Lucrarea nr.

10

Determinarea zonei de comutație fără scântei la motorul

de curent continuu cu excitație derivație

1. Obiectul lucrării
În lucrare se studiază metoda de determinare a domeniului de
funcționare fără scântei la maşina de curent continuu echipată cu poli
auxiliari prin variaţia solenaţiei acestora.
Metodele de încercare trebuie să respecte normele şi standardele
în vigoare pentru a cunoaşte modul de desfăşurare a încercărilor şi
măsurătorilor şi a obţine precizii în măsurarea mărimilor.

2. Consideraţii teoretice
2.1. Determinarea domeniului de funcționare fără scântei la
maşina de curent continuu echipată cu poli auxiliari prin variaţia
solenaţiei acestora
Metoda constă în antrenarea mașinii de curent continuu la turaţia
nominală şi funcţionarea în regim de generator la o turație constantă.
Încercarea se efectuează numai după ce periile au fost poziţionate
corect în axa neutră. Metodele de determinare a axei neutre sunt
numeroase, dar cea mai simplă metodă, la mașina cu rotorul în
repaus, este metoda impulsurilor de curent în înfășurarea polilor
auxiliari.
Având periile poziționate în axa neutră, înfășurarea polilor
auxiliari se alimentează de la o sursă de curent continuu reglabilă și
independentă în raport cu mașina de încercat.
Metodele de variație a solenației înfășurării polilor auxiliari sunt
următoarele:
- La bornele polilor auxiliari se conectează o sursă de curent
continuu, polii fiind conectați normal în circuitul mașinii;
- La bornele polilor auxiliari se conectează o sursă de curent
continuu, polii fiind deconectați de circuitul mașinii;
Exploatarea și mentenanța mașinilor electrice – Lucrări de laborator

- Peste înfășurarea polilor auxiliari se așează o bobină care este

alimentată de la o sursă exterioară de curent continuu.
Conform principiului metodei se stabilesc în înfăşurarea polilor
auxiliari valori bine determinate ale curentului, independent de
valoarea curentului din înfăşurarea indusului. Acest lucru se poate
realiza prin alimentarea înfăşurării polilor auxiliari cu un curent
suplimentar, alternând într-un sens şi în celălalt de la o sursă de joasă
tensiune independentă.
Sursa care furnizează curentul suplimentar prin înfăşurarea
polilor auxiliari trebuie dimensionată pentru un curent de valoare
mare la tensiune joasă (datorită rezistenţei reduse a acestor
înfăşurări). Pentru aceasta pot fi folosite generatoare de sudură sau
pentru galvanizare.
Curbele limită se pot determina atât în regimul de funcţionare în
sarcină cât şi în regimul de funcţionare în scurtcircuit. Este indicat să
se lucreze într-un regim de mers în sarcină, chiar dacă aceasta
impune un stand de încercări pentru a încărca maşina studiată la
parametrii necesari. Regimul de scurtcircuit este mai simplu de
realizat, operativ și economic, dar apar erori importante de metodă.
Rezultatele obţinute în funcționarea în sarcină nu sunt afectate de
eroare de metodă deoarece curbele limită se obțin, chiar, în regimul
în care câmpul magnetic în întrefier este câmpul magnetic real.
Pentru determinarea curbelor limită se procedează astfel:
Mașina este excitată și învârtită la turația nominală cu ajutorul
unui motor auxiliar de antrenare, sarcina fiind decuplată
(funcționează ca generator în gol). Se alimentează înfășurarea polilor
auxiliari de la o sursă exterioară și se crește curentul până la apariția
scânteilor la perii. Se notează valoarea curentului, apoi se reduce
alimentarea și se inversează sensul curentului suplimentar prin
înfășurarea polilor auxiliari. Se crește din nou curentul (noul sens)
până la apariția primelor scântei la perii, se notează valoarea și, apoi,
se reduce curentul. Valorile celor doi curenţi IS+(0) și IS–(0) la care
apar primele scântei la perii trebuie să fie aproximativ egale. Pentru a

2
 Exploatarea și mentenanța mașinilor electrice – Lucrări de laborator

observa apariţia scânteilor la perii este bine ca zona colectorului să

fie slab luminată.
Se cuplează sarcina și se continuă încercarea pornind de la valori
mici ale sarcinii până la sarcina nominală și, chiar, peste nominal
(20-50%). Se notează curenții la care apar primele scântei pentru
ambele polarități pentru fiecare valoare a curentului de sarcină și se
determină cât mai multe puncte pentru a obține cu o bună precizie
curbele limită.
Se trasează curbele limită IS+(I) și IS–(I) şi curba lor medie
1
I S + (I ) + I S − (I ) (Fig. 10.1.) și se face analiza comutației.
2

IS IS IS
IS+(I) IS+(I)
IS+(0) IS+(0) IS+(0) IS+(I)
IS++ IS-
I
0 I 0 I 0
IS++I
IS-(0) IS-(I) IS-(0) IS-(I) IS-(0) IS-(I)
a b c

Fig. 10.1. Curbele limită în cazul metodei variaţiei solenaţiei polilor auxiliari

În funcție de poziţia curbei medii în raport cu axa absciselor se

poate stabili cum este comutația la mașină. Dacă curba medie
coincide cu axa absciselor, atunci comutația este bună. Dacă curba
medie se situează deasupra sau dedesuptul axei absciselor, atunci
polii auxiliari (de comutație) sunt prea slabi, respectiv prea puternici
(Fig. 10.1.b și c). Pentru a corecta situația trebuie mărită sau scăzută
inducția produsă de polii auxiliari. Acest lucru se poate face prin
modificarea întrefierului polilor auxiliari sau prin modificarea
numărului de spire al înfăşurării.
Pentru o funcţionare cât mai bună, maşina trebuie să prezinte un
domeniu cât mai larg între curbele limită, aria respectivă reprezintă
rezerva de comutație. Lărgimea domeniului este dependentă de
3
Exploatarea și mentenanța mașinilor electrice – Lucrări de laborator

lăţimea piesei polare şi de geometria polului de comutaţie și cu cât

acest domeniu se extinde până la valori mari ale curentului din indus
mai, cu atât comutația este mai bună.
Turaţia de funcţionare a maşinii are și ea o pondere mare asupra
procesului de comutaţie.

