COLEGIUL GHEORGHE TATARESCU

ROVINARI

APARATE PENTRU COMANDA

MANUALA

ELEV: CALCIU GRIGORE MADALIN

VAIHEL MIHAI

PROFESOR COORDONATOR:

2015
CUPRINS
Aparate pentru comanda manuala
pag. 3
A. Intreruptoare si comutatoare cu parghie
pag. 3
B. Intreruptoare si comutatoare-pachet
pag. 4
C. Intreruptoare si separatoare cu came
pag. 6
D. Separatoare
pag.11
E. Intreruptoare de sarcina
pag.11
F. Intreruptoare cu sigurante
pag.11
G. Prize si fise industriale
pag.12
H. Comutatoare stea-triunghi
pag.15
I. Inversoare de sens
pag.15
J. Autotransformatoare de pornire
pag.16
K. Reostate de pornire si reglare
pag.16
2

L. Reostate de excitatie
pag.18
M. Controlere
pag.18
Protectia muncii in lucrari de montaj,
intretinere si exploatare a instalatiilor electrice
pag.20
Bibliografie
pag.27

APARATE PENTRU COMANDA MANUALA

In instalatiile electrice sunt folosite numeroase tipuri de aparate de

joasa tensiune cu actionare manuala atat la inchidere, cat si la deschidere;
ele servesc numai la stabilirea si intreruperea voita a unor circuite, neavand
rol de protectie.
Se pot imparti in:
-aparate de conectare; intreruptoare si comutatoare cu parghie, pachet si cu
came,separatoare, intreruptoare de sarcina, intreruptoare cu siguranta;
- aparate pentru actionarea masinilor electrice:comutarea steatriunghi,inversoare de sens,autotransformatoare de pornire, reostate de
pornire si excitatie,controlere;
-aparate pentru instalatii inetrioare pentru iluminat si racordarea receptorilor
mobili de la retea: intreruptoare, comutatoare, ptize si fise, conectoare etc.

INTRERUPTOARE SI COMUTATOARE CU PARGHIE

3

Sunt aparate de constructie foarte simpla, bazate pe rotirea unor

cutite de contact cu ajutorul unui maner izolat sau - pentru intreruptoarele
montate in spatele tabloului - cu ajutorul unui sistem de parghii (fig. 1.1).

Fig. 1.1 Reprezentarea

monopolar.

schematica

unui

intreruptor

parghie

Se fabrica in tara la tensiunea nominala de 500v, pentru curenti

intre 25 si 100 A cu actionare directa, in constructie protejata in bachelita, iar
pentru curenti intre 200 si 1000 A cu actionare indirecta, in constructie
deschisa.

b. INTRERUPTOARE SI COMUTATOARE-PACHET

Aparatele se obtin prin insirarea pe acelasi ax a unui numar variabil

de elemente (pacheti) de constructie similara (nu neaparat identice); fiecare
curent cuprinzand o cale de curent.
Fiecare cale de curenteste fortmata din doua sau trei contacte fixe,
montate intre discuri presate din material electro izolant (bachelita,
aminoplast) (fig.1.2).

Fig.1.2. Intreruptoare-pachet
a1, a2- modele sectionate pentru ase putea vedea constructia interioara: 1 sistem de sacadare; 2 - borna de racord; 3 - contacte fixa; 4 - placi de
bachelita; 5 - contacte
Contactele mobile, din material bun conducator si elastic (tombac),
sunt asezate pe un ax centarl si se rotesc solidar cu axul.
Se deosebesc trei tipuri de contacte mobile, primul fiind folosit la
intreruptoare, iar celelacte la comutatoare (fig. 1.3), permitand obtinerea
unor scheme de comutare foarte variate.

Fig. 1.3. Tipuri de

comutatoare-pachet:

contacte

mobile

pentru

intreruptoare

si

a - contacte in opozitie; b - contacte in unghi; c - contacte in T.

