PORNIREA MOTOARELOR ASINCRONE

TRIFAZATE INTR-O ANUMITA ORDINE

Am alest aceasta tema deoarece, motoarele asincrone trifazate, fiind construite ntr-o
gam extins de puteri, acestea sunt folosite la foarte multe aplicaii: de la motoare pentru
componente electronice (hard-disk, imprimanta) pn la actionari electrice de puteri foarte mari
(pompe, locomotive, macarale).

Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ, care la frecventa data a retelei,
functioneaza cu turatie variabila cu sarcina. n continuare, vor fi prezentate numai motoarele
asincron fara colector, numite obisnuit motoare asincrone sau de inductie, care sunt cele mai
robuste si sigure n exploatare, motiv pentru care sunt cele mai utilizate.

Mainile electrice asincrone sunt cele mai utilizate maini n acionrile cu maini de curent
alternativ. S-au dat mai multe definiii n ceea ce privete maina electric asincron. Dou dintre
cele mai folosite definiii din domeniul acionrilor electrice sunt:

O main asincron este o main de curent alternativ pentru care viteza n sarcin i
frecvena reelei la care este legat nu sunt ntr-un raport constant.
O main este asincron dac circuitului magnetic i sunt asociate dou sau mai multe
circuite ce se deplaseaz unul n raport cu cellalt i n care energia este transferat de la partea
fix la partea mobil sau invers prin fenomenul induciei electromagnetice.

O caracteristica a mainilor asincrone este faptul c viteza de rotaie este puin diferit de
viteza cmpului nvrtitor, de unde i numele de asincrone. Ele pot funciona n regim de
generator (mai puin rspndit) sau de motor. Cea mai larg utilizare o au ca motoare electrice
(n curent trifazat), fiind preferate fa de celelalte tipuri de motoare prin construcia mai simpl
(deci i mai ieftin), extinderea reelelor de alimentare trifazate i prin sigurana n exploatare.

La aceste motoare, viteza scade puin cu sarcina; din acest motiv caracteristica lor mecanic
se numete caracteristic tip derivaie. Motoarele asincrone se folosesc n acionrile n care se
cere ca turaia s nu varieze cu sarcina: maini-unelte obinuite, ventilatoare, unele maini de
ridicat, ascensoare, etc.
 Motorul de inducie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit motor
electric n acionrile electrice de puteri medii i mari. Statorul motorului de inducie este format
din armtura feromagnetic statoric pe care este plasat nfurarea trifazat statoric necesar
producerii cmpului magnetic nvrtitor. Rotorul este format din armtura feromagnetic rotoric
n care este plasat nfurarea rotoric. Dup tipul nfurrii rotorice, rotoarele pot fi de tipul:

1. rotor n colivie de veveri (n scurtcircuit) - nfurarea rotoric este realizat din bare
de aluminiu sau, mai rar, cupru scurtcircuitate la capete de dou inele transversale.
2. rotor bobinat - capetele nfurrii trifazate plasate n rotor sunt conectate prin interiorul
axului la 3 inele. Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin intermediul a 3
perii.

PARTI COMPONENTE SI MODUL DE FUNCTIONARE

Motorul asincron este compus din armatura statornica (stator) si armatura rotorica (rotor).

Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are n crestaturi o nfasurare
monofazata sau trifazata care se conecteaza la retea si formeaza inductorul motorului.

Rotorul este format tot din pachete de tole, dar n crestaturi poate avea o nfasurare
trifazata concetata n forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o nfasurare n scurt circuit
de tipul unei colivii.

De aceea, dupa forma nfasurarii rotorului, masinile asincrone se mai numesc "motoare
asincrone cu inel" sau "motoare aisncrone cu rotorul n scurt circuit" sau "rotorul n colivii".

n afara de aceste parti, motorul mai are, n functie de destinatie, de tipul de protectie la
patrunderea apei si a corpurilor straine n motor, de forma constructiva, de sistemul de racire, de
putere si tensiune o serie de elemente constructive:

- portperii;

- carcasa;

- scut;

- rulmenti;

- cutia cu placa de borne stator;

- borna de putere la pamnt.

