Turcu Damian Ovidiu Motor asincron trifazat Cu rotor bobinat Argument:

Masina asincrona este una dintre principalele masini de current alternative si se utilizeaza in principal ca motor , datorita constructiei sale robuste , sigurantei in functionare , costului redus precum si proprietatilor sale bune . In regimul de motor: pornire simpla , caracteristici de functionare convenabile , posibilitati de modificare a turatiei si de utilizare in scopul franarii electrice . Din aceste motive , majoritatea actionarilor electrice industriale in curent alternative se realizeaza in prezent cu motoare asincrone. Ca generator electric , masina asincrona este net infeioara masinii sincrone , principala ei deficienta fiind aceea ca , pentru a putea furniza putere electrica active, generatorul asincron este nevoit sa ia din retea putere reactiva. Din aceasta cauza , in principal , masina asincrona nu se foloseste ca generator in cadrul marilor centrale electrice.In ultimul timp ,in stransa legatura cu necesitatea dezvoltarii si a centralelor electrice de mica putere de tip hidro si eoliene , generatorul asincron si-a gasit o intrebuintare in asemenea centrale , unde poate functiona si la turatie variabila. Prima propunere de masina de tip asincron a fost facuta in 1885 de G. Ferraris , perfectionari fiind aduse ulterior , intre anii 1886-1890 , de N. Tesla si Dolivo-Dobrovolski. In prezent , masina asincrona se executa aintr-o gama larga de puteri (de la puteri de cativa wati pana la 5 MW ) ; limita puterii pentru care se pot construi masinile asincrone , determinate de rezistenta mecanica si a rotorului , este de 12 MW pentru masinile bipolare si de 20 MW pentru masinile tetrapolare. In mod obisnuit , rolul de inductor este indeplinit de stator , rotorul reprezentand indusul masinii . Excitatia se realizeaza in curent alternativ ; organul colector este de tipul cu inele colectoare. Dupa numarul de faze ale infasurarii statorice , masinile asincrone se impart in masini monofazate ( realizate , de obicei , pentru puteri pana la 0,5 kW ) si masini polifazate de regula , trifazate. Motoarele asincrone , in mod obisnuit trizazate , au o larga utilizare in actionarile electrice , datorita avantajelor pe care le au in comparative cu alte masini : constructie simpla , siguranta in functionare , cost mai redus , si alimentare directa de la retea. Actionarile cu masini asincrone au insa si dezavantaje : dificultati legate de modificarea economica si in limite largi a vitezei si faptul ca duc la inrautatirea factorului de putere. Motoarele asincrone trifazata s-au rspandit cel mai rapid in actionarile electrice. Motivele sunt urmatoarele :

a.

Distributia energiei electrice se face in sistem alternativ trifazat , acesta fiind cel mai economic sistem ; motoarele asincrone se pot cupla direct , fara elemente intermediare.

b. Motorul asincron nu are elemente componente sensibile ( ca de exemplu colectorul ) , de aceea este un motor sigur in functionare. Alt avantaj este ca viteza de rotatie este practic constanta , independenta de sarcina. Dezavantajul principal este ca reglajul vitezei se face greu , cu pierderi mari sau cu instalatii auxiliare costisitoare. Aceasta determina si domeniul de aplicare ; in general, se aplica in orice actionare unde viteza de reglare nu trebuie modificata intr-un domeniu larg. Datorita avantajelor amintite , motorul asincron este folosit in prezent in marea majoritate a sistemel;or de actionare simple , motiv pentru care s-a construit intr-o gama larga de puteri si turatii. Dezavantajele legate de reglarea vitezei in comparative cu motoarele de current continuu incep sa-si piarda din importanta odata cu progresele realizate in domeniul convertoarelor electrice cu semiconductoare. Asfel motorul asincron tinde sa ocupe pozitii tot mai importante si in sisteme de reglare pretentioase, devenind deja un concurent al motorului de current continuu. In tara noastra , constructia de masini asincrone a luat nastere abia in anii socialismului , cunoscand remarcabile succese , obtinute intr-o perioada relativ scurta. In afara acoperirii necesitatiilor interne , Romania exporta o mare parte din motoare in zeci de tari , ca unitati independente sau incorporate in utilaje sau instalatii.

Continut:

Elementele constructive de baza ale masinii asincrone sunt cele caracteristice oricarei masini electrice rotative , in constructia ei intrand doua parti constructive fundamentale: statorul si rotorul. Statorul se compune din carcasa , miezul ferromagnetic si infasurarea statorica. Carcasa se executa de obicei din fonta ( uneori din otel ) si are rolul de support al miezului , realizat ca miez cu poli plini , din tole de otel electrotehnic de 0,5 mm grosime , isolate intre ele ( miezuri cu poli aparenti se intalnesc numai la unele tipuri de micromotoare monofazate ).Infasurarea statorica de curent alternativ , repartizata , este plasata in crestaturile identice , echidistante , practicate pe periferia interioara a miezului. La masinile de putere mica si mijlocie carcasa srveste si pentru fxarea , pe cele doua parti laterale , a scuturilor portlagare.