Intreruptoarele-pachet se pot realiza in executie deschisa,
protejata,capsulata, in bachelita, sau metal.
Datorita intreruperii bruste, cu doua locuri de rupere si in spatiu inchis,
se obtin capacitati de rupere relativ mari atat in curent alternativ, cat si in
curent continuu.
Stingerea arcului electric se produce intr-o camera inchisa formata
din doua discuri izolante. Se pot realiza scheme de conectare foarte variate
si se pot intrerupe curenti relativ mari cu aceste aparate simple si de gabarit
redus. Sunt foarte rezistente la socuri si vibratii, ceea ce le face indicate
pentru comanda actionarii masinilor-unelte, pentru montarea pe panouri si
pupitre de comanda, in atmosfera umeda si cu praf, caz in care se
capsuleaza. In figura 1.4 este data schema electrica a unui comutator
pachet.

fig. 1.4 Schema de conexiuni a unui comutator pachet

Comutatoarele pachet se construiesc pentru curenti intre 10 si
200 A, la tensiuni nominale de 380 - 500 V. Curentii de rupere sunt mai mici
in circuite inductive si de aceea nu se recomanda utilizarea acestor in
circuite cu cos de alfa < 0,4.

c. INTRERUPTOARE SI COMUTATOARE CU CAME

Din punct de vedere constructiv, intreruptoarele si
comutatoarele cu came se aseamana cu intreruptoarele-pachet, fiind
alcatuite dintr-un numar variabil de cai de curent suprapuse; deschiderea si
inchiderea contactelor mobile este, de asemenea, realizata prin actionarea
unui ax central comun.
6

Deosebirea dintre intreruptoarele-pachet si intreruptoarele cu

came
o constituie modul de realizare a circuitului de curent: la intreruptoarelepachet contactele mobile se rotesc o data cu axul de actionare, contactele
fixe fiind pe un cerc periferic, iar inchiderea si deschiderea circuitului se
realizeaza intre contacte cu frecare tip furca, pe cand la intreruptoarele cu
came, contactele mobile executa miscari de translatie, oinchiderea si
deschiderea circuitelor realizandu-se cu ajutorul unor contacte de presiune
punctiforme fara frecare (fig.1.5).

fig 1.5 Reprezentarea schematica a unui intreruptor cu came:1 contact fix; 2- puncte de contact mobila; sanie pentru contactele mobile; 4 cama de comanda; 5 - ax de comanda
Comutatoarele cu came prezinta performante superioare in
ceea ce priveste durata de viata, care este de 0,5 - 1 milion manevre fata
de10 - 5000 la comutatoarele-pachet,au posibilitati mai mari de realizare a
unor scheme complexe, gabarite reduse si siguranta mai mare in
functionare, dar au capacitati de rupere mai mici, nu se pot folosi in curent
continuu si necesita un consum important de argint pentru pastilele de
contact.
7

In figurile 1.6, 1.7, 1.8 si 1.9 sunt prezentate schemele

unor comutatoare cu came uzuale: intreruptor bipolar,comutator tripolar cu
doua directii, inversor de sens, comutator stea-triunghi.

fig. 1.6 Schema unui intreruptor bipolar.

fig.1.7 Schema unui comutator tripolr cu doua directii.

fig. 1.8 Schema unui inversor de sens.

10

fig. 1.9 Schema unui comutator stea-triunghi.

11

Schemele s eintocmesc astfel:

se complecteaza tabelul punand semnul X in dreptul contactelor

inchise in pozitia respectiva a butonului;

se marcheaza adancituri pe came in dreptul pozitiilor respectiva ale

butonului pentru contactele de sus si in pozitia opusa pentru
contactele de jos.

Ca si comutatoarele si intreruptoarele pachet, cele cu came pot

realiza o varietate foarte mare de scheme , se monteaza si se intretin in mod
similar, dar contatele de lucru, fiind realizate din nituri cu aliaje de argint, nu
se pilesc si nu se curata cu panze abrazive,ci numai cu o carpa aspra muiata
in benzina.

d. SEPARATOARE
Se folosesc pentru intreruperea circuitelor sub tensiune, dar fara
sarcina. Au o constructie asemanatoare celei a intreruptoarelor cu parghie,
se fabrica pentru curenti intre 200 si 4000 A (fig 1.10).
Pentru separatoare este obligatoriu ca pozitia contactelor sa fie
vizibila.

