CAPITOLUL 29

INSTALATII ELECTRICE DE PUTERE (FORTA)

Generalitati
Instalatia electrica defineste un ansamblu de echipamente electrice interconectate intr-un spatiu dat,
formand un singur tot si avand un scop functional bine determinat.
Orice instalatie electrica presupune o serie de echipamente electrice, precum si interconexiunile dintre
acestea, realizate prin diferite tipuri de conductoare electrice.
Prin echipament electric se intelege, in general, orice dispozitiv intrebuintat pentru producerea,
transformarea, distributia, transportul sau utilizarea energiei electrice.
Receptoarele electrice sunt dispozitive care transforma energia electrica in alta forma de energie utila.
Receptoarele electrice se impart in :
- receptoare de iluminat, cuprinzand corpurile de iluminat prevazute cu surse electrice de lumina ;
- receptoare de forta, care pot fi electromecanice (motoare electrice, electromagneti, electroventile),
electrotermice (cuptoare electrice, agregate de sudura) sau electrochimice (bai de electroliza).
Tipul receptoarelor electrice are o influenta majora asupra alcatuirii intregii instalatii din care acestea
fac parte, determinand atat tipul si caracteristicile restului echipamentelor si ale conductoarelor
electrice, cat si tehnologia de executie.
Instalatiile de forta sunt circuite primare cu rol de distributie si de protectie a receptoarelor.
Dintre instalatiile de forta cele mai reprezentative sunt instalatiile pentru alimentarea motoarelor
electrice.
Instalatia electrica a unui utilaj contine un tablou de distributie, numit pe scurt tablou de utilaj TU, care
alimenteaza receptoarele cu energie electrica de la un punct de distributie (bornele de intrare), permite
conectarea-deconectarea si realizeaza protectia receptoarelor si a conductarelor electrice.
Instalatiile de forta de joasa tensiune sunt constituite din totalitatea coloanelor si circuitelor de utilaj
sau receptor.
Prin coloana se denumeste ansamblul elementelor conductoare de curent, care alimenteaza un tablou
de distributie, iar prin circuit ansamblul elementelor conductoare de curent, care alimenteaza unul
(circuit de receptor) sau mai multe receptoare (circuit de utilaj).
Cablurile de energie sunt foarte mult utilizate in realizarea instalatiilor de alimentare si distributie in
joasa tensiune.
In interiorul cladirilor, montarea cablurilor se poate face:
- pe pereti, sub plansee sau in subsolurile tehnologice ;
- in tunele sau in canale de cabluri din beton;
- in blocuri de cabluri si in tuburi sau tevi de protectie.
Sustinerea cablurilor se realizeaza cu console sau suporturi din cornier, suporturi prefabricate (paturi
de cabluri) prin asamblarea carora se obtin stelaje si rafturi de forma dorita, scari verticale pe pereti,
jgheaburi metalice sau din alt material necombustibil, cabluri portante din funii de otel etc.
Cablurile montate in exteriorul cladirilor se introduc in santuri sapate in pamant si se protejeaza prin
caramizi si tevi de otel sau beton. In zonele cu densitate mare de retele tehnologice subterane, se
admite pozarea in aer liber a retelelor de cabluri exterioare pe estacade, poduri suspendate sau tuburi
de protectie (cabluri nearmate).
Pentru montare se folosesc o serie de accesorii: scoabe, bride sau suporturi de sustinere si fixare ;
mansoane de legatura si mansoane de derivatie; cutii terminale care asigura protectia cablului contra
umezelii sau poluarii si racordarea cablului la aparatura adiacenta.

