Sunteți pe pagina 1din 27

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL “MECANICA FINA”

Domeniul de pregatire :ELECTROTEHNIC


Calificarea: TEHNICIAN ELECTROTEHNIST (RUTA PROGRESIVA)

PROIECT
PENTRU
EXAMENUL DE OBTINERE A CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALA NIVEL 3

TEMA PROIECTULUI: PORNIREA MOTOARELOR ASINCRON


TRIFAZATE

CANDIDAT: PROFESOR INDRUMATOR


DELIU ST. DANUT STEFAN PROF. ING. MUSAT CRISTIANA

-2011-

1
CUPRINS

1.Argument

2. Prezentarea elementelor constructive si principalelor caracteristici tehnice specifice


motoarului asincron trifazat

3. Pornirea motoarelor asincron trifazate

4. Norme specifice de securitatea muncii la exploatarea motoarelor electrice

5. Asigurarea calitatii in lucrarile de exploatare a motoarelor asincron trifazate

6. Concluzii si observatii

BIBLIOGRAFIE

ANEXA :
1. Desen de ansamblu motor asincron trifazat;
2. Scheme si desene de executie ale subansamblurilor;
4. Documente de asigurarea calitatii operatiilor de asamblare, montaj si exploatare utilizate;

2
1. ARGUMENT

Modulul «Masini si aparate electrice» l- am studiat pe parcursul clasei a XII-a, in vederea


obtinerii calificarii Tehnician electrotehnist, corepunzatoare nivelului 3 din cadrul Sistemului
National de Calificari Profesionale.
Parcurgerea acestui modul mi- a asigurat dobandirea de competente profesionale
specializate cum sunt cele de identificare a tipurilor de masini si aparate electrice, de montare/
demontare si asamblare a partilor componenete si a competentelor pentru abilitati cheie respectiv,
igiena si securitatea muncii si de asigurarea calitatiii, in scopul definitivarii calificarii profesionale
si a dezvoltarii abilitatilor tehnice specializate.
Proiectul are ca tema: Pornirea motoarelor asincron trifazate
In proiect am abordat diferite metode de pornire a motoarelor asincron trifazate, urmarind;
• Succesiunea operatiunilor
• Tehnica de lucru
• Metode de verificare si control

Proiectul l- am elaborat prin parcurgerea urmatoarelor etape:


• Documentarea
• Formularea solutiilor
• Tehnologia executiei
• Analiza solutiilor propuse
• Prezentarea solutiilor
• Concluzii si observatii

3
2. PREZENTAREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE SI
PRINCIPALELOR CARACTERISTICI TEHNICE SPECIFICE
MOTORULUI ASINCRON TRIFAZAT

Maşina asincronă este o maşină de curent alternativ , cu câmp magnetic învârtitor , al cărei
rotor are turaţia diferită de cea sincronă ( a câmpului învârtitor ) , dependentă de caracteristica
cuplu-turaţie a dispozitivului cu care este cuplat . Maşina asincronă se mai întâlneşte în literatura de
specialitate şi sub numele de maşina de inducţie .
2.1. Elemente constructive
Ca orice maşină electrică rotativă , maşina asincronă este formată din cele două părţi
principale : cea fixă –statorul , iar cea mobilă – rotorul .
Statorul este compus din carcasă , scuturi şi miezul statoric , confecţionat din tole de oţel
electrotehnic de formă cilindrică cu crestături interioare în care se situează înfăşurările statorului .
Rotorul este compus dim miez rotoric de formă cilindrică alcătuit din tole de oţel
electrotehnic asamblate pe arbore şi prevăzute cu crestături periferice pentru situarea înfăşurării
rotorice . Pe arborele rotoric se mai află ventilatorul , iar la motoarele cu rotorul bobinat , inelele
colectoare .
După felul înfăşurărilor rotoarele sunt în scurtcircuit ( de execuţie normală – cu simplă
colivie , cu bare înalte şi cu dublă colivie ) sau sunt bobinate cu înfăşurări trifazate ce pot fi
conectate prin intermediul inelelor şi al periilor la reostatul de pornire sau de reglaj al turaţiei .
Intrefierul dintre stator şi rotor este limitat la valorile minime admisibile din considerente
mecanice ( 0,35 mm la motoarele mici până la 1,5 mm la motoarele mari ) .
Infăşurările se confecţionează din cupru rotund pentru motoarele de mică putere şi din bare
late de cupru pentru puteri mari . Izolaţia bobinajului între spire şi faţă de pereţii crestăturii depinde
de valoarea tensiunii , temperaturii maxime la funcţionarea în regim permanent ( dată de clasa de
izolaţie ) de forma şi dimensiunile crestăturii , precum şi de tipul bobinajului .Infăşurările rotorului
motoarelor asincrone sunt de două feluri : bobinate şi în scurtcircuit .
La rotoarele bobinate se foloseşte mai ales înfăşurarea de tip ondulat, cu bobine formate din
bare de cupru cu laturile active situate în două straturi . Capetele fazelor se conectează la cele trei
inele , situate pe arborele rotorului ( izolate între ele) în contact cu periile legater galvanic la bornele
de conectare ale reostatului de pornire de reglaj al turaţiei .
Pentru a micşora pierderile prin frecare şi uzura periilor motoarelor cu inele şi în special la
cele care nu necesită reglajul turaţiei se prevă dispozitive de scurtcircuitare a inelelor şi de ridicare a
periilor .
Motoarele cu rotorul în scurtcircuit au circuitele rotorului în formă de colivie de veveriţă
simplă , fig .1.a,b ; în figura b s-a prezentat un detaliu de rotor .

