CARACTERISTICILE MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

Motoarele electrice de curent continuu sunt masinile uzuale n actionarile cu

reglaj continuu al vitezei. Cunoasterea comportarii lor n momentul pornirii si la
functionarea n sarcina, reglajul vitezei si frnarea instalatiilor actionate sunt importante
pentru configurarea corecta a sistemelor de actionare .
a) Caracteristicile de pornire se refera la variatia n timp a curentului n procesul
de pornire, evaluarea raportului dintre valoarea maxima a curentului si curentul nominal,
evaluarea timpului de pornire, variatia n timp a cuplului si evaluarea raportului dintre
cuplul maxim si cuplul nominal; extinderea acestora se refera la metodele de reducere a
socului de curent si a socului de cuplu n procesul de pornire.
b) Caracteristicile de functionare sunt relatii ntre marimile principale care
caracterizeaza functionarea motorului, cuplul M, turatia n, curentul I, puterea utila P
2
si
randamentul q, n conditiile mentinerii constante a tensiunii de alimentare, de regula la
valoarea nominala, U
b
= U
bn
. n principal este vorba despre:
- caracteristicile de functionare propriu-zise: n, M, q = f(P
2
);
- caracteristica de viteza, n(I), sau n(I
e
);
- caracteristica mecanica, n (M).
c) Caracteristicile de reglare a vitezei se refera la metodele de reglare a vitezei,
domeniul de reglare a vitezei (n
min
, n
max
) si aprecierea economicitatii acestor metode.
d) Caracteristicile de frnare se refera la metodele prin care masina de curent continuu se utilizeaza pentru frnarea instalatiilor
actionate, cu sau fara recuperarea energiei cinetice sub forma de energie electrica.

2.8.1. Caracteristici de pornire
Daca se neglijeaza caderea de tensiune la perii, ecuatia de regim permanent a
circuitului rotoric alimentat cu tensiunea U
b
este:

Considernd cazul motorului cu excitatie independenta sau derivatie, n care
nfasurarea de excitatie a mai fost alimentata anterior conectarii circuitului rotoric, fluxul
magnetic u poate fi considerat a fi o marime constanta, independenta de timp. n acest
caz ecuatia de regim tranzitoriu a circuitului rotoric este:

unde L
A
este inductivitatea circuitului rotoric, iar i
A
(t), n(t) valorile instantanee ale
curentului rotoric si turatiei.
Cuplul electromagnetic instantaneu fiind,
,
ecuatia dinamicii rotorului este :

unde M
r
este cuplu rezistent ce trebuie nvins de catre cuplul electromagnetic, iar J
momentul de inertie al ansamblului n miscare.
n primele momente ale pornirii, cnd este valabila
inegalitatea , variatia curentului rotoric este aproximata de
ecuatia:
,
a carei solutie satisface conditia initiala, i
A
(0) = 0. Solutia i
A
(t) evidentiaza cresterea
exponentiala a curentului de la valoarea zero la valoarea stabilizata I
Amax
= U
b
/R
A
,
caracterizata de constanta de timp electromagnetic151j98b 9; t
A
= L
A
/R
A
.
Viteza de variatie a curentului se reduce n timp, iar turatia creste, asa ca ulterior
primelor momente ale pornirii se poate admite aproximatia .
nlocuind expresia curentului:

rezulta ecuatia ce aproximeaza variatia turatiei n conditiile precizate:

Aceasta ecuatie ofera expresia constantei de timp a regimului tranzitoriu mecanic:

Deaoarece aceasta constanta de timp are valori mult superioare constantei de
timp electromagnetice t
A
, cele doua regimuri tranzitorii, electromagnetic si
mecanic pot fi aproximate ca fiind succesive. Astfel, variatia curentului n indus n
intervalul de pornire, fig. 2.58 este:
- initial, rezultatul regimului
electromagnetic tranzitoriu, n
care curentul creste de la zero la
o valoare maxima, avnd
expresia aproximativa:

