Sunteți pe pagina 1din 11

SCHEME ELECTRICE DE ACŢIONĂRI

3.1. Acţionarea motoarelor asincrone

3.1.1. Acţionarea manuală a motoarelor asincrone

Acţionarea manuală a motoarelor electrice poate fi făcu 646y245g tă cu ajutorul


comutatoarelor cu came. Aparate care permit închiderea şi deschiderea circuitului sub
sarcină mică.

Comutatoarele cu came sunt construite în variante cu unul, două sau trei etaje, la curenţi
nominali de funcţionare între 20 şi 100A, cu montaj pe uşa tabloului sau pe şina omega,
cu comutaţie standard 0-I sau I-0-II.

Familia de elemente de comandă şi semnalizare este compusă din butoane de


comandă, lămpi de semnalizare, butoane cu lampă inclusă, selectoare cu două sau trei
poziţii, cu sau fără revenire.
Figura. 3.1. Comutatoare cu came. Tipodimensiuni

Comutatoarele cu came utilizate la pornirea şi oprirea unui motor asincron trifazat


de putere mică, este prevăzut cu trei etaje. Conectarea celor trei faze se face la un
capăt al polului comutatorului, iar motorul va avea conectate intrările la capătul omolog
al polului (fig. 3.2.). În schemă este utilizat un comutator care poate fi utilizat drept
întreruptor de sarcină şi pentru instalaţii de iluminat, încălzit sau sarcini combinate.

Schema electrică de pornire a motoarelor


monofazate

Schema electrică pentru


pornirea manuală
Fig. 3.2. pornirea manuală a motoarelor asincrone

Întreruptoarele principale sunt conform normelor IEC/EN 60 204; VDE 0113 dacă
cele cu montaj spate au dispozitiv de interblocare a uşii, posibilitate de închidere cu
lacăt, borne de alimentare protejate împotriva atingerii cu degetul, borne pentru
conductoarele de nul (N) şi de protecţie (PE), mâner cu manetă roşie (la cerere neagră),
etichetă de avertizare. Dacă apartenenţa unui motor la un comutator principal nu este
clară, atunci pentru fiecare motor este necesar un întreruptor de întreţinere în imediata
apropiere a motorului.
Întreruptoarele pentru întreţinere, reparaţii se montează în apropierea maşinilor şi
echipamentelor pentru a permite îndeplinirea normelor de securitate a muncii în cazul
lucrărilor de întreţinere şi reparaţii. Prin montarea unui lacăt pe dispozitivul de blocare cu
lacăte SVB, fiecare operator se poate proteja împotriva unei conectări neautorizate a
echipamentului.

3.2. Acţionarea automată a motoarelor asincrone

Eliminarea efortului fizic al operatorului, în cazul în care se solicită porniri repetate sau
condiţionate, se face utilizând scheme de pornire automate.

Prin pornire automată înţelegând efectuarea unor operaţii controlate de către


operator prin scheme adecvate procesului tehnologic.

Cea mai simplă schemă este cea care face posibilă pornirea – oprirea alimentării
unui motor asincron. Pe scheletul acestei scheme pot fi realizate combinaţii de scheme
care să facă posibilă: pornirea, inversarea sensului de rotaţie, pornirea condiţionată,
interblocarea, temporizarea unor operaţii cerute de procesul tehnologic.

3.2.1. Pornirea într-un singur sens a motorului asincron trifazat

2. Schema de lucru:

Figura 3.3. Schema electrică de forţă şi comandă pentru pornirea automată a motorului
asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit

3. Nomenclatorul aparatelor:
e1, e2, e3, e5, e6 – siguranţe fuzibile;

1C – contactor;

e4 – bloc relee termice;

bp – buton pornire; bo – buton oprire.

4. Mod de lucru

Pornirea motorului se face acţionând asupra butonului bp, din circuitul 3. În acest
moment bobina contactorului 1C (3) este sub tensiune (220 V). Contactorul, instantaneu,
va închide toate contactele normal deschis şi va deschide toate contactele normal
închise, după cum urmează:

- contactele nd. din circuitul de forţă (1) – motorul fiind alimentat la reţea.

- C.n.d. (4) – destinat automenţinerii circuitului de comandă sub tensiune.

Oprirea motorului se face acţionând butonul de oprire, bo, din circuitul 3, moment
în care circuitul de alimentare este întrerupt.

