0% au considerat acest document util (0 voturi)
468 vizualizări7 pagini

Transformatorul Electric

Documentul prezintă principiile de funcționare ale transformatorului electric. Descrie componentele și regimurile de funcționare ale transformatorului, inclusiv mersul în gol și în scurtcircuit. De asemenea, explică cuplarea în paralel a mai multor transformatoare și efectuarea încercărilor pentru determinarea parametrilor acestora.

Încărcat de

Bogdan LeeSan
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
468 vizualizări7 pagini

Transformatorul Electric

Documentul prezintă principiile de funcționare ale transformatorului electric. Descrie componentele și regimurile de funcționare ale transformatorului, inclusiv mersul în gol și în scurtcircuit. De asemenea, explică cuplarea în paralel a mai multor transformatoare și efectuarea încercărilor pentru determinarea parametrilor acestora.

Încărcat de

Bogdan LeeSan
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

1.

TRANSFORMATORUL ELECTRIC
Suport teoretic
Este o main electric care transform energia electric de anumii parametri (tensiune i
curent) n energie electric de ali parametri. Transformatorul funcioneaz pe principiul induciei
electromagnetice. Aceasta nseamn c el funcioneaz doar n curent alternativ. n cadrul
transformrii se pstreaz aceeai frecven a tensiunii i a curentului.
n esen, un transformator const dintr-un miez de fier pe care sunt plasate dou nfurri
izolate una fa de alta i fa de miezul de fier. nfurarea care primete energia de la o surs regim de receptor - se numete nfurare (bobinaj) primar; cea de-a doua nfurare, aflat n
regim de generator, furnizeaz energia unei reele sau consumator, numindu-se nfurare (bobinaj)
secundar. Miezul magnetic al transformatorului reprezint sistemul magnetic al mainii.
nfurrile constituie sistemul su electric. Cele dou bobinaje ntre care are loc transferul de
putere au n general un numr diferit de spire. Componentele puterii tensiunea i curentul sufer
prin transformare schimbri inverse: creterea tensiunii presupune scderea curentului i invers.
Mrimile care se refer la nfurarea primar se numesc primare i se noteaz cu indicele 1.
Toate cele care privesc bobinajul secundar sunt notate cu indicele 2. Datele tehnice nominale ale
unui transformator se refer la: numrul de faze mf, puterea aparent SN [kVA], tensiunea primar
U1 [kV], tensiunea secundar U2 [kV], frecvena f [Hz], schema de conexiune stea, triunghi sau
zigzag. Raportul dintre tensiunea primat i cea secundar poart numele de raport de
transformare.
kT

U f1

(2.1)

Uf2

Randamentul este dat de:

P2
P1

(2.2)

100

unde P2 absorbit de consumator n secundar, iar P1 puterea consumat de primar de la reea.


Dup destinaia lor, transformatoarele se mpart n dou mari clase: de putere i speciale.
Dup numrul de faze transformatoarele (denumite prescurtat trafo) pot fi monofazate sau
polifazate (de obicei trifazate). n categoria transformatoarelor speciale intr: autotransformatoarele
transform tensiunea n limite reduse, regulatoarele de inducie servesc la reglarea tensiunii n
reelele de distribuie, transformatoarele de msur (de curent i de tensiune), transformatoare de
faz odat cu tensiunea schimb i numrul de faze ale distribuiei, transformatoarele cu destinaie
special (de sudur, cu reglajul tensiunii sub sarcin, cele de mare intensitate etc.).
Studiul fenomenelor la transformatoare se face pentru o singur faz dat fiind faptul c la
toate transformatoarele polifazate ele sunt aceleai pe orice faz.
Regimurile de limit de funcionare a transformatorului sunt mersul n gol i n scurtcircuit.
Mersul n gol corespunde situaiei n care transformatorul este conectat cu primarul la reea,
circuitul su secundar fiind deschis (Z sau I2 = 0). Din datele obinute la ncercarea de mers n
gol a transformatorului electric se pot determina raportul de transformare kT, curentul de mers n gol
(n procente), parametrii schemei echivalente i factorul de putere la mers n gol.

