Lucrarea nr.

Încercarea la mers în gol a motorului asincron trifazat

cu rotorul bobinat. Separarea pierderilor în fier
de cele de natură mecanică

1. Obiectul lucrării
În lucrare se studiază încercarea la funcționarea în gol a
motorului asincron trifazat cu rotorul bobinat și separarea pierderilor
în fier de cele de natură mecanică.
Metodele de încercare trebuie să respecte normele şi standardele
în vigoare pentru a cunoaşte modul de desfăşurare a încercărilor şi
măsurătorilor şi pentru a obţine precizii în măsurarea mărimilor.

2. Consideraţii teoretice
2.1. Încercarea la funcționarea în gol a motorului asincron
trifazat cu rotorul bobinat
Regimul de funcţionare în gol ca motor este regimul în care
statorul este alimentat de la un sistem trifazat simetric de tensiuni,
înfăşurarea rotorului este închisă, cuplul rezistent la arbore este nul,
iar turaţia rotorului este apropiată de sincronism.
În regimul de mers în gol, toată puterea absorbită este
transformată în pierderi. Puterea activă absorbită de la reţea trebuie
să acopere pierderile Joule din stator, pierderile în miezul
feromagnetic şi pierderile mecanice, prin frecare și ventilație.
P10 = PJ 10 + PFe1 + Pm (7.1)
Spre deosebire de funcționarea în gol a transformatorului, la
încercarea de gol a motorului asincron, pierderile prin efect Joule
din înfăşurarea statorului nu sunt neglijabile deoarece curentul I10
absorbit în acest regim reprezintă (0,2 – 0,5) IN.
Încercarea de funcţionare în gol se efectuează numai după ce
motorul a mers în gol la tensiunea nominală un interval de timp
Exploatarea și mentenanța mașinilor electrice – Lucrări de laborator

proporţional cu puterea maşinii pentru ca lagărele să ajungă într-un

regim termic stabil, durata rodajului fiind proporțională cu puterea
motorului conform SR 7246:1998.
Schema de principiu este prezentată în figura 7.1.

*
A * W
A
3 T V
A MA
T
* *
A W

Fig. 7.1. Schema de principiu pentru încercarea motorului asincron trifazat

la mers în gol

Pentru maşinile de puteri mici se recomandă metoda celor trei

wattmetre, iar pentru maşinile cu puteri medii şi mari este indicată
metoda celor două wattmetre. Wattmetrele utilizate pentru
determinarea puterii active trebuie să fie construite special pentru
un factor de putere mic.
Sistemul de tensiuni al reţelei de alimentare trebuie să fie
simetric deoarece nesimetria tensiunilor conduce la nesimetria
curenţilor la funcţionarea în gol, respectiv la creşterea pierderilor în
gol. Deoarece transformatoarele trifazate cu flux forţat determină
nesimetrii, este indicat ca alimentarea motorului asincron să se facă
direct de la un generator sincron.
În cadrul încercării de mers în gol se măsoară următoarele
mărimi: curentul de mers în gol pe fază I10, puterea absorbită P10 şi
alunecarea s. Se calculează factorul de putere cosφ10 şi se reprezintă
grafic aceste mărimi în funcţie de tensiunea la borne în acest regim,
adică: I10 = f (U10 ) , P10 = f (U10 ) , cos 10 = f (U10 ) . Din aceste
caracteristici se determină mărimile corespunzătoare regimului
nominal: Il0N, Pl0N, cosφl0N, la tensiunea şi frecvenţa nominală.
La motoarele asincrone cu mai multe trepte de viteze, încercarea
de funcţionare în gol trebuie făcută pentru fiecare turaţie în parte.

2
Încercarea la mers în gol a motorului asincron trifazat cu rotorul bobinat.
Separarea pierderilor în fier de cele de natură mecanică

2.2. Separarea pierderilor la motorul asincron trifazat cu

rotorul bobinat
Separarea pierdelor se face printr-o încercare de funcţionare în
gol la tensiune de alimentare variabilă. Pentru aceasta, montajul care
se realizează are următoarele particularități: arborele motorului
asincron nu este cuplat cu arborele mașinii de lucru, iar înfășurarea
statorului se alimentează de la o sursă trifazată de tensiune prin
intermediul unui autotransformator. Variația tensiunii se realizează în
sens descrescător pornind de la valoarea maximă (1,3UN) până la o
valoare cât mai mică posibil. Valoarea minimă până la care se reduce
tensiunea de încercare este valoarea la care curentul de funcţionare în
gol începe să crească indicând o mărire importantă a alunecării.
Separarea componentelor pierderilor din regimul de funcţionare
în gol se face printr-o reprezentare grafică, la scară, a pierderilor în
fier şi mecanice în funcţie de pătratul tensiunii de alimentare.
Mai întâi se calculează pierderile în înfăşurarea statorului
folosind relaţia:
PJ 10 = 3I102 f R1 f (7.2)
în care I10f este curentul de fază, iar R1f rezistenţa de fază,
măsurată imediat după efectuarea încercării de funcţionare în gol.
Suma pierderilor în fier şi mecanice se obţine din valoarea
pierderilor la funcţionarea în gol P10 din care se scad pierderile din
înfăşurarea statorului prin efect Joule PJ10 calculate cu relaţia (7.2).
Pierderile în miezul feromagnetic PFe variază aproximativ cu pătratul
tensiunii la borne, iar pierderile mecanice sunt independente de
tensiunea la borne. Pierderile mecanice sunt constante în ipoteza că
turaţia maşinii rămâne practic constantă în timpul probei.
Pentru separarea pierderilor în fier de cele mecanice se
extrapolează curba obţinută până la intersecţia ei cu axa ordonatelor.
Segmentul astfel obţinut pe axa ordonatelor reprezintă pierderile
mecanice (prin frecare şi ventilaţie) ale motorului Pf,v (Fig. 7.2).

