Lucrarea nr.

Determinarea raportului de transformare la transformatorul

electric trifazat şi la motorul asincron cu rotorul bobinat

1. Obiectul lucrării
În lucrare se studiază metodele de determinare a raportului de
transformare la transformatoarele electrice şi la motoarele electrice
asincrone cu rotorul bobinat.
Metodele de încercare trebuie să respecte normele şi standardele
în vigoare pentru a cunoaşte modul de desfăşurare a încercărilor şi
măsurătorilor şi pentru a obţine precizii în măsurarea mărimilor.

2. Consideraţii teoretice
2.1. Determinarea raportului de transformare la
transformatorul electric trifazat
Funcţionarea corectă a transformatoarelor la cuplarea în paralel
impune, între alte condiţii, existența aceluiași raport de transformare
la transformatoarele conectate în paralel, pentru a nu exista o
circulație de curent între transformatoare (care să încarce suplimentar
unul dintre ele).
Raportul de transformare, la transformatorul monofazat,
reprezintă raportul dintre tensiunile electromotoare din înfășurarea
primară și cea secundară, E1 şi E2, respectiv dintre numărul de spire
din înfăşurarea primară (w1) şi numărul de spire din înfăşurarea
secundară (w2). Practic, acesta se consideră egal şi cu raportul
tensiunilor care se măsoară la funcţionarea în gol, dacă cele două
înfăşurări au aceeaşi conexiune.
E w U
k = 1 = 1  10 (5.1)
E2 w2 U 20
Spre deosebire de transformatoarele monofazate, deoarece există
tensiuni de fază și de linie, în cazul transformatoarelor trifazate se
definesc două rapoarte de transformare:
 - raportul de transformare de fază;
- raportul de transformare de linie.
Raportul de transformare de fază, notat cu kf, este egal cu
raportul tensiunilor de fază:
U f 1 U NA U NB U NC
kf = = = = (5.2)
U f 2 U na U nb U nc

Raportul de transformare de linie, notat kl, este egal cu raportul

tensiunilor de linie:
U U U U
k l = l1 = AB = BC = CA (5.3)
U l 2 U ab U bc U ca
Spre deosebire de rapoartele de transformare de fază, cele de
linie depind de grupa de conexiuni a transformatorului, existând o
relație bine definită pentru fiecare tip de conexiune.
În tabelul 5.1 este prezentată legătura dintre rapoartele de
transformare de fază şi de linie pentru grupele de conexiuni existente.

Tabel 5.1

Conexiunea Yy Yd Yz Dd Dy Dz

Relația de 1
= kl = 3k f k = 2 k k = k k l = kf 2
legătură între l
k k f l f l f 3 kl = k f
kf și kl 3 3

Pentru determinarea experimentală a raportului de transformare

indiferent de metoda folosită, se alimentează una din înfăşurări, iar
cealaltă înfășurare este în gol.
Verificarea raportului de transformare se efectuează, în
exploatare, odată cu cea a grupei de conexiuni, prin una din
următoarele metode:
- metoda punţii (a compensării);
- metoda transformatorului etalon diferenţial;
- metoda celor două voltmetre.
Metoda compensării constă în folosirea unei punți prevăzută cu
compensare, care asigură citirea directă a raportului de
transformare cu cel puţin patru cifre semnificative sau citirea
directă a abaterii procentuale a raportului de transformare cu cel
puţin două cifre semnificative. Datorită preciziei ridicate (  0,1 )
şi operativităţii, metoda compensării poate fi considerată metoda
cea mai indicată de verificare a raportului de transformare atât în
atelierele speciale, cât şi direct în exploatare.
Instalaţia se compune dintr-un compensator în curent alternativ,
la care înfăşurarea de joasă tensiune a transformatorului este
compensată cu o parte a tensiunii înalte a aceluiaşi
transformator, obţinută de la un divizor rezistiv de tensiune
Puntea de construcţie TÜR-Drezda, tip WMÜT-100, mai des
utilizată în exploatare, măsoară raportul de transformare (de la
1:100) al transformatoarelor monofazate şi trifazate cu tensiuni
până la 110kV (inclusiv).
Mai recent, INM-Bucureşti fabrică puntea tip ULAN-1.1 utilizată
cu rezultate bune în exploatare.
Metoda transformatorului etalon constă în utilizarea unui
transformator etalon Te la care se cunoaşte raportul de
transformare ke cu o precizie foarte mare. Schema de montaj la
aplicarea acestei metode este reprezentată în figura 5.1.