Figura 1.a

4
Figura 1. b
Ele sunt confecţionate din aluminiu sau bare înalte de cupru , scurtcircuitate la capete cu inele .
Pe lângă acestea, există rotoare dublă colivie, care prezintă din punct de vedere constructiv încă o
colivie periferică din alamă sau bronz special, cu rezistenţă relativ mare şi reactanţă de dispersie
relativ mică şi care are un rol important la pornire . Colivia interioară este de regulă confecţionată
din cupru, având o rezistenţă mică şi reactanţă relativ mare, jucând un rol important pe timpul
funcţionării .
2.2.Câmpul magnetic învârtitor
Un sistem trifazat de bobinaje parcurs de curenţi simetrici creează în întrefierul maşinii un
câmp magnetic radial , învârtitor , cu viteza de rotaţie Ω1 , proporţională cu pulsaţia ω1 a curenţilor
şi invers proporţională cu numărul de perechi de poli p , adică Ω1 = ω1/p . Sensul de rotaţie al
câmpului este cel de succesiune a curenţilor din fazele sistemului trifazat .
Câmpul magnetic total în întrefier, rezultă din însumarea celor trei câmpuri radiale
componente şi are valoarea :
3
B = Bmax sin ( α − ω1t )
2
pentru o maşină cu o singură pereche de poli .
Expresia obţinută corespunde unui câmp magnetic învârtitor cu repartiţie sinusoidală în
spaţiu, de argument α, având viteza unghiulară egală cu pulsaţia ω1.
La maşinile cu p perechi de poli , o succesiune trifazatăde bobine ocupă 2π/p din perimetrul
cercului interior al cilindrului armăturii statorice , armătura posedând p succesiuni trifazate de
bobine . La o perioadă a curenţilor trifazaţi , câmpul rotitor cu p perechi de poli se va deplasa cu un
unghi egal cu 2π/p ( în loc de 2π ca în cazul unei singure perechi de poli) şi deci viteza unghiulară a
sa va fi de Ω1 = ω1/p. Unghiul pα ( multiplul de p ori al unghiului geometric ) este denumit unghi
electric. Expresia câmpului magnetic învârtitor cu repartiţie sinusoidală a unei armături trifazate cu
p perechi de poli devine :
3 3
Bα ,t = Bmax sin ( pα − ω1t ) = Bmax sin p ( α − Ω1t )
2 2
Datorită câmpului magnetic învârtitor cu repartiţie sinusoidală în spaţiu, circuitele fazelor statorului
şi rotorului înlănţuie fluxuri magnetice simetrice sinusoidale în timp .
Pulsaţia fluxurilor din fazele statorului este identică cu cea a curenţilor statorici Ω1 = ω1/p .
Pulsaţia fluxurilor din fazele rotorului este determinată de viteza de rotaţie a câmpului învârtitor faţă
de rotor şi de numărul de perechi de poli ai acestuia ( de regulă identic cu cel al statorului ) . Dacă
exprimăm diferenţa ΔΩ dintre viteza câmpului învârtitor din stator Ω1 şi cea a rotorului Ω2 , definim
mărimea adimensională numită alunecare, notată cu s :
Ω − Ω2 ∆ Ω
s= 1 =
Ω1 Ω1 ,

adică : ∆ Ω= sΩ1

5
Folosind expresia de mai sus, putem scrie pulsaţia fluxului din fazele rotorului ca fiind
proporţională cu alunecarea şi cu pulsaţia curenţilor statorici :
ωR = ∆ω = p∆ Ω= spΩ1 = sω1
2.3. Schema electrică echivalentă a circuitelor maşinii asincrone
Funcţional, o maşină asincronă este un transformator dinamic generalizat .
Infăşurările statorului (primare sau inductoare ) alimentate la tensiuni electrice sinusoidale
simetrice sunt parcurse de curenţi simetrici şi ceează un câmp magnetic învârtitor cu repartiţie
aproximativ sinusoidală în întrefier. In înfăşurările rotorului ( secundare sau induse ) conectate în
scurtcircuit sau la elemente cu impedanţe echilibrate se induc tensiuni electromotoare (dacă viteza
de rotaţie este diferită de viteza câmpului învârtitor al curenţilor statorici, denumită viteză de
sincronism ) Curenţii rotorici creează un câmp magnetic învârtitor propriu , denumit câmp de
reacţie a indusului , cu viteza de rotaţie faţă de rotor egală cu diferenţa dintre viteza câmpului
învârtitor al curenţilor statorici şi viteza rotorului . Antrenat de rotor , acest câmp are , faţă de stator
chiar viteza câmpului învârtitor al curenţilor statorici .
Se stabileşte un câmp magnetic învârtitor rezultant principal , care induce tensiuni electromotoare
de rotaţie (dinamice ) în fazele statorului şi rotorului .Fenomenul inducţiei electromagnetice este
analog celui de la transformatoare , deosebindu-se însă de acesta prin natura sa, la transformatoare
fenomenul inducţiei electromagnetice fiind static, prin pulsaţie .
La funcţionarea ca motor, când viteza rotorului este mai mică decât cea de sincronism, câmpul
învârtitor exercită un cuplu electromagnetic asupra rotorului , antrenându-l în sensul mişcării. La
turaţia de sincronism nu se mai induc tensiuni electromotoare şi deci nici curenţi în circuitele
rotorului , cuplul electromagnetic fiind nul. La turaţii mai mari decât turaţia de sincronism , impuse
rotorului de un motor primar de antrenare , cuplul electromagnetic acţionează asupra rotorului în
sens opus mişcării , maşina asincronă funcţionând ca generator electric .
Circuitele electrice cuplate magnetic ale statorului, respectiv rotorului au rezistenţe, inductivităţi de
dispersie şi inductivităţi utile ale căror valori nu diferă de la o fază la alta, sistemul celor trei faze
fiind simetric şi echilibrat din punct de vedere electric şi magnetic .De aceea regimul permanent
simetric de funcţionare poate fi studiat pentru o singură fază, ca şi când sistemul trifazat ar fi
compus din trei scheme monofazate independente . Schema monofazată echivalentă a maşinii
asincrone, figura 2. a. este asemănătoare schemei echivalente a transformatorului .