3
Exploatarea și mentenanța mașinilor electrice – Lucrări de laborator

P10
PJ10
P10

PFe1

Pf,v

Pm=Pf,v

0 U1N
Fig. 7.2. Separarea pierderilor mecanice de pierderile în fier

3. Modul de lucru
3.1. Chestiuni de studiat
În lucrare se realizează încercarea la funcționarea în gol a
motorului asincron trifazat cu rotor bobinat și separarea pierderilor în
fier de cele de natură mecanică.
3.2. Modul de experimentare
3.2.1. Pentru încercarea la mers în gol a motorului asincron
trifazat cu rotor bobinat și separarea pierderilor se va realiza
montajul din figura 7.3, în care: K – întrerupător tripolar, ATT –
autotransformator trifazat, TW – trusă wattmetrică.

4
Încercarea la mers în gol a motorului asincron trifazat cu rotorul bobinat.
Separarea pierderilor în fier de cele de natură mecanică

K
U1 U2 K
R
V1 V2 L
S
ATT TW
W1 W2 M
T
N

Fig. 7.3. Schema de montaj pentru încercarea de mers în gol

În cadrul încercării de mers în gol se alimentează înfăşurarea

statorului de la o sursă trifazată de tensiune variabilă, la frecvenţa
nominală, prin intermediul unui autotransformator trifazat ATT.
Înfăşurarea rotorului este scurtcircuitată la inele, iar cuplul rezistent
este nul.
3.2.2. Pentru măsurarea rezistenței înfășurării statorice se va
efectua montajul din figura 1.6 (lucrarea 1) sau se va utiliza
rezultatul obținut în lucrarea 1, dacă motorul asincron cu rotor
bobinat studiat în lucrare a fost măsurat în lucrarea 1.
3.2.3. Se reprezintă grafic, la scară pe hârtie milimetrică, graficul
( )
P = f U12 .

4. Tabele cu date și rezultate

Rezultatele determinărilor pentru încercarea la mers în gol la

motorul asincron trifazat cu rotor bobinat se trec în tabelele 7.1 și
7.2.
Măsurarea tensiunilor, curenților și puterilor pe fază din
înfășurarea statorului motorului asincron se va face prin intermediul
trusei wattmetruce TW, care conectează instrumentele corespunzător
pe fiecare fază.
5
Exploatarea și mentenanța mașinilor electrice – Lucrări de laborator

Rezultatele măsurătorilor obținute în cadrul lucrării pentru

motorul asincron trifazat cu rotor bobinat încercat se completează în
tabelele 7.1 și 7.2.

Tabel 7.1

Nr. UA0 UB0 UC0 I10 I20 I30 P0U P0V P0W UAB0 UBC0 UCA0
crt. [V] [V] [V] [A] [A] [A] [W] [W] [W] [V] [V] [V]
1
2
3

Cu valorile mărimilor determinate la încercarea de mers în gol

pentru motorul asincron trifazat cu rotor bobinat se calculează
mărimile din tabelul 7.2.
Tensiunea de linie U10 aplicată înfăşurării statorice se ia ca
medie aritmetică a celor trei tensiuni de linie măsurate. Curentul de
funcţionare în gol I10 se determină, de asemenea, ca medie aritmetică
a celor trei valori măsurate ale curenţilor de linie.

Tabel 7.2

Nr. U10 I10 P10 R1 PJ10 ΣP PFe Pm cos RFe XFe

crt. [V] [A] [W] [Ω] [W] [W] [W] [W] φ10 [Ω] [Ω]
1
2
3
4
5
6

Relații de calcul utilizate pentru mărimile din tabelul 7.2:

6
Încercarea la mers în gol a motorului asincron trifazat cu rotorul bobinat.
Separarea pierderilor în fier de cele de natură mecanică

P10 = P0U + P0V + P0W (7.3)

PJ 10 = 3R1  I 2
10 (7.4)

în care R1 reprezintă rezistența înfășurării de fază din primar,

măsurată conform indicațiilor din lucrarea 1.

P = P10 − PJ 10 (7.5)
PFe = P − Pm (7.6)

Factorul de putere la mersul în gol ideal rezultă din relaţia:

P + PFe, N
cos 10 = J 10, N (7.7)
3U10 I10
în care PJ10,N şi PFe,N sunt valorile nominale ale pierderilor Joule și
pierderilor în fier.
Rezistenţa corespunzătoare pierderilor în miezul feromagnetic
este dată de relația:
U12f
RFe  (7.8)
PFe, N
iar reactanţa de magnetizare se poate determina din relaţia:
U1 f
X Fe  (7.9)
I10 f
în care U1f şi I10f sunt valorile efective ale mărimilor de fază.

7
Exploatarea și mentenanța mașinilor electrice – Lucrări de laborator

Observaţii şi concluzii:
Se vor compara valorile obţinute şi se vor trage concluzii privind
precizia măsurătorilor şi erorile apărute.

...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................