1
Masina asincrona
Motorul electric asincron este o masina electrica simpla, robusta, usor de manipulat, ieftina, avand un
randament bun si un cuplu de pornire ridicat. El este caracterizat printr-o viteza de functionare care
variaza cu sarcina (la frecventa constanta a curentului de alimentare).
Cand motorul asincron functioneaza in gol, el absoarbe un curent aproape in intregime reactiv
(pentru magnetizarea circuitului sau magnetic). Pentru pierderile in fier si in infasurari, mecanice si de
ventilatie, el absoarbe un curent activ redus. In aceasta situatie, factorul sau de putere (cos φ) este
foarte mic la mersul in gol, deci un dezavantaj.
Motoarele electrice asincrone sunt de mai multe tipuri si anume:
- cu rotorul bobinat (si cu inele colectoare);
- cu rotorul in scurtcircuit;

Masina asincrona poate functiona in 3 regimuri:

- regim de motor;
- regim de generator;
- regim de frana electromagnetica.
Masina asincrona trifazata are doua parti constructive de baza :
- statorul, parte imobila: care cuprinde miezul feromagnetic, carcasa cu talpile de prindere in fundatie,
infasurarea statorica, scuturile cu lagare, cutia de borne, dispozitivul cu perii (numai la unele tipuri);
- rotorul, parte mobila, care cuprinde miezul feromagnetic rotoric, infasurarea rotorica, inelele de
contact (numai la unele tipuri).

Principiul de functionare
Prin intermediul inductiei electromagnetice campul magnetic invartitor va induce in infasurarea
rotorica o tensiune. Aceasta tensiune creeaza un curent electric prin infasurare si asupra acestei
infasurari actioneaza o forta electromagnetica ce pune rotorul in miscare in sensul campului magnetic
invartitor. Motorul se numeste asincron pentru ca turatia rotorului este intotdeauna mai mica decat
turatia campului magnetic invartitor, denumita si turatie de sincronism. Daca turatia rotorului ar fi
egala cu turatia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inductie electromagnetica, nu s-
ar mai induce curenti in rotor si motorul nu ar mai dezvolta cuplu.Turatia motorului se calculeaza in
functie de alunecarea rotorului fata de turatia de sincronism, care este cunoscuta, fiind determinata de
sistemul trifazat de curenti.

2
Alunecarea se noteaza cu s si se determina cu relatia:
n 1−n2
s=
n1
s ∈( 0 ÷ 1)
unde,
n1 este turatia de sincronism;
n2 este turatia rotorului.
Turatia de sincronism se determina cu relatia:
60 ∙ f
n1 =
p
❑
unde, ❑
f este frecventa tensiunii de alimentare ( 50 Hz pentru reteaua din Romania)
p este numarul de perechi de poli ai infasurarii statorice.
Turatia masinii, in functie de turatia campului magnetic invartitor si in functie de alunecare este:
n2 =n1 ∙ ( 1−s )
Se observa ca alunecarea este aproape nula la mersul in gol (cand turatia motorului este aproape egala
cu turatia campului magnetic invartitor) si este egala cu 1 la pornire, sau cand rotorul este blocat.
Cu cat alunecarea este mai mare cu atat curentii indusi in rotor sunt mai intensi.
Sensul de rotatie al motorului de inductie se inverseaza schimband sensul de rotatie al campului
invartitor. Aceasta se realizeaza schimband doua faze intre ele.
Motorul asincron cu rotorul in colivie este mai ieftin si mai fiabil decat motorul cu rotorul bobinat
pentru ca periile acestuia se uzeaza si necesita intretinere. De asemenea, motorul cu rotorul in colivie
nu are colector si toate dezavantajele care vin cu acesta: zgomot, scantei, poluare electromagnetica,
fiabilitate redusa si implicit intretinere costisitoare.
Datele nominale electrice si mecanice ale motorului sunt tiparite pe eticheta fixata pe acesta.

Conexiunile electrice ale motoarelor asincrone trifazate se fac , de regula, prin 6 borne. In acest
mod se pot realiza doua moduri de conectare, respectiv in stea si in triunghi.

