Generatorul sincron

Princiupiul de functionare
Generatorul sincron trifazat prezinta caracteristici extrem de convenabile
pentru producerea energiei electrice de curent alternativ si reprezinta solutia general
acceptata de constructorii de centrale electrice si de sisteme electro- energetice.
Dupa natura masinii primare care furnizeaza energie mecanica întâlnim:
diesel-generatoare, turbo-generatoare, hidro-generatoare.
Principiul de functionare al generatorului sincron
În regim de generator masina sincrona transforma energia mecanica
primita pe la ax de la un motor primar în energie electrica debitata prin stator într-o
retea de curent alternativ.
Sa presupunem o masina sincrona cu poli înecati (fig.3) al carei rotor este
excitat cu un curent continuu Ie avand un numar de Ne spire, si este rotit din exterior
cu viteza unghiulara Ω1 Se obtine astfel un câmp magnetic inductor învârtitor pe
cale mecanica, al carei armonica fundamentala are expresia:
0 N e I e k f
B1  Bm cos( p  1 t ) cu Bm 

 Generatorul sincron
Principiul de functionare
 Fata de infasurarea statoric vor rezulta fluxurile si respectiv t.e.m.

Dacă înfăşurarea statorică a generatorului este legată la reţea sau

alimentează un consumator simetric echilibrat, atunci vor rezulta curenţi prin
aceasta şi respectiv un câmp de reacţie al acestora.
Cele două câmpuri (inductor şi de reacţie) se învârt cu aceeaşi viteză şi se
compun dând un singur câmp rezultant care depinde de natura sarcinii
generatorului
Generatorul sincron
Ecuatiile de functionare
Generatorul sincron
Ecuatiile de functionare
 In cazul masinilor sincrone foarte mari ( peste 1000kW) se poate neglija
rezistenţa înfăşurării în raport cu reactanţa R>>Xs, şi atunci: U  U e0  j I X s
 Generatorul sincron
Scheme echivalente

Shema echivalenta pentru generatorul

sincron cu poli inecati a) b)
Schemele echivalente pentru generatorul
sincron cu poli aparenti: a)axa longitudinala;
b)axa transversala
Generatorul sincron
Functionarea in paralel cu reteaua
 Cuplarea la retea a generatorului sincron:
a) - metoda sincronizarii fine ( se aplica generatoarelor si compensatoarelor
sincrone in conditii normale);
b) - metoda autosincronizarii ( se aplica motoarelor sau compensatoarelor
pornite in asincron si generatoarelor sincrone in regim de avarie).
a) Conditia de baza: curentul la cuplare sa fie nul U e0  U
I  U e0  U
R  jX s
adica:1) aceeasi succesiune a fazelor generatorului cu cu fazele retelei;
2) frecventa tensiunilor generatorului sa fie aceeasi cu frecventa
tensiunilor retelei;
3) tensiunile efective ale generatorului sa fie egale cu cele ale retelei;
4) In momentul cuplarii defazajul intre tensiunea retelei si cea a
generatorului trebuie sa fie nul
Generatorul sincron
Functionarea in paralel cu reteaua
Generatorul sincron
Functionarea in paralel cu reteaua
 Verificarea conditiilor de punere in paralel
1) Succesiunea fazelor se verifica cu sincronoscopul, montajul putand fi “la
stingere” sau “la foc invartitor”. Se va prezenta schema de legare in cazul
montajului la stingere.
Daca succesiunea fazelor
este corecta atunci tensiunile
ΔU1, ΔU2 si ΔU3 care se
aplica becurilor sunt egale si
becurile se aprind si se sting
simultan
 Generatorul sincron
Functionarea in paralel cu reteaua

2) Frecventa tensiunilor generatorului se masoara cu un frecventmetru, sau este indicata

de sincronoscop: daca becurile raman stinse atunci frecventa tensiunilor
generatorului este aceeasi cu cea a tensiunilor retelei si de asemenea sunt indeplinite
si conditiile 3) si 4). Cea de a treia conditie mai poate fi verificata cu un voltmetru
Motorul sincron
Regimul de motor se poate obtine pornind de la regimul de generator si decupland
motorul de antrenare. Intrucat rotorul ramane excitat, atunci campul magnetic
rotoric ramane cuplat cu campul magnetic invartitor al infasurarii statorului ( ca doi
magneti cuplati) invartindu-se in continuare sincron. Astfel rotorul se invarte si este
capabil sa dezvolte cuplu mecanic util ca urmare a interactiunii dintre cele doua
campuri. Diferenta fata de regimul de generator consta in faptul ca rotorul ramane
in urma campului magnetic al statorului cu un anumit unghi numit unghi de sarcina,
iar puterea activa schimbata cu reteaua are semnul schimbat (ea putere din retea).
La mersul in gol ideal acest unghi este zero. Cuplul electromagnetic este maxim
atunci cand unghiul de sarcina este de 90 grade electrice.
Motorul sincron
Ecuatiile de functionare
 Schemele electrice echivalente ale generatorului sincron sunt valabile si
in cazul motorului. Astfel considerand un motor sincron cu poli inecati si
tinand cont de sensul curentilor in raport cu tensiunea in regim de motor,
vom avea ecuatia de tensiuni U  U  IR  jI X
e0 s

In cazul motorului cu poli aparenti ecuatia este:

U  U e0  I R  j I q X q  j I d X d
Motorul sincron
Probleme
 Un generator sincron trifazat functionand autonom are urmatoarele date:
Sn=30kVA, Un=400V, n=1500rot/min, 2p=4. Sa se calculeze: a)frecventa
tensiunilor generatorului; b) In ; c)factorul de putere, puterea activa si cea
reactiva la curent nominal transmise unei sarcini cu R=4X/3.
 Rezolvare
a) f=pn/60;
Sn
b) In 
3U n
c) R R
cos    P  3U n I n cos 
Z 2
R X 2

Q  3U n I n sin 
  Un turbogenerator trifazat in stea are: Sn=25MVA, Un=6,3kV, Xs=1,5Ω. Sa se
calculeze caderea de tensiune relativa de la mersul in gol la sarcina nominala a
generatorului, sarcina fiind: pur rezistiva, pur activa si pur capacitiva, in ipoteza
R=0 si Ie=ct.
Sn
I nf 
3U n

U eof  U nf U nf cos  2  sin   X s I nf / U nf 

2
 U nf
U [%]   100   100 
U nf U nf


 [ cos  2  sin   X s I nf / U nf 
2
 1]  100
Pentru sarcina pur rezistiva: cos   1, sin   0

Pentru sarcina pur inductiva (φ= π/2): cos   0, sin   1

Pentru sarcina pur inductiva (φ= -π/2): cos   0, sin   1