- ulterior, rezultatul regimului
mecanic tranzitoriu, n care

Fig. 2.58 curentul:

scade, datorita cresterii exponentiale a turatiei n(t).
Fenomenele sunt mai complexe atunci cnd nfasurarea de excitatie se
conecteaza simultan cu circuitul indusului. Fluxul magnetic u nu mai este constant n
timp, creste si el exponential n timp de la valoarea u
rem
la valoarea de regim
permanent. Aceasta variatie are nsa o constanta de timp t
ex
mult mai mare dect
constanta de timp t
A
a circuitului indusului, ntruct inductivitatea excitatiei este
importanta. Daca aceasta constanta de timp este comparabila sau mai mare dect
constanta de timp mecanica t
m
, atunci poate rezulta un fenomen de ambalare a
motorului, respectiv de crestere a turatiei peste valoarea de regim permanent.
Reluarea rationamentului de mai sus pentru cazul motorului cu excitatie serie
tine cont de faptul ca fluxul inductor este proportional cu curentul indus, u = k
u
i
A
.
socul de curent I
max
~ U
b
/R
A
la pornire, de (5.6) I
n
, poate fi uneori inadmisibil
pentru sursa de alimentare. socul de cuplu corespunzator , aflat n acelasi raport ca si
curentul cu cuplul nominal, poate fi uneori periculos pentru elementele cinematice ale
instalatiei actionate. Valoare ridicata a curentului de pornire poate fi n afara zonei de
comutatie corecta, ceea ce nseamna aparitia de scntei sau chiar "cerc de foc" la
colector. Rezulta asadar necesitatea de a studia metode de pornire n care aceste
efecte nedorite sa fie atenuate sau chiar eliminate.
a) Pornirea cu reostat de pornire se aplica la toate tipurile de motoare, atunci
cnd sursa de alimentare asigura tensiune la borne U
b
constanta. n cazul ca circuitul
indusului se nseriaza cu un reostat cu mai multe trepte de rezistenta,
, fig. 2.59, expresia turatiei este:

Fig. 2.59 Fig. 2.60
Caracteristica n(I
A
) pentru R
p
= 0 se numeste caracteristica naturala, celelalte fiind
denumite caracteristici artificiale. Panta caracteristicilor n(I
A
) pentru diverse valori k ale
numarului de trepte de rezistenta n circuit creste pe masura ce numarul k creste.
Figura 2.60 evidentiaza modul n care se coreleaza numarul de trepte ale
reostatului de pornire si valorile rezistentelor treptelor astfel nct n procesul de pornire
cu acest reostat curentul sa varieze ntre doua limite impuse (I
Amax
, I
Amin
). Valoarea R
p
a
rezistentei totale a reostatului de pornire rezulta din conditia ca dependenta n(I
A
)
corespunzatoare, sa treaca prin punctul A, fig. 2.60. Pe masura ce turatia creste,
curentul absorbit scade de la I
Amax
la I
Amin
, respectiv se trece din punctul A n B, fig. 2.60;
n momentul corespunzator punctului B, urmare a scurtcircuitarii unei trepte de
rezistenta curentul variaza brusc de la I
Amin
la I
Amax
, respectiv se trece din punctul B n
C, fig. 2.60. Apoi n momentul n care curentul a scazut la valoarea I
Amin
se
scurtcircuiteaza o alta treapta si se parcurg succesiv starile DEFGHK, dupa
care masina functioneaza pe caracteristica maturala, curentul reducndu-se de la
I
Amax
la valoarea corespunzatoare sarcinii de regim permanent, de exemplu I
n
, fig. 2.60.
b) Pornirea cu tensiune de alimentare reglabila se aplica n instalatiile care
necesita si reglajul turatiei prin modificarea acestei tensiuni. O alta justificare a acestei
solutii n cazul motoarelor de putere mare o reprezinta dimensiunile si pierderile de
energie exagerate n reostatele de pornire.
2.8.2. Caracteristicile de functionare n sarcina
Cele doua tipuri principale de motoare de curent continuu, cu excitatie derivatie si cu excitatie serie au unele caracteristici de
functionare n sarcina diferite, motiv pentru care vor fi analizate separat.
A. Motorul derivatie
a) Caracteristica vitezei n functie de curentul de excitatie, n(Ie), pentru Ub = constant si Mr = 0, denumita si caracteristica vitezei la
mersul n gol, indica posibilitatea de reglaj al turatiei acestui tip de motor prin modificarea fluxului inductor. Variatia rezistentei reostatului de
cmp Rc, fig. 2.61, de la valoarea zero catre o valoare maxim admisibila, impusa de turatia maxim admisibila a masinii sau a instalatiei, face
ca turatia sa creasca conform relatiei:











Fig. 2.61 Fig. 2.62
Variatia n(I
e
) este hiperbolica atta timp ct circuitul magnetic este nesaturat si fluxul
este proportional cu curentul de excitatie, u = k
u
I
e
, fig. 2.62. Atunci cnd curentul de
excitatie tinde spre valori foarte reduse, turatia creste nepermis de mult; totusi limita
acesteia pentru I
e
= 0 nu este infinita, deoarece fluxul se mentine la valoarea u
rem
, iar
curentul indus I
A
atinge o astfel de valoare nct termenul R
A
I
A
nu mai este neglijabil n
raport cu U
b
.










b) Caracteristica vitezei la mersul n sarcina, n(I) , fig. 2.63, pentru U
b
= constant
si I
e
= constant, are expresia matematica data de relatia:
,
S-a tinut cont n succesiunea de
egalitati de mai sus de faptul ca curentul de
excitatie este chiar si la functionarea n gol
mult mai mic dect curentul n indus. Daca
masina este necompensata din punctul de
vedere al reactiei indusului, considerata a fi
demagnetizanta, fluxul magnetic u scade n raport cu fluxul magnetic inductor pentru
valori importante ale curentului I si caracteristica n(I) are alura
Fig. 2.63 reprezentata cu linie ntrerupta n figura
2.63.
c) Caracteristica mecanica este dependenta turatiei n functie de cuplul rezistent
la ax, n(M
r
), pentru U
b
= constant si I
e
= constant. Din expresiile:
si ,
rezulta:
,
unde s-a notat cu n
0
turatia de mers n gol, pentru cuplu rezistent nul. Cuplul de pornire,
pentru n = 0, are expresia:

n functie de acesta, caracteristica
mecanica are expresia:

Cuplul de pornire, care este proportional
cu curentul de pornire, este de 5..6 ori
cuplul nominal; prin urmare panta caracteristicii mecanice n(M
r
), fig. 2.64, este redusa.
Aceasta nseamna ca turatia motorului derivatie scade relativ putin n sarcina n raport
cu valoarea de functionare n gol; se afirma ca
Fig. 2.64 motorul
derivatie are o caracteristica
mecanica rigida.
Pentru diferite valori ale curentului de excitatie se obtin o familie de caracteristici
mecanice, caracterizate de turatii de mers n gol cu att mai mari cu ct curentul de
excitatie este mai mic.
d) Caracterisitcile de functionare
propriu-zise reprezinta dependentele
turatiei n, ale cuplului M la ax si a
randamentului n functie de puterea utila
P
2
, pentru tensiune la borne U
b
si curent
de excitatie I
e
constante.
Caracteristica n(P
2
) are alura
caracteristicii n(I) , deoarece P
1
=

U
b
I
este puterea absorbita, care n sarcina
difera relativ putin de puterea utila P
2
.
Pentru P
2
= 0 turatia are
valoarea n
0
= U
b
/ k
e
u, ntruct R
A
I
A
<< U
b
.
Dependenta M(P
2
) este practic o dreapta, deoarece M = P
2
/O= 60P
2
/2tn si
turatia n este putin dependenta de P
2
.
Fig.
2.65 Caracteristica q(P
2
) are alura din
figura 2.65.
B. Motorul cu excitatie serie
Curentul de excitatie, curentul prin indus si curentul absorbit, fig. 2.66, au
aceeasi
valoare,


