Alternator functionare

*************
la modelele de alternatoare cu semipunte de diode,,amorsarea la pornire se face
prin becul din bord,,sau un rezistor de aproximativ 50 ohmi,,
atunci cand tensiunea in infasurari deja creste,intrand in parametrii
normali,,becul se stinge,,deoarece ansamblul regulator,rotor se alimenteaza din
semipuntea de diode,,si nu mai absoarbe curent prin becul de amorsare,
acel bec fiind legat intre contact si intrarea in regulator,exact unde is legate si
cele trei diode ce redreseaza curet de la fazele de alternativ,
ce este interesant la sistemul cu autoalimentare prin semipunte,e faptul ca odata
amorsat,,incarcarea continua,pana la oprirea din rotatie,,,chiar de intrerupem
legatura de amorsare
****************
Alternatoare pentru autovehicule și mașini autopropulsate

Funcția alternatorului. Distribuirea alternatoarelor în funcție de proiectare.

Compoziția generală a alternatorului. Funcționarea alternatorului, reglarea
tensiunii. Tipuri de alternatoare. Principiile de bază ale manipulării
corespunzătoare a alternatorului. Service, diagnostic și depanare.

5.1 Funcțiile alternatorului

Alternatoarele utilizate pentru autovehicule, tractoare și mașini agricole produc

electricitate în timp ce motorul funcționează. Servește ca sursă principală de
energie electrică, care este necesară pentru aparatele electrice ale vehiculelor și
mașinilor și, de asemenea, pentru încărcarea bateriei. Acestea înlocuiesc
dinamurile utilizate anterior, care nu mai corespund cerințelor actuale datorită
performanței lor, a greutății ridicate și a fiabilității operaționale mai mici. Datorită
designului său, Dynama a produs curent continuu. (Generatoarele de curent
electric sunt împărțite în alternatoare și dinamo.)Alternatorul - așa cum
sugerează și numele, produce curent alternativ. În cazul alternatoarelor utilizate,
de exemplu, la autovehicule, acesta este rectificat direct în corpul alternatorului.
În acest exemplu de realizare, acesta devine de fapt o sursă de curent continuu,
care este important în special pentru încărcarea bateriei.

5.2 Distribuirea alternatoarelor în funcție de proiectare

Alternatoare cu stâlpi rotori cu gheare - designul cel mai frecvent utilizat.

Alternatoare cu poli de rotor proeminenți.
Alternatoare autoexcitate - fără perii.
Alternatoare cu excitație prin magneți permanenți.

Gigant. 1 Secțiunea alternatorului cu stâlpii ghearei rotorului. [1]

Gigant. 2 Schema principiului funcționării alternatorului [1]

5.3 Compoziția generală a alternatorului

(cu stâlpii cu gheare de rotor, Fig. 1)

Carcasa, inclusiv capacul frontal („sarcină”) și spate („diodă”) al alternatorului,

este realizat din aliaj de aluminiu. Datorită necesității unei răciri foarte intense
(sub 100 ° C), este în mare parte echipat cu orificii de ventilație și aripioare de
răcire. Alternatoarele de înaltă performanță pot avea, de asemenea, răcire cu
lichid.

Carcasa statorului pentru limitarea inducției curentului turbionar este realizată din
foi de transformator. În versiunile mai noi, acesta servește și ca o carcasă pe
care sunt glisate capacele alternatorului. Înfășurarea pieselor polilor este
înfășurată printr-o înfășurare cu trei faze (stator) . Fiecare fază are de obicei 6
sau 8 bobine distanțate uniform în jurul circumferinței și conectate în serie.
Fazele individuale sunt conectate într-o stea, în mod excepțional într-un triunghi -
Fig. 1, 2, 5, 9 . Punțile cu diode sunt fixate pe capacul rulmentului din spate al
corpului alternatorului - Fig. 1 (a se vedea și Fig. 29, 30) , care direcționează
curentul produs. Podurile au de obicei 3 diode de putere pozitivă, 3 diode de
putere negativă și 3 diode pozitive pentru circuitul de excitație. Puteți găsi o
descriere de bază a proprietăților diodelor în funcție de posibilitățile de utilizare a
acestora la
http://www.spsemoh.cz/vyuka/zel/diody.htm . [10]

Un suport pentru perii este, de asemenea, atașat la capacul din spate, cu

alternatoare mai noi, de asemenea, cu un regulator de tensiune. Cele 2 perii ale
sale de carbon se sprijină deja pe inelele colectoare ale rotorului și le
conectează electric la bobina de excitație - Fig. 24, 25, 26. Începutul și sfârșitul
înfășurării de excitație a rotorului sunt lipite la inelele colectoare (netede, de
cupru). Un capac protector din plastic este atașat de obicei la capacul din spate.

Rotorul este format dintr-o ancoră „cu gheare” - Fig. 1, 2, 3, 4. Piesele sale de
poli (2 x 6 sau 2 x 8) sunt realizate din oțel moale magnetic cu un conținut de C
sub 0,05% (ČSN 12014), astfel încât nu au devenit magneți aproape permanenți.
Oțelul moale magnetic se comportă remanent. Aceasta înseamnă că menține
permanent doar un câmp magnetic rezidual foarte slab, ceea ce permite
alternatorului să fie excitat, dar numai la turații mai mari decât la ralanti. O
bobină de excitație cilindrică este înfășurată în interior și un curent electric de
excitație relativ slab (6-8% din curentul electric al statorului) trece prin el în timpul
funcționării alternatorului. Pentru excitarea inițială a fluxului magnetic după
pornirea motorului, este de obicei curentul electric care trece prin lampa de
control a încărcării.