Fig 1.10. Separotor de 2000 A cu actionare pneumatica.

e. INTRERUPTOARE DE SARCINA

12

Se folosesc di ce in ce mai mult in locul intreruptoarelor cu

parghie, asigurand fat de aceasta capacitati de rupere si durate de serviciu
mai mari in gabarite reduse.
Se realizeaza fie in constructii derivate din cele ale unor
intreruptoare automate,la care s-au eliminat releele, fie in constructii
speciale.

f. INTRERUPTOARE CU SIGURANTE
In orice tablou de distributie sau de comanda fiind
necesar atat un intreruptor general, cat si un grup de trei sigurante fuzibile
de protectie, s-a nascut ideea combinarii celor doua functiuni intr-o
constructie comuna, realiandu-se astfel o economie de material si de spatiu.
Intreruptoarele cu sigurante se realizeaza fie varianta simpla, fie intr-o
constructie mai complicata,dar care sigurantele sunt independente de
intreruptor, constructie mai complicata, dar care elimina riscul accidentarii in
cazul inchiderii intreruptorului pe un scurtcircuit.

g. PRIZE SI FISE INDUSTRIALE

Se utilizeaza pentru conectarea la retea a consumatorilor
mobili, cum sunt grupurile de sudura, masinile de gaurit si polizoarele
portative etc.
Priza este fixa, avand contactele conectate la retea, iar fisa
este mobila, avand contactele conectate la cordonul flexibil de alimentare a
consumatorului.
Contactele prizei sunt in forma de teaca cilindrica sau de furca
si protejate impotriva atingerii(deoarece sunt sub tensiune); contactele fisei
sunt in forma de stift cilindric sau de lamela si sunt protejate numai
impotriva loviturilor.
Prizele si fisele industriale sunt tripolare; ele au in plus un
contact nul si un contact de pamant sau cel putin unul cu ambele functiuni.
Stiful de contact corespunzator contactului de pamant trebuie
sa fie mai lung,astfel ca legatura la pamant sa se faca inaintea celorlalte.

Nota. Constructia prizei, amplasarea sau dimensiunile stifurilor trebuie

astfel realizate incat introducerea fisei in priza sa nu fie posibila decat
in pozitia corecta.
13

Prizele si fisele industriale se construiesc pentru tensiunea de

380 - 500 V si curenti nominali intre 16 si 100 A (fig.1.11).

14

15

fig 1.11. Prize si fise industriale:

din material plastic; a, b - prize

c - fisa din metal;
d - priza si fisa cuplate;
e- priza.

Este interzisa intreruperea curentului prin scoaterea din priza.

Pentru prizele de 63 A si mai mari este obligatorie includerea in corpul
prizei a unui intreruptor pevazut cu un mecanism de blocare care impiedica
scoaterea fisei din priza daca intreruptorul nu este deschis.

h. COMUTATOARE STEA-TRIUNGHI

16

Aceste comutatoare servesc pentru comanda pornirii si opririi

motoarelor electrice asincrone cu rotorul in scurtcircuit si au rolul de a
reduce valoarea curentului absolvit de motor in timpul pornirii.
Comutatorul stea-triunghise poate utiliz numai daca motorul este
astfel bobinat incat sa aiba, in regimul de lucru, bobinajl statoric conectat in
triunghi.
Deci,la o retea de 380 de V poate fi conectat prin comutator steatriunghi numai un motor pentru a carui eticheta scrie 660 / 380 volti sau
delta 380 V.
Principiul de functionare consta in a realizapornirea in doua etape:

mai intai se aplica motorului, conectat in stea, tensiunea retelei

( tensiunea aplicata fiecarei faze este deci de 1,73 ori mai mica decat
tensiunea retelei);

indata ce motorul a atins rotatia nominala (nici mai devreme nixi mult
mai tarziu), se modifica legaturile motorului in triunghi.

In felul acesta, curentul

redus la 1 / 3 din valoarea pe care ar fi
triunghi. Deoarece cuplul de pornire scade
stea-triungi poate fi folosita numai daca
sarcina redusa.

de pornire absorbit de motor este

avut-o daca se conecta direct in
la 1 / 3, pornirea prin comutatoare
motorul porneste in gol sau sub

Comutatoarele stea-tringhi pentru curenti pana la 100 A se

realizeaza acum pe baza compnentelor cu came , pentru curenti mai mari
folosindu-se aproape exclusiv comutatoare automate.

i.