Fig.
2.66

Fig. 2.67
a) Caracteristicile vitezei la mersul n sarcina , n(I), pentru U
b
= constant are
expresia matematica data de relatiile:
.
Pentru valori reduse ale sarcinii, dependenta u(I) este liniara, u = k
u
I, rezultnd:

Aceasta nseamna o variatie practic hiperbolica a turatiei n functie de curentul
absorbit, fig. 2.67. Datorita saturarii circuitului magnetic, la sarcini importante fluxul
creste putin la cresterea curentului. Scaderea turatiei devine practic liniara, cu o panta
redusa, data de rezistenta totala (R
A
+ R
e
).
b) Caracteristica mecanica, n(M), pentru U
b
= constant, rezulta pe baza
expresiilor:


Rezulta:

dependenta care are alura grafica din
figura 2.68. Spre deosebire de motorul
derivatie, a carui turatie variaza
nesemnificativ n functie de cuplul de
sarcina, despre care se afirma ca are o
caracteristica mecanica rigida, motorul
serie are o caracteristica mecanica
elastica, supla. Aceasta adaptabilitate
naturala a turatiei n raport cu sarcina, n
sensul scaderii turatiei pe masura cresterii
sarcinii, este favorabila utilizarii motorului
n tractiunea electrica.
Se remarca nsa ca regimul de gol, cnd M
r
0, trebuie tratat ca un regim de
avarie, ca urmare a cresterii turatiei; motorul
Fig.
2.68 se poate ambala peste valoarea admisibila
n
max
a turatiei, impusa de construc
tia sa
sau de instalatia actionata.
C. Motorul cu excitatie compund
n functie de modul de asociere a celor doua solenatii de excitatie, serie u
s
si
derivatie u
d
, fig. 2.69, n sensul ca fluxurile ce le determina sa fie aditionale, respectiv
diferentiale, si n functie de ponderea acestora n fluxul inductor total, motorul cu
excitatie compund poate avea caracteristici diferite, n raport cu motoarele derivatie si
serie.




Fig. 2.69 Fig. 2.70
Atunci cnd predominanta este excitatia derivatie si excitatia serie este diferentiata, ceea ce face ca fluxul inductor sa scada pe
masura cresterii sarcinii, caracteristica mecanica poate fi rigida; curba (a) din figura 2.70 corespunde acestui caz, n care turatia ramne
practic neschimbata la cresterea sarcinii. Pentru excitatie serie diferentiala si mai puternica, motorul are o caracteristica de tipul (b), n care
turatia creste odata cu cuplul dezvoltat. Daca excitatia derivatie este predominanta, iar excitatia serie este aditionala, atunci rezulta o
caracteristica mecanica tip derivatie, (c), fig. 2.70, dar mai elastica, n sensul scaderii mai pronuntate a turatiei cu sarcina. Atunci cnd
excitatia serie este predominanta, iar nfasurarea derivatie este conectata aditional, caracteristica tipic serie, fig. 2.68, este corectata, n
sensul limitarii turatiei la valori mici ale cuplului si al reducerii vitezei de scadere a turatiei la cresterea cuplului.
2.8.3. Caracteristicile de reglare a vitezei















n cazul general, n care indusul este nseriat cu un reostat de rezistenta reglabila
R
s
, ecuatiile de functionare conduc la expresia turatiei:

Aceasta expresie pune n evidenta urmatoarele posibilitati de reglare a turatiei la un
cuplu de sarcina M
r
dat:
- variatia rezistentei reostatului de reglaj R
s
;
- modificarea fluxului magnetic u;
- variatia tensiunii de alimentare U
b
.
A. Reglajul turatiei prin cresterea rezistentei circuitul indusului. n cazul motorului
derivatie compensat, al carui flux magnetic u este independent de curentul de sarcina,
expresia:








arata cresterea pantei caracteristicii mecanice n(M
r
) odata cu cresterea rezistentei R
s
.
Aceasta este o posibilitate de reducere a turatiei, cu att mai consistenta cu ct regimul
de sarcina este mai important, fig. 2.71.
M
r