3. Modul de lucru
3.1. Chestiuni de studiat
În lucrare se studiază o metodă de determinare a domeniului de
funcționare fără scântei la maşina de curent continuu echipată cu poli
auxiliari prin variaţia solenaţiei acestora.
Pentru a cunoaște tensiunile necesare realizării încercării, se vor
prelua de pe plăcuţa indicatoare a motorului, datele nominale ale
acestuia: UAN=220V; IAN=10A; UEN=220V; IEN=1A; PN=1,7kW;
nN=2250 rot/min; clasa de izolaţie - E.
3.2. Modul de experimentare
3.2.1. Pentru determinarea experimentală a domeniului de
funcționare fără scântei la maşina de curent continuu, prin metoda
variaţiei solenaţiei polilor auxiliari se utilizează standul de încercări
al mașinilor de curent continuu ce conține un grup de maşini de
curent continuu format din două maşini de curent continuu. Prima
mașină lucrează în regim de motor, iar cea de a doua în regim de
generator.
Pe standul de încercări se va executa montajul din figura 10.2, în
care: M – motorul de antrenare; G – mașina de curent continuu la
care se determină zona de comutație fără scântei; K1 – întrerupător
bipolar; K2 – întrerupător monopolar; Rp – reostat de pornire motor
(11Ω); RhEM – reostat de reglaj al curentului de excitație motor
(500Ω, 1A); Ucc – sursa auxiliară de tensiune continuă (48V, 10A);
K2 – comutator cu două poziții pentru schimbarea sensului curentului
suplimentar; Raux – reostat de reglaj al curentului suplimentar din
înfăşurarea polilor auxiliari; AS, A – ampermetre magnetoelectrice
4
Exploatarea și mentenanța mașinilor electrice – Lucrări de laborator

sau feromagnetice; V – voltmetru magnetoelectric sau feromagnetic;

RS – reostat de reglaj al curentului de sarcină (100Ω, 10A).

IS B1 K2
AS A

UCC V
B2
K RS
Raux A1
REG
F1 F2
G

A2

A3
K1 REM
M
E1 E2
U A4

Rp

RhEM

Fig. 10.2. Schema de montaj pentru determinarea zonei de comutaţie fără

scântei prin variaţia solenaţiei polilor auxiliari

Atenţie! La realizarea montajului este necesar să se ţină

seama de polaritatea aparatelor de măsură, mai ales a celor de
precizie, pentru ca acestea să dea indicaţii în sensul normal al scalei
de măsură.
Se vor alege intervalele de măsurare potrivite la instrumentele
de măsură astfel încât indicaţiile lor să fie în a doua jumătate a scalei
gradate; în acest caz, citirile se vor face cu erori mici.
5
Exploatarea și mentenanța mașinilor electrice – Lucrări de laborator

Pentru realizarea încercării se procedează astfel:

- se închide întrerupătorul K1, după ce în prealabil a fost reglată
tensiunea de regim nominal a motorului care se aplică la
bornele înfăşurării rotorice (UAN=220V);
- se realizează pornirea reostatică a motorului de curent continuu
fără ca generatorul să fie cuplat cu reostatul de sarcină RS
(generatorul este în gol);
- cu ajutorul reostatului din circuitul de excitaţie al motorului se
fixează curentul prin înfăşurarea de excitaţie, la o valoare ce va
fi menţinută constantă;
- se alimentează înfășurarea polilor auxiliari de la sursa
exterioară de tensiune continuă, cu comutatorul K pe poziția 1,
și se crește curentul până la apariția primelor scântei la
colector. Se notează acest curent suplimentar IS+(0), apoi se
reduce tensiunea aplicată;
- se alimentează înfășurarea polilor auxiliari de la sursa
exterioară, cu comutatorul K pe poziția 2, și se crește curentul
până la apariția primelor scântei la colector. Se notează acest
curent suplimentar IS–(0), apoi se reduce tensiunea aplicată;
- se închide întrerupătorul K2, cuplând generatorul în sarcină, (RS
la maxim);
- se repetă încercarea cu generatorul la curenți de sarcină diferiți,
alimentând înfășurarea polilor auxiliari cu un curent
suplimentar în ambele sensuri comutând (cu comutatorul K)
sursa auxiliară succesiv pe pozițiile 1 și 2, până la apariția de
fiecare dată a scânteilor la perii;
- se notează pentru fiecare punct valorile curentului de sarcină și
curentul suplimentar.

3.2.2. Se reprezintă grafic, curbele limită IS+(I) și IS–(I) şi

curba lor medie.

6
Exploatarea și mentenanța mașinilor electrice – Lucrări de laborator

4. Tabele cu date și rezultate

Rezultatele determinărilor pentru motorul de curent continuu
încercat se completează în tabelul 10.1

Tabel 10.1

IS+
[A]
I
0
[A]
IS–
[A]

Observaţii şi concluzii:
Se vor compara valorile obţinute şi se vor trage concluzii privind
precizia măsurătorilor şi erorile apărute.

...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................