INVERSOARE DE SENS

Realizate tot pe baza comutatoarelor cu came,inversoarele de

sens pentru motoare asincrone schimba intre cele doua faze ale circuitului de
alimentare.

j.AUTOTRANSFORMATOARE DE PORNIRE
Autotransformatorul de pornire este un transformator tifazat
in V cu numai doua faze bobinate. Cu ajutorul unui comutator, motorul este
conectat initial la prizele mediane, fiind astfel alimentat la tensiune redusa.
17

k. REOSTATE DE PORNIRE SI REGLARE

Pornirea motoarelor de curent alternativ cu motorul bobinat se
face prin scurtcircuitarea treptata a rezistentelor conectate in circuitul
rotoric. Solutia constructiva adoptata depinde de marimea motorului,
respectiv a rezistentelor, precum si de frecventa pornirilor.
Pentrun motoare mici si frecvente mici de pornisre se
folosesc reostate de pornire care cuprinde in acelasi ansamblu atat
rezistentele, cat si comutatorul de trepte.
Pentru motoarele mari, devine necesara amplasarea
separata a bateriei de rezistenta (fig. 1.12) si a comutatorului de trepte. Se
folosesc in acest caz, pentru scurtcircuitarea treptellor, controlere cu toba
(fig 1.13), cu care se realizeaza de obicei si inversarea de sens si franarea
motorului.

fig. 1.12 Reostat de pornire.

18

fig. 1.13. Controler cu toba:

a - ansamblu; b - sistemul de contacte;
1 - ax de actionare a contactelor mobile;
2 - tub izolant; 3 - contacte mobile;
4 - elemente de fixare a contactelor mobile;
5 - contacte fixe; 6 - maner de actionare;
7 - sistem de scadere; 8 - capac; 9 - placa de baza.
In sfarsit, pentru frecvente mari de conectare, se prefera solutia cu
controlere indirecte; acestea comanda scurtcircuitarea treptelor de pornire
prin intermediul unor contactoare.

Rreostatele de pornire sunt fixe cu rezistente metalice in aer sau

ulei, fie cu lichid ( solutie cu soda ).

Reostatele de reglare au aceeasi constructie, dar fiind solicitate

permanent, sunt mai larg dimensionate si uneori prevazute cu
ventilatoare sau alte dispozitive de racire fortata.

Rezistentele metalice di constructia reostatelor sunt sunt executate din

sarme sau benzi din material rezistent (crom-nichel,fecral,constantan etc.).
Rezistentele pentru motoare mari, amplasate in baterii separate, se executa
din elemente de fonta sau tabla silicioasa, stranse pe doua sau trei axe
19

izolate, intre ele fiind introduse alternativ - in vederea asigurari continuitatii

circuitului - rondele izolate sau metalice.
l. REOSTATE DE EXCITATIE
Se folosesc pentru reglarea tensiunii furnizate prin generatoare
prin modificarea curentului de excitatie. Sunt formate, ca si reostatele de
pornire, dintr-un comutator cu ploturi fixat de o placa izolanta si dintr-o serie
de rezistoare din sarma spiralata conectata la poturile respective si
amplasate intr-o cutie metalica (fig 1.14).

fig. 1.14. Reostat de excitatie.

20

m. CONTROLERE

Controlerele cu toba, folosite pentru comutarea directa a curentilor

mari, sunt construite din urmatoarele elemente principale (fig 1.13) :

-un ax izolat care poate fi rotit din exterior si pe care sunt montate
contactele mobile in forma de sectoare circulare cu diferite unghhiuri la
contur;
-unul sau doua axe izolate pe care sunt montate contactele fixe prevazute cu
elemente arcuitoare care asigura forta de apasare necesara.
La controlerele de curent continuu se folosesc si camere de stingere cu suflaj
magnetic.
Se construiesc pentru curenti mari, de 100 -300 A, atat in aer cat si in baie
de ulei.

Controlerele indirecte (de comanda) se construiesc, de obicei, in

varianta de controlere cu came, similare constructiv cu contactoarelor
cu came, dar realizate intr-o constructie mai solida (fig 1.5), pentru
curenti pana la 25 - 40 A.

21

fig.

1.15. Controlere cu came:

a - solutie cu camerele de stingere aplicate; b - solutie cu camerele de
stingere incorporate;
1 - camere de stingere ceramice; 2 - capac cu
camere de stingere.

PROTECTIA MUNCII IN LUCRARILE DE MONTAJ,

INTRETINERE SI
EXPLOATARE A INSTALATIILOR
ELECTRICE
GENERALITATI

22

Protectia muncii este un ansamblu de masuri tehnice, sanitare

organizatorice, avand ca scop ocrotirea vietii si sanatatii celor ce muncesc in
timpul procesului de productie si asigurarea unor conditii optime de munca.
In tara noastra statul acorda o deosebita atentie crearii la locul de
munca a unor conditii nepericuloase, care sa asigure deplina securitate a
muncii.
Spre deosebire de cele mai multe tipuri de instalatii, la care peericolele
sunt sesizate de simturile omenesti, la instalatiile electrice, tensiunea
electrica nu poate fi astfel sesizata,pentru ca omul sa fie prevenit asupra
pericolului posibil.

EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC ASUPRA CORPULUI OMENESC

In cazul in care omul atinge simultan doua corpuri bune conducatoare

de electricitate intre care exista o diferenta de potential electric, de exemplu
doua conductoare electrice neizolate, corpul sau va fi strabatut de un curent
electric, accident care se numeste electrocutare
Electrocutarea poate avea loc prin atingerea directa a parilor din
cicuitele electrice (fig 1.16, a, b), sau prin atingerea indirecta, adica
atingerea unei parti metalice care nu face parte din circuitul electric, dar este
pus accidental sub tensiun, de exemplu carcasa unui motor electric cu
izolatia infasurarii deteriorata (fig 1.16, c)

Fig 1.16 Accidentare prin electrocutare

Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect intrat
accidental sub tensiune este numita tensiune de atingere.
Efectele trecerii curentului electric prin corpul omului sunt: socul
electric si electrotraumatismele.
Socul electric. Cand valoarea curentului electric ce strabate corpul
este de 1 mA, omul nu simte trecerea acestuia.
23

La valori mai mari, pana la 10 mA, au loc comtii nervoase la mainile si

picioarele prin care trece curentul; se manifesta contractii ale muschilor de la
maini, astfel incat omul se desprinde cu efort de obiectul aflat sub tensiune.
Accidentul poate fi insotit de actiuni necontrolate de aparare, care pot duce
la dezechilibrarea si caderea omului de la inaltime.
Peste 10 mA, omul nu se mai poate desprinde singur de obiectul sub
tensiune si poate produce socul electric, curentul putand actiona asupra
sistemului nervos sau a inimii.
Actiunea curentului electric asupra sistemului nervos poate avea ca
efecte mai grave oprirea respiratiei.
Actiunea asupra inimii produce fibrilatia inimii, adica contractarea si
destinderea dezordonata si cu frecventa mare a muschiului inimii. Ambele
actiuni, daca nu sunt oprite intr-un timp suficient de scurt, produce moartea
accidentatului.
Electrotraumatismele sunt cauzate de arcurile electrice care pot
aparea de exemplu, la scurtcircuitarea accidentala acircuitelor electrice. Ele
pot, provocaorbirea, metalizarea pielii sau arsuri care pot distruge pielea,
muschii sau chiar oasele. Daca arsurile se produc pe suprafata mare, sau
ating organe vitale, pot provoca moartea accidentatului.
Factorii de care depinde gravitatea electrocutarii sunt:
Rezistenta electrica a corului omului. Ea poate fi considerata egala in
mediu cu 1 000 , si depinde in cea mai mare masura de starea pielii.
Cand pielea este uda sau ranita, rezistenta corpului omenesc poate
scadea pana la 200 . Rezistenta corpului omenesc scade odata cu
cresterea suprafetei de contact, a presiunii de contact, a umiditatii si
temperaturii mediului inconjurator si a duratei de actiune a curentului.
Calea de trecere a curentului prin corp. Accidentul este mai periculos
daca in circuitul electric stabilit intra inima (mana-mana; sau manapicior) sau locuri de mare sensibilitate nervoasa (incheietura mainii,
ceafa, gatul, tampla etc.)
Intensitatea curentului electric care trece prin corp. Limita maxima a
curentilor nepericulosi se considera de 10 mA in curent alternativ si 50
mA in curent continuu.
Tensiunea la care omul este supus. Cu cat tensiunea este mai mare, cu
atat pericolul de electrocutare este mai mare.
Frecventa curentului electric. Curentul continuu este mai putin periculos
decat curentul alternativ. Curentul alternativ cu frecventa intre 10 si 100
24

Hz este cel mai perioculos in ce priveste producerea de excitatii. La

frecvente foarte mari nu exista efecte de excitatie periculoase, chiar la
intensitati foarte mari. Aceste frecvente (circa 500 000 H z), sunt folosite
la unele aparate electromedicale.
Durata de actiune a curentului. Cu cat aceasta durata este mai mare, cu
atat pericolul de fibrilatie a inimii este mai mare. Daca timpul este
foarte scurt, de ordinul miimilor de secunda, nu se produce fibrilatia.
Practic se considera ca un accident poate fi mortral, daca durata de
actiune a curentului depaseste 0,1 s.