Tî Te

U2î U2e
V V
ΔU

Fig. 5.1. Metoda transformatorului etalon

3
 Transformatorul de încercat Ti şi transformatorul etalon Te
se alimentează de la aceeaşi sursă de curent alternativ. Se
măsoară tensiunile secundare U2i şi U2e ale celor două
transformatoare precum şi tensiunea diferenţă U. Raportul
de transformare kt al transformatorului de încercat are
expresia:
1
ki = ke (5.4)
U
1
U 2e
Metoda voltmetrelor se bazează pe măsurarea directă şi
simultană cu voltmetre de precizie (clasa 0,2 sau 0,5) a
tensiunilor de linie (sau pe fază, dacă e posibil) a înfăşurărilor
de ÎT şi JT, în regim de mers în gol.
Schema de montaj la aplicarea metodei voltmetrelor este
reprezentată în figura 5.2.

Fig. 5.2. Metoda celor două voltmetre

În cadrul acestei metode se alimentează una dintre înfăşurările

transformatorului de la o sursă de curent alternativ cu o
tensiune redusă. Înfăşurarea secundară este lăsată în gol. Se
măsoară tensiunea primară şi tensiunea secundară.
La transformatoarele trifazate, se alimentează transformatorul
de la o sursă trifazată simetrică.
 2.2. Determinarea raportului de transformare la motorul
asincron cu rotorul bobinat
Determinarea experimentală cu precizie ridicată a raportului de
transformare este impusă de faptul că raportul de transformare este
utilizat la determinarea parametrilor maşinii asincrone cu rotor
bobinat prin metoda indirectă a diagramei cercului.
Pentru motoarele asincrone cu rotor bobinat se calculează
raportul de transformare cu relația următoare:

E1 f w1k w1
kt =  (5.5)
E2 f w2 k w 2

în care E1f și E2f reprezintă tensiunile electromotoare de fază din

stator și rotor, w1 şi w2 reprezintă numărul de spire pe fază a
înfăşurării statorului, respectiv a rotorului, iar kwl, kw2 reprezintă
factorii de bobinaj ai celor două înfăşurări.
Metodele pentru determinarea raportului de transformare la
maşina asincronă cu rotorul bobinat sunt următoarele:
- Metoda alimentării trifazate a înfăşurării statorului, înfăşurarea
rotorului fiind deschisă;
- Metoda alimentării trifazate, succesiv, a înfăşurării statorului şi
rotorului;
- Metoda alimentării unei faze a înfăşurării statorului.
Metoda alimentării trifazate a înfăşurării statorului este cea
mai utilizată metodă de determinare a raportului de transformare la
motorul asincron cu rotorul bobinat.
În cadrul acestei metode se alimentează înfăşurarea statorului cu
un sistem trifazat simetric de tensiuni, înfăşurarea rotorului este
deschisă, reostatul de pornire deconectat şi rotorul calat. Se măsoară
tensiunile de linie la bornele înfăşurării statorului şi la inelele de
contact.
Raportul de transformare prin această metodă se determină cu
relaţia următoare:

5
 Us
kt = (5.6)
Ur
în care Us este media aritmetică a tensiunilor de fază ale înfăşurării
statorice, iar Ur este media aritmetică a tensiunilor de fază ale
înfăşurării rotorice.
Eroarea de metodă se datorează utilizării în relația de calcul a
tensiunii aplicate înfăşurării statorului care diferă de tensiunea
electromotoare E1f, și poate fi diminuată aplicând înfăşurării statorice
o tensiune redusă, circa 0,7 Us.
Metoda alimentării trifazate, succesiv, a înfăşurării statorului
şi rotorului
Pentru determinarea raportului de transformare prin această
metodă mai întâi se determină raportul de transformare alimentând
înfăşurarea statorică exact ca în metoda precedentă, după care se
alimentează înfăşurarea rotorică cu un sistem trifazat simetric de
tensiuni, rotorul fiind blocat şi înfăşurarea statorică deschisă. Se
măsoară tensiunile de linie la bornele înfăşurării statorului şi la
inelele de contact din rotor şi se calculează raportul de transformare
folosind relaţia (5.6).
Raportul de transformare prin metoda alimentării succesive a
înfăşurării statorice şi rotorice, se determină ca medie aritmetică a
valorilor obţinute prin cele două determinări. Procedând în acest mod
se reduce eroarea datorată neutilizării tensiunii electromotoare a
înfăşurării alimentate.
Metoda alimentării unei faze a înfăşurării statorului
Prin această metodă se alimentează o singură fază a înfăşurării
statorului, cu o tensiune alternativă sinusoidală. Celelalte două faze
ale înfăşurării statorului sunt deconectate, iar înfăşurarea rotorului
este deschisă. Curentul care parcurge faza alimentată, spre exemplu,
faza U1U2 crează un flux care induce în celelalte două faze ale
statorului tensiunea electromotoare EV, respectiv EW. Măsurând
valorile tensiunilor electromotoare din fazele nealimentate EV şi EW
se determină valoarea tensiunii electromotoare din faza alimentată.
Fluxul creat de solenaţia fazei alimentate din stator va induce în
fazele înfăşurării rotorului tensiuni electromotoare a căror valoare
depinde de poziţia relativă dintre axele acestora şi axa fazei
inductoare.
Fazele înfăşurării rotorului sunt conectate în stea şi tensiunea de
linie se poate măsura la inele. Pentru determinarea raportului de
transformare este necesară cunoaşterea valorii tensiunii
electromotoare induse într-o fază a rotorului când axa sa geometrică
coincide cu axa geometrică a fazei inductoare.
Pentru determinarea experimentală a raportului de transformare
prin alimentarea unei faze a înfășurării statorului se procedează în
felul următor:
- Se alimentează o singură fază a înfăşurării statorului, spre
exemplu faza U1U2, celelalte două faze fiind libere. Înfăşurarea
rotorului este deschisă, iar între două inele se conectează un
voltmetru;
- Se roteşte manual rotorul până când voltmetrul de la inele
indică valoarea maximă. Pentru această poziţie se măsoară
valoarea cea mai mare a tensiunii electromotoare între două
inele ale rotorului (presupun a fi EKM) şi valorile tensiunilor
măsurate la bornele fazelor înfăşurărilor statorice nealimentate,
EV şi EW.
- Ținând seama de faptul că tensiunea măsurată la inele este
tensiune de linie, relația (5.5) pentru determinarea raportului de
transformare devine:
E 3 (EV + EW )
kt = U = (5.7)
EK E KM
Se observă că relaţia (5.7) nu prezintă eroare de metodă,
deoarece în expresia sa intră tensiunile electromotoare induse în
fazele omoloage.