Lamele ventilatoarelor sunt de obicei fixate pe rotor pe ambele părți. În versiunile

mai vechi, ventilatorul făcea parte din scripete. Alternatoarele mai puternice mai
noi tind să aibă o roată liberă încorporată în scripete . Acest lucru reduce în
general fluctuațiile și transmiterea neuniformă a turației motorului către rotorul
alternator, de exemplu, de asemenea, la schimbarea angrenajelor, la oprirea
motorului, etc.

Astfel, roata liberă contribuie la îmbunătățirea generală a funcționării

alternatorului. Facilitează reglarea tensiunii, reduce stresul centurii etc. Gigant.
32. O parte mai puțin frecventă a alternatoarelor mai noi poate fi o pompă de vid,
creând un vid pentru amplificatorul de frână etc. - Fig. 4a.
5.4 Funcționarea alternatorului

(cu stalpi cu gheare rotor)

Curentul electric pentru consumul de energie este produs în stator pe principiul

inducției electromagnetice. Pe măsură ce rotorul se rotește, piesele S și J (fig. 1,
2) sunt mai mult sau mai puțin magnetizate în funcție de intensitatea curentului
electric care trece prin înfășurarea de excitație a rotorului. Odată cu rotirea
rotorului, câmpul său magnetic rotativ se rotește și el. Aceasta intersectează
conductorii statorilor cu liniile sale de forță. În ele este indus un curent electric și,
de asemenea, câmpul magnetic rotativ al statorului este indisolubil legat de
acesta. Datorită alimentării cu curent de excitație a rotorului, câmpul magnetic
rotativ al statorului în toate alternatoarele cu extern sau autoexcitație are aceeași
viteză, adică sincronă, ca viteza rotorului. Rotorul alternatorului încă se rotește
și, spre deosebire de câmpul magnetic rotativ al statorului, îl precedă prin așa-
numitul unghi de sarcină, dar viteza este aceeași, adică sincronă cu viteza
câmpului magnetic rotativ al statorului.

Alternatoarele fabricate în același timp au, de obicei, un regulator electronic de

tensiune în ecranul din spate , care formează un ansamblu cu suporturi pentru
perii de perie de carbon - Fig . Regulatoarele electronice sunt în curs de
dezvoltare treptată ca hibride, monolitice și cele mai noi regulatoare de tensiune
multifuncționale.

În cele mai recente sisteme, regulatorul electronic de tensiune este de obicei

conectat la o unitate de control electronic - ECU (Electronic Control Unit) . În
plus față de funcția sa de bază, controlerul polivalent oferă, de asemenea,
diagnosticarea unor variabile importante, cum ar fi "subtensiune ”, defecțiune de
excitație, rupere a curelei de transmisie etc. Se ia un semnal la borna L că
motorul funcționează, semnalul la borna W corespunde proporțional cu viteza
motorului. Valoarea instantanee a tensiunii de funcționare se obține de la borna
B + . LED-urile și afișajele LCD sunt utilizate pe panoul de instrumente pentru a
afișa cantitățile indicate .

5.5 Reglarea tensiunii alternatorului

Reglează întotdeauna tensiunea electrică pe principiul limitării intensității și
întreruperii momentane a curentului electric care curge prin înfășurarea de
excitație. Aceasta controlează intensitatea de excitație a câmpului magnetic
rotativ al rotorului. Valoarea tensiunii reglate în regulatoarele electronice este
controlată de o diodă Zener integrată pe cipul de siliciu al regulatorului și de
obicei nu mai este posibilă ajustarea. În versiunile mai vechi, regulatorul de
tensiune (anterior releu, semiconductor mai nou) este situat în afara
alternatorului.

În acest caz, începutul și sfârșitul înfășurării de excitație sunt direcționate prin

inele de alunecare și perii la bornele DF (inițial M) și D + (R). Un regulator de
tensiune este conectat la bornele marcate în același mod. Conexiunea la becul
de control al încărcării se face de la terminalul D + (R) al regulatorului.
Terminalul opus al lămpii de control a încărcării este conectat la terminalul 15/54
al cutiei de comutare.

Datorită excitației prin curentul electric care trece prin lampa de control a
încărcării (sau printr-un rezistor conectat în paralel al diodei LED etc.),
alternatorul furnizează curent electric chiar și atunci când motorul este la ralanti.
Alternatoarele fabricate în prezent au o putere maximă de 500 până la 2100 W,
care la o tensiune de 14 V corespunde unui curent electric de 35 până la 150 A.

Terminalul curent B + (șurub și piuliță M6) este conectat printr-un fir puternic la +
polul bateriei.(de obicei prin terminalul de pornire sau releu imobilizator etc.). Al
doilea terminal de curent al statorului B- este conectat la - polul bateriei
(împământat).

Tensiunea nominală a alternatorului este de 14 sau 28 V. Se bazează (cu

excepția cazului în care în mod excepțional se specifică altfel de către
producătorul bateriei) pe o tensiune electrică de 2,3–2,4 V pe celulă , adică 13,8
până la un maxim de 14,4 V / 12 V baterie. Pentru un sistem de 24 V este 27,6 -
max. În 28.8 .

Tensiunea maximă de 2,4 V pe celulă nu este depășită pentru bateriile cu gel și

AGM !!!