PROTECTIA IMPOTRIVA ELECTROCUTARII

CLASIFICAREA LOCURILOR DE MUNCA SI A MASURILOR DE PROTECTIE

La alegerea masurilor pentru protectia impotriva electrocutarii se au
in vedere
caracteristicile locurilor de munca; acestea se clasifica in trei categorii, in
functie de gradul de pericol;
Locurile de munca foarte periculoase, in care exista cel putin unul dintre
urmatorii facori: umiditatea aerului peste 97%, temperatura peste 35 oC,
medii corozive, obiecte conductoare in legatura electrica cu pamantul
care ocupa o suprafata mai mare de de 60% in zona de manipulare
(spatiul in care omul poate ajunge cu mana in toate directiile, fara
mijloace ajutatoare speciale);
Locurile de munca periculoase, in care exista cel putin unul dintre
urmatorii factori: umiditatea aerului intre 75 si 97%, temperatura intre
30 si 35oC, pulbere conductoare (pilitura de metale, grafit,
etc.),elemente conductoare in legatura electrica cu pamantul care
ocupa o suprafata de 60% din zona de manipulare;
Locurile de munca cu grad mic de pericol, caracterizate prin pardoseala
izolatoare (lemn uscat, asfalt etc.), umiditatea pana la 75%,
temperatura intre 15 si 30oC, si fara elemente conductoare in contact
electric cu pamantul.
Masurile de protectie pot fi:
Masuri principale,cand pot asigura dingure protectia necesara;
Masuri suplimentare, cand complecteaza masurile principale pentru
realizarea unei protectii sigure.
25

 PROTECTIA IMPOTRIVA ELECTROCUTARILOR PRIN ATINGERE DIRECTA

Principalele masuri pentru executarea electrocutarilor prin

atingerea directa
involuntara sunt:
Proiectarea si construirea instalatiilor si echipamentelor electrice astfel,
incat elementele aflate normal sub tensiune (conductoare, borne, bare)
sa nu poata fi atinse intamplator, iar producerea unor arcuri electrice sa
nu poata da loc la arsuri. Pentru acesta se foloseste inchiderea in
carcase de protectie impotriva atingerii, izolarea electrica a elementelor
sub tensiune, amplasarea conductoarelor la inaltimi inaccesibile
atingerii intamplatoare, ingradiri care sa nu permita trecerea
persoanelor spre elementele aflate sub tensiune, blocari electrice si
mecanice in instalatie;
Folosirea unor pardoseli din materiale izolate;
Folosirea unor tensiuni reduse.

PROTECTIA IMPOTRIVA ELECTROCUTARII PRIN ATINGERE INDIRECTA

Pentru evitarea electrocutarii prin atingerea unor elemente

aflate accidental
sub tensiune se iau una sau cel mult doua din urmatoarele masuri:
Legarea la nul constituie o masura principala de protectie
pentru utilaje fixesau mobile, alimentate de laretele cu nul, care au punctul
neutru al sursei de alimentare legat la pamant. Carcasele metalice ale
echipamentelor electrice sunt legate printr-un conductor de sectiune
suficient de mare, la conductorul de nul de protectie (fig 1.17)

26

Fig 1.17 Legarea la nul de protectie:

1 - receptor monofazat; 2 receptor trifazat
Daca are loc un defect,de exemplu strapungerea izolatiei intre o
faza si o
carcasa,are loc practic un scurtcircuit intre faza si conductorul de nul de
protectie. Curentul de scurtcircuit este mare, topeste fuzibilul sigurantei sau
determina deconectarea intreruptorului automat care protejeaza cicuitul
respectiv, scotand astfel de sub tensiune carcasa. Pana la declansarea sau
topirea fuzibilului, tensiunea de atingere a carcasei este mentinuta la valori
nepericuloase.
Pentru realizarea unei protectii corecte prin legarea la nul
trebuie sa se respecte, in principal, urmatoarele conditii:
Legarea suplimentara la pamant a anumitor puncte ale retelei de nul,
pentru a se evita pericolul ce s-ar ivi prin intreruperea retelei de nul de
protectie. In cazul unei astfel de intreruperi, ar ramane fara protectie.
Cele mai importante puncte care trebuie legate la pamant sunt
tablourile de distributie, iar in cazul liniilor aeriene ,toate punctele de
ramificatie, capetele liniilor si puncte pe traseu la distante de maxim 1
km;
Separarea nulului de protectie de nulul de lucru. De la ultimul tablou de
distributie in sensul transportului de energie (tablou care are borna de
nul legata la pamant) si pana la echipamentele protejate, nulul de
protectie nu poate fi folosit si drept nul de lucru(fig 1.17)
Evitarea pericolului ce ar putea aparea prin inversarea rolului
conductoarelor (inversarea unui conductor de de faza sau nulului de
lucru, cu conductorul de protectie);
27