M
r


R
s1


R
s2
> R
s3
R
s


R
s1
> R
s2
R
s


R
s1
> R
s2
R
s


Fig. 2.71 Fig. 2.72
n cazul motorului serie I
A
= I
e
= I. Daca sarcina este suficient de redusa pentru
a considera fluxul uproportional cu curentul I
A
, respectiv ca motorul este
nesaturat, , atunci expresia caracteristicii mecanice n prezenta reostatului de
reglaj R
s
este:

Daca la sarcini mari, motorul se satureaza att de mult nct fluxul magnetic
poate fi considerat independent de sarcina u = constant, atunci variatia n(M
r
) este
liniara, ca si la motorul derivatie.
La un cuplu de sarcina dat turatia se reduce pe masura cresterii rezistentei R
s
,
fig. 2.72.
Deoarece puterea utila scade odata cu scaderea turatiei, randamentul actionarii
scade, puterea dezvoltata n reostatul R
s
reprezentnd o componenta de pierderi a
bilantului conversiei electromecanice a energiei.
B. Reglajul turatiei prin modificarea fluxului inductor. Modificarea
fluxului inductor presupune modificarea curentului de excitatie. Ca urmare a
saturarii circuitului magnetic, cresterea acestui curent n raport cu valoarea
nominala la motorul derivatie determina o crestere moderata a fluxului, efectul
asupra reducerii turatiei fiind slab. Metoda este prin excelenta o metoda de
crestere a turatiei prin slabirea fluxului inductor. n general se foloseste pentru
cresterea turatiei pna la nu mai mult de doua ori valoarea nominala. Peste
aceasta limita, datorita reactiei indusului, slabirea cmpului magnetic inductor
poate avea efecte negative asupra stabilitatii si comutatiei.
Reostatul de cmp R
c
, prin actionarea caruia se modifica fluxul inductor,
respectiv curentul de excitatie I
e
, este un reostat n serie cu nfasurarea de
excitatie n cazul motorului derivatie, fig. 2.73, respectiv n paralel cu nfasurarea
de excitatie la motorul serie, fig. 2.74.




Fig. 2.73 Fig. 2.74
Cele doua metode, prin cresterea rezistentei circuitului indusului si prin
scaderea fluxului inductor sunt complementare n raport cu sensul de reglaj al turatiei.

C. Regl
ajul
turatiei
prin
modific
area
tensiuni
i de
aliment
are are
ca
exemplu
tipicactio
narea
Ward - Leonard, respectiv grupul motor asincron - generator de curent continuu - motor
de curent continuu, fig. 2.75. Turatia ansamblului motor asincron M3~ - generator -
excitatrice E este practic independenta de regimul de sarcina, respectiv de cuplul
rezistent la axul motorului care antreneaza instalatia de actionat M.


Fig. 2.75
Modificarea turatiei motorului M strict prin modificarea tensiunii la bornele
indusului sau are loc prin reglajul reostatului de cmp R
cg
, care modifica de fapt curentul
de excitatie al generatorului G si prin urmare, tensiunea indusa. Turatia n a grupului s e
poate regla si prin modificarea fluxului inductor al motorului M, respectiv actionnd
asupra reostatul R
cm
.
Actionarea este reversibila, sensul de rotatie putnd fi inversat prin schimbarea
pozitiei oricaruia dintre cele doua inversoare k1, k2, fig. 2.75.
b)

a)

Aceleasi proprietati ale actionarii ofera acum o solutie mult mai ieftina, mai
economica si mai fiabila, care foloseste ca sursa de alimentare a indusului motorului
un redresor comandat cu tiristoare. Cel mai simplu redresor comandat, fig. 2.76, este
constituit dintr-un transformator trifazat, trei tiristoare T
1
, T
2
, T
3
si bobina de netezire L a
curentului debitat pe indusul motorului.
c)