Figura 2.a.
Ea conţine elemente de circuit ( rezistenţe , reactanţe) şi transformator dinamic ideal ( analogul
transformatorului static ideal) . Inductivităţile de dispersie ale fazelor corespund fluxurilor de
dispersie magnetică ( proporţionale cu intensităţile curenţilor din fazele respective ) ale căror linii
de câmp înlănţuie numai conductoarele fazelor statorice sau rotorice ( în crestături şi la capetele de
bobine ). Rezistenţa R01 echivalează efectul pierderilor în fier care sunt proporţionale cu pătratul
amplitudunii fluxului magnetic principal şi deci şi cu pătratul valorii efective U01 a tensiunii la
borne corespunzătoare .
Reactanţa de magnetizare

6
X 01 = ω1L01
este , ca şi la transformator , asociată inductivităţii utile L01 corespunzătoare aproximativ tubului de
flux fascicular principal ( comun , util ) care are reluctanţa Rm01 ( a întrefierului şi a miezului
statoric şi rotoric ) .
3 ( N1K1 )
2
L01 =
2 Rm 01
Factorul 3/2 intervine în expresia fluxului magnetic învârtitor , iar coeficientul de înfăşurare al
fazelor statorului K1 precum şi rotorului K2 se datorează faptului că înfăşurările au bobinele cu pas
scurtat şi sunt repartizate în crestături diferite , încât spirele N1 respectiv N2 ale unei faze nu
înlănţuie toate simultan acelaşi flux magnetic . Coeficientul de înfăşurare este deci un factor de
ponderare al înlănţuirii fluxului fascicular de către spirele înfăşurării . Valorile sale sunt apropiate
de unitate ( 0,95-0,99 ) pentru fundamentală şi zero pentru armonice .
Tensiunile cu valori efective U01 şi U02 sunt induse în fiecare fază statorică ( la pulsaţia ω1 )
respectiv rotorică ( la pulsaţia ωR = Δω = sω1 ) de către fluxul magnetic principal ( util ) rotitor .
Folosind reprezentarea în complex , se obţin expresiile :
Φ
U 01 = jω1 N1K1 m = j 4,44 f1 N1K1Φ m
2
Φ
U 02 = jsω1 N 2 K 2 m = j 4,44 sf1 N 2 K 2Φ m
2
Tensiunea U02 echilibrează căderile de tensiune în rezistenţa R2 şi în reactanţa de dispersie
∆ωL2 = sω1Lσ 2 = sX σ 2 a unei faze rotorice ( considerată în scurtcircuit ; în cazul general se includ şi
elementele circuitului exterior ) :
U 02 = ( R2 = jsX σ 2 ) I 2
Cu acestea rezultă ecuaţia de tensiune a circuitului secundar din schema echivalentă :
N K U 02  R2 
U 01 2 2 = =  + jX σ 2  I 2
N1 K1 s  s 
După efectuarea transferului , prin raportarea parametrilor circuitului secundar la cel primar , se
obţine schema echivalentă din figura 2.b. Transformatorul ideal n-a mai fost reprezentat în această
schemă , bornele sale fiind scurtcircuitate două câte două .

Figura 2.b.
Parametrii schemei electrice echivalente se pot determina pe cale experimentală cu ajutorul
încercării de mers în gol (s=0 ) şi în scurtcircuit (s=1 ) , cu rotorul calat ( blocat ) , în mod
asemănător încercării transformatorului . Datorită întrefierului mărit ( comparativ cu cel de la
transformatoare , practic nul ) , curentul de mers în gol este mai mare , iar reactanţa de magnetizare
mai mică ( de cca zece ori în unităţi relative ) faţă de cele ale transformatorului .
Pe baza schemei echivalente se studiază în mod intuitiv regimurile de funcţionare ale
maşinii .Considerând alunecarea s ca un parametru caracteristic al regimului de funcţionare , pentru

7
tensiune U 1 dată ( aplicată motorului de la reţeaua de alimentare ) se scriu fără dificultate ecuaţiile
de tensiuni şi curenţi ale maşinii :
R′ ′ ′
U 01 =  2 + jX σ 2  I 2
 s 
 
U U
I 01 = 01 + 01 = I 01R + I 01 X
R01 jX σ 1
U 1 = ( R1 + jX σ 1 ) I 1 + U 01
2.4 Caracteristicile de funcţionare ale motorului asincron trifazat
Cele mai importante caracteristici de funcţionare ale motorului asincron sunt caracteristica
cuplului funcţie de alunecare sau turaţie funcţie de cuplu , caracteristica de sarcină electrică
( curentul funcţie de alunecare ) , caracteristica randamentului şi a factorului de putere ca funcţii de
puterea utilă , la tensiune şi frecvenţă de alimentare constante . Caracteriticile naturale corespund
valorilor nominale ale tensiunii şi frecvenţei .
Caracteristicile naturale de funcţionare ale maşinilor asincrone diferă şi în funcţie de tipul
constructiv al circuitelor rotorice ( bobinate sau în scurtcircuit cu simplă colivie , cu bare înalte sau
cu dublă colivie ) .
a. Caracteristica cuplu-viteză
Dependenţa dintre cuplul electromagnetic M ce acţionează asupra rotorului ( raportat la
valoarea sa maximă Mm ) şi alunecarea motorului este reprezentată în figura .3.