Conectarea in stea

U ln =√ 3 ∙ U W
I ln =I W

3
Conectarea in triunghi

U ln =U W
I ln =√ 3 ∙ I W
Trebuie verificat ca tensiunea nominala a motorului corespunde cu cea a retelei in tot domeniul de
comutare.
Pornirea motorului electric asincron
In cazul consumatorilor racordati direct la reteaua de joasa tensiune a furnizorului, pornirea motoarelor
electrice se face:
a) direct, pentru:
- motoare monofazate (cu tensiunea de 220V) cu puteri pana la 4kW inclusiv
- motoare trifazate (cu tensiunea intre faze de 380V) cu puteri pana la 5,5 kW
inclusiv
b) cu aparate de pornire (pentru motoare cu puteri mai mari decat cele de la punctul a), la tensiunile
respective.
La consumatorii alimentati din posturi de transformare proprii, puterea celui mai mare motor care
porneste direct se determina prin calcul pe baza verificarii stabilitatii termice si electrodinamice a
transformatoarelor de alimentare, dar nu se va depasi 20% din puterea transformatoarului din care este
alimentat si va fi racordat direct la tablou general.
Procedee de pornire si de functionare
Cele mai importante solutii legate de pornirea si functionarea motoarelor asincrone trifazate sunt:
- pornirea electromecanica:
- pornirea directa;
- pornirea stea triunghi.
- pornirea electronica:
- pornirea cu softstartere si contactoare statice;
- pornirea cu convertizoare de frecventa
Pornirea electromecanica
Pornirea directa
In aplicatiile simple si uzuale la puteri mici (pana la 2,2 kW), motoarele trifazate sunt conectate
direct la retea. Aceasta se face, de obicei, cu un contactor electromecanic.
In aceste situatii, prin conectarea la o retea cu tensiune si frecventa fixe ,turatia motorului se afla
doar cu putin sub turatia sincrona.
La pornire (s = 1) apare un curent de pornire de valoare ridicata, avand valoarea de pana la de 10
ori curentul nominal In.

4
Schema de pornire directa a unui motor asincron folosind sigurante fuzibile, contactor si releu termic

Elemente componente ale schemei

Sigurante fuzibile - asigura protectia circuitului si/sau a motorului la curentii de scurtcircuit. Cele
fuzibile pot fi sigurante cu filet sau sigurante MPR

Contactorul electric - indeplineste functia de aparat de manevra, inchizand sau deschizand circuitul
principal, la comanda voita a unui operator. Cand in instalatia protejata se produce ceva anormal,
deschiderea sa poate fi provocata si in mod automat, de un releu.

Releul termic - asigura protectia instalatiei impotriva suprasarcinilor, comandand deschiderea

contactorului cand curentul depaseste valoarea normala un timp indelungat. Se obtine, in felul acesta,
un ansamblu cu care se poate realiza atat operatiile de manevra, cat si de protectie a instalatiei.
Releele termice nu actioneaza imediat ce valoare curentului creste, ci dupa o anumita perioada de timp
care este invers proportionala cu curentul; cu cat valoarea acestuia este mai mare, cu atat intervalul de
timp este mai mic.

5
Butoanele de comanda - se utilizeaza in instalatiile elctrice pentru comanda aparatelor de actionare.
Butoanele sunt prevazute cu unul sau mai multe grupuri de contacte ND si NI. Bornele acestor
contacte sunt marcate cu cifre: pare pentru ND si impare pentru NI. Butonul dublu de actionare se
utilizeaza pentru comanda de pornire si oprire in instalatiile electrice de automatizare. In carcasa
aparatului se afla un buton ND si un buton NI cu un pol comun care poate fi separate la nevoie de catre
beneficiar.
Butoanele de comanda servesc in special pentru comanda voita de la distanta a contactoarelor, fiind
folosite indeosebi pe masini-unelte, ascensoare, masini de ridicat, pupitre de comanda etc.
Rolul butonului de comanda este de a inchide sau de a intrerupe un circuit electric. Butoanele de
comanda sunt actionate numai manual. In general, ele au o sigura pozitie stabila, la care revin indata ce
butonul nu mai este actionat; de accea, prin butoanele de comanda se dau numai comenzi de scurta
dutara. Exista insa si butoane cu retinere care se mentin in pozitia comandata (de ex. Butoanele
ciuperca - de avarie).

In marea majoritate a aplicatiilor butoanele de comanda sunt amplasate pe usile tablourilor de utilaj
impreuna cu lampile de semnalizare.