Notarea nfasurarilor statorice si rotorice se face conform STAS 3530-71. La nfasurarea

statorica trifazata cu cele sapte capete scoase, bornele sunt notate astfel:

- "a" pentru conexiunea n stea;

- "b" pentru conexiunea n triunghi;

- "U", "V", "W", pentru cordoanele de alimentare ce se leaga la borne.

Domenii de utilizare

Se utilizeaza aproape n exclusivitate ca motor n actionarile cu turatie practic constanta si

mai rar la turatii variabile, din cauza instalatiilor de alimentare costisitoare. Motoarele asincrone
trifazate formeaza cea mai mare categorie de consumatori de energie electrica din sistemul
energetic fiind utilizate n toate domeniile de activitate. Motoarele monofazate sunt utilizate n
special n instalatii de uz gospodaresc.

Functionare

Se considera un motor asincron cu cte o nfasurare trifazata pe fiecare din cele doua
armaturi. Daca nfasurarea statorica se conecteaza la o retea trifazata de tensiune si frecventa
corespunzatoare ea va fi parcursa de un sistem trifazat de curenti care vor produce n intrefier un
cmp magnetic nvrtitor, cu viteza unghiulara W1. Daca armatura rotorica cere n acel moment
viteza unghiulara W, ntr-o nfasurare de faza a ei, denumita secundara, se induce t.e.m.

(A) e2=(W1-W)W2KW2fcos(W1-W)t=W2WaKW2fcosW2t

unde: W2 este pulsatia t.e.m. induse

W2 este viteza relativa dintre cmpul inductor si rotor

Daca nfasurarea rotorului se nchide, ea va fi parcursa de curenti, care, la rndul lor,

produc un cmp nvrtitor de reactie cu o sinteza unghiulara fata de nfasurarea care l-a produs:

(B) W2=W2/p=W1-W/p=W1-W

Fata de stator, cmpul de reactie are viteza unghiulara:

W+W2=W+(W1-W)=W1
 Adica, indiferent de turatia rotorului, cmpul inductor si cel de reactie au aceeasi viteza
relativa fata de stator. Deci, cele doua cmpuri sunt fixe ntre ele si se pot nsuma, dnd un cmp
rezultant n ntrejur. Prin interactiunea dintre acest cmp si curentii din nfasurari, se exercita
ntre cele doua armaturi un cuplu electromagnetic.

Relatia: e2=(W1-W)W2KW2fcos(W1-W)t=W2W2KW2fcosW2t arata ca n nfasurarea

rotorica sunt curenti, deci se poate exercita un cuplu numai daca e20, adica WW1. n acest caz
se spune ca se poate exercita un cuplu numai daca rotorul aluneca fata de cmpul nvrtitor
inductor.

Aceasta alunecare, valori relative, este definita din relatia:

(C) D=(W1-W)/W1=(n1-n)n1=(W1-W)/W1=W2/W1=2/1

unde n general, W=2pn si W=2p

Regimurile de functionare a motoarelor asincrone

Analiza regimurilor de functionare ale motoarelor asincrone se face n functie de turatia

relativa n2 a rotorului fata de cmpul nvrtitor inductor produs de stator, adica de turatia n2=n1-
n.

Regimul 1. La n E(0;n1), deci D E(0;1) t.e.m. indusa n conductoarele nfasurarii

scurtcircuitate a rotorului, e=(vxB)Dl, produce curentul I2, iar forta DF=I2DlxB, care actioneaza
asupra conductoarelor, are tendinta sa accelereze rotorul catre turatia n1 a cmpului nvrtitor. n
acest caz, masina primeste energie electrica si dezvolta la arbore un cuplu magnetic, functionnd
n regim de motor.

Regimul 2. Daca turatia rotorului este n>n1, deci n2<0 si D<0, t.e.m. indusa si schimba
polaritatea, deci si I2 iar forta DF se opune ccresterii turatiei "n" a rotorului. Deci, pentru
mentinerea acestei turatii, trebuie ca masina sa primeasca energie mecanica si da energie
electrica, functionnd n regim de generator.

