ÎNTREŢINEREA

DISTRIBUITOARELOR
HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE
 Cuprins

 Argument

 Capitolul I:

 Noţiuni introductive
 Întreţinerea distribuitoarelor pneumatice
 Întreţinerea distribuitoarelor hidraulice

 Capitolul II: Mentenanţa instalaţiilor pneumatice

 Capitolul III: Mentenanţa instalaţiilor hidraulice

 Capitolul IV: Măsuri de ptotecţie şi sănătate

 Anexe

 Bibliografia
 Argument

Sistemele de acţionare şi automatizare hidraulice şi pneumatice sunt folosite frecvent în

cadrul sistemelor mecatronice, punerea în funcţiune, exploatarea, întreţinerea şi reparearea
acestora fiind sarcini pe care trebuie să le îndeplinească tehnicianul mecatronist.
Lucrarea “ÎNTREŢINEREA DISTRIBUITOARELOR PNEUMATICE ŞI HIDRAULICE”
abordează tema complexă a detectării şi remedierii defectelor unuia dintre cele mai importante
echipamente hidraulice şi pneumatice: distribuitorul.
Distribuitoarele - elemente pneumatice cu rol de a dirija energia pneumatică pe anumite
circuite, în concordanţa cu comenzile pe care le primeste. Sunt de neînlocuit , practic
neexistănd circuit pneumatic fără să cuprindă aceste elemente.
Distribuitoarele hidraulice au rolul de a dirija fluidul sub presiune pe anumite circuite ca
urmare a unor comenzi primite din exterior.
Lucrarea este structurată în patru capitole:
În capitolul 1 sunt prezentate noţiuni generale despre hidraulica şi pneumatică cat si
metode de întreţinere a distribuitoarelor pneumatice şi hidraulice. Hidraulica este stiinţa care
studiază legile de echilibru şi de mişcare a fluidelor din punctul de vedere al aplicaţiilor în
tehnică. Pneumatica este o tehnologie rapidă şi uşor de utilizat, care necesită puţină întreţinere
şi care are componente şi sisteme ecologice.
În capitolul 2 este prezentată structura mentenanţei pneumatice. Conform normelor
AFNOR-NF X60-010, mentenanţa reprezintă ansamblul de acţiuni premise pentru menţinerea
sau restabilirea unei stări specifice, sau pentru asigurarea unui service determinat

Capitolul 3 cuprinde structura mentenanţei hidraulice. Mentenanţa reprezintă totalitatea

activităţilor depuse de compartimente specializate din cadrul unei organizaţii pentru asigurarea
funcţionării sistemului la un grad cât mai ridicat. Prin activităţi se pot înţelege atât operaţiile de
întreţinere a utilajelor sau SDV-urilor existente, cât şi crearea de obiective, SDV-uri noi menite
să asigure funcţionarea normală sau dezvoltarea sistemului. Cea mai importantă sarcină a
mentenanţei este de a asigura disponibilitatea echipamentelor pe termen lung.

În capitolul 4 sunt prezentate măsuri de ptotectie şi sănătate în munca cu instalaţiile

