UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

PROIECT
Materie : Elemente de inginerie electrică
Tema : Pornirea stea-triunghi automată a unui motor asincron
trifazat cu rotorul în scurt-circuit

Îndrumător: conf. dr. ing Mironeasa Silvia

Student : Pentilescu Marcel-Andrei
Semigrupa: IPA 1B,anul II

1
Cuprins :
1. Noțiuni generale despre schema electrică 3
2. Pornirea stea-triunghi automată a unui motor asincron trifazat cu rotorul în
scurt-circuit 4
2.1 Elementele componente 6
2.2 Motorul asincron trifazat cu rotorul in scurt-circuit: Construcţie, principiu
şi caracteristici de funcţionare 7
2.3. Mod de utilizare si functionare a schemei electrice 7
BIBLIOGRAFIE 8

2
1.Noțiuni generale despre schema electrică :
Prin schemă electrică se înțelege reprezentarea convențională a elementelor care alcătuiesc o
instalație electricăși a legăturilor dintre acestea. În cadrul unei scheme electrice, toate
elementele componente sunt reprezentate prin simboluri convenționale stabilite prin norme și
prescripții standardizate. După destinația lor, schemele de acționare electrică, pot fi:
-Scheme de principiu
-Scheme de montaj
Schemele de principiu permit o orientare rapidă asupra rolului fiecărui element din schemă,
ușurând în felul acesta cunoașterea principiului care a stat la baza proiectarii instalației electrice
respective. Acest lucru este deosebit de important în practică pentru remedierea eventualelor
deranjamente care pot apărea în instalația respectivă. La rândul lor, schemele de principiu pot
fi:
-Scheme de lucru;
-Scheme desfășurate.
În cadrul schemelor de lucru toate părțile componente ale unui aparat sunt grupate împreună.
Avantajul principal al schemei de lucru constă în aceea că oferă indicații despre modul de lucru
al aparatelor din schema respectivă.
Dezavantajul esențial este acela că pentru instalații complexe se complică și schema electrică,
iar descifrarea și interpretarea ei devine dificilă.
Schemele desfășurate sunt acele scheme în care părțile componente ale unui aparat sunt
reprezentate separat în circuitele în care ele funcționează.
Elementele de bază pentru alcătuirea schemelor de comandă:
Într-o instalație de comandă electrică sunt necesare numeroase aparate care îndeplinesc diferite
funcții. Acestea pot fi:
-Aparate de conectare (de comutație)
•Pentru comanda manual:
- întreruptoare manuale;
- butoane de comandă;
- inversoare de sens;
- comutatoare stea-triunghi;
- controlere de comandă.
Pentru comanda automată:
- întreruptoare automate;
- conectoare automate;

3
 - relee de comandă;
- limitatoare de cursă.
Aparate de protecție pentru protecția circuitelor de forța și comandă împotriva supracurenților
de sarcinăși scurtcircuit:
- siguranțe fuzibile;
- relee termice;
- relee electromagnetice;
- declanșatoare electromagnetice.
Aparate de semnalizare care pun în evidență regimurile de lucru ale instalației:
- lămpi de semnalizare;
- hupe (sonerii) de semnalizare.
Aparate pentru modificarea unor parametri ai energiei electrice:
- rezistențe de pornire și reglare;
- transformatoare de curent și tensiune;
- redresoare comandate și necomandate.
2. Pornirea stea-triunghi automată a unui motor asincron trifazat cu rotorul în scurt-
circuit
Majoritatea motoarelor nu permit pornirea prin conectare directa la retea si necesita metode
speciale de pornire care urmaresc reducerea socului de curent concomitent cu obtinerea unor
parametrii energetici cat mai buni.

Una din metodele cele mai folosite de pornire a motoarelor asincrone cu rotor in scurt
circuit este pornirea stea–triunghi a cărei schemă electrică desfășurată este prezentată în figura 1.