Figura 3
Pentru maşinile de mare putere (sute de kW) , cu regim de funcţionare continuă , expresia cuplului
electromagnetic relativ funcţie de alunecare este următoarea :
M 2
=
Mm s sm
+
sm s
Alunecarea critică sm corespunzătoare valorii maxime a cuplului este egală cu raportul dintre

R
′ sm = 2
rezistenţa R2 şi reactanţa ramurii de sarcină X : X
Pentru motoarele industriale uzuale alunecarea critică are valori de ordinul sm = 0,08-0,3 .
Cuplul maxim este proporţional cu pătratul tensiunii de alimentare şi invers proporţional cu
reactanţa ramurii de sarcină a schemei echivalente .
Raportul dintre cuplul maxim şi cel nominal Mm/Mn , este denumit coeficient de supraîncărcare şi
are valori de ordinul 1,5 – 3,5 . Datorită dependenţei de pătratul valorii tensiunii , cuplul maxim

8
devine egal cu cel nominal la valori ale tensiunii scăzute la 0,815 – 0,535 din tensiunea nominală ,
ceea ce constituie un dezavantaj al motorului asincron .
Pentru valori mici ale alunecării s în raport cu alunecarea critică sm se aproximează :
s sm sm
+ ≈
sm s s ,
încât rezultă o porţiune liniară a caracteristicii cuplu-alunecare în jurul originii :
M s
≅2
Mm sm ,
s s s sm s
+ ≈
când sm << 1 . Pentru valorile mari ale raportului sm se aproximează sm s sm , rezultând un
domeniu cu variaţie hiperbolică a caracteristicii :
M s sm
≅2 m
Mm s când s >> 1.
b. Carateristica turaţie –cuplu ( mecanică )
reprezentata în figura 4. se obţine din caracteristica cuplu-alunecare în urma substituţiei alunecării s
în funcţie de turaţia rotorului :

Figura 4.
60 60 n 60Ω1 60ω1
n= Ω2 = Ω1 (1 − s ) = n1 (1 − s ) s =1− n1 = =
2π 2π ; n 1 ; unde 2π 2πp
este turaţia câmpului învârtitor ( turaţia de sincronism ) .
Caracteristica cuplu-alunecare sau cea echivalentă turaţie – cuplu , are trei domenii
corespunzătoare unor regimuri distincte de funcţionare a maşinii : motor
( 0 < s < 1 sau n1 > n > 0 ) , generator ( 0 >s sau n > n1 ) şi frână ( s > 1 sau n < 0 ) .
Dacă se adoptă un sens de referinţă comun pentru turaţii şi cupluri rezultă puterea
electromagnetică a motorului şi cea mecanică a generatorului cu semnul plus ( primite de maşină ) ,
iar cea mecanică a motorului şi cea electromagnetică a generatorului cu semnul minus ( generate de
maşină ). In cazul funcţionării ca frână , puterea electromagnetică ( MΩ1 ) este pozitivă ca la motor ,
iar cea mecanică pozitivă ca la generator . Puterile primite de frână sunt transformate prin efect
Joule – Lenz în conductoarele rotorului precum şi prin frecare în lagăre şi ventilaţie .

9
Regimul permanent de funcţionare ( cu turaţie constantă ) al maşinilor electrice se stabileşte
la echilibrul cuplului electromagnetic cu cel mecanic .
Cuplul mecanic depinde în general de turaţie conform caracteristicii sale experimentale .
Caracteristicile de cuplu ale motoarelor asincrone se pot intersecta cu cele ale mecanismelor
antrenate ( inclusiv cuplul datorat pierderilor prin frecarea rotorului ) într-un singur punct sau în
două puncte ( ca A şi C , figura 5 )

Figura 5.
Se arată că numai în porţiunea )AB a caracteristicii motorului rezultă puncte de funcţionare stabile (
pentru tipurile uzuale de caracteristici ale mecanismelor ) . In adevăr , pentru puncte ca A , la un
impuls de variaţie a alunecării , rezultă cupluri dinamice ce restabilesc echilibrul ( cuplul accelerator
la scăderea vitezei şi cuplu de frânare la creşterea vitezei ) pe când în jurul punctului C cuplurile
dinamice acţionează în sensul amplificării impulsului de variaţie a vitezei ( cuplul accelerator la
creşterea vitezei şi cuplu de frânare la scăderea vitezei )
Alunecarea nominală a motoarelor asincrone reprezintă numai câteva procente ( 1% - 5% )
din viteza de sincronism şi deci turaţia se modifică în mică măsură la schimbarea sarcinii . De aceea
porţiunea stabilă a caracteristicii turaţie – cuplu a motorului asincron aparţine categoriei „dure” , sau
„ rigide” a caracteristicii .
Cuplul de pornire este o mărime caracteristică importantă pentru orice motor electric .
Evident valoarea sa trebuie să o depăşească pe aceea a cuplului mecanismului antrenat pentru ca
motorul să poată porni. Expresia cuplului de pornire MP al motorului asincron se poate deduce prin
particularizarea expresiei cuplului electromagnetic pentru valoarea alunecării la pornire , s=1 .
MP 2
=
Mm s + 1
m
sm
La motoarele cu rotorul bobinat cuplul de pornire poate fi mărit cu ajutorul reostatului de
pornire care modifică valoarea rezistenţei echivalente raportată la stator , ceea ce constituie un
avantaj pentru motoarele cu rotorul bobinat care pot fi deci folosite în acţionări electrice care
necesită cupluri mari de pornire .
Trebuie să remarcăm faptul că cuplul de pornire reprezintă doar ( 0,5-1 ) % din cuplul
nominal , spre deosebire de curenţii de pornire , atât cei statorici cât şi cei rotorici cu valori de ( 5-
10 ) ori curentul nominal .Reducerea valorilor curenţilor de pornire şi creşterea concomitentă a
cuplului de pornire ale motoarelor asincrone , necesită mijloace speciale ( reostat de pornire la
motoarele cu rotorul bobinat ) fie motoare de construcţie specială ( rotor cu bare înalte sau cu dublă
colivie ) .
c. Caracteristica randamentului
Randamentul unei maşini este raportul dintre puterea utilă Pu (livrată ) şi puterea primită P1 :
P Pu
η= u =
P1 Pu + ∆P