Regimul 3. Cnd rotorul este rotit n sens opus cmpului nvrtitor inductor, deci are fata
de acesta turatia n2=n1+n si alunecarea D>1 t.e.m. indusa produce pe I2, iar DF are sens opus fata
de n. n acest caz, motorul primeste energie mecanica pe la arbore sa mentina turatia n n sens
opus lui DF si energie electrica de la retea, sa aduca rotorul catre turatia de sincronism. Motorul
functioneaza n regim de frna,.

n exploatarea motoarelor electrice sunt ntlnite toate regimurile de functionare

mentionate, dar regimul de baza este de motor.
Ecuatiile de functionare

Ecuatiile se stabilesc pentru marimile de faza din stator (primar) si din rotor (secundar). Ca si
la transformator, n afara fluxului util care este comun celor doua nfasurari exista si fluxuri de
dispersie sau de scapare.

Lund aceleasi sensuri de referinta pentru curenti:

- primar - I1

- secundar - I2

Ca si la transformator, ecuatiile tensiunilor pentru doua faze omologate se deduc ca si

ecuatiile transformatorului, avnd aceeasi forma, cu deosebirea ca U2=0, nfasurarea secundara
(rotorica) fiind n scurtcircuit (Rp=0) :

U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1

0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2

Daca ecuatiile:

(D) U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1

(E) 0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 si

(F) -U2=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2

Cmpul nvrtitor de la motorul asincron are fata de nfasurarea rotorica pulsatia

W2=pW2.

Totodata, avnd n vedere conventia de sume facuta pentru t.e.m. indusa de fluxurile utile
n cele doua nfasurari la masina asincrona, t.e.m., E1 si E2 au valorile:

(G) E1=-jw1/2.w1kw1f=-jp21w1kw1f

(H) E2D=-jw2/2.w2kw2f=-jp22w2kw2f=DE2 unde,

kw1 si kw2 sunt factorii de nfasurare care tin seama de modul de repartitie a nfasurarilor n
crestaturi, w2=sw1, n baza relatiei (C) iar E2 este t.e.m. cnd n=0, D=1 si 2=1 (rotor calat)

Daca relatiile (D) si (E) se nlocuieste E2D=DE2 din (F) si x02D=w2L02=Dw1L02=Dx02, apoi
se mparte cu D0, se obtine:

(I) 0=(R2/D)I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2
 Aceasta relatie corespunde unui rotor echivalent si conduce la un motor echivalent la care
tensiunile si curentii din stator si rotor au aceeasi frecventa ca la transformator, dar apare
rezistenta rotorului variabila cu alunecarea s definita din relatia (C) si care se va lua ca
parametru. Daca relatia (I) este pentru un motor trifazat ca si statorul si se nmulteste cu raportul
t.e.m. scos din relatiile (H) si (G), pentru s=1:

(J) E1/E2=(w1kw1/w2kw2)=kI

se obtine ecuatia rotorului:

(K) U1=R1J1+jx01I1-E1=Z1J1-E1

(L) 0=R2/2.I2+jx02I2+E1=Z2I2+E1

n care marimile raportate au, ca si la transformator, valorile:

R2=K2iR2

X02=K2iX02

I2=I2/K1

E1=K1E2

Z2=K2iZ2

Bilantul de putere, randamentul si factorul de putere

Puterea activa absorbita de motorul asincron trifazat de la retea este:

P1=3UIcosj=3U1cosj

Facnd bilantul puterilor active, se obtine ca si la transformator pentru motorul monfazat.

P1=3(R1I21+(R2/s).I22+R1mI210a)=

=3(R1I21+R2I22+(1-s)/sR2I22+R1mI210a=

=Pw1+Pw2+PFe+(1-s)/s.Pw2

Puterea transmisa rotorului prin inductie, numita putere electromagnetica, se poate face
astfel:

Pe=P1-Pw1-PFe1=Pw2+(1-s)/s.Pw2=Pw2/s=(3R2I22)/s
Iar puterea mecanica transmisa rotorului:

Pmec=Pe-Pw2=Pw2/s-Pw2=(1/s-1)Pw2

Scaznd pierderile de frecare si ventilatie Pv a elementelor n miscare se obtine, puterea

utila la arbore:

Pu=Pmec-Pv=P2

Daca se iau n vedere relatiile:

P1=3UIcosj=3UIcosj si PU=Pmec-Pv=P2

Se reprezinta schema bilantului de puteri si se deduce expresia randamentului motorului asincron

trifazat:

h=P2/P1=(3UIcosj-(PW1+PW2+PFe+PV)/3UIcosj

Facnd bilantul puterilor reactive, ca si la transformator se obtin:

Q1=3UIsinj=3(x01I21+x02I22+x1mI21n)=Q01+Q02+Qn1

Unde puterile reactive necesare crearii cmpurilor de dispersie Q01 si Q02 sunt neglijabile fata de
puterea Qn-3x1mI21n necesara mentinerii cmpului magnetic principal care este practic constant de
la functionarea n gol la sarcina.

Ca surse de putere reactiva se pot utiliza baterii de condesatoare sau motoare sincrone, iar
motorul primeste de la retea numai puterea activa.

Caracteristicile motoarelor cu rotoare de constructe speciala

Motoarele cu rotorul bobinat si inele sunt costisitoare, greu de ntretinut, iar cele cu colivie
normala (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic si curentul mare. De aceea, fara a modifica
statorul, se folosesc forme constructive de rotoare cu bare nalte sau colivii duble care, la aceeasi
putere, au la pornire cuplu mare si curent mic.

Coliviile rotoarelor se realizeaza prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din
crestaturi la inele frontale de scurtcircuit. n acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu, cupru,
bronz sau alama.
Pornirea si schimbarea sesnului de rotatie a motoarelor asincrone

Alegerea motorului si a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr al

mecanismului de antrenat si de curentul de pornire admis pentru motor. Totodata, pornirea
trebuie sa se faca fara socuri periculoase pentru elementele transmisiei.

Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat

Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistente n circuitul rotorului.
n general MpM=(1,5.1,8)Mn pentru reducerea timpului de pornire. Avnd rezistenta Rp n
circuitul rotoric si cuplnd motorul la retea, apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune n miscare
rotorul, punctul de functionare deplasndu-se din A catre B. Cnd ajunge n B, trece pe
caracteristica care are Rp<Rp n punctul C si procesul pornirii continua pna cnd punctul
de functionare ajunge n punctul H corespunzator cuplului rezistent Mn al mecanismului.

Trebuie mentionat ca valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce si prin introducerea

n circuitul rotoric a unui reactante xp, pentru s=1. Dar n acest caz scade cuplul de pornire Mp,
cuplul critic MkM si alunecarea critica sk, cum reiese din relatiile corespunzatoare daca se pune n
loc de x02 valoarea x02+xp, si nu prezinta avantaje.

Pornirea motoarelor cu rotorul n scurtcircuit (colivie)

Conectarea direct la retea este utilizata curent unde retelele de alimentare si

mecanismele antrenante permit acest lucru. STAS 17640-70 stabileste pentru motoarele cu puteri
pna la 132KW valorile Ip=(4.7,5)In, Mp=(1,2.2,2)Mn si l=1,9.2,4. Aceste date depind de fiecare
motor n parte, de putere si turatie.

Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele sapte capete ale
nfasurarii statorice si n care pot functiona n triunghi la tensiunea retelei trifazate la care se va
cupla. Deci, un motor cu tensiunile de lucru 220-380V se poate porni stea-triunghi numai la
reteaua de 220V. n momentul pornirii, se conecteaza K1 si curentul de linie este:
Iyp=UI1r/Zk=U1/3Zk. Daca pornirea se face diret n triunghi, curentul de linie ar fi:
Idp=3Ip=3(U1/Zk)=3Iyp, adica de trei ori mai mare dect la pornirea n stea. Dar la pornirea n
stea, avnd o reducere de tensiune U1=U13, cuplul de pornire scade tot de trei ori si motorul nu
poate porni n plina sarcina.

Reducerea tensiunii de alimenatre pentru reducerea curentului de pornire se mai face la

motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor cobortoare cu una doua trepte de tensiune.
 Dupa trecerea prizelor pe pozitia de tensiune minima se nchide K2 apoi K1 si motorul
porneste cu tensiunea redusa.

