MASINI ASINCRONE

INTRODUCERE

Definitii si elemente constructive de baza

Numim masina asincrona orice masina de current alternativ, care la

frecventa data a retelei, functioneaza cu o turatie variabila cu sarcina.

In continuare vor fi prezentate numai ma 525g61f 51;inile asincrone

fara colector, numite obisnuit masini asincrone, care sunt cele mai robuste
si sigure in exploatare, motiv pentru care sunt cele mai utilizate.

Masina asincrona consta intr-o armatura statorica, numita pe scurt

stator si o armatura rotorica, numita rotor. Statorul format din unul sau mai
multe pachete de tole, are in crestaturi o infasurare monofazata sau trifazata
care ne conecteaza la retea si formeaza inductorul masinii.

Rotorul este format tot din pachete de tole dar in crestaturi poate
avea o infasurare trifazata conectata in stea cu capetele scoase la trei inele
sau o infasurare in scurtcircuit de tipul unei colivii. De aceea, dupa forma
infasurarii rotorului, masinile asincrone se mai numesc masini asincrone cu
inele si masini asincrone cu rotorul in colivie.

In afara acestor parti, masina mai are, in functie de destinatie, de

tipul de protectie si de forma constructiva, de sistemul de racier de putere si
tensiune, o serie de elemente constructive.
 PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE
Se considera o masina asincrona trifazata ce functioneaza in
regim de motor. Se presupune deci ca infasurarea statorica are trei
faze simetrice (cu axele decalate cu 2p/3 radiani si cu acelasi
numar de spire), repartizate sinusoidal.
Prin alimentarea acesteia cu un sistem sinusoidal simetric de
tensiuni cu frecventa f1, in masina va lua nastere un camp magnetic
[ ] invartitor circular de viteza W1.Daca rotorul este in repaus, acest
camp va induce in fazele infasurarii rotorice, conform legii inductiei
electromagnetice, tensiuni electromotoare.
In cazul in care infasurarea rotorica este scurtcircuitata sau se
racordeaza pe o impedanta trifazata simetrica, aceste tensiuni
electromotoare vor determina aparitia unor curenti indusi. Prin
interactiunea campului magnetic statoric cu acesti curenti indusi,
vor lua nastere forte electromagnetice [ ] care se vor exercita
asupra fiecarui conductor rotoric.
Acestor forte le corespunde un cuplu M, obtinut prin
insumarea tuturor cuplurilor determinate de fortele ce actioneaza
asupra conductoarelor rotorice, care determina punerea in miscare
a rotorului, cu turatia n, in sensul campului invartitor statoric.
Viteza de sincronism:

Alunecarea:

Viteza rotorului:
 Viteza campului invartitor statoric fata de rotor:

In regim de motor masina absoarbe putere electrica din retea,

pe la bornele infasurarii statorice, si furnizeaza, la arbore, putere
mecanica. Acesta este cel mai utilizat regim de functionare al
masinii asincrone.
Daca masina este antrenata, cu ajutorul unui motor auxiliar, in
sensul de miscare, cu o viteza W > W 1 (s < 0), se schimba sensul
de deplasare al rotorului fata de campul inductor statoric. Prin
urmare se va schimba si sensul tensiunii electromotoare induse,
respectiv al curentului indus, si, implicit, al cuplului.
In aceasta situatie masina primeste putere mecanica pe la
arbore (de la motorul auxiliar) si cedeaza putere electrica pe la
bornele infasurarii statorice. Se spune ca masina functioneaza in
regim de generator. Ea primeste astfel putere mecanica pe la
arbore, putere electrica pe la bornele infasurarii statorice, intreaga
putere rezultata, dupa acoperirea pierderilor, fiind disipata pe
infasurari.

ECUATII DE FUNCTIONARE

La asocierea sensurilor pozitive corespunzatoare receptorului

pentru infasurarile statorice, si sursei, pentru infasurarile rotorice, se
obtin ecuatiile in complex:

notatiile utilizate avand semnificatiile cunoscute.