pneumatice şi hidraulice.
Acţionările pneumatice şi hidraulice asigură o fiabilitate înaltă de funcţionare inclusiv în
condiţii grele de exploatare - umiditate sau temperatură înaltă, vibraţii mari sau praf excesiv,
pericol de incendii sau explozii.
Hidraulica are un vast domeniu de aplicabilitate. Apa fiind un element indispensabil vieţii,
primele aşezări omeneşti au fost condiţionate de prezenţa ei. Î timp au aparut primele lucrări
hidrotehnice: diguri, stavilare, apeducte, sisteme de irigaţii. Mai târziu rezervele mari de apă
strânse în lacuri de acumulare sau canale au putut fi utilizate după dorinţa pentru irigaţii,
navigaţie, pentru scopuri industriale sau energetice.
Domeniul de aplicabilitate al hidraulicii s-a extins considerabil. La ora actuală nu există
nici o ramură a tehnicii unde să nu işi găsească aplicabilitate.
Exemple:
- Industria constructoare de maşini:în tehnica automobilului, locomotivei, aviaţiei, navale
 - Transporturi: principiile de funcţionare ale celor mai multe mijloace de transport sunt
bazate pe legile hidraulicii. Astfel sunt vapoarele şi submarinele, avioanele etc;
- Metalurgie: siderurgie, în industria grea, de o importanţa deosebită este problema apei
de racire la furnale, laminoare, dispozitive hidraulice de turnare a metalelor şi maselor plastice,
echipamente hidraulice ale forjelor şi preselor etc.
- Maşini hidraulice: turbine hidraulice sau eoliene, turbine de foraj, pompe de diferite tipuri
etc.
Întâlnim acţionările pneumatice, de exemplu :
• în industria oţelului, pentru producerea mişcărilor la dispozitivele de presare, deplasare,
ridicare de sarcini, reglarea poziţiei valţurilor
• în industria hîrtiei, pentru acţionarea maşinilor de tăiat şi presat
• în industria materialelor lemnoase, pentru acţionarea preselor de încleiat şi a preselor de
furnir
• la maşinile-unelte, pentru fixarea pieselor de prelucrat, pentru mişcări de avans la tăiere
şi pentru deplasări ale semifabricatelor

