Referat tracțiune

electrică

Bolohan Daniel
Pulsația curentului și a vitezei unghiulare

 În cazul valorii finite a inductivității motorului electric de

tracțiune, curentul și viteza unghiulară (turația) devin
pulsante. Datorită constantei electromagnetice mare,
cuprinsă între 50 ms și 600 ms, variația curentului este
aproape liniară. Având în vedere că momentul de
inerție este mare, chiar dacă ținem cont numai de masa
rotorului, putem considera valoare vitezei unghiulare
(turației) constantă.
 În aceste ipoteze (condiții) considerând inductivitatea
constantă (variația fluxului fiind mică) și liniarizând
tensiunea electromagnetică de rotire Er=r·i, informații
privind pulsația curentului obținem din ecuația de
tensiuni.
 Un regim stabilizat de funcționare este
rezultatul unei succesiuni de
regimuri tranzitorii, figura 4.1., unde
limitele de pulsație a curentului sunt
între valorile de curent I0 și I1. În
intervalul de conducere (în care
circuitul este închis) Tc , fig.4.1. și
fig.4.2., ecuația de tensiuni se poate
scrie sub forma:
unde R rezistenta totală a circuitului
electric.
 Forma finală de evoluție (variație) a
curentului este reprezentată în figura
4.1.
 Deoarece la frecvențe mici, perioada T și implicit
intervalele Tc și Tb sunt mai mari, pulsația
curentului crește. Pulsație mare însemnă o
pulsație mare a fluxului care va duce la
creșterea pierderilor în fier și la o încălzire
suplimentară a motorului, evident cu o scădere
corespunzătoare a randamentului motorului
electric de tracțiune. Din acest motiv se
recomandă o frecvență de funcționare a
chopperului cuprinsă între 200 Hz și 300 Hz
frecvențe la care pulsația curentului este mică
și cu efecte neglijabile asupra încălzirii
motorului electric de tracțiune.
 Pulsația curentului mai depinde de valoarea
curentului mediu de sarcină dar și de raportul
Tc/Tb. Pentru o anumită frecvență și valoare a
curentului de sarcină, valoare maximă a
pulsației apare Tc/Tb =1 sau Tc/T =0,5, figura
4.3.
 Între Tc/T =0 și Tc/T =1 amplitudinea pulsației
variază după o sinusoidă. Din acest motiv
verificarea pulsației de face numai pentru un
raport de conectare k= Tc/T =0,5
 Scheme electrice cu reglare electronică
 Închiderea circuitului sursă de alimentare (rețea sau baterie de acumulatoare) - motor de tracțiu n e , se realizează prin comanda
tiristo ru lu i de conducere Tc în momentul t= 0 (luat ca origină)
 Odată comandat, Tc conduce. Problema ce se ridică este blocarea ( oprirea ) lui Tc. Tiristoru l se poate bloca numai prin aplicarea
unei tensiuni inverse, numită comutație forțată.
 Introducem în schemă condensatorul C, tiristorul de blocare Tb și circuitul de descărcare format din dioda Dd și bobina Ld
 La comanda (amorsarea) tiristoru lui de conducere Tc (închiderea circuitulu i de forță), motorul este pus sub tensiun e, curentul
trece prin motor și Tc
 Comandând pe Tc, se închide și circuitul C-Dd-Ld -Tc-C
 Condensatorul C se descarcă și își inversează polaritatea, indicat pe figura 6.1, prin polaritatea din paranteze, ca mai apoi circuitul
auxiliar este pregătit pentru blocarea lui Tc
 Amorsând tiristo ru l de blocare Tb în momentul t =tc, circuitul C-Tb - Tc-C este închis

 Intervalele de funcționare

 La comanda tiristoarelor Tc si Tb apar (două)

intervale de comutație. Între acestea apare un
interval de conducere când Tc conduce normal
(comutatorul electric, circuitul principal este
închis) și un interval de blocare când Tc este
blocat (comutatorul este deschis). Din analiza
intervalelor rezultă variația, salturile, valorile
maxime și efective ale tensiunilor si curenților
la elementele componente, necesare pentru
dimensionare
 Intervalul 1-0, 0≤t≤T1/2, este intervalul de
comutație, de trecere a tiristorului din regim
blocat in regim de conducere, considerându-l
comandat la t=0. Circuitul activ este extras în
figura 6.3. Circuitul sursa-motor im = Im =
const. Luam in considerare circuitul oscilant C-
Dd-Ld-Tc-C. Condensatorul are la început
polaritatea fără paranteză (încărcat anterior).
 Dacă neglijăm rezistențele active,
ecuația de tensiuni a circuitului
oscilant este:
sau sub formă diferențială:

 Soluționând, obținem expresiile
tensiunii la bornele
condensatorului, și a curentului:
 Variația tensiunii uc la condensator este
prezentată în figura 6.6.-1, iar curentului
prin condensator si prin dioda si bobina
in figura 6.6.-2. Figura 6.6.-3 reprezintă
tensiunea la bornele motorului. La
amorsare, din cauza polarității
condensatorului, la motor se aplică
tensiunea U-(-U)=2U. Variația diferenței de
potențial este hașurată. Aceasta trebuie
considerată ca tensiunea de blocare directă
a tiristorului Tc de care trebuie să ținem
seamă la alegere.
 În intervalul 40, 𝑡𝑐 + 𝑇2/2 ≤ 𝑡 ≤ 𝑡𝑏, tiristorul Tc
fiind blocat, de la sursă nu se ia curent, ir
curentul din motor sse închide prin dioda
de descărcare sau de mers în gol .
 Dimensionarea elementelor componente.
 Reluăm expresia de calcul a variației tensiunii la condensator, în intervalul
de comutație la blocare. În momentul , figura 6.6, Ca tiristorul să-și recapete capacitatea de
blocare, trebuie ca să fie mai mare decât timpul de eliberare . Deoarece variația lui uc
depinde de curentul prin motor, luăm în considerare valoarea lui . Cu aceste date expresia
devine:
de unde se obține expresia de calcul a capacității condensatorului:
 Calculând capacitatea condensatorului pentru diferite valori ale lui ω2 = ωx, obținem o curbă de
forma figurii 6.9.

 Reglarea vitezei prin variația fluxului inductor.
 Reducerea fluxului inductor se caracterizează
prin raportul dintre forța magnetomotoare
de excitație în câmp redus și forța
magnetomotoare în câmp plin ,,,
pentru același curent în rotor; acest raport
definește coeficientul de reducere al
câmpului(de șuntare, sau coeficientul de
reglaj al excitației β), adică:
 Dacă se trasează curba de magnetizare (curba
1, fig.1) și dacă se notează forțele
magnetomotoare FM ale înfășurării
de excitație, precum și , fluxul
magnetic corespunde fluxului în câmp
redus în cazul unei variații liniare a
caracteristicii de magnetizare curba 2).
Metoda reducerii câmpului prin secționarea înfășurării de
excitație
 Această metodă se realizează după principiul
din figura 2.
 Forța magnetomotoare în câmp plin
(contactorul 1 închis, contactorul 2
deschis) va fi:
iar în câmp redus (contactorul 1 deschis,
contactorul 2 închis). Coeficientul de reducere a
câmpului este:
 Reducerea câmpului prin șuntarea înfășurării de excitație
 Această metodă constă în montarea în derivație pe înfășurarea de excitație a unei rezistențe , ca în
figura 4.




 Figura 4. Schema de reducere a câmpului prin șuntarea înfășurării de excitație pe o rezistență: a. -
șuntarea cu o treaptă de rezistență, b. - șuntarea cu două trepte de rezistență, c.- șunt inductiv
 În acest caz,
 La câmp plin, forța magnetomotoare de excitație va fi:
 La câmp redus:
 Șuntul inductiv.
 Șuntarea fluxului printr-o rezistență ohmica pură , ca în figura 4 a , în perioada proceselor
tranzitorii, conduce la un mare neajuns în funcționarea electromotorului. Astfel, spre exemplu,
la o creștere bruscă a tensiunii la bornele motorului, curentul care crește în motor va trece în
cea mai mare parte prin șunt din cauza autoinducției din înfășurarea de excitație. Acest lucru
este extrem de periculos când tensiunea pe electromotor variază de la zero (când se desprinde
pantograful de pe linia de contact) până la valoarea ei nominală, în care caz curentul în această
perioada de tranziție, deviindu-se aproape integral prin șunt, motorul va fi lipsit de un flux
suficient, iar rotorul va fi străbătut de un curent exagerat în câmp redus (deci când facem
șuntarea fluxului), ceea ce agravează comutația.
 În perioada procesului tranzitoriu, relația de echilibru a tensiunilor devine:

în care:
 Pentru mașinile cu circuit magnetic saturat, inductivitatea înfășurării de excitație se determină cu
relația:

 - este coeficient subunitar care ține seamă de influența curenților Foucault induși în masa
statorului.
 Mărimea și, deci și , scad pe măsură ce crește curentul de excitație, adică în măsura saturației
circuitului magnetic, ca în figura 5





 Pentru menținerea raportului , la orice valoare a lui , trebuie să varieze respectiv a cărei
expresie este :
 Caracteristicile electromotorului în câmp redus
 Trasarea caracteristicii V(I) în câmp redus se face ușor atunci când se cunoaște caracteristica
corespunzătoare câmpului plin (figura 6). Pentru simp1ificarea construcției se neglijează
căderea de tensiune internă în mașină, atât la câmp plin, cât și 1a câmp redus.
 În diagrama din figura 6 este indicat modul cum se obțin două puncte 𝐴1 ′ și 𝐴2 ′ pe caracteristica în
câmp redus, corespunzător punctelor 𝐴1 ș𝑖 𝐴2 de pe caracteristica în câmp plin, pentru valorile
vitezei V1 , respectiv V2. Trasarea caracteristicii F(I) în câmp redus, din caracteristica
respectivă a câmpului plin se poate face conform figurii 7.
 Efectul șuntării rezultă din această diagramă și anume: pentru aceeași viteză V1 prin șuntare forța
de tracțiune crește de la F1 la F2 sau pentru aceeași forță de tracțiune F1 prin șuntare se mărește
viteza de la V1 la V2.
 Figura 8 arată că în câmp redus, pentru aceeași viteză, caracteristica 𝐹( 𝑉) 𝐶𝑅 se deplasează către
forțe de tracțiune mai mari.
