amplificatorul de execuie;
Motorul de execuie.
n cazul motoarelor de curent continuu, comanda se poate face n dou moduri:
Variind curentul de excitaie i meninnd constant curentul din indusul
motorului;
Variind curentul din indusul motorului i meninnd constant curentul de
excitaie.
2015

n general, n SRA se ntrebuineaz metoda a doua, pentru c pierderile de energie

sunt mai mici. Aceste motoare sunt folosite mai ales n SRA n care parametrul legat este
turaia sau un cuplu.
Avantajele utilizrii servomotoarelor de c.c. decurg din cerinele de funcionare ale
acestora:
Posibilitatea de reglaj n limite largi;
Stabilitate a vitezei;
Putere de comand mic;
Cuplu de pornire i vitez de rspuns mare.
Dezavantajul folosirii motoarelor de c.c. l constituie apariia scnteilor la colector n timpul
comutaiei, fcndu-l nefolosibil n medii inflamabile sau explozive, precum i producerea de
perturbaii radiofonice.
Elementele de actionare electrice, numite si servomotoare electrice, sunt intalnite sub
forma de motoare electrice (elemente continue, liniare) si electro-magneti(elemente continue,
neliniare).
Dintre motoarele electrice, cele mai utilizate in sistemele de automatizare sunt
urmatoarele:
- motoarele de curent alternativ, monofazate, bifazate si trifazate(toate motoarele
asincrone cu rotorul in scurtcircuit). Acestea transmit prin intermediul unor reductoare de
turatie o miscare de rotatie sau translatie elementelor mecanice de reglare. Practic,
servomotoarele sunt ansambluri formate din motoare, reductoare si elemente de transformare
a miscarii de rotatie in miscare de translatie;
- motoarele de curent continuu, cele mai utilizate fiind cele cu excitatie separate.
Electromagnetii sunt utilizati in reglari bipozitionale si sunt asociati frecvent .

Cap III

2.3.2. Elemente de actionare pneumatice

(servomotoarele pneumatice)

Elementele de execuie pneumatice cu membran transform energia potenial a

aerului sub presiune n energia mecanic la deplasarea liniar a unui organ de execuie cu
care se face intervenia n procesul automat.
Alimentarea elementelor de execuie pneumatice se face cu energie de la regulatoarele
pneumatice (0.2 1 bar), sau electronice, prin intermediul convertorului electro-pneumatic.
Motoarele de execuie pneumatice se folosesc foarte mult pentru c prezint
urmtoarele avantaje:
Fluidul folosit (aerul) nu prezint pericol de incendiu;
Dup utilizare, aerul este evacuat n atmosfer, nefiind necesare conducte de
ntoarcere ca la cele hidraulice;
Pierderile de aer n anumite limite, datorate neetanietii, nu produc
deranjamente;
Sunt simple, robuste, sigure n funcionare i necesit cheltuieli de ntreinere
reduse.
Dezavantajele acestor motoare sunt urmtoarele:
2015

Viteza de rspuns este mic (n medie 1/3 1/4 din viteza de rspuns a
motoarelor hidraulice);
Precizia motoarelor pneumatice este redus.
Se recomand folosirea servomotoarelor pneumatice n urmtoarele cazuri:
Servomotorul are greutate redus;
Temperatura mediului ambiant este ridicat i cu variaii mari;
Mediul ambiant este exploziv;
Nu se cere precizie mare;
Nu se cer viteze de lucru mari.
Motoarele pneumatice pot fi liniare sau rotative. Cele liniare se pot realiza cu
piston sau cu membran.
n structura sa complex, un element de execuie pneumatic se compune
din (vezi figura 2.2) :
- 1 servomotor pneumatic;
- 2 amplificator pneumatic;
- 3 traductor de poziie;
- 4 element sensibil;
- 5 organ de execuie.

Figura 2.2 Structura unui element de execuie pneumatic

Dintre aceste elemente, amplificatorul de putere, elementul sensibil i traductorul de
poziie, care sunt ataate servomotului pneumatic, formeaz poziionerul.Pentru a fi studiat
comportarea elementului de execuie n ansamblul sistemului de reglare, este necesar s se
stabileasc relaia ce leag mrimea Xm
de mrimea Xc (pentru elementul de execuie pneumatic cu membran, Xc este o presiune).
Elementele de actionare pneumatice se construiesc in doua variante: cu membrana si
cu piston.
Elementele de actionare pneumatice cu membrana sunt formate dintr-o capsula
manometrica C prevazuta cu o membrana M situate deasupra unui disc metalic D solidar cu o
tija T si unui resort antagonist R.