Un transformator electric este n regim de scurtcircuit cnd bornele secundarului sunt


cuplate galvanic ntre ele printr-o impedan de valoare nul (Z = 0). n acest caz avem U2 = 0. n
practic regimul de scurtcircuit al transformatorului intereseaz n dou variante:
- Scurtcircuitul de avarie transformatorul este alimentat n primar cu tensiunea nominal.
Curenii care se stabilesc prin nfurri depesc de cteva ori curenii nominali.
- Scurtcircuitul de prob transformatorul este alimentat n primar cu tensiunea de
scurtcircuit care este acea valoare redus a tensiunii pentru care n nfurri se stabilesc
curenii nominali.
Din datele obinute la ncercarea de mers n scurtcircuit a transformatorului electric se pot
determina tensiunea de scurtcircuit (n procente) parametrii schemei echivalente i factorul de
putere la mers n scurtcircuit.
Dou sau mai multe transformatoare funcioneaz n paralel atunci cnd sunt alimentate,
simultan, de la aceeai reea primar i debiteaz pe aceeai reea secundar. Pentru asigurarea
regimului optim de funcionare este necesar ca transformatoarele care funcioneaz n paralel s
ndeplineasc urmtoarele condiii:
1. Tensiunile lor primare, respectiv secundare, s fie egale, ceea ce implic, n limita toleranelor
admise, condiia ca rapoartele de transformare s fie egale.
2. Transformatoarele s aparin aceleiai grupe de conexiuni, adic unghiul dintre tensiunile de
linie primar i secundar (care este ntotdeauna multiplu de 300) s fie acelai.
3. Tensiunile de scurtcircuit ale transformatoarelor s fie egale.
De asemenea, se recomand ca puterile nominale ale transformatoarelor s nu difere mult
ntre ele.

[Link] TRANSFORMATORULUI ELECTRIC MONOFAZAT


Scopul lucrrii

calculul raportului de transformare, a pierderilor n fier i n nfurri, al factorului de putere


la mersul n gol, respectiv n scurtcircuit.

determinarea parametrilor schemei echivalente.

trasarea caracteristicilor de funcionare la mers n gol: pierderi n fier, curent i factor de


putere funcie de tensiunea primar.

Scheme de montaj i modul de lucru


1. Regimul de mers n gol
Pentru determinarea caracteristicilor la mersul n gol se realizeaz schema din figura 2.1.
Din autotransformatorul AT se variaz tensiunea primar ntre 0 i 1.2U N i se msoar tensiunea
secundar U20, curentul primar I10 i puterea absorbit de transformator P10. Se msoar apoi
rezistena primarului R1. Msurtorile se trec n tabelul 2.1. Cu aceste valori se determin raportul
de transformare, pierderile n fier, parametrii schemei echivalente de mers n gol, factorul de putere
la mers n gol i, utiliznd relaiile date mai jos. Valorile calculate se completeaz de asemenea n
tabelul 2.1. Se ridic apoi cu datele din tabel caracteristicile: pFe= f(U10), I10= f(U10) i cos0= f(U10).
kT

U1
U 20

2
pFe P0 R1I10

(2.3)

R0

P0
2
I10

Z0

U10
I10

X0

Z 02 R02

cos 0

P0
U10 I10

Figura 2.1. Schema electric pentru ncercarea la mers n gol


Tabelul 2.1
U10[V]

I10[A]

R1 []

P10[W]

U20[V]

PFe[W]

cos0

Rezultatele se trec, de asemenea, n tabelul 2.2.


Tabelul 2.2
U1N[V]

I10[A]

P10[W]

Z10[]

R0[]

X0[]

cos0

i0 [%]

2. Regimul de scurtcircuit
Se cupleaz, conform figurii 2.2, secundarul transformatorului n scurtcircuit i se
alimenteaz primarul, pornind de la zero, cu tensiunea nominal de scurtcircuit (acea valoare redus
pentru care n primar i n secundar se obin valorile nominale ale curenilor). Se msoar tensiunea
primar U1sc, curentul n primar I1N i puterea absorbit din reea de ctre transformator Psc.
Msurtorile se trec n tabelul 2.3.

Figura 2.2. Schema electric de ncercare la mersul n scurtcircuit

Cu aceste valori se determin parametrii schemei echivalente de mers n scurtcircuit,


factorul de putere i componentele activ i reactiv ale tensiunii nominale de scurtcircuit utiliznd
relaiile:
P
U
R1sc 12sc
Z1sc 1sc
X 1sc Z12sc R12sc
I1 N
I1 N
(2.2)
cos sc

P1sc
U1sc I1N

usca

I1N Rsc
100
U1 N

uscr

I1N X sc
100
U1 N

Datele obinute se trec n tabelul 2.3.