CAPITOLUL I
 1.Noţiuni introductive
Pneumatica este o tehnologie rapidă şi uşor de utilizat, care necesită puţină intreţinere
şi care are componente şi sisteme ecologice. Acest domeniu tehnologic de la Bosch Rexroth
oferă un vast program de cilindri, ventile şi accesorii pentru industrie, precum şi soluţii
personalizate pentru aplicaţii pneumatice în anumite domenii-ţintă, cu cerinţe speciale. O
particularitate o reprezintă lanţurile danturate de antrenare şi transport. Integrarea funcţiilor
electronice în sistemele şi instalaţiile pneumatice oferă perspective deosebite. În plus, domeniul
tehnologic cuprinde componente de acţionare pneumatică şi electrică pentru tehnica navală şi
pentru autocamioane.
Hidraulica este stiinţa care studiază legile de echilibru şi de miscare a fluidelor din
punctul de vedere al aplicaţiilor în tehnică. Denumirea de hidraulică provine din cuvintele
greceşti hitra-apa şi aulos-tub.Noţiunea a fost iniţial pusă în legatură cu orga de apa unde
caracteristicile sunetelor erau realizate de înaltimea coloanelor de apa.
Hidraulica studiază în principal lichidele care sunt fluide practic încompresibile, ele nu au
formă proprie ci sunt perfect plastice la efortul de compresiune. Lichidele în cantitaţi mici iau
forma sferica iar în cantitaţi mari iau forma recipientului, prezentînd o suprafaţa liberă.
Domeniul de aplicabilitate al hidraulicii s-a extins considerabil. La ora actuala nu există nici o
ramura a tehnicii unde sa nu işi gasească aplicabilitatea.
Exemple:
Industria constructoare de maşini: în tehnica automobilului, locomotivei, aviatiei, navalei,
în industria uşoara şi alimentară au extins sistemele hidraulice de comenzi, actionari şi
automatizari, amortizoare, suspensii hidraulice.
Transporturi: principiile de funcţionare ale celor mai multe mijloace de transport sunt
bazate pe legile hidraulicii. Astfel sunt vapoarele şi submarinele, avioanele, vehiculele pe perna
de aer. De asemenea transportul fluidelor în conducte şi canale, transportul hidraulic şi
pneumatic al diferitelor materiale în suspensie.
Metalurgie: siderurgie, în industria grea, de o importanţa deosebită este problema apei
de răcire la furnale, laminoare, dispozitive hidraulice de turnare a metalelor şi maselor plastice,
echipamente hidraulice ale forjelor şi preselor.
Maşini hidraulice: reprezintă de asemenea un domeniu vast de aplicabilitate: turbine hidraulice
sau eoliene, turbine de foraj, pompe de diferite tipuri.
Acţionările pneumatice şi hidraulice asigură o fiabilitate înaltă de funcţionare inclusiv în
condiţii grele de exploatare - umiditate sau temperatură înaltă, vibraţii mari sau praf excesiv,
pericol de incendii sau explozii. Ultimele condiţii sunt inevitabile, de exemplu, în industria
petrolieră şi minieră, pentru care acţionările pneumatice şi hidraulice devin prioritare.
Aceste acţionări au obţinut o utilizare largă şi în alte ramuri industriale cu condiţii grele
de exploatare, de exemplu în industria metalurgică, chimică, energetică, atomică, constructoare
de maşini, alimentară, a cimentului, sticlei, celulozei, hârtiei şi cartonului, unele dintre care vor fi
descrise în partea a doua a acestui manual. Alimentatoarele cuptoarelor de topit metal, ciment,
sticlă, sau maşinile de fasonare a sticlei topite de o temperatură de 1000-1100ºC, au o
acţionare pneumatică. Acţionările electrice în astfel de condiţii nu pot rezista fără măsuri
speciale. În plus la aceasta, simplitatea acţionărilor pneumatice şi proprietatea de comprimare a
aerului micşorează rebutul obiectelor fasonate din sticlă topită, asigurând totodată şi o răcire
necesară a lor.
O clasă aparte de utilizare industrială în masă a acţionărilor pneumatice şi hidraulice
este robototehnica sau roboţii industriali.
DOMENIILE DE UTILIZARE A ACŢIONĂRILOR PNEUMATICE ŞI HIDRAULICE
 Acţionările pneumatice au fost cunoscute şi folosite de mult timp, în multe domenii ale
tehnicii. La sfârşitul secolului al XIX-lea, la lucrăriile de costrucţii şi la curăţirea piselor în
turnătoriile de fontă şi oţel se utilizau ciocane şi perforatoare pneumatice. Acţionările
pneumatice s-au răspândit cu repeziciune în domenii foarte diferite şi, încă înainte de anul
1900, s-au utilizat la maşinile de format în turnătorie, la unele maşini-unelte, la acţionarea
macazurilor, semnalelor şi barierelor căilor ferate, la frânările pentru locomotive şi tramvaie, în
industria textilă etc. Acţionările pneumatice din această epocă au fost utilizate mai cu seamă la
obţinerea unor mişcări de translaţie. Ceva mai târziu au apărut acţionările penumatice cu
mişcarea de rotaţie, care au fost utilizate la maşinile manuale de polizat, la maşinile de găurit şi
la maşinile de înşurubat. Acţionările pneumatice cu mişcare de rotaţie se utilizează, în special
acolo unde greutăţile mici ale uneltelor de lucru si turaţiile mari necesare nu pot fi obţinute cu
motoare electrice.
În ultimii 30 de ani, utilizarea acţionărilor pneumatice s-a răspândit în mod considerabil.
Aproape că nu există domeniu al industriei în care acţionarea pneumatică să nu ocupe un loc