 La insatlatiile alimentare de aceeasi sursa este interzisa sa se

foloseasca pentru o parte a instalatiilor protectia prin legare la nul, iar
pentru alta parte, protectia prin legare la pamant, deoarece pot aparea
tensiuni de atingere periculoase la instalatiile legate la nul.
Legarea la pamant constituie o masura principala de protectie
pentru utilajele si
aparatele fixesau mobile, mai ales a celor alimentate de la retele izolate fata
de pamant. Se poate foloi ca mijloc suplimentar de protectie in instalatiile de
protectie prin legare la nul. Carcasele metalice ale echipamentelor electrice
sunt legate printr-un conductor de legare la pamant la o priza de pamant (fig
1.18). Curentul de defect se inchide prin rezistenta izolatiei retelei fata de
pamant Riz si in cea mai mare parte prin instalatia de legare la pamant, iar
tensiunea in atingere ramane nepericuloasa. Ea este cu atat mai mica, cu cat
rezistenta instalatiei de legare la pamant este mai mica.
Separarea de protectie are ca scop alimentarea receptorulu
cu un circuit izolat fata de pamant si separat (izolat) fata de retea. Se
alimenteaza cu ajutorul unui transformator de separare, care alimenteaza un
singur receptor (fig 1.19)

fig 1.18 legarea la pamant

protectie

fig 1.19 Separare de

In cazul unui defect, curentul care se inchide prin om este

foarte mic, deoarece trebuie sa se inchida prin izolatia circuitului de
alimentare. Izolatia cablurilor de alimentare trebuie sa fie intotdeauna in
stare buna.
Izolarea suplimentara de protectie consta din prevederea
unei izolatii suplimentare fata de izolatia obisnuita de lucru a receptorului. Ea
se poate realiza izolandu-se suplimentar receptorul fie prin aplicarea unei
izolatii de om,fie prin aplicarea unui invelis izolant pe carcasa receptorului,
28

sau se poate realiza prin izolarea locului de munca (intre om si pamant),

folosindu-se covoare izolante.
Folosirea tensiunilor reduse poate constitui o masura
principala de protectie la utilajele portabile, folosindu-se tensiuni reduse de
alimentare, alese in functie de categoria locului de munca (24 V in locui
periculoase).
Tensiunea redusa se obtine prin surse separate (acumulatoare,
baterii), fie prin transformatoare coborate de protectie, care realizeaza si o
coborare de retea. Este interzisa folosirea autotransformatoarelor. Cand se
foloseste tensiunea redusa, este interzisa legarea la pamanr sau la masa a
vreunui punct din circuit de tensiune redusa si este legarea la pamant a
receptorului.
Egalizarea potentialelor este numai o masura suplimentara
de protectie si consta in legarea intre ele a tuturor obiectelor metalice ce pot
fi atinse concomitent in zona de manipulare a omului. In acest mod, toate
punctele ce pot fi atinse de om au acelasi potential, iar legarea la nul se
realizeaza si protectia suplimentara prin egalizarea potentialelor, legandu-se
intre ele toate cracasele echipamentelor electrice si toate echipamentele
metalice din zona de manipulare a omului.
Protectia prin deconectare automata este o masura
suplimentara de protectie ce se realizeaza prevazandu-se relee de protectie,
care deconecteaza automat circuitele electrice in cazul unor curenti de
defect periculosi (PACD) sau in cazul aparitiei unor tensiuni de atingere
periculoase (PATA).