2015

C capsul
M membran
D disc metalic
T tij
R resort antagonist

Fig 2.3. Elementele de actionare pneumatice

cu membrana
Aerul comprimat adus de la regulator sau convertor la presiunea 0,2 si
1daN/cm2,apasa asupra membranei invingand rezistenta resortului antagonist si apasand tija
in jos.
In functie de presiunea aerului comprimat , pozitia tijei variaza continuu intre doua
limite.
Elementele de actionare pneumatice cu membrana si resort
Organul component cel mai important este
servomotorul
pneumatic (SP) cu membran, format din :
camera (1),
membrana elastic (2),
discul metalic de rigidizare (3),
arcul (4)
tija (5).

n figura 2.4., este reprezentat schematic un

element de execuie pneumatic
cu membran i resort
Dup cum aerul sub presiune poate s acioneze pe o singur fa sau pe ambele fee
ale membranei elastice, deosebim elemente de execuie proporionale sau integrale.
La creterea presiunii de comand (pc) va crete presiunea n camera (1), dar n acelai timp
are loc i o variaie de volum a acestei incinte dup o relaie de forma :

2015

Elementele de actionare pneumatice cu piston

Atunci cand este necesara o forta mare de actionare a organului de reglare, deci cand sunt
necesare deplasari mai mari ale tijei, se folosesc elementele cu piston.
Elementele cu piston pot fi executate in doua variante si anume cu o fata a pistonului
activa (fig.2.5.a )si cu ambele fete ale pistonului active (fig.2.5.b).

fig.2.5.a Elementele cu piston cu o fata a

pistonului activa
1. Corp element de acionare;
2. Resort;
3. Tij de acionare;
4. Piston ;
5. Orificiu intrare aer.

fig.2.5.b Elementele cu piston cu ambele fete

ale pistonului active
1. Corp element de acionare;
2. Piston ;
3. Tij de acionare;
4. Orificiu intrare aer

La cel cu o fata activa, pozitia tijei depinde de presiunea aerului comprimat,

deplasarea inapoi a tijei facandu-se prin scoaterea aerului din cilindru,in timp ce la cel cu
doua fete active,pozitia tijei depinde de diferenta de presiune aplicata celor doua fete ale
pistonului.

2015

Elementele de actionare hidraulica

Folosesc ca agent motor lichide sub presiune,de obicei uleiuri minerale si sunt
utilizate cand sunt necesare forte si viteze mari.
Acionrile hidraulice au fost primele mecanisme din tehnica reglrii automate
destinate reglrii proceselor, prin dezvoltarea sistemelor electrice de reglare, folosirea
elementelor hidraulice a sczut datorit neajunsurilor elementelor hidraulice (lipsa
posibilitii de comand la distan, necesitatea etanrii ngrijite a corpurilor i conductelor,
dependena caracteristicilor de variaiile de temperatur ale mediului ambiant i necesitatea
unei surse hidraulice).
n ultimul timp, elementele hidraulice cunosc o larg rspndire, ntruct prezint
unele avantaje fa de cele electrice, de exemplu: band mare de trecere (frecvene ridicate de
lucru), raport putere/gabarit maxim, lipsa n majoritatea cazurilor a unui reductor de ieire i
varietatea mare a formelor de micare a axului de ieire (rotativ, oscilant, liniar).
Caracteristicile statice principale ale elementelor de acionare hidraulice sunt
caracterizate de vitez i de for care determin viteza de ieire i fora dezvoltat de motorul
de execuie n funcie de elementul de comand. Folosind presiuni nalte se pot comanda EE
pn la 200m, fr pierderi importante de presiune.
Deosebit de eficient este hidraulica atunci cnd trebuie acionate, n acelai timp, mai
multe EE (de exemplu: macazurile folosite n transporturi etc.).
n instalaiile de automatizare se folosesc, n majoritatea cazurilor, motoare hidraulice cu
piston, care pot fi:
o Cu micare liniar;
o Cu micare de rotaie (limitat la un unghi de 1800).
Elementele de actionare hidraulica se construiesc in trei variante,si anume:cu
piston,cu membrana si cu organe rotative. Primele doua tipuri se realizeaza in constructie cu
cilindru fix sau cu piston fix si sunt asemanatoare celor pneumatice, iar cele cu organe
rotative cele mai utilizate sunt de tipul biela-manivela sau de tipul cu paleta rotativa.
Servomotorul cu paleta rotativa determina o miscare de rotatie a axului de iesire pe
care este montata paleta, sub influenta presiunii lichidului asupra suprafetei paletei.
Avantajele elementelor hidraulice fata de cele pneumatice constau in posibilitatea
utilizarii lor in medii explozive sau inflamabile, precum si in faptul ca dezvolta o forta de
actionare mai mare si actioneaza mai rapid datorita incompresibilitatii uleiului.
In schimb, ambele sisteme(hidraulice si pneumatice) necesita instalatii speciale de
producere si conservare a uleiului sub presiune si aerului comprimat,ceea ce reprezinta un
dezavantaj fata de cele electrice.Datorita acestor considerente,au aparut elemente de
actionare mixte (electrohidraulice,hidropneumatice,etc)care imbina avantajele fiecarui
sistem.
1 disc fix
2- piston axial
3 corp cilindru
4- bloc cilindru
5 - ax