Culori caracteristice pentru butoane si semnificatia lor

Culoare Seminificatie Aplicatii tipice
Oprire de urgenta
ROSU AVARIE
Combaterea incendiilor
Interventie pentru a elimina conditiile
GALBEN Anormal anormale sau a evita modificari
nedorite
VERDE Normal Start in conditii de siguranta
ALBASTRU Actiune fortata Functie de resetare
6
 Start/ON ( preferat)
ALB
Stop/OFF
Start/ON
GRI Nu au atribuita o seminficatie speciala
Stop/OFF
Start/ON
NRGRU
Stop/OFF( preferat)

Culori caracteristice pentru indicatoare luminoase si semnificatia lor

Culoare Seminificatie Explicatie Aplicatii tipice
Avarie Atentionare asupra unui Scaderea presiunii in
pericol posibil sau a unei sistemul de ungere
stari ce impune o interventie Temperatura in afara
ROSU imediata limitelor (sigure) date
Echipamente oprite prin
actiunea unui dispozitiv de
protectie
Anormal Stare critica preexistenta Temperatura (sau presiunea)
diferite de valorile normale
GALBEN Suprasarcina a carei durata
este admisibila
Resetare
Normal Indicarea conditiilor de Lichid de racire circulant
functionare sigura sau Comanda automata
VERDE
validarea continuarii a cazanului pornita
functionarii Masina pregatita de pornire
Actiune Actionare necesara prin Inlaturare obstacol
ALBASTRU
fortata operator Comutare pe avans
Neutrala Orice semnificatie: se poate Motorul in mers
utiliza cand nu este clar ce Indicarea regimurilor de
culoare ar fi potrivita (rosu, lucru
ALB
galben sau verde); sau
pentru
confirmare

Pentru butoane luminoase sunt valabile ambele tabele, primul tabel indicand functia butoanelor

Schema de pornire stea- triunghi a unui motor electric

7
Schema pentru inversarea senului unui motor electric

Pornirea electronica
Dispozitivele electronice de putere servesc pentru adaptarea continua (fara trepte) a marimilor fizice
(de exemplu turatia sau momentul de rotatie) la procesul de productie. Astfel energia este preluata
de la reteaua electrica de alimentare, parametrii ei sunt prelucrati de catre electronica de putere, si
energia este livrata consumatorului (motorul electric) sub forma necesara procesului.
Contactoare statice

Contactoarele statice permit o comutare rapida si fara zgomot a motoarelor asincrone trifazate sau
a sarcinilor rezistive. Conectarea se face automat, la momentul optim, astfel eliminandu-se curentii
si supratensiunile nedorite.

Softstartere

Aceste echipamente comanda aplicarea tensiunii retelei de la 0 la 100 % intr-un timp care poate fi
reglat. Motorul porneste aproape fara socuri.
8
Reducerea tensiunii conduce la o reducere patratica a cuplului de rotatie in raport cu pornirea
normala a motorului. Softstarterele se utilizeaza in special pentru pornirea motoarelor cu sarcina cu
variatie patratica (de exemplu pompe sau ventilatoare).

Convertizoare de frecventa

Convertizoarele de frecventa transforma reteaua de curent alternativ mono – sau trifazat cu

tensiune constanta si frecventa constanta intr-o retea trifazata noua, cu tensiune variabila si
frecventa variabila. Aceasta reglare simultana a tensiunii/frecventei permite realizarea unui reglaj
continuu al turatiei motoarelor asincrone trifazate.
Actionarea poate dispune de cuplul nominal chiar si in functionare la turatii mici.

Scheme de pornire cu sofstarter

Schema de pornire a motorului asincron legat in conexiune stea

Conectarea punctului de stea la conductoarul PE sau N nu este permisa in cazul functionarii impreuna
cu un contactor static, respectiv softstarter. Acest lucru este valabil in special pentru startere cu doua
faze active.

9
Schema de pornire a motorului asincron legat in conexiune triunghi

Schema de pornire a motorului electric folosind convertizoare de frecventa

10
Aplicatii cu motoare electrice
Schema de comanda automatizat pentru pompe cu presostat monopolar

Schema de comanda automatizat pentru pompe cu plutitor tripolar

11