UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCURE
TI

Facultatea de Inginerie Electrică

Catedra de Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

ACŢIONĂRI ELECTRICE SA 6

Acţionare electrică cu cascadă subsincronă cu recuperarea

mecanică a puterii de alunecare (cascada Krämer)

1. PROGRAMUL LUCRĂRII:

1. Pe baza schemei de montaj, se identifică elementele componente ale acţionării şi se

verifică schema de conectare a lor;
2. Se determină experimental şi se reprezintă grafic caracteristicile mecanice ale
acţionării pentru trei valori diferite ale curentului de excitaţie al motorului de
recuperare;
3. Se determină experimental şi se reprezintă grafic caracteristicile factorului de putere în
funcţie de cuplul de sarcină, pentru trei valori diferite ale curentului de excitaţie al
motorului de recuperare;
4. Se determină experimental şi se reprezintă grafic caracteristicile puterii de recuperare
în funcţie de cuplul de sarcină, pentru trei valori diferite ale curentului de excitaţie al
motorului de recuperare;
5. Se determină experimental şi se reprezintă grafic caracteristicile randamentului în
funcţie de cuplul de sarcină, pentru trei valori diferite ale curentului de excitaţie al
motorului de recuperare;

 Valentin NĂVRĂPESCU, Dragoş ANGHEL, Aurel CHIRILĂ, Dragoş DEACONU

 UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCURE
TI
Facultatea de Inginerie Electrică
Catedra de Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

ACŢIONĂRI ELECTRICE SA 6

2. SCHEMA DE MONTAJ:

R S T

A1 A3
TM V1
A1 A1
K3
MAS M G TG V2
RS
A2 A2
Rp F1 F2 F1 F2
A2 V3

K1
V4

ReM ReG
+
120 V
–

K2

Figura 6.1. – Schema de montaj utilizată pentru studiul acţionării electrice cu cascadă
subsincronă cu recuperarea mecanică a puterii de alunecare.

3. RELAŢII DE CALCUL:

U An  Pn  6 π 3
R A = 0,5 ⋅ ⋅ 1 −  ; U AM = ⋅ sin ⋅ Û 2 = ⋅ s ⋅ 2 ⋅ U 20
I An  U An ⋅ I An  π 6 π

unde :
U 20 reprezintă valoarea efectivă a tensiunii rotorice de linie când rotorul este
blocat şi circuitul rotoric deschis;
2

 Valentin NĂVRĂPESCU, Dragoş ANGHEL, Aurel CHIRILĂ, Dragoş DEACONU

 UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCURE
TI
Facultatea de Inginerie Electrică
Catedra de Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

ACŢIONĂRI ELECTRICE SA 6

R A reprezintă rezistenţa circuitului indusului maşinii de curent continuu M 1 ;

U An reprezintă tensiunea nominală a maşinii de curent continuu M 1 ;
I An reprezintă curentul nominal al maşinii de curent continuu M 1 ;
Pn reprezintă puterea nominală a maşinii de curent continuu M 1 ;

Când încărcarea este nulă, curentul prin indusul maşinii de recuperare M 1 este şi el nul
şi viteza de mers în gol a cascadei va fi dată de relaţia:

Ω0
Ω 20 =
π (k ⋅ Φ e ) ⋅ Ω 0
1+ ⋅
3 2 U 20
Ω0
Ω 20 =
Φ
1+
Φn

unde :
2 ⋅ π ⋅ n0
Ω0 = este viteza unghiulară de mers în gol a maşinii asincrone;
60
n0 este turaţia de mers în gol a maşinii asincrone;

Reglarea vitezei cascadei Krämer în acest caz (când încărcarea este nulă) se obţine prin
variaţia curentului de excitaţie al motorului de curent continuu de recuperare, M.

Cuplul dezvoltat de întreaga cascadă este dat de suma cuplurilor maşinii asincrone şi a
maşinii de curent continuu:

(1 − s ) ⋅ P s⋅P P
M 2 = M As + M cc = + =
Ω2 Ω2 Ω2
P 1  M ⋅ Ω 2  M cc ( k ⋅ Φ e ) ⋅ I M
M2 = = ⋅  cc = =
Ω2 Ω2  s  s Ω0 − Ω2
Ω0

 Valentin NĂVRĂPESCU, Dragoş ANGHEL, Aurel CHIRILĂ, Dragoş DEACONU

 UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCURE
TI
Facultatea de Inginerie Electrică
Catedra de Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

ACŢIONĂRI ELECTRICE SA 6

unde :
2 ⋅ π ⋅ n2
Ω2 = reprezintă viteza unghiulară a cascadei Krämer;
60
U
n2 = TG reprezintă turaţia cascadei Krämer;
kTG

V
Constanta tahogeneratorului este : kTG = 0 ,022 .
rot/min

P1
Factorul de putere al acţionării se calculează cu ajutorul relaţiei: FP =
3 ⋅ U1 ⋅ I1