Element de execuie hidraulic

2015

2.3.3. Organe de reglare.

Desi in practica industriala se utilizeaza o varietate foarte mare de organe de
reglare,acestea pot fi impartite in doua mari categorii:
1. Organe de reglare mecanice, care la randul lor- pot fi grupate in urmatoarele categorii:
a.robinete cu ventil, robinete cu palete (reglarea debitelor la fluide);
b.aparate de carma la nave sau avioane (reglarea directiei);
c.alimentatoare cu banda sau cu surub melcat(reglarea cantitatii de material solid).
2. Organe de reglare electrice
(reostatele,autotransformatoarele,contactoarele,amplificatoarele unghiulare etc).
Organul de reglare este elementul care intervine in instalatia tehnologica, modificand sub
actiunea fortei sau cuplului generat de servomotor , cantitatile de material sau energie
necesare procesului.
Marimea de iesire a organului de reglare este, de regula, sub forma unei deplasari liniare
sau unghiulare.

2.3.4.Organe de executie
Dupa cum s-a aratat,organele de executie sunt destinate fie modificarii unor curenti
sau tensiuni electrice(organe de executie electrice), fie modificarii unor debite de substanta
(organe de executie mecanice).
In prima categorie se incadreaza acele elemente electrice manevrabile,care sunt de
exemplu:intrerupatoarele, reostatele ,contactoarele etc; care permit o varietate continua sau
discontinua a unor marimi electrice active: tensiune, curent electric,faza, etc.
In cea de a doua categorie se incadreaza diverse elemente mecanice,cum sunt
robinetele si dozatoarele ,capabile sa permita trecerea substantei sub cele trei forme de
agregare:gazoasa, lichida si solida(granule).

Organe de executie(reglare) electrice

Organele de executie electrice sunt in fond aparate electrice de comutatie, atunci cand
reglarea se face discontinuu sau aparate electrice de tipul reostatelor, a
autotransformatoarelor sau amplificatoarelor magnetice in cazurile cand este necesar sa se
efectueze o reglare continua.
Contactoarele sunt intrerupatoare la care elementul de actionare este de tipul cu
electromagnet si ele servesc pentru conectarea, respectiv deconectarea alimentarii cu energie
electrica.Au deci cracteristici discontinue,bipozitionale,servomotorul fiind de acelasi tip.
Reostatele cu cursor sunt utilizate pentru reglarea continua a curentilor relativ
redusi , la curenti mari existand pericolul ca la trecerea curentului de pe o spira pe alta sa se
ditruga prin scantei conductorul. De asemenea, rezistenta de contact a cursorului pune
2015

probleme deosebite Mai bune pentru curenti mari sunt reostatele cu ploturi, dar au
dezavantajul unei reglari in trepte.
In curent alternativ se utilizeaza cu rezultate bune (si din punctul de vedere al
pierderilor autotransformatoarele cu reglaj continuu cu cursor sau cu reglaj discontinuu
cu ploturi).
Amplificatoarele magnetice, utilizate mai rar petru aceasta functie, permit o variatie
continua a curentului de sarcina la o tensiune constanta.

Organe de executie (reglare) mecanice

Principalele organe de reglare folosite pentru modificarea debitelor de fluid sunt ventilele si
clapetele. Uzual, acestea se mai numesc robinete de reglare (cu ventil sau cu clapeta).
a. Robinete de reglare cu ventil
In cazul utilizarii unui ventil simplu,modificarea debitului de fluid se realizeaza prin
modificarea sectiunii de trecere a fluidului.Aceasta se realizeaza prin deplasarea tijei 1 de
catre
servomotorul pneumatic. In acest fel se produce o modificare a pozitiei supapei 2 fata de
scaunul supapei 3.
1 . tij
2. supap
3. scaunul supapei

Fig. Robinet de reglare cu ventil

In ceea ce priveste clasificarea robinetelor cu ventil,aceasta se face in general dupa
criterii constructive si anume dupa forma corpului, dupa numarul de scaune sau dupa
forma obturatorului(supapei).
Dupa forma corpului se deosebesc robinete normale (cu intrarea pe acelasi ax cu
iesirea), robinte de colt (intrarea si iesirea cu axele perpendiculare), sau robinete cu trei cai
pentru divizare sau pentru amestec.
Dupa numarul de scaune(supape) exista ventile cu unu sau cu doua scaune.