important şi care tinde să se extindă mereu.
Întâlnim acţionările pneumatice, de exemplu :
• în industria oţelului, pentru producerea mişcărilor la dispozitivele de presare, deplasare,
ridicare de sarcini, reglarea poziţiei valţurilor
• în industria hîrtiei, pentru acţionarea maşinilor de tăiat şi presat
• în industria materialelor lemnoase, pentru acţionarea preselor de încleiat şi a preselor de
furnir
• la maşinile-unelte, pentru fixarea pieselor de prelucrat, pentru mişcări de avans la tăiere
şi pentru deplasări ale semifabricatelor
Examinând modul în care s-au răspîndit acţionările pneumatice, se constată că posibilităţile
şi avantajele pe care le prezintă acestea nu au fost exploatate pe deplin. Se intâlnesc, încă,
multe acţionări mecanice greoaie, printre care cele ale multor maşini-unelte la care numai cursa
de lucru este acţionată pneumatic, iar celelalte mecanisme sunt acţionate electric.Multe
procese de lucru pot fi automatizate sau mecanizate integral prin introducerea acţionărilor
pneumatice. Posibilităţi de automatizare şi mecanizare a proceselor de lucru care în prezent se
execută manual există în toate ramurile de activitatea industrială.Cu toate avantajele pe care le
prezintă acţionările pneumatice, utilizarea lor largă întâmpină o oarecare rezistenţă.
Acest fapt se datoreşte, pe de o parte, lipsei unor cunoştinte suficient de aprofundate în
rândul proiectanţilor şi personalului tehnic din exploatare, şi pe de alta parte, lipsei în ţara
noastră a unei aparaturi pneumatice tipizate, care să fie fabricată în serie de uzine specializate
şi care să stea la dispoziţie pentru utilizare, ca şi aparatura şi motoarele electrice.
Proiectarea şi utilizarea instalaţiilor cu acţionări pneumatice, ca şi reglarea unor
asemenea instalaţii, necesită un personal tehnic cu experienţă şi cu cunoştinţe mai
aprofundate. De asemenea, de cele mai multe ori, timpul de lucru pentru proiectarea unor
instalaţii de acţionări pneumatice este mai mare decît acela cunoscut pentru o instalaţie cu
acţionare mecanică sau electrică cu funcţii similare. Acest dezavantaj este însă compensat cu
prisosinţă de avantajele acţionărilor pneumatice.
Echipamentele pneumatice şi electropneumatice îşi lărgesc continuu sfera de utilizare,
datorită unor avantaje deosebite :
• cost redus
• multiple posibilităţi de modulizare şi miniaturizare
• siguranţă în funcţionare
 • insensibilitate la medii dificile de lucru
• posibilitatea obţinerii unor viteze liniare mari
• turaţii înalte
• largi posibilităţi de automatizare
Eficienţa automatizării unor operaţii auxiliare cum sunt
• încărcarea, descărcarea, strîngerea şi desfacerea semifabricatului
• transportul, deplasările rapide şi pozitionarea unor subansamble, poate fi apreciată, atît
din punct de vedere al preciziei de execuţie, al productivităţii crescute şi al reducerii
efortului fizic al operatorului uman cît şi prin aceea că preţul de cost al aerului comprimat
este de 50...100 ori mai redus decît energia umană
Sistemele logice pneumatice şi fluidice înlocuiesc cu succes şi pe cele electronice, în
multe cazuri, fiind mai puţin pretenţioase şi sensibile la o serie de factori care pot avea
consecinţe negative asupra funcţionării corecte. Acestea pot prelucra informaţii în ambele
tehnici de comandă şi reglaj - numerică şi analogică - în condiţii optime ca performanţe
funcţionale.În cadrul sistemelor automate, comanda logică capătă din ce în ce mai multă
utilizare. Aplicaţii interesante ale sistemelor pneumatice sub forma unor microîntrerupătoare de
capăt, traductoare de poziţie, elemente de comutaţie etc. sau impus în construcţia maşinilor-
unelte, în cadrul unor sisteme de frânare, accelerare, oprire, poziţionare, realizarea unor cicluri
secvenţiale, înlocuind cu succes sistemele electrice sau hidraulice de comandă, în realizarea
celor mai complexe cicluri de lucru secvenţiale.
Domeniul de aplicabilitate al hidraulicii s-a extins considerabil. La ora actuală nu există
nici o ramură a tehnicii unde să nu işi găsească aplicabilitate.
Exemple:
- Industria constructoare de maşini:în tehnica automobilului, locomotivei, aviaţiei, navale,
în industria uşoară şi alimentara s-au extins sistemele hidraulice de comenzi, acţionări şi
automatizări, amortizoare, suspensii hidraulice etc.
- Transporturi: principiile de funcţionare ale celor mai multe mijloace de transport sunt
bazate pe legile hidraulicii. Astfel sunt vapoarele şi submarinele, avioanele etc. De asemenea
transportul fluidelor în conducte şi canale, transportul hidraulic şi pneumatic al diferitelor
materiale în suspensie(pulberi, paste, grane).
- Metalurgie: siderurgie, în industria grea, de o importanţa deosebită este problema apei
de racire la furnale, laminoare, dispozitive hidraulice de turnare a metalelor şi maselor plastice,
echipamente hidraulice ale forjelor şi preselor etc.
- Maşini hidraulice: reprezintă de asemenea un domeniu vast de aplicabilitate: turbine
hidraulice sau eoliene, turbine de foraj, pompe de diferite tipuri etc.