3. Modul de lucru
3.1. Chestiuni de studiat
În lucrare se determină raportul de transformare la două
transformatoare trifazate având conexiuni diferite şi la un motor
asicron trifazat cu rotorul în scurtcircuit.
7
 3.1.1. Determinarea raportului de transformare la
transformatoare
Verificarea raportului de transformare la transformatoare se face
pentru toate treptele de reglaj ale înfăşurărilor şi pe toate fazele,
pentru prizele accesibile prin comutare; această verificare se face atât
înainte, cât şi după asamblarea completă a transformatorului.
Se va determina raportul de transformare a două transformatoare
electrice trifazate prin metoda celor două voltmetre.
3.1.2. Determinarea raportului de transformare la motorul
asicron trifazat cu rotorul bobinat
Se va determinare a raportul de transformare la un motor
asincron trifazat cu rotorul bobinat prin cele trei metode prezentate la
punctul 2.2.
3.2. Modul de experimentare
3.2.1. Pentru determinarea raportului de transformare la
transformatoarele electrice trifazate se va executa montajul din figura
5.4, în care: K – întrerupător tripolar, ATT – autotransformator
trifazat, CV – comutatoare voltmetrice, V1 și V2 – voltmetre
electromagnetice sau electrodinamice, clasă de precizie 0,2.

K
A X a x
R

S
B Y N b y
ATT n
C Z c z
T

N CV CV
V1 V2

Fig. 5.4. Schema de montaj pentru determinarea raportului de transformare

la transformatorul electric trifazat
 3.2.2. Pentru determinarea raportului de transformare la motorul
asincron trifazat cu rotorul bobinat se va executa montajul din figura
5.5, în care: K – întrerupător tripolar, ATT – autotransformator
trifazat, CV – comutator voltmetric, V1 și V2 – voltmetre
electromagnetice sau electrodinamice, clasă de precizie 0,2.

K
U1 U2 K
R
V1 V2 L
S ATT
W1 W2 M
T

N CV V2

V1

Fig. 5.5. Schema de montaj pentru determinarea raportului de transformare

la motorul asincron trifazat cu rotorul bobinat

4. Tabele cu date și rezultate

4.1. Rezultatele determinărilor, pentru raportul de
transformare la transformatoare, se trec în tabelele 5.2 și 5.3.
Măsurarea tuturor tensiunilor de fază și de linie din primar și
secundar se va face cu cele două voltmetre care se conectează pe
rând la bornele înfășurărilor fazelor prin intermediul comutatoarelor
voltmetrice. Rezultatele măsurătorilor obținute în cadrul lucrării
pentru transformatorul trifazat încercat se completează în tabelele 5.2
și 5.3.
Se măsoară tensiunile de fază la funcționarea în gol din primar și
secundar şi se calculează valoarea medie:

U A +U B +UC U +Ub +Uc

U mfp = , U mfs = a (5.8)
3 3

9
 Tabel 5.2

Nr. UfA UfB UfC Ufa Ufb Ufc Umfp Umfs Conexiune
kf
crt. [V] [V] [V] [V] [V] [V] [V] [V] trafo
1
2
3
4

Raportul de transformare de fază măsurat este egal cu raportul

mediilor aritmetice ale tensiunilor de fază din primar și secundar:
U mfp
kf = (5.9)
U mfs

Tabel 5.3

Nr. UAB UBC UCA Uab Ubc Uca Umlp Umls Conexiune
kl kf
crt. [V] [V] [V] [V] [V] [V] [V] [V] trafo
1
2
3
4

Se măsoară tensiunile de linie la funcționarea în gol din primar și

secundar şi se calculează valoarea medie:

U AB + U BC + U CA U + U bc + U ca
U mlp = , U mls = ab (5.10)
3 3

Raportul de transformare de linie este egal cu raportul mediilor

aritmetice ale tensiunilor de linie din primar și secundar:

U mlp
kl = (5.11)
U mls
 4.1. Pentru raportul de transformare la motorul asincron
trifazat cu rotorul în scurtcircuit, rezultatele determinărilor se trec
în tabelul 5.4.
Tabel 5.4

Nr. UU UV UW UKL ULM UMK Us Ur Metoda

k
crt. [V] [V] [V] [V] [V] [V] [V] [V] t utilizată
Alimentare
1
în stator
Alimentare
2
succesiv, în
stator și
3 rotor
Alimentare
4 monofazat
în stator

Observaţii şi concluzii:
Se vor analiza valorile obţinute şi se vor trage concluzii privind
precizia măsurătorilor şi erorile apărute.

...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................

11