10
pierderile de putere ∆P în motorul asincron sunt : pierderi în înfăşurările statorului ( pierderi în
cupru ∆PCu1 ) dependente de pătratul valorii efective a intensităţii curentului , pierderi în fier ( mai
ales în miezul statorului ) ∆PFe , care se datorează fenomenului de hiesterezis şi curenţilor
turbionari produşi de fluxul magnetic principal , practic independente de sarcină ca şi pierderile
mecanice ∆Pm datorite frecărilor în lagăre şi prin ventilaţie şi pierderi în circuitele rotorului ∆PCu 2 .
Puterea electromagnetică transmisă de câmp de la stator la rotor este egală cu diferenţa
dintre puterea primită de stator şi pierderile în cuprul şi fierul statorului :
P2 = P1 − ∆PCu1 − ∆PFe1
Puterea electromagnetică primită de rotor este transmisă în majoritate mecanismului cuplat
la arbore ca putere utilă şi parţial transformată în căldură ( datorită pierderilor în conductoare şi prin
frecări mecanice ) .
Pierderile în fierul rotorului sunt neglijabile deoarece viteza de rotaţie a câmpului învârtitor ,
în regim normal , faţă de rotor este foarte mică :
P2 = Pu + ∆PCu 2 + ∆Pm = P + ∆PCu 2

Suma Pu + ∆Pm = P reprezintă puterea mecanică a rotorului cuplat cu sarcina .


Pierderile mecanice şi în fier sunt aproximativ egale cu cele de la mersul în gol , iar
pierderile în cupru sunt egale cu cele de la încercarea în scurtcircuit .
Caracteristica randamentului ca funcţie de puterea utilă este reprezentată în figura 6.

Figura 6.
Se demonstrează că P = P2 (1-s ) care coroboraotă cu relaţia de mai sus conduce la :
ΔPCu2 = sP2 . Pierderile în circuitele rotorului reprezintă fracţiune s din puterea
electromagnetică P2 transmisă rotorului . Puterea mecanică reprezintă fracţiunea (1-s)P2 .
Pentru obţinerea unui randament cât mai bun alunecarea motorului trebuie să fie cât mai
mică .
d. Caracteristicile motoarelor cu rotoare de construcţe specială
Motoarele cu rotorul bobinat şi inele sunt costisitoare, greu de întreţinut, iar cele cu colivie
normală (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic şi curentul mare. De aceea, fără a modifica
statorul, se folosesc forme constructive de rotoare cu bare înalte sau colivii duble care, la aceeaşi
putere, au la pornire cuplu mare şi curent mic.
Coliviile rotoarelor se realizează prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din
crestături la inele frontale de scurtcircuit. În acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu, cupru,
bronz sau alamă.

11
3. PORNIREA MOTOARELOR ASINCRON TRIFAZATE

Problema pornirii motoarelor electrice în general se referă la :


• asigurarea unei valori minime a cuplului electromagnetic de pornire care să depăşească
valoarea cuplului rezistent al mecanismului antrenat încât pornirea să fie relativ rapidă
• limitarea curentului de pornire încât să nu fie depăşită valoarea maximă a curentului admis
de reţeaua electrică
• limitarea încălzirii motorului provocată de pierderile de energie în conductoare în cazul
curenţilor mari şi a duratei lungi de pornire
Alegerea motorului şi a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent M r al
mecanismului de antrenat şi de curentul de pornire admis pentru motor. Totodată, pornirea trebuie
să se facă fără şocuri periculoase pentru elementele transmisiei.

3.1. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat


Motoarele asincrone cu rotorul bobinat (fig. 7) se pornesc cu ajutorul reostatului de pornire
simetric sau al bobinelor de reactanţă conectate în circuitul rotoric (fig. 8) .
Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistenţe în circuitul rotorului.
În general
MpM=(1,5…1,8)Mn
pentru reducerea timpului de pornire. Având rezistenţa Rp în circuitul rotoric şi cuplând motorul la
reţea, apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune în mişcare rotorul, punctul de funcţionare
deplasându-se din A către B. Când ajunge în B, trece pe caracteristica urmatoare pana în punctul C
şi procesul pornirii continuă până când punctul de funcţionare ajunge în punctul H corespunzător
cuplului rezistent Mn al mecanismului (fig. 9).
Trebuie menţionat că valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce şi prin introducerea în
circuitul rotoric a unui reactanţe xp, pentru s=1. Dar în acest caz scade cuplul de pornire Mp, cuplul
critic MkM şi alunecarea critică sk şi nu prezintă avantaje.

a) b)
Figura 7. Motor asincron cu inele: a – ansamblu; b – rotor.

12
M
3

3
2
1

Figura 8. Pornirea şi reglarea turaţiei la motoare asincrone cu inele.

M
0 1 2
M m

M r

M p 0 M p 1 M p 2
s
s0 s1 s2 1

Figura 9.Caracteristicile mecanice la pornirea/ reglarea turaţiei motoarelor asincrone cu inele, cu


reostat rotoric.

3.2. Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie


In cazul pornirii motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit se utilizează :
a. pornirea prin conectare directă la reţea în cazurile în care puterea nominală a motorului este
mică în raport cu capacitatea de sarcină a reţelei;
b. cu autotransformator sau cu comutator stea-triunghi la tensiune redusă;
c. cu rezistoare sau bobine de reactanţă serie simetrice sau nesimetrice conectate în circuitul
statoric
Componentele unui motor asincron curotorul in colivie sunt prezentate in figura 10.

Figura 10. Componentele unui motor asincron cu rotor în colivie

13
a. Conectarea direct la reţea, este utilizată curent unde reţelele de alimentare şi mecanismele
antrenante permit acest lucru. STAS 17640-70 stabileşte pentru motoarele cu puteri până la 132KW
valorile Ip=(4…7,5)In, Mp=(1,2…2,2)Mn şi s=1,9…2,4. Aceste date depind de fiecare motor în parte,
de putere şi turaţie. Pentru pornirea motorului conectat direct la reţea se folosesc scheme de pornire
care includ aparate manuale sau contactoare (fig.11).