2015

Din punctul de vedere al supapei se desosebesc robinete cu supapa cilindrica

conica;
cu ferestre dreptunghiulare;
sau triunghiulare.

Variante constructive ale robinetelor cu ventile

a. Normal

b. De col

c. Cu dou scaune

d. De divizare

2015

e. Cu supap cilindric

f. Cu supap conic

g. Cu ferestre dreptunghiulare

b. Robinete de reglare cu clapeta

Clapetele de reglare sunt destinate reglarii debitelor de fluide (de obicei gaze) ce curg prin
conducte avand sectiuni mari (peste 1000 mm) si caderi de presiune in sistem relative mici.
Variaia debitului de fluid se relizeaza prin rotirea clapetei (de forma unui disc) cu un anumit
unghi determinat, fata de directia curentului in miscare.
Rezulta o anumita tarangulare a sectiunii de trecere, respective un anumit debit de fluid
asociat acesteia. Clapeta nu se roteste pana la unghiul maxim de 90 , ci numai pana la =70,
intru - cat in plaja 70-90 apar vibratii mecanice nedorite in procesul de reglare. Clapetele sunt
in general actionate de servomotoare cu piston.

Robinet de reglare cu clapet

c. Alte tipuri de robinete de reglare

Exista o serie de factori care dicteaza confectionarea unor robinete de reglare speciale,
factori determinati de conditiile de lucru deosebite in care pot aparea in diferite instalatii:
- temperatura de lucru a mediului reglat foarte scazuta ( -270 C), sau ridicata (peste +
200 C);
- toxicitatea si agresivitatea mediului de lucru;
- corosivitatea mediului de lucru.
Robinetul cu capac cu nervuri se utilizeaza pentru inlaturarea influentei temperaturilor
ridicate asupra garniturilor de etansare a tijei ce face legatura intre servomotor si ventil.Se
utilizeaza un capac alungit, prevazut cu nervuri in vederea disiparii energiei calorice.
Robinetul cu manta de incalzire se utilizeaza pentru reglarea fluidelor vascoase, care se
solidifica sau cristalizeaza repede sau care prezinta pericolul de a ingheta.Corpul robinetului
este inconjurat cu o manta de tabla si, prin spatiul astfel creat, este vehiculat abur sau apa
calda la presiune de 16 kgf/cm2.

2015

Robinetul cu burduf de etansare asigura izolarea completa a tijei si capacului robinetului

fata de mediul interior, pentru cazul cand fluidul de lucru dizolva grasimile din lubrifiantul
garniturii sau prezinta pericol de explozie in contact cu atmosfera.
Robinetele cu elemente elastice sunt utilizate in mod curent in industria chimica.Aceste
robinete nu au obturatoare (supape) special profilate, ci folosesc elemente elastice pentru
strangularea sectiunii de trecere. Astfel, cazul robinetului Sanders obturatorul 1 actioneaza
asupra membranei elastice 2, iar la robinetul cu furtun obturatorul 1 apasa asupra furtunului
2, dispus in interiorul corpului robinetului. Ambele variante se caracterizeaza prin aceea ca
utilizeaza eficient numai 30% din cursa utila a tijei.

Robinet Sanders

Robinet cu furtun

1 obturator
2 membran elastic

1 obturator
2 furtun

Vana Camflex. Sunt cazuri cand robinetul de reglare trebuie sa inchida complet
conducta prin care trece fluidul. Atunci, daca mediul permite, se aseaza un inel din teflon pe
suprafata de etansare a ventilului. Etansarea metal pe metal este posibila numai la ventilele cu
un scaun, dar si in acest caz este nevoie de un servomotor capabil sa genereze o forta mult
superioara celei normale, necesare deplasarii obturatorului.

2015

Vana Canflex 1

GR.SC.DUMITRU MANGERON IASI

Bibliografie

Masini , Aparate , Actionari si Automatizari

Autori : Nastase Bichir
Dan Mihoc

Sisteme de Automatizare si Tehnici de Masurare in

2015

Domeniu.

Autori: Mariana Tanasescu

Tatiana Gheorghiu

2015