Rotorul masinii este format din miezul rotoric , care este fixat pe arboreal masinii si infasurarea rotorica , legata la inele colectoare sau scurtcircuitata , prin constructie. Ca si cel statoric , miezul rotoric este cu poli plini si este confectionat di tole electrotehnice de 0,5 mm , isolate sau nu intre ele. Infasurarea rotorica ,

evident de tip repartizat , poate fi realizata ca sic ea din stator , pentru acelasi numar de poli si acelasi numar de faze , sau sub forma de infasurare in colivie. In primul caz se zice ca avem de-a face cu un motor cu inele sau cu rotor bobinat ,iar in al doilea caz cu un motor in colivie sau cu rotorul in scurtcircuit. La motoarele cu inele colectoare fazele infasurarii se conecteaza totdeauna in stea, capetele libere ale fazelor fiind legate le inele colectoare ( fixate pe arbore), pe care calca periile colectoare. Masinile de acest tip sunt prevazute sis u un dispozitiv de ridicare a periilor si de scurtcircuitare a inelelor , pentru eliminarea pierderilor prin frecare intre inele si perii si pentru reducerea uzurii perilor. Infasurarile bobinate se executa , in general , din cupru , iar cele in colivie din: aluminiu turnat sub presiune la masinile mici si mijlocii , respective din cupru , bronz sau alama la masinile mari. In vederea activarii aerului de racire , majoritatea motoarelor asincrone sunt prevazute cu un ventilator fixat , la unul dintre capete , pe arbore. Infasurarea statorica si cea rotorica sunt cuplate intre ele numai magnetic ; pentru a asigura un cuplaj cat mai bun , masinile asincrone se executa cu un intre fier cat mai mic ( = 0,35 0,8 mm la motoarele de putere redusa si medie , doar la motoarele de putere mare depasind 1 mm ). Puterile , tensiunile si turatiile nominale standard ale motoarelor asincrone de uz general, in serviciu continuu sunt fixate prin STAS 881 71 , pentru motoarele de puteri pana la 132 kW si prin STAS 6587 68 , pentru motoarele cu puteri intre 160 1 000 kW . Posibilitatiile de fixare sunt standardizate prin STAS 3988 74 , iar dimensiunile de montaj prin STAS 2755/2 74. Datele principale ale masinii : puterea nominala ( kW ) , tensiunea de la borne (V), curentul de linie ( A ) , tutatia ( rot/min ) , factorul de putere , frecventa tensiunii de alimentare ( Hz ) , curentul rotoric nominal ( A ) , respectiv tensiunea intre doua inele ( V ) cand rotorul este imobil si infasurarea rotorica este deschisa , sunt inscrise pe o placuta indicatoare fixata pe carcasa.

fig 2.1 Semne conventionale pentru motoare asincrone Semne conventionale pentru masinile asincrone: a - motor asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit. b motor cu rotor bobinat

2.3.3.Principiul de functionare In cele ce urmeaza se expune principiul de functionare al masinii trifazate. Aplicand la bornele infasurarii trifazate din stator un sistem trifazat simetric de tensiuni , de frecventa f1 , ca urmare a curentilor care se stabilesc in cele trei faze , in stator ia nastere un camp magnetic invartitor obtinut pe cale electromagnetica , care se roteste tata de infasurare ( deci de stator ) cu turatia n1 = . Daca rotorul masinii are turatia n , atunci turatia relativa a campului statoric fata de rotor este : n = n1 n; In fazele infasurarii rotorice se induc , prin urmare , t.e.m. de frecventa f2 = n * p = (n1 - n) p. Asadar , in infasurarea rotorului , care este un circuit electric inchis , vor circula curenti de frecventa f2. Curentii care se stabilesc in circuitul inchis al infasurarii statorice vor avea frecventa de alimentare f1 ; cum numarul de perechi de poli p din rotor este acelasi ca si in stator , campul magnetic invartitor creat prin intermediul infasurarii rotorului se roteste in raport cu aceasta infasurare cu turatia :

n2 =

= n = n1 n.

Relatiile de mai sus arata ca cele doua campuri : statoric si rotoric , au aceeasi turatie raportata la rotor respectiv aceeasi turatie n1 fata de un punct fix din spatiu fiind prin urmare fixe relativ. In aceste conditii , campul magnetic rezultant este un camp bine determinat si de viteza de rotatie fixa , constanta. Ca urmare , prin interactiunea dintre campul invartitor al masinii si curentii din rotor , masina este capabila sa dezvolte cuplul electromagnetic determinat , necesar pentru a echilibra cuplul la arbore. Din cele de mai susrezulta ca masina asincrona nu poate dezvolta cuplu decat daca n = n1 , adica numai daca rotorul si campul magnetic se rotesc asincron (de unde si denumirea masinii ) . In literatura , turatia n1 a primit denumirea de turatie sincrona , iar viteza unghiulara care corespunde 1 = 2 n1 , aceea de viteza unghiulara sincrona.Prin definitie , raportul : S = = .

defineste asa numita alunecare a rotorului fata de campul invartitor al masinii. Din relatiile de mai sus si din faptul ca : f1 = pn1 , rezulta ca intre frevventa curentilor (tensiunilor) rotorici si statorici exista relatia : f2 = Sf1; frecventa f2 , dependenta de alunecarea cu care functioneaza masina , aprimit si denumirea de frecventa de alunecare.

Schema de comand a pornirii directe a unui motor asincron trifazat

Schema de comand pentru pornirea direct a unui motor asincron

Considernd o acionare cu motor asincron cu rotorul bobinat