F b p C
F
Q
C C
M
3
M
3

a b
Figura 11. Pornirea prin conectare directă la reţea: a - pornirea directă cu ajutorul comutatorului
manual; b- pornirea directă cu ajutorul contactoarelor
Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele şapte capete ale înfăşurării
statorice şi în care pot funcţiona în triunghi la tensiunea reţelei trifazate la care se va cupla. Deci, un
motor cu tensiunile de lucru 220- 380V se poate porni stea- triunghi numai la reţeaua de 220V. În
momentul pornirii, se conectează K1 şi curentul de linie este: Iyp=UI1/Zk=U1/ 3 Zk. Dacă pornirea se
face direct în triunghi, curentul de linie ar fi: Idp= 3 3Ip∆ = 3 (U1/Zk)=3Iyp, adică de trei ori mai
mare decât la pornirea în stea. Dar la pornirea în stea, având o reducere de tensiune U1∆ =U1 3 ,
cuplul de pornire scade tot de trei ori şi motorul nu poate porni în plină sarcină.Comutarea
conexiunii statorice din stea în triunghi se realizează cu un comutator stea-triunghi cu acţionare
manuală sau automată, care realizează, aşa cum se vede în figura 12, conectarea în stea şi apoi în
triunghi a înfăşurărilor statorice ale motorului asincron cu rotorul în scurtcircuit sau bobinat.
Trecerea de la conexiunea stea la conexiunea triunghi se face după un anumit timp şi echivalează
cu trecerea de la o tensiune de alimentare redusă, la tensiunea nominală. Acest procedeu de pornire
este folosit la motoare mici şi mijlocii şi este simplu şi ieftin.

∆ M

Y
U 1 V 1 W 1


B
Y
U 2 V 2 W 2
M n B
M p Y s
sn 1
Figura 12. Pornirea stea-triunghi a motorului asincron trifazat:
a- schema electrică de principiu; b- deplasarea punctului de funcţionare.
14
Reducerea tensiunii de alimentare pentru reducerea curentului de pornire se face la motoarele mari
prin folosirea autotransformatoarelor coborâtoare cu una două trepte de tensiune.După trecerea
prizelor pe poziţia de tensiune minimă motorul porneşte cu tensiunea redusă. Când motorul ajunge
la turaţia normală, se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare, şi în final se alimenteaza motorul
la tensiunea reţelei. Datorită costului ridicat al autotransformatorului, a volumului acestuia şi a
complexităţii schemei, acest procedeu are utilizare limitată.

15
4. NORME SPECIFICE DE SECURITATEA MUNCII LA EXPLOATAREA
MOTOARELOR ELECTRICE

Indiferent de natura activitatii in orice proces de munca sunt implicate patru elemente care se
intersecteaza si influenteaza reciproc:executantul, sarcina de munca, mijloacele de productie si mediul
de munca .
Aceste elemente constituie sistemul de munca, ce reprezinta sucesiunea in timp si spatiu a
activitatii conjugate al executantului si mijloacelor de productie.
Pentru ca un proces de munca sa aiba loc se impune ca cele 4 elemente sa coexiste in spatiu si
timp si sa intre in relati reciproce. Implicit procesul de munca se constituie intr-un spatiu in care se
produc accidente de munca si imbolnaviri profesionale, dar pentru a se ajunge la cauzele producerii
acestea trebuie sa se stabileasca ce se intampla in interiorul sistemului de munca. Se constata astfel ca
atat accidentele de munca cat si imbolnavirile profesionale sunt generate de disfunctiile sistemului de
munca, de dereglarile elementelor constitutive.
Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale reprezinta scopul final al activitatii de
protectie a muncii.
Daca accidentele de munca au cauze subiective (depind de factorul uman) si se pot preveni prin
masuri organizatorice si igienico- sanitare cele care au cauze obiective (nu depind de factorul uman) se
previn in special prin masuri tehnice: mijloace de productie, mijloace individuale de protectie.
Importanta primordiala in prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale o au masurile
generale de protectie si prevenire si doar in situatiile de exceptie, cand au fost epuizate toate masurile
colective, dar pericolul a ramas, se impun ca necesitate masurile individuale de protectie .
Pentru exploatarea fara pericol a instalatiilor electrice vor fi respectate procedeele si
tehnologia prevazuta in instructiunile tehnice .
Măsurile tehnice pentru realizarea unor lucrări la instalaţiile electrice cu scoatere de sub tensiune
sunt:
• Separarea electrică a instalaţiei prin întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei sau a
unor părţi din instalaţie la care urmeazăa se lucra şi blocarea în poziţia deschis a dispozitivelor
de acţionare a separatoarelor prin care s- a făcut separarea vizibilă şi montarea plăcuţelor
avertizoare.
• Identificarea pe baza schemelor electrice a instalaţiei sau a părţii din instalaţie în care urmează a
se lucra.
• Verificarea lipsei de tensiune urmată imediat de legarea la pământ şi în scurtcircuit cu ajutorul
aparatelor portabile de masura a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune.
• Delimitarea materială a zonei de lucru, trebuie să asigure prevenirea accidentării membrilor
formaţiei de lucru dar şi a persoanelor care ar putea pătrunde accidental în zona de lucru.
Măsuri organizatorice de protecţia muncii la executarea lucrărilor în instalaţiile electrice cu scoatere
de sub tensiune, sunt următoarele:
• Autorizaţia de lucru, este emisă de către emitent (angajator) pentru executarea unei singure
lucrări într-o singură instalaţie electrică. Admiterea la lucru trebuie să se facă după realizarea
efectivă a tuturor măsurilor tehnice de protecţia muncii. Începerea şi desfăşurarea lucrării
trebuie să aibă loc după ce şeful de lucrare împreună cu un membru al formaţiei de lucru
realizează zona de lucru iar membrii formaţiei au fost instruiţi. La terminarea lucrării şeful de
lucrare trebuie să asigure srângerea sculelor, a meterialelor, executarea curăţeniei şi demontarea
mijloacelor de protecţia muncii. Apoi lucrarea se va preda admitentului la lucrare
(beneficiarului), executând împreună cu acesta probele funcţionale.
• Instrucţiuni tehnice interne de protecţia muncii care se aprobă de conducătorul unităţii. Aceste