Fig. 2.76
n cazul n care unghiul de comanda al intrarii n conductie a celor trei tiristoare
este zero, o
c
= 0, acestea au comportament de diode; va conduce ntotdeauna acel
tiristor care are potentialul anodului mai pozitiv dect celalalte. ntruct curentul este
mentinut constant n circuit ca urmare a valorii mari a inductivitatii L, fiecare tiristor va
conduce acest curent un interval de timp t = T/3, T fiind perioada tensiunii. Curentul
fiind constant, tensiunea la bornele indusului este de asemenea constanta si egala cu
valoarea medie a tensiunii redresate, fig. 2.76 b).
Daca se ntrzie comanda de trecere n conductie a tiristoarelor, de
exemplu o
c
= 60, fig. 2.76 c), tiristorul comandat va continua sa conduca si dupa
trecerea naturala prin zero a tensiunii corespunzatoare, pna la intrarea n conductie a
tiristorului urmator, deoarece tensiunea de autoinductie a bobine L tinde sa pastreze
constant curentul continuu n circuit. Se observa ca n acest caz valoarea medie a
tensiunii U
b
la bornele indusului scade pe masura ce o
c
creste, ajungnd sa fie nula
pentru o
c
= 90, fig. 2.76 d). Pentru o
c
> 90, valoarea medie a tensiunii U
b
schimba de
semn. Se obtine astfel prin modificarea unghiului de comanda un reglaj comod,
continuu, economic si n limite foarte largi al turatiei.
2.8.4. Utilizarea masinilor de curent continuu pentru frnarea instalatiilor
actionate
Frnarea instalatiilor prin actiunea masinii de antrenare, respectiv frnarea electrica face obiectul acestui subcapitol. n unele cazuri,
atunci cnd prin frnare n sens larg se ntelege mpiedicarea tendintei de crestere a vitezei, frnarea poate asigura recuperarea energiei
cinetice a instalatiei actionate, cu transformarea acesteia n energie electrica.
Se diferentiaza astfel:
- frnarea instalatiilor n sensul reducerii vitezei, cu utilizarea masinii n regim de
frna propriu - zisa;
- frnarea instalatiilor n sensul mpiedicarii tendintei de crestere a vitezei, cu
utilizarea masinii n regim de generator cu recuperarea energiei;
- frnarea dinamica, cu masina functionnd n regim de generator fara
recuperarea energiei, avnd ca efect reducerea vitezei.