Ecuatia solenatiilor in complex pentru infasurarile polifazate

simetrice, cand se considera doar amplitudinea armonicii
fundamentale, va fi:

Pentru t.e.m. induse de campul principal in infasurari avem:

 Pe baza celor prezentate ecuatiile masinii asincrone devin:

Prin operatia de raportare se intelege inlocuirea rotorului real

cu unul echivalent care are acelasi numar de faze, acelasi numar de
spire si factor de bobinaj ca statorul si conserva in intregime regimul
de functionare al masinii. Marimile rotorului raportat se noteaza cu
indice prim si, pentru a obtine ecuatiile masinii asincrone in acest
caz, se au in vedere conditiile impuse si
conditiile de conservare.

In urma unor prelucrari simple, se obtin ecuatiile masinii

asincrone cu rotorul raportat la stator sub forma:

Ecuatia cuplului electromagnetic

Ecuatia de miscare

SCHEME ECHIVALENTE
 In continuare se va construi un circuit electric care sa poata
inlocui in calcule masina asincrona. Acest circuit poarta numele de
schema echivalenta.

In acest scop se cauta o relatie intre si in care sa nu

intervina decat parametrii masinii.

Cu ajutorul acestei relatii se poate desena acum schema

echivalenta 'T'.

In plus a fost utilizata notatia:

Bondgraful schemei echivalente:

 3.1 Un motor asincron trifazat are pe placuta indicatoare
urmatoarele date:

PN=14 KW;U1N=380/220V;f1=50 Hz

nN=1455rot/min;ηN=0,88;cosΦn=0,87;conex Y

Sa se determine:

a) numarul de perechi de poli

b) curentul nominal

c) alunecarea nominala

d) frecventa rotorica

Rezolvare

Se observa usor ca turatia de sincronism este:

a) n1=1500 rot/min (turatiile sincronism

sunt:3000,1500,750,600,), fiind valoarea cea mai apropiata de
turatia nominala si deci p=2.
 b) Din definitia randamentului rezulta curentul nominal

masina fiind in regim de motor si absoarbe curentul:

c) Din definitia alunecarii:

d) Frecventa curentilor rotorici este:

3.2 Aceeasi masina,cu datele de mai sus, functioneaza in

regim de generator autonom si debiteaza pe un consumator trifazat
simetric, la curentul nominal I1N=27,7A puterea P1=15,9KW,l a turatia
n=1545 rot/min.

Sa se determine:

a) factorul de putere al sarcinii generatorului

b) impedanta sarcinii

c) cuplul la arborele generatorului

d)valoarea capacitatii de excitare conectata la bornele

generatorului.

Rezolvare

a) Din P1=3U1NI1NcosΦ rezulta factorul de putere:

b) Impedanta sarcinii este:

si este formata dintr-o rezistenta R=ZcosΦ si reactanta X=ZsinΦ sub
forma:

Z=R+jX=6,9+j3,9

c) Cuplul la arbore se obtine din expresia randamentului

si presupunand ca ,deoarece curentii si tensiunile sunt

aproximativ egale in cele doua cazuri:

d) Din fig. Se observa ca puterea activa debitata de un

generator este egala cu puterea activa absorbita de sarcina Z
(presupunand pierderile in condensator nule) si prin urmare se poate
construi diagrama fazoriala.

I’2

 
Din triunghiul hasurat (fig. 1 b ) rezulta:

2IG sinφ = Ic si Ic = 27,31 A

Valoarea capacitatii C este:

U/Xc = Ic si C = Ic / (Uω) = 27.31 / (220·2π·50) = 395μF

In ansamblu vor fi trei condensatoare, montate in stea la

bornele generatorului, de valoare indicata mai sus, sau se mai pot
lega in triunghi, valoarea lor fiind atunci C/ .

Observatie. Generatorul asincron are aceeasi alunecare ca si

motorul de la problema precedenta (dar de valoare negativa) si,
deci, impedanta echivalenta a generatorului Z e = - Re + jXe determina
acelasi defazaj intre tensiune si curent ca si la motor, unde Z e = + Re
+ jXe.

BIBLIOGRAFIE

1)                             Internet -
http://em.ucv.ro/elee/RO/realisations/MachinesElectri
ques/ Induction/induction.htm

2)                             Prof. Dr. Ing. Aurel Campeanu - Culegere de probleme