16
instrucţiuni vor conţine categoria de lucrări ce se pot executa cât şi lista cu personalul care are
dreptul să le execute.
5. ASIGURAREA CALITATII IN LUCRARILE DE EXPLOATARE A
MOTOARELOR ASINCRON TRIFAZATE

Lucrările de exploatare/ intretinere se vor executa in regim de asigurarea calităţii, standardul de


calitate aplicabil fiind SR EN ISO 9001 :2001sau "echivalent".
Ca parte componentă a modului in care se asigura calitatea lucrarilor executantul trebuie sa detina:
• Planul Calităţii şi Planul de Control al Calităţii, de Verificări şi Încercări (P.C.CV.I.) după
standardul de calitate aplicabil lucrării şi de a-I supune spre aprobare beneficiarului
• Înainte de Începerea execuţiei lucrării. executantul are obligaţia de a intocmi şi transmite
beneficiarului graficul de execuţie şi rapoarte de progres (stadiul de execuţie).
• Executantul lucrarilor va permite responsabilului cu asigurarea calităţii al beneficiarului sau
reprezentantului de asigurarea calităţii al acestuia, să aibă acelaşi drepturi de acces la lucrarea
in execuţie ca şi responsabilul cu asigurarea calităţii propriu.
• Executantul are obligaţia de a prezenta responsabilului cu asigurarea calităţii al
beneficiarului sau reprezentantului de asigurarea calităţii al acestuia neconformităţile apărute În
execuţia produsului şi modul de soluţionare a acestora.
• Executantul are obligaţia de a convoca beneficiarul sau reprezentantul acestuia pentru a
participa la punctele de inspecţie stabilite in Planul Calităţii.
Lucrarile de asamblare, montaj, instalare, punere in functiune, specifice instalatiilor
electrice precum si a componentelor acestora se executa pe baza unui contract incheiat intre
beneficiar si executant, cuprinzand conditiile de executie.
Executantul este obligat sa controleze, atat la sosirea in atelier /la locul de amplasare cat si la
montaj / instalare, toate materialele, echipamentele si aparatele din punct de vedere al concordantei
cu proiectul, al prevederilor standardelor sau normelor interne ale producatorilor, precum si din
punctul de vedere al starii si integritatii. Toate materialele, aparatele si echipamentele trebuie sa fie
insotite de documente care sa ateste calitatea si caracteristicile:
• certificat de calitate;
• certificat de conformitate;
• certificat de garantie;
• cartea tehnica a componentelor, aparatelor etc.
Documentele insotitoare ale materialelor si echipamentelor din import trebuie sa fie traduse
in limba romana si sa fie insotite de certificat de conformitate. Aceste documente se predau
executantului la executia lucrarilor si beneficiarului la receptie.

In anexa lucrarii sunt prezentate documentele intocmite de firmele executante pentru beneficiari/ clienti.

17
18
6. CONCLUZII SI OBSERVATII

Motoarele asincron trifazate formează cea mai mare categorie de consumatori de energie
electrică din sistemul energetic, fiind utilizate în toate domeniile de activitate: maşini-unelte
(strunguri, raboteze, freze, polizoare, maşini de găurit, ferăstraie mecanice etc.), poduri rulante,
macarale, pompe, ventilatoare etc.
Până de curând, motoarele asincrone erau utilizate ca motoare de antrenare în acţionările cu
turaţie constantă; prin dezvoltarea electronicii de putere, acţionările reglabile cu motoare asincrone
au căpătat o extindere remarcabilă, datorită fiabilităţii lor net superioare, în comparaţie cu motoarele
de curent continuu.

La pornirea si reglarea vitezei motorului asincron trifazat cu inele prin modificarea rezistenţei
circuitului rotoric, nu se modifică cuplul maxim, însă se modifică alunecarea maximă. Reglarea
vitezei prin reostat produce pierderile suplimentare de putere, care micşorează randamentul. Din
acest motiv, reglarea vitezei cu reostat se face când se cere reducerea turaţiei cu cel mult 10 – 20%;
o reducere mai mare a turaţiei se admite numai dacă funcţionarea cu turaţie redusă durează un timp
scurt. Pornirea motoarelor este recomandat să se efectueze la un cuplu cât mai mare si prin alegerea
corespunzătoare a valorii reostatului de pornire, se poate porni un motor chiar la cuplul maxim pe
care îl poate dezvolta acesta. La sfârşitul perioadei de pornire, reostatul trebuie scurtcircuitat, dacă
nu se efectuează şi reglarea vitezei prin aceeaşi metodă altfel, reostatul proiectat să funcţioneze un
timp scurt, se va deteriora şi, în plus, randamentul acţionării va fi mult diminuat.

La pornirea motoarelor cu rotorul în scurtcircuit accesul la bornele rotorice nu mai este posibil.
De aceea, la aceste motoare, metodele de pornire sunt concentrate pe circuitul statoric, iar rotorului i
se aduc modificări constructive care vizează îmbunătăţirea performanţelor la pornire (creşterea
cuplului şi micşorarea curentului absorbit).
Modificările constau în:
• fie adâncirea crestăturilor rotorice şi realizarea coliviei din bare înalte
• fie realizarea unei colivii duble: una de pornire – spre întrefier şi alta de funcţionare – spre axul
rotoric
Colivia de pornire este parcursă de curent un timp scurt, cât durează pornirea, şi pentru a micşora
curentul de pornire se execută din materiale cu rezistivitate mare (alamă). Colivia de funcţionare se
execută din cupru.
Metoda pornirii Y- D poate fi utilizată şi la motoarele cu inele, dacă bobinajul statoric permite
acest lucru.