Rolul blocului de relee e4 (1) este de a întrerupe alimentarea motorului dacă acesta
este supraîncărcat. Acest lucru este posibil prin deconectarea cnd (2), moment în care
circuitul de comandă nu va mai fi alimentat.

Montajul va fi executat pe un stand de probe (figura 3.4) cu ajutorul cordoanelor de


legătură prevăzute la capete cu borne speciale.
Figura 3.4. Stand probe: poziţionare aparate; vedere stand

3.2.2. Pornirea motorului asincron trifazat din mai multe puncte de lucru

2. Nomenclatorul aparatelor:

e1, e2, e3, e5, e6 – siguranţe fuzibile;


1C – contactor;

e4 – bloc relee termice;

bp1, bp2 … – butoane de pornire;

bo1, bo2 … – butoane de oprire.

3. Schema de lucru:

Figura 3.5. Schema electrică de forţă şi comandă pentru pornirea automată a motorului
asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit din mai multe puncte de lucru

4. Mod de lucru

Observaţie: butoanele bp1, bp2 (şi de la caz bp3, bp4…) se vor conecta în
paralel (circuitul 5 şi de la caz la caz 6, 7 etc.). Butonul de oprire bo1 (3) se va
conecta în serie cu bo2, bo3 etc.

Pornirea motorului se face identic ca şi în schema 1.2.1. Se acţionează


butonul de pornire bp1 (3). Motorul va porni
3.2.3. Pornirea şi inversarea sensului de rotaţie a motorului asincron cu
rotorul în scurtcircuit

2. Nomenclatorul aparatelor:

e1, e2, e3, e5, e6 – siguranţe fuzibile;

1C, 2C – contactoare;

e4 – bloc relee termice;

bp1, bp2 – butoane de pornire;

bo – buton oprire.

3. Schema de lucru:

Figura 3.6. Schema electrică de forţă şi comandă pentru pornirea şi inversarea sensului
de rotaţie a unui motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit

4. Mod de lucru:

Schema electrică are 7 circuite, două de forţă (1 şi 2) şi cinci de comandă.


Pornirea în sens direct. Se acţionează butonul bp1 (4). Prin alimentarea
bobinei contactorului 1C (4), contactorul 1C îşi va închide c.n.d. din circuitul
principal 1, alimentând motorul. Automenţinerea se realizează cu ajutorul c.n.d
(5). În momentul acţionării contactorului 1C, pentru a proteja eventuala comandă
accidentală a butonului bp2, c.n.i (6) se va deschide, întrerupând alimentarea
bobinei contactorului 2C.

Oprirea se face acţionând butonul bo, buton aflat în circuitul 4.

Pornirea în sens invers. Se acţionează butonul bp2 (6). Prin alimentarea


bobinei contactorului 2C (4), contactorul 2C îşi va închide c.n.d. din circuitul
principal 2, alimentând motorul. Automenţinerea se realizează cu ajutorul c.n.d
(7). În momentul acţionării contactorului 2C, pentru a proteja eventuala comandă
accidentală a butonului bp1, c.n.i (4) se va deschide, întrerupând alimentarea
bobinei contactorului 1C.

3.2.3.1. Pornirea şi inversarea manuală a sensului de rotaţie a motorului


asincron cu rotorul în scurtcircuit

2. Schema de lucru:
Figura 3.7. Schema electrică de forţă şi comandă pentru pornirea şi inversarea sensului
de rotaţie a unui motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit cu ajutorului unui
comutator
Figura 3.8. Inversoare de sens modulare

3.2.4. Pornirea intercondiţionată a două motoare asincrone trifazate


3. Nomenclatorul aparatelor:

e1, e2, e3, e5, e6, e7, e9, e10 – siguranţe fuzibile;

1C, 2C – contactoare;

e4, e8 – blocuri de relee termice;

bp1, bp2 – butoane de pornire;

bo1, bo2 – butoane de oprire;

h1, h2 – lămpi de semnalizare.

4. Mod de lucru:

Schema electrică are 9 circuite, două de forţă (1 şi 2) şi şapte de comandă.

Pornirea motoarelor m1 şi m2 se face în ordinea m1 şi apoi m2. Se


acţionează butonul bp1 (4). Prin alimentarea bobine 1C (4) porneşte motorul m1
datorită închiderii c.n.d. (1), a c.n.d. de automenţinere (5) şi a c.n.d. (7).

Sistemul de forţă al unei acţionări electrice