M 2 ⋅ Ω2
Randamentul acţionării se calculează cu ajutorul expresiei: η =
P1 + PeM

unde:
PeM = U eM ⋅ I eM reprezintă puterea disipată pe înfăşurarea de excitaţie a
maşinii de curent continuu;

I eM
Mărimea ( k ⋅ Φ e ) se calculează cu relaţia: ( k ⋅ Φ e ) = ( k ⋅ Φ e )n ⋅
I eM _ n
unde:
U An − R A ⋅ I An
( k ⋅ Φ e )n = ⋅ 60 ;
2 ⋅ π ⋅ nn
I eM _ n ≈ 0 ,1 ⋅ I An

4. BILANŢUL DE PUTERI:

Cascada Krämer permite recuperarea puterii de alunecare s ⋅ P , pe cale mecanică.

 Valentin NĂVRĂPESCU, Dragoş ANGHEL, Aurel CHIRILĂ, Dragoş DEACONU

 UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCURE
TI
Facultatea de Inginerie Electrică
Catedra de Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

ACŢIONĂRI ELECTRICE SA 6

PJ_2
ΣP M
PeM

P1 P s⋅P P2_M
P1_M
(1–s)⋅P P2_MAS

PFe_2
Pmv
PFe_1 PJ_1

Figura 6.2. – Schema bilanţului de puteri active a acţionării electrice.

Puterea utilă furnizată de maşina asincronă este dată de relaţia (dedusă din expresia
cuplului dezvoltat de întreaga cascadă):

P2 _ MAS = ( 1 − s ) ⋅ M 2 ⋅ Ω 2

Puterea utilă furnizată de motorul de curent continuu (care recuperează puterea de

alunecare s ⋅ P ) este dată de relaţia (dedusă din expresia cuplului dezvoltat de întreaga
cascadă):

P2 _ Mcc = s ⋅ M 2 ⋅ Ω 2

5. REZULTATE EXPERIMENTALE:

• Se determină experimental şi se reprezintă grafic caracteristicile mecanice ale acţionării,

caracteristicile factorului de putere, caracteristicile puterii de recuperare şi ale
randamentului în funcţie de cuplul de sarcină pentru trei valori diferite ale curentului de
excitaţie al motorului de recuperare:

 Valentin NĂVRĂPESCU, Dragoş ANGHEL, Aurel CHIRILĂ, Dragoş DEACONU

 UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCURE
TI
Facultatea de Inginerie Electrică
Catedra de Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

ACŢIONĂRI ELECTRICE SA 6

FP k⋅Φe

Vs
-
-

-
%
P2_MAS P2_Mcc η
-

W
-

W
-

rpm Nm
M2
-

n2
-

UG UTG
V2

V
V3

V
A3

IG

A
U1

V
TM

A
I1

W
P1
UeM
V4

V
IeM
A2

A
UM
V1

V
A1

IM

A
Unitate de
măsurată
Mărime
măsură

măsură
Ap. de

 Valentin NĂVRĂPESCU, Dragoş ANGHEL, Aurel CHIRILĂ, Dragoş DEACONU

 UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCURE
TI
Facultatea de Inginerie Electrică
Catedra de Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

ACŢIONĂRI ELECTRICE SA 6

 Valentin NĂVRĂPESCU, Dragoş ANGHEL, Aurel CHIRILĂ, Dragoş DEACONU

 UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCURE
TI
Facultatea de Inginerie Electrică
Catedra de Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

ACŢIONĂRI ELECTRICE SA 6

6. ÎNTREBĂRI DE CONTROL:

1. Cum diferă caracteristica mecanică a cascadei obţinută pentru valoarea zero a

curentului de excitaţie al motorului de curent continuu faţă de caracteristica
mecanică naturală a motorului asincron? Motivaţi răspunsul furnizat.
..............................................................................................................................................................................................................................
....
..............................................................................................................................................................................................................................
....
..............................................................................................................................................................................................................................
....
..............................................................................................................................................................................................................................
....

2. Ce se poate întâmpla dacă sensul curentului de excitaţie al motorului de

recuperare de curent continuu este ales greşit? Motivaţi răspunsul furnizat.
..............................................................................................................................................................................................................................
....
..............................................................................................................................................................................................................................
....
..............................................................................................................................................................................................................................
....
..............................................................................................................................................................................................................................
....

3. Cum s-ar modifica caracteristicile mecanice ale acţionării dacă motorul de

recuperare de curent continuu ar fi cu excitaţia mixtă? Motivaţi răspunsul furnizat.
..............................................................................................................................................................................................................................
....
..............................................................................................................................................................................................................................
....
..............................................................................................................................................................................................................................
....
..............................................................................................................................................................................................................................
....

7. CONCLUZII ŞI OBSERVAŢII:

 Valentin NĂVRĂPESCU, Dragoş ANGHEL, Aurel CHIRILĂ, Dragoş DEACONU