19
BIBLIOGRAFIE

1. Constantin Ghiţă, Maşini electrice, Ed Matrix Rom, Bucureşti, 2005;


2. Năstase Bichir, Maşini, aparate, acţionări şi automatizări, Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 2007;
3. Norme specifice de securitatea muncii, MMPSF, 1995-2000;

20
ANEXA

1. Desen de ansamblu motor asincron;


2. Certificat de calitate ;
3. Certificat de garantie ;
4. Proces verbal de primire- receptie

21
Desen de ansamblu motor asincron

22
Nr. ..…Sector.…, Buc PRODUS : Motor electric asincron
Tel:…………………….
Mobil:…………………

CERIFICAT DE GARANTIE

Incheiat azi _____________________ intre__________________


Administrator unitate si d-ul (na)_______________________________
Str._________________Nr.______bl.______sc._____apt._____sect___
Localitate__________________________________________________.

Cu ocazia receptiei lucrarii efectuate la ______________________


s-a constatat ca obictul functioneaza normal si nu sunt obiectii referitoare la lucrare.
Clientul a fost informat asupra modului de utilizare si este multumit de lucrare.
Termenul de garantie pentru manopera este de________luni in conditii de
functionare normala de la data eliberarii obiectului.
Valoarea lucrarii executate (atat piese cat si manopera), este de ______

Depanator, Loc stampila Beneficiar,

23
CERTIFICAT DE GARANTIE SI CALITATE

Nr.serie aparat_____________________.
Felul aparatului_____________________________.

Aparatul a fost verificat conform normelor in viguare si corespunde conditiilor de calitate


prescrise. Dupa restrictie solocitati efectuarea probei de functionare si securitate electrica.
Termenul de garantie este de 3- 6 respectiv 12 luni in functie de aparat, de lucrare si numai
pentru defectul remediat.
Garantia este asigurata de unitatea S.C. .................S.R.L. care a efctuat reparatia.

Conditii de garantie :

1.Garantia se aplica numai daca factura (bonul de casa)si acest certificat ne sunt prezentate
impreuna cu aparatul reclamat.
2. Aparatul nu beneficiaza de garantie in urmatoarele situatii :
• nu au fost respectate instructiunile de tansport, manipulare, instalare si utilizare prescrisa.
• a suportat interventii (reparatii) din partea unor persoane neautorizate de firma noastra.
3. Perioada de garantie se prelungeste cu timpul scurs intre data reclamatiei si efectuarea reparatiei.

D I R E C T O R.

24
PROCES VERBAL DE RECEPTIE/ PRIMIRE/ PREDARE/
PUNERE IN FUNCTIUNE

Incheiat astazi,______________, la sediul societatii


comerciale____________
S.A. cu ocazia punerii in functiune a instalatiei tip ________________.

PARTICIPANTI :

EXECUTANT S.C._______________S.R.L . Dir._______________.

BENEFICIAR S.C._________________S.A.
_________________________
_________________________

S-au constatat urmatoarele:


- echipamentele ce compun instalatia frigorifica,montate pe teren, corespund din punct de
vedere cantitativ si calitativ cu cele din Contract.
- instalatia frigorifica montata functioneaza corect,avand prevazute echipamentele de
protectie necesare ;
Dupa_________ore de functionare,instalatia frigorifica a realizat temperatura de_____ºC ;
- s-a procedat la instruirea personalului ce va realiza exploatarea instalatiei in persoana D-
ului_____________ Revizia tehnica periodica este necesara si in perioada
de garantie a instalatiei frigorifice
Termenul de garantie este de 12 luni de la data punerii in functiune.

Prezentul Proces verbal s-a incheiat in trei exemplare

EXECUTANT, BENEFICIAR

S.C__________SRL S.C__________S.A

25
RAPORT SERVICE
Data:____/_____/____

Service realizat de________________________________________S.R.L

Denumire produs:____________________ GARANTIE


____________________ POSTGARANTIE

Nr.sesizare:_____;Data sesizarii___/___/___;Nr.certificat garantie______


Vanzator________________________Data cumpararii_______________
Nume client:__________________________;Telefon________________
Adresa:________________________________;Oras_________________
Defectiunea reclamata;_________________________________________
Diagnostic tehnician:__________________________________________

Raport tehnic de interventie:____________________________________

DEVIZ DE INTERVENTIE 1$=___________Lei

A.Piese de schimb si materiale


Denumire piese Cantitate. Pret fara TVA
Nr. schimb

4
A.__________$__________lei
Total pret P.S(fara TVA) :
B.Manopera B.___________$__________lei
Constatare(fara TVA) :---------------$
Tarif(fara TVA) :----------------------$
Total pret manopera :-----------------$
C.Deplasarea in afara localitatii C.___________$__________lei
Nr km___________x _______$/km=______$
Total pret deplasare :___________________

D.total de plata fara TVA (A+B+C): D.___________$__________lei


Aceasta valoare se trece pe factura in coloana 4 !!!!!
CLIENT TEHNICIAN_______________
Semnatura _______________ Semnatura si stampila _______________

26
Unitatea ..................................... Seria Nr.
Nr.ord.reg.com/an......................
Codul fiscal…………………....
Sediul:……………....................
Contul........................................
Judetul.......................................

Bon de comanda Nr. …………………….


Din data de ……………………………..

Client ……………………… Str. …………………......... Nr. ..... Bl. ……..


Et. …. Sect./Judet …………… Localitatea………………….

Codul Obiectul/ Tarif/h Tarif Materiale ( ale unitatii sau ale clientului)
optiunea (Lei) reper Denumire Nr Bon Pret unitar valoare
material

Total = I ……………. Total Manopera :


Total = II ……………
Total = I + II ………..
T.V.A. = …………….
Total general :…………………. Chitanta Nr.: ……………….. Din : ……………….
Incasat in avans : ……………………..
Rest de plata : …………………………
Termen de executie : ………………….

Unitatea:………………. Executa lucrari de reparatii la


Strada:………………… instalatii si utilaje electromecanice

27