La pornirea stea–triunghi datorită alimentării inițial a motorului cu tensiunea de fază, curentul de

pornire (dar și momentul de pornire) sunt de trei ori mai mici decât în cazul conectării directe la rețea
la tensiunea de linie. Rezultă că această metodă de pornire se poate aplica motoarelor cu porniri
ușoare (cu sarcina redusă sau cu cuplaje). Motarele asincrone cu rotor în scurtcircuit care folosesc
pornirea stea–triunghi trebuie să aibă tensiunea nominală egală cu tensiunea de linie a rețelei și să
aibă acces la ambele capete ale bobinelor statorice (șase borne statorice pe cutia de borne).

Pornirea stea-triunghi se utilizează în mod obișnuit pentru motoarele de joasă tensiune care
funcționează cu înfășurările statorice conectate în triunghi, pornesc în gol sau antrenează mașini
de lucru care dezvoltă cuplu static proporional cu viteza (generatoare de sudură) sau cu pătratul
vitezei (ventilatoare centrifugale, pompe centrifugale). Pentru schimbarea conexiunii din stea
în triunghi, se folosesc comutatoare manuale sau scheme automate cu contactoare.

4
 a). b).
FIGURA 1. Pornirea stea-triunghi automata a unui motor asincron trifazat cu rotorul in
scurt-circuit, în care :
a). Schema circuitelor de forță
b). Schema circuitelor de comandă

5
2.1 Elementele componente :

-F1, F2, F3, F5 – siguranțe fuzibile;

- F4 – releu termobimetalic;

- K1, K2, K3 – contactoare electromagnetice;

-K4T – releu de timp cu temporizare la actionare;

- S1, S2 – butoane de actionare;

- M – motor asincron cu rotorul in scurtcircuit;

Siguranța fuzibilă este un aparat de protecție care întrerupe circuitul în care este conectat,
când curentul electric depășește un anumit timp o valoare dată, prin topirea unuia sau mai
multor elemente fuzibile.
Contactorul este un aparat de comutare cu acționare mecanică, electromagnetică sau
pneumatică, cu o singură poziție stabilă, capabil să stabilească,să suporte și să întrerupă curentul
în condiții normale de exploatare a unui circuit,inclusiv suprasarcină.
Cele mai răspândite contactoare sunt cele electromagnetice, care acționează în circuitele de
curent alternativ. Electromagnetul lor de acționare poate fi alimentat cu tensiune alternativă sau
tensiune continuă.
La alimentarea bobinei contactorului cu curent electric, prin intrarea în acțiune a
electromagnetului contactorului, contactele mobile se vor deplasa din pozitia de repaos în
poziția de acționare. Astfel contactele principale de forță din cnd(contact normal deschis) vor
trece in poziția închis(ci),la fel și contactele auxiliare care sunt cnd(contact normal deschis) se
vor închide iar cele care sunt cni(contact normal închis) se vor deschide. Această poziție se va
menține atât timp cât bobina contactorului este alimentată cu curent printr-un buton cu fixație
sau printr-un contact cnd al contactorului care are rolul de automenținere a comenzii primite.
Releele termice sunt elemente serie de circuit care asigura protectia instalatiilor electrice
impotriva efectelor pe care le pot produce suprasarcinile de durata ale motoarelor electrice.
Releele de timp sunt echipamente care realizează o comandă în circuitul de ieşire după un
anumit interval de timp reglabil, înregistrat din momentul modificării semnalului de intrare.
Releele de timp pot fi realizate cu temporizare la acţionare sau la revenire, după cum
modificarea semnalului de intrare constă în aplicarea unei tensiuni în circuitele de intrare,
respectiv în întreruperea acesteia.
În momentul expirării temporizării reglate tR, contactele de ieşire ale releelor cu temporizare
la acţionare părăsesc starea normală, iar cele corespunzătoare releelor cu temporizare la
revenire, revin în această stare (starea normală a contactelor corespunde circuitelor de intrare
neexcitate).În condiţiile menţionate, contactele de ieşire ale releelor de timp pot fi normal
deschise şi/sau normal închise, cu temporizare la deschidere şi/sau la închidere.