2.Intretinerea distribuitoarelor pneumatice

1) Întreţinerea preventivă pentru instalaîiile pneumatice poate fi :
a) Zilnică :
i) Se va goli condensul din filtre, dacă umiditatea este semnificativă şi dacă nu
a fost prevăzut un purjor automat.
ii) Marile rezervoare se vor prevedea, în general, cu un separator de condens cu
golire automată.
iii) Se va verifica nivelul de ulei din ungator şi se va regla corect ungerea (în general se
recomanda o picatură / min, maxim).
b) Săptamanală :
i) Se vor verifica captorii de murdărie şi aschii.
ii) Se vor cotrola manometrele.
iii) Se va verifica funcţionarea ungatoarelor.
c) Trimestrială:
i) Se va controla etanseitatea garniturilor de la racorduri.
ii) Se vor înlocui racordurile acolo unde este nevoie.
iii) Se va înlocui tubulatura obosită ( veche).
iv) Se va controla etanseitatea racordurilor de refularea a distribuitoarelor.
v) Se vor curata cartusele filtrante cu apa cu sapun ( nu se vor utiliza solventi!) şi se vor
sufla purjele în sens învers de curgere.
vi) Se va verifica funcţionarea purjarii automate.
d) Semestrială :
i) Se va controla uzura tijei cilindrului şi se va inlocui dacă este nevoie.
ii) Se vor înlocui, de asemenea, garniturile racloare.

2) Dereglari şi defecte
Eventualele dereglari şi defecte care apar în instalaţiiile pneumatice pot fi cauzate de :
a) Uzura naturală a componentelor şi a tubulaturii ;
b) Uzura naturală datorată factorilor externi şi interni care depind, în pneumatică, în mod
esenţial, de natura aerului comprimat;
c) Uzura se poate manifesta la aparate prin rupturi, gripaje ale componentelor, defecte în
functionare, scurgeri, etc.
 d) Aerul comprimat poluat poate fi la originea defectelor unor componente prin obstrucţie,
colmatare, uzura, etc.
e) Obstrucţia, ruptura, flambajul tubulaturii depind de înfluente externe ;
f) Depunerile creează o rezistenţa la curgere în înteriorul conductelor şi componentelor,
ceea ce poate avea consecinţe în ceea ce priveşte căderile de presiune, ceea ce poate
duce la defecte în funcţionare ;
g) Erori în funcţionare pot aparea şi datorită caderilor de presiune datorate scurgerilor sau a
variaţiei presiunii de intrare. Cartuşele filtrante prost intreţinute sunt, în egală masură,
cauzele caderilor de presiune.
h) Montajul inadecvat a cilindrilor poate duce la o uzura prematură a acestora.
i) Fixarea incorecta a captorilor de final de cursa sau lungimea prea mare a cablurilor care
transmit semnalul sunt alte 2 cauze ale defectelor în funcţionare.
În situaţia alimentării insuficiente cu aer comprimat, apar urmatoarele probleme :
a) Cadenţa cilindrilor nu este respectată întotdeauna datorită unei căderi bruşte de
presiune, datorată acţionarii simultane a altor elemente de putere.
b) În timpul căderii de presiune o parte din încarcarea momentană se produce la nivelul
cilindrului.