Tabelul 2.3
U1scN [V]

I1N [A]

PscN [W]

Zsc []

Rsc []

Xsc []

cossc

usca [%]

uscr [%]

3. Determinarea parametrilor schemei echivalente i a parametrilor transformatorului


monofazat
Schemele echivalente la mersul n gol, respectiv n scurtcircuit, sunt prezentate n figura 2.3.
Din schema echivalent a transformatorului monofazat la mersul n gol se poate scrie:
R0 R1 Rm

(2.3)

X 0 X 1 X m
I01

I1N
I

Z1=R1+jX1

Z1=R1+jX1

Z`2=R`2+jX`2

01

Zsc
U1

U20

U1scN

Zm=Rm+jXm

a)

b)

Figura 2.3. Scheme electrice echivalente ale transformatorului electric monofazat la la mersul n gol
(a) i la scurtcircuit (b)

Rezistena nfurrii secundare rezult:


R2

1
k2

R sc R1

(2.4)

Reactanele de scpri se pot determina cu aproximaie:


X 1 X ' 2

X sc
2

(2.5)

Reactana de magnetizare rezult:


X m X 0 X 1

(2.6)

Cu parametrii schemei echivalente determinai se poate trece la calculul parametrilor


transformatorului monofazat, i anume:

X 1

X
m

L1
L11h

1 X ' 2
k2
L
L12 L21 11h
k
L2

L22 h

(2.7)

L11h
k2

Rezultatele obinute n urma calculelor se vor trece n tabelul 2.4.


Tabelul 2.4
R1[]

R2[]

Rm[]

L1[H]

L2[H]

L11[H]

L22[H]

L12[H]

2.2. FUNCIONAREA N PARALEL A TRANSFORMATOARELOR


Scopul lucrrii

verificarea condiiilor de cuplare in paralel a doua transformatoare: raportul de transformare si


grupa de conexiuni.
determinarea caracteristicilor externe ale celor dou transformatoare legate n paralel:
U 2 f ( I 2 ) si U 2 f ( I 2 ) , i a distribuiei sarcinii pe fiecare din cele dou transformatoare
legate n paralel: I 2 f ( I 3 ) , respectiv I 2 f ( I 3 ) .

Scheme de montaj si modul de lucru


Pentru ca dou transformatoare sau mai multe sa poat fi cuplate i s poat funciona n
paralel este necesar ca tensiunile secundare pe fazele omoloage legate la aceeai bar s fie n orice
moment egale i in faz. Aceasta condiie este ndeplinit dac: rapoartele de transformare la borne
sunt egale, transformatoarele aparin aceleai grupe de conexiuni i transformatoarele au aceeai
tensiune de scurtcircuit. Cu montajul din figura 1 se verific condiiile obligatorii de cuplare in n
paralel a celor dou transformatoare: T i T . Pentru aceasta se scurtcircuiteaz bornele
omoloage din primarul i secundarul unui transformator ( i ) i se msoar cele trei tensiuni:
U AB , U ab i U Bb . Cu valorile obinute se determina raportul de transformare K ( 1) i grupa de
conexiuni Y(2) pentru fiecare transformator n parte.
5

KT

arccos
Y

U AB
U ab

(2.8)

U 2 AB U 2 ab U 2 Bb
2 U Ab U ab
/6

L1

L2

L3

(2.9)

B
C

A
Y

y
c

cb

Figura 2.4. Calculul raportului de transformare i a grupei de conexiuni a unui transformator trifazat
Tabelul 2.5
Mrimi msurate
UAB

Mrimi calculate

Uab

UBb

KT

T
T

Pentru legarea celor dou transformatoare la sarcin se realizeaz montajul din Figura 2.5,
cu secundarele celor dou transformatoare legate la ntreruptorul manual Q p deschis. Cu ajutorul
unui voltmetru se verific ca tensiunile ntre bornele omoloage ale transformatoarelor sa fie nule.
Dac voltmetrul indic valoarea zero, se nchide ntreruptorul Q p, iar transformatoarele sunt puse
n paralel. Pentru Q
cuplarea lor n sarcin
se nchide ulterior ntreruptorul manual Q 3. Pentru diferite
K
valori ale sarcinii, se msoar 2i se noteaz curentul din secundarele transformatoarelor, curentul de
sarcin, I 3 , i tensiunea U2 n Tabelul 2. Cu ajutorul acestor valori se reprezint pe acelai grafic
caracteristicile externe ale celor dou transformatoare U 2 f ( I 2 ) i U 2 f ( I 2 ) .
Dac transformatoarele au puteri nominale diferite, este indicat ca transformatorul cu putere
mai mic sa aib o tensiune de scurtcircuit mai mare, astfel el va rmne subncrcat cnd
transformatorul de putereYmai mare a ajuns la sarcin nominal.
n concluzie, n astfel de cazuri,
Y
sarcin
T
T
puterea grupului este
dect suma
puterilor
celor
dou
transformatoare. Pentru
T cu puin mai mic
T

determinarea caracterului ydistribuiei


sarcinii pe fiecare diny cele dou transformatoare se traseaz pe
un grafic caracteristicile corespunztoare I 2 f ( I 3 ) i I 2 f ( I 3 ) .
1

Trus msur

Q1
1

Trus msur 3

Trus masur

Qp
3

V
Q

Q2
2

Q3

S-ar putea să vă placă și