Cnd motorul ajunge la turatia normala, se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare, si
n final se deschide K2 apoi se nchide K3, alimentnd motorul la tensiunea retelei.

Accelerare cu limitare de curent. Curentul este reglat la o valoare prestabilita, care

controleaza cuplul si asigura o accelerare lina pana la turatia de regim. In momentul pornirii-
t0 , tensiunea este fixata la o valoare prestabilita si curentul incepe sa creasca (cresterea este
reglata). Cand motorul incepe sa se roteasca - t1, curentul continua sa creasca cu aceeasi panta
pana la momentul t2. Curentul este limitat si ramane constant pana la momentul t3, accelerand
motorul constant, cu o rata dictata de caracteristica mecanica a sistemului de actionare. La
scaderea curentului in intervalul t3-t4, viteza motorului continua sa creasca pana la atingerea
turatiei de regim. In acest moment poate fi aplicata o descrestere a pantei de accelerare, pentru a
trece cat mai lina la turatia de regim. La intrarea in regimul de functionare, dispozitivul
electronic este scos din circuit. Metoda este recomandata pentru sarcini cu inertie redusa, la care
consideratia primara este de a reduce curentul de pornire la valori impuse de sistemul de putere.

Accelerare liniara in timp. Este necesar un feedback realizat cu un tahomertu. La initierea

pornirii, curentul motorului creste de la t0 la t1 , depasind valoarea necesara pentru a demara
sarcina.Tahometrul preia semnalul de rotire(actionare) a sarcinii si curentul absolvit de motor
este redus imediat.Bucla include tahometrulregleaza curentul pentru a mentine constanta
acceleratia, pana la momentul t2, valoarea reglata este timpul de accelerare.

Cuplul si curentul sunt ajustate automat de conditiile sarcinii. Metoda este recomandata
pentru sarcini variate, ca echipamente portabile, la care este importanta cerinta de a avea o
accelerare lina, fara socuri.

Accelerare cu rampa de tensiunde ajustabila. Tensiunea de alimentare se regleaza in doi

pasi in functie de caracterul sarcinii (sarcina grea sau sarcina usoara). Acceleratia este liniara, cu
rampa in functie de caracterul sarcinii.Primul pas de ajustare a tensiunii(numita si "valoare de
piedestal")permite reglarea tensiunii intre 30%....95% din tensiunea nominala. In acest moment
se poate da si un impuls de tensiune ("quick start") pentru motoarele ce antreneaza sarcini cu
inertie mare , ce necesita un impuls de cuplu ridicat pentru pornire. Starterul asigura si o oprire
lina, cu o panta de decelerare de 1,4 s.metoda este utilizata acolo unde cerinta primara este de a
preveni socurile de cuplu in sistemul de actionare si sarcina.

Acclelerare cu rampa de curent. Starterul limiteaza curentul de pornire la o valoare

prestabilita, uzal de (1,5 ... 4,25) ln.Acest curent permite obtinerea unui cuplu de 6%...50% din
cuplul corespunzator tensiunii nominale. Metoda se aplica la actionarea pompelor centrifugale,
compresoarelor, ventilatoarelor,benzilor transportatoare.

Schimbarea sensului de rotatie

 Este echivalenta cu schimbarea cmpului nvrtitor, care se face prin inversarea succesiunii
a doua faze.

Comenzile automate n instalatiile electrice se realizeaza fara participarea directa a

omului. n cazul unor comenzi, omul poate da un impuls pentru realizarea unui regim de
functionare si poate sa controleze acest regim. n alte cazuri, chiar si primul impuls de comanda
este dat de dispozitive automate. Realizarea efectelor dorite, de pornire - oprire sau reglare a
diversilor parametri dintr-o instalatie se obtin prin alcatuirea unor scheme de comanda adecvate.
Schemele de comanda trebuie sa fie ct mai simple, n sensul ca ele sa fie realizate cu un numar
ct mai redus de aparate si contacte.
Pentru realizarea comenzilor automate locale si reglarii diversilor parametri, punctul de plecare
este ntotdeauna schema tehnologica a procesului asupra caruia trebuie actionat.