2.1 Defecte datorate condensarii apei

Dacă facem abstracţie de coroziunea superficială datorată apei condensate existenţa în
aerul comprimat, riscurile de gripare a pieselor din interiorul distribuitoarelor sunt foarte
importante.
Lubrefianţii, sub acţiunea apei au tendinţa de a se transforma în emulsii, ceea ce
prezintă un nou risc pentru toate ajustajele de înalta precizie a sertarului distribuitorului.
2.2 Defecte datorate murdăriei
Instalaţiile pneumatice sunt dotate, în general, cu un filtru de intrare, în amonte. Dacă
conducta de alimentare a distribuitorului nu a fost bine curatată prin suflare, înainte de a fi
racordată, toate impurităţile existente vor pătrunde direct în distribuitor. De asemenea, în
instalaţia care există de atata timp, particulele de rugină apar în tubulatura (tevi), dacă acestea
nu sunt protejate contra coroziunii şi aerul comprimat conîine mult condens.
Murdădria din tubulatura poate avea urmatoarele consecinţe :
1) « Tăierea » parţii vulcanizate a scaunului supapei, rezultînd astefel scurgeri
permanente ;
2) Regulatoarele de debit sunt foarte sensibile la murdărie. Timpii de alimentare sau de
refulare sunt modificaţi, iar mişcarea pistoanelor cilindrilor devine mult prea lentă.

2.3 Defecte la un temporizator pneumatic

a) Defect : Nu apare semnal de ieşire ca raspuns a semnalului de comanda.
 Cauza : Scurgerile la nivelul pistonului de comanda sunt egale sau superioare
debitului la nivelul droselului.
Control : se deşurubeză complet şurubul de strîngere al droselului, iar dacă zgomotul de
aer care refulează nu este clar perceptibil şi distribuitorul nu comută, rezultă că pistonul de
comandă al distribuitorului este blocat.
b) Defect : După oprirea prelungită a instalaţiei (în week-end) temporizarea este net
superioară (importantă) decît în serviciu continuu.
Cauza: După o oprire prelungită, pistoanele de comandă au tendinţa de a se bloca,
ceea ce înseamnă că aderenţa şi deci presiunea de comutare necesară
sunt net mai mari. Defectul va disparea dupa cîteva secunde.
Depanarea principalelor cauze ale disfuncţionalităţii circuitelor pneumatice pe grupe de
elemente

Grupa Cauze eventuale Remedii

Alimentarea Presiune insuficientă datoratăSuprimarea scurgerilor
cu aer scurgerilor
comprimat
O proastă reglare a regulatorului de Reglarea corecta a
presiune regulatorului de presiune

Canalizare obstructionată Curatirea sau schimbarea

tubulaturii

Distribuitor Sertarul distribuitorului este blocat Demotarea curaţirea şi

datorită murdariei ungerea sertarului

Scurgeri diverse de-a lungul Schimbarea garniturilor

garniturilor de etanşare deteriorate

Captori Acţiune defectuasa asupra unui buton Se apasă puternic pe buton şi

a captorului de comandă
Clapeta deteriorată în captor
se verifica dacă se deplasează
precum şi dacă resortul de
revenire în poziţia iniţială işi
face rolul sau (unele modele
sunt nedemontabile, deci sunt
ireparabile.

Cilindru Pistonul şi tija cilindrului sunt blocate Se demontează, se curaţă şi se

datorită griparii (murdariei) unge pistonul şi tija
distribuitorului

Garnitura de etanseitate în piston Se vor schimba garniturile de

este deteriorată ; aerul trece dintr-o etanseitate
cameră în alta

3. Intretinerea distribuitoarelor hidraulice

 Lichidul de lucru din sistemele de acţionare hidraulică este supusă acţiunii îndelungate a
unor temperaturi, viteze şi presiuni ridicate, variind în limite largi. În aceste condiţii, mediul
hidaulic trebuie să raspundă unor cerinţe restrictive dintre care amintim:
 Să aibă bune proprietaţi lubrifiante;
 Să aibă rezistenţa mecanică ridicată a peliculei;
 Să nu degaje vapori la temperaturi obişnuite;
 Să nu fie activ chimic în raport cu elementele sistemului;
 Să aibă o variaţie minima a vîscozităţii în raport cu temperatura;
 Să aibă punct ridicat de inflamabilitate;
 Să nu absoarbă aer şi să nu formeze spumă
 Să aibă un conţinut minim de impurităţi

Lichidele de lucru utilizate în sistemele de acţionare hidraulică se pot grupa în trei

categorii: apă, uleiuri minerale şi lichidele sintetice. Cele mai utilizate lichide sunt uleiurile
minerale, care au o durata de viaţa ce este determinată de calitatea lor, precum şi de condiţiile
de lucru. Principalele lichide hidraulice fabricate în ţară şi caracteristicile lor sunt prezentate în
tabelele de mai jos.
Pentru cazul unor instalaţii care funcţioneazş la temperaturi ridicate,mediul hidraulic
utilizat este metalul lichid care de regula este un aliaj eutectoid compus din 77% natriu şi 23%
kaliu. Punctul de topire este -12°C, iar cel de fierbere este cca 850°.