PROTECTIA LA LUCRARILE DE INTRETINERE SI REPARATII

Pentru protectia electricienilor care lucreaza direct la elemente ce

fac parte din circuite electrice ale instalatiilor si echipamentelor se folosesc
mijloace de protectie individuala, iar organizarea locului de munca si
esalonarea operatiilor se stabilesc in functie de tipul instalatiei, tensiunea de
lucru, gradul de pericol al incaperii, felul lucrarii etc. Toate acestea sunt
descrise pe larg in instructiunile de lucru specifice fiecarei instalatii.
Principalele masuri si mijloace de protectie sunt:
Ingradirea provizorie a locului de munca sau a elementelor sub tensiune
aflate in apropierea locului de munca, folosindu-se panouri mobile de
ingradire si placi de avertizare pentru prevenire;
29

 Scoaterea de sub tensiune a instalatiei electrice inaintea oricarei lucrari

de reparatie, folosindu-se toate aparatele din instalatie care permit
aceasta (intreruptoare, separatoare, sigurante). Lucrul sub tensiune sub
tensiune se executa nuami in mod exceptional, numai la instalatii pana
la 250 V, folosindu-se mijloace de protectie electroizolante si
participand la lucrare si o persoana pentru supraveghere;
Asigurarea unei protectii contra aparitiei accidentale a tensiunii la locul
de munca, prin montarea la partea deconectata a instalatiei, a unor
scurtcircuitoare mobile legat la pamant;
Verificarea prezentei sau lipsei de tensiune cu indicatoare mobile de
tensiune;

Utilizarea unor mijloace de avertizare si semnalizare pentru prevenirea

de pericole sau interzicerea unor manevre, de exemplu, inchiderea unor
aparate prin care s-a scos de sub tensiune o instalatie in vederea unor
lucrari;

Utilizarea unor mijloace de protectie contra electrocutarii, cum sunt:

manusi, galosi, cizme, covoare si platforme electroizolante, scule cu
manere izolante etc.;
Utilizare mijloacelor de protectie contra traumatismelor(centura si
franghie de siguranta, casca, ochelari de prpotectie etc.).
Inainte de punerea in functiune si periodic in timpul functionarii,
instalatiile electrice
se verifica, in vederea instalarii unor pericole.
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE

Salvarea accidentatului depinde de rapiditatea cu care acesta este scos

de sub tensiune
si i se face respiratie artificiala. Interventia dupa un minut creaza sanse de
salvare 95%, in timp ce upa 8 min. Sansele scad la 0.5%.
Acordarea primului ajutor consta din scoaterea accidentatului de sub
tensiune si efectuarea respiratiei artificiale.
Scoaterea accidentatului de sub tensiune. Pentru aceasta de
scoate de sub tensiune instalatia actionandu-se intreruptorul care o
alimenteaza. La liniile aeriene se poate arunca peste conductoarele liniei un
conductor neizolat, care in prealabil a fost legat la pamant.
30

In instalatiile de joasa tensiune, daca nu este posibila deconectarea

instalatiei, se indeparteaza accidentatul de partile sub tensiune si salvatorul
trebuie sa ia masuri sa nu fie electrocutat,folosind manusi sau cizme
izolante, calcand pe un covor izolant, o sacandura usoara sau pe haine
uscate. Se recomanda ca intervenctia sa se faca cu o singura mana si sa se
apuce de hainele accidentatului, daca sunt uscte.
Efectele respiratiei artificiale. Daca accidentatul inca respira,
este intins, i se deschid hainele si eventual frectionat pe corp. Daca
accidentatul nu mai respira i se face imediat respiratie artificiala care va fi
continuata indelungat, chiar timp de 8-10 h, fara intrerupere. Decesul poate
fi constatat numai de medic.
Pentru efetuarea respiratiei artificiale se poate folosi una dintre
metodele manuale sau metoda gura-gura sau gura-nas. Metoda manuala de
respiratie artificiala care poate fi aplicat de o singura persoana, este
urmatoarea:
Se aseaza accidentatul culcat, cu spatele in sus, cu capul pe o mana, cu
fata intr-o parte si cu mana cealalalta de-a lungul corpului;
Se scoate limba accidentatului afara, folosindu-se la nevoie un lemn
introdus intre masele (nu intre dintii din fata);
Salvatorul se aseaza in genunchi deasupra accidentatului, cu fata spre
capul lui, cuprinzand intre genunchi coapsele acestuia, si isi aseaza
palmele pe coapsele inferioare apucandu-l laterat cu degetele
inferioare, degetele mari fiind paralele cu coloana vertebrala;
Salvatorul se apleaca inainte cu mainile intinse, numarand rar pana la
trei, realizand astfel respiratia;
Se revine brusc la pozitia initiala pt a intra aer in plamani (inspiratia) si
se numara rar 4,5,6;
Se repeta ciclul cu o frecventa de 12-15 apasari pe minut.

31

Bibliografie:

MASINI, APARATE, ACTIONARI SI

AUTOMATIZARI
De Nastase Bichir

Editura didactica si pedagogica 1994

32

33