6
2.2 Motorul asincron trifazat cu rotorul in scurt-circuit: Construcţie, principiu şi
caracteristici de funcţionare
Motorul electric asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit prezintă două elemente
constructive principale: un inductor prevăzut cu o înfăşurare conectată la reţeaua de c.a. şi un
indus a cărui înfăşurare este cuplată doar magnetic cu înfăşurarea inductorului. În construcţie
normală inductorul este fix şi se numeşte stator iar indusul, mobil si poartă numele de rotor.
Statorul are ca elemente componente: carcasa din fontă sau aluminiu, scuturi frontale portlagăr,
capac ventilator, miez feromagnetic realizat din tole şi o înfăşurare trifazată "distribuită" în
crestături. Înfăşurarea are "p" perechi de poli, este conectată în stea sau triunghi şi are capetele
scoase la o placă de borne dispusă pe carcasă. Rotorul se compune din: arbore cu unul sau
două capete de ieşire, ventilator, miez magnetic confecţionat din tole şi o înfăşurare de tip
colivie (în scurtcircuit) realizată din bare longitudinale dispuse în crestături şi scurcircuitate la
capete cu două coliere frontale. Crestăturile rotorice sunt uşor înclinate faţă de axul de rotaţie
iar numărul lor se alege în aşa fel încât colivia rotorică să poată forma acelaşi număr de perechi
de poli ca şi înfăşurarea statorică.
Dacă se alimentează înfăşurarea statorică cu un sistem trifazat simetric de tensiune, de
frecventă f1, curenţii statorici vor da naştere unui câmp magnetic învârtitor care se roteşte faţă
de stator cu turaţia sincronă: n1 = 60f1 / p. Admiţând că iniţial rotorul este în repaus, câmpul
statoric va induce în conductoarele rotorice t.e.m. ce vor da naştere la curenţi de conducţie al
căror câmp se va suprapune peste cel statoric. Câmpul învârtitor rezultant va acţiona asupra
conductoarelor rotorice prin forţe electromagnetice al căror efect se va însuma într-un cuplu
electromagnetic M ce va acţiona asupra rotorului în sensul câmpului învârtitor. Sub acţiunea
acestui cuplu rotorul se va învârti cu o turaţie n mai mică si apropiată de cea sincronă.
Viteza relativă a câmpului învârtitor faţă de rotor, s = (n1 -n) / n1, poartă denumirea de
alunecare. În regim staţionar, motorul absoarbe din reţea o putere electrică: P1= 3U1I1 cosϕ1
pe care o converteşte parţial in putere mecanică oferită de arbore:P2 = M2.2πn / 60
2.3. Mod de utilizare si functionare a schemei electrice:
Pentru ponire se actioneaza butonul S2 care alimenteaza bobina contactorului K2 daca
contactul normal închis de interblocare K3 (3–5) nu este deschis. Deci dacă conexiunea triunghi
nu este realizată, K2 prin contactele sale principale realizează conexiunea stea și apoi prin K2
(14–16) alimentează bobina contactorului principal K1 (0–1) care se automenține prin K1 (14–
16). O dată cu alimentarea lui K2 este alimentată și bobina releului de timp K4T (0–1) care își
începe temporizarea. După trecerea timpului prestabilit, contactorul K4T își deschide contactul
normal închis cu temporizare la acționare K4T (3–5) deconectând contactorul K2 si readucând
în poziția închisă contactul K2 (3–5). În acest moment se realizează conexiunea triunghi prin
contactele principale ale contactorului K3. Motorul rămâne alimentat în regim de durată în
conexiune triunghi.
Pentru oprire se acționează butonul S1 care întrerupe alimentarea schemei de comandă și
aduce la starea inițială instalația.

7
BIBLIOGRAFIE:
1). https://www.shiva.pub.ro/PDF/CAIE/Notiuni_introductive_scheme_de_comanda.pdf
2). https://www.wikipedia.org/
3). https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/electronica/scheme-electrice-167011.html