in functie de numarul de conductoare, dispozitive sau elemente reprezentate printr-un

singur simbol, se pot distinge doua metode de reprezentare a schemelor:

n reprezentarea multifilara, fiecare conductor sau dispozitiv/aparat aflat pe traseul

conductorului este reprezentat printr-un simbol individual;

n reprezentare monofilara, doua sau mai multe conductoare sunt reprezentate printr-o
singura linie; de exemplu, o singura linie poate reprezenta:

circuitele unui sistem polifazat;

circuitele sau conductoarele care apartin aceleiasi cai de semnal;

- circuite care urmeaza acelasi traseu fizic.

Fiecare simbol grafic trebuie realizat astfel nct:

- sa rezulte o forma ct mai simpla, dimensiuni si proportii convenabile att pentru

ntelegerea si reproducerea simbolului, ct si fata de alte simboluri;

- sa poata fi desenata usor att manual ct si prin sisteme CAD;

- sa ndeplineasca conditiile cerute de aplicarea sistemelor CAE;

- sa nu fie o reprezentare pictoriala a obiectului respectiv, majoritatea simbolurilor

indicnd functia obiectului.

Simbolurile sunt desenate astfel nct sa poata fi suprapuse pe o grila cu un anumit modul
(1,8; 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20 mm). Standardele CEI actuale folosesc grila avnd M = 2,5 mm.
 Marimea unui simbol depinde de textul sau grafica incluse si de numarul de noduri de
conexiune necesar.

Laturile dreptunghiului sau diametrul cercului trebuie sa fie un multiplu de 2M sau (pentru
simboluri mai mici) 1,5M, 1M, 0,5M.

Grosimea unei linii va fi 0,1M.

Schema de lucru cuprinde legaturile dintre aparate si masina sau dintre elementele
componente ale acestora legate ntre ele n ordinea functionala. Schema este compusa n
ntregime din circuite asezate n ordinea logica, pentru a permite ntelegerea usoara a
functionarii. Schema desfasurata se compune din doua circuite: de forta si de comanda.

Circuitele partii de comanda au destinatia de a asigura protectia la scurtcircuit a

schemei, realizeaza comenzile motorului siautomentinerea comenzilor de pornire - oprire.

Instalatia este prevazuta cu un tablou n care sunt montate toate aparatele. n functie de
numarul tablourilor se stabileste numarul regletelor cu conectori.

Foarte important n montaj este sa se dispuna de scheme de conexiuni ct mai clare, care se
pot realiza fara dificultati de lucratori cu calificare medie.

Documentatia tehnica a proiectelor de comenzi automate n instalatiile electrice cuprinde,

pe lnga diverse tipuri de scheme, specificatia echipamentelor, jurnale de cabluri si
conductoare.

Pe partea de mijloc a conectorilor se noteaza numarul conectorului. n partea stnga sunt

trecute sosirile de la aparate, iar n partea dreapta sunt trecute plecarile la aparatele din instalatie.

Aparatele sunt prevazute cu borne care permit realizarea conexiunilor. Pentru identificarea
lor se monteaza pe fiecare conductor tile de culoare alba (piese tubulare din material plastic prin
care trece conductorul de legatura), pe care se scrie cu tus negru indicativul aparatului si borna
la care pleaca conductorul, respectiv aparatul si borna de unde vine conductorul

Foarte important n montaj este sa se dispuna de scheme de conexiuni ct mai clare, care se
pot realiza fara dificultati de lucratori cu calificare medie.

Documentatia tehnica a proiectelor de comenzi automate n instalatiile electrice cuprinde, pe

lnga diverse tipuri de scheme, specificatia echipamentelor, jurnale de cabluri si conductoare.
BIBLIOGRAFIE

Constantin Ghi - Maini electrice, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2005

Ion Mihai, Dorin Merica, Eugen Mnzrescu - Manual pentru autorizarea electricienilor
instalatori, Centrul de Informare i Documentare pentru Energetic, Bucureti, 1998.