A. Trecerea masinii de la regimul de functionare ca motor n regimul de frnare
prin majorarea rezistentei nseriate n circuitul indusului este tipica instalatiilor de ridicat,
n care cuplul rezistent la axul motorului este independent de turatia acestuia. Spre
exemplificare se considera ciclul de lucru al unei astfel de instalatii, care presupune
ridicarea pe verticala a sarcinii, ncetinirea miscarii n vederea opririi la un punct fix,
deplasarea sarcinii pe orizontala si apoi coborrea acesteia cu o viteza controlata.
Sarcina fizica se reflecta n valoarea M
r
a cuplului rezistent la axul masinii de
antrenare, fig. 2.77. Pentru patru valori ale rezistentei reostatului R
s
din circuitul
indusului sunt reprezentate n figura 2.77 caracteristicile mecanice n(M)
corespunzatoare.
Conectarea alimentarii motorului atunci cnd R
s
R
s2
, urmata de reducerea
valorii rezistentei R
s
corespunde regimului de pornire al instalatiei, reprezentata n figura
2.77 prin succesiunea de stari ABC. ncetinirea liftarii sarcinii n vederea opririi la
punct fix presupune cresterea rezistentei R
s
de la valoarea zero la R
s2
, regim n care se
asigura frnarea instalatiei, respectiv succesiunea de stari CBA, fig. 2.77. n punctul
A, cnd turatia este nula energia electrica absorbita de masina se transforma integral n
caldura.
Pentru coborrea sarcinii, respectiv inversarea sensului de rotatie al masinii, se
creste rezistenta reostatului R
s
peste valoarea R
s2
, la o valoare R
s3
, care corespunde
vitezei dorite; aceasta corespunde schimbarii de stare AD, fig. 2.77. Masina
functioneaza ca frna a instalatiei, culplul electromagnetic avnd sens invers turatiei; ea
primeste prin ax puterea mecanica corespunzatoare reducerii energiei potentiale a
sarcinii, pe la borne o putere electrica, transformnd ambele energii corespondente n
caldura.
B. Trecerea de la regimul
de functionare ca motor la regimul
de frnare prin inversarea
polaritatii tensiunii de alimentare a
indusului, fig. 2.78, sau a sensului
curentului de excitatie este tipica
actionarilor reversibile, n care
instalatia actionata trebuie frnata
rapid si apoi antrenata n sens
invers.
Sa presupunem ca n
conditiile alimentarii cu tensiunea
U
bm
si valoare nula a rezistentei
R
s
nseriata n circuitul indusului
masina functioneza n regim de
motor, la parametrii
corespunzatori punctului A, fig.
2.78. Inversarea brusca a
polaritatii tensiunii de alimentare,
respectiv a sensului curentului
prin indus, cu stabilirea concomitenta a valorii reostatului R
s
la o valoare dorita, nenula,
face ca punctul de functionare sa se mute din A n B. Punctul B se afla pe caracteristica
mecanica n(M) corespunzatoare rezistentei R
s
=0 si sensului invers de rotatie al masinii
n raport cu cel initial. n aceasta stare cuplul electromagnetic are sens invers turatiei,
ceea ce face ca masina sa actioneze n sensul
Fig. 2.78 reducerii turatiei; ntr-
un anumit
interval de timp turatia scade
la zero, BC, fig. 2.78, masina transformnd energia electrica absorbita si energia
cinetica a instalatiei frnate n caldura.
Frnarea prin inversarea polaritatii alimentarii indusului, denumita si frnare
contracurent, este cu att mai rapida cu ct rezistenta R
s
are o valoare mai redusa.
Daca la momentul de timp corespunzator starii C, fig. 2.78, nu se ntrerupe alimentarea
electrica, instalatia va fi actionata n sens invers.
C. Frnarea cu utilizarea masinii n regim de generator cu recuperarea energiei,
care asigura de fapt mpiedicarea tendintei de crestere a vitezei, este specifica tractiunii
electrice. Atta timp ct vehiculul n miscare asigura un cuplu rezistent la ax diferit de
zero, ceea ce corespunde unui traseu n panta ascendenta sau orizontal, cuplul
electromagnetic, care este opus cuplului rezistent, are sensul turatiei; masina de
antrenare se afla n regim de motor.
Daca nsa cuplul dat de vehicul la axul
masinii schimba de sens, ceea ce corespunde
coborrii unei pante, respectiv succesiunii de
stari ABC n figura 2.79, atunci turatia are
tendinta sa creasca. Ca urmare, tensiunea
electromotoare indusa devine mai mare dect
tensiunea la borne, sensul curentului n indus se
inverseaza si masina trece din regimul de motor
n regim de generator de energie electrica,
recupernd sub forma de energie electrica,
energia potentiala a vehicolului n coborre. Astfel, tendinta de crestere a vitezei
vehiculului mult peste valoarea corespunzatoare turatiei n
0
este "frnata" de o maniera
avantajoasa din punct de vedere energetic.
n cazul masinilor cu excitatie serie acest tip
de frnare este posibil doar daca masina are si
Fig.
2.79 o excitatie suplimentara, derivatie sau
independenta.








D. Frnarea n regim de generator fara recuperare sau frnarea dinamica este
regimul ce urmeaza trecerii comutatorului k, fig. 2.80, din pozitia (a) n pozitia (b), fara
ntreruperea alimentarii excitatiei. Masina devine generator, sensul curentului prin indus
fiind sensul tensiunii electromotoare U
e
; sensul cuplului electromagnetic este opus
turatiei. Pe fondul reducerii turatiei, energia cinetica a instalatiei se transforma mai nti
n energie electrica si apoi n caldura pe rezistenta de sarcina R, fig. 2.80. Deceleratia
este dependenta de valoarea rezistentei R; cu ct R are o
Fig. 2.80 valoare mai mica, cu att frnarea
este mai
rapida