Întretinerea preventivă a circuitelor hidraulice

a) Zilnică:
- se verifică nivelul de ulei din rezervor;
- se verifiă aspectul uleiului (dacă este clar şi fără spumă);
- se va nota încă de la început scurgerile care apar în aparate sau în tubulatură;
- verificarea colmatării filtrelor prin verificarea indicatoarelor de colmatare;
- verificarea presiunii de funcţionare şi corijarea acesteia atunci când este cazul;
- se verifică, la pompele înzestrate cu drenaj, dacă există vreo creştere anormală a
temperaturii pe tubulatura de dren. Aceasta demonstrează că există scurgeri interne
excesive.
b) Săptămânală
- Se vor preleva esantioane de ulei din rezervor pentru analizarea acestuia şi se vor
nota numarul de ore de utilizare a acestuia ;
- Se vor curata filtrele montate pe aspiraţia pompelor. Pentru filtrele montate pe
linia de retur, cartuşele filtrante sunt înlocuite după 500, 1000 sau 1500 ore de
funcţionare în funcţie de mediul ambiant în care lucrează înstalaţia ;
- Se verifică strangerea elementelor de fixarea a grupului moto-pompă, a
aparaturii şi a tubulaturii din instalaţie ;
- Se va verifica fixarea receptorilor (cilindrii, motoare hidraulice) ;
- Se va verifica etanseitatea tuturor ţevilor şi a racordurilor flexibile.
 c) Semestrială :
- Se vor face toate verificările menţionate şi la întreţinerea săptămânală ;
- Se va verifica cuplajul elastic între pompă şi motor şi se va corija dacă există defecte
de aliniere ;
- Dacă instalaţia are în componenta acumulator, se va verifica presiunea azotului şi se
va remedia, dacă este necesar.
d) Anuală (sau la perioade mai lungi, în funcţie de condiţiile de utilizare) :
- se va verifica starea de funcţionare a tuturor aparatelor din circuit ;
- se verifică manometrele ;
- pentru pompe : se verifică starea pieselor aflate în mişcare şi se vor schimba
garniturile şi rulmenţii ;
- pentru supape : se verifică starea scaunului supapei sau a sertarului acestuia ;
- pentru rezervoare : acestea se golesc, se curăţa şi se asigură că peretele superior nu
prezintă zone de rugină. Se vor schimba garniturile de la fereastra de vizitare.
- pentru circuitele de alarma :se va verifica buna lor funcţionare ;
- pentru receptori : se vor demonta şi verifica, apoi se vor remonta luandu-se toate
măsurile necesare ;
- pentru tubulatură : în timpul tuturor operaţiilor de verificare a aparatelor, este
indispensabilă închiderea orificiilor către tubulatura cu ajutorul unor buşoane.

Se disting două feluri de defecte: defecte constatate la verificările periodice ş defecte ca

urmare a deteriorăii unui agregat. În prima categorie se menţionează:
a) Neetanseităţile exterioare pe circuitele de presiune; acestea se constata uşor, prin
apariţia pierderilor de lichid de lucru în exterior.
b) Încalzirea. Un alt defect frecvent al instalaţiilor hidraulice este încalzirea excesivă a
lichidului de lucru sau a unui element component al instalaţiei. Constatarea se face cu un
termometru amplasat în rezervor şi prin atingere cu mâna. Mâna suportă temperaturi până la
50˚C. Verificarea zilnică a instalaţiei permite formarea unei idei despre temperatura normală de
funcţionare.
ZGOMOTUL. Creste nivelul de zgomot al instalaţiei sau a componentelor este un defect
frecvent, care poate să apară şi datorită alimentarii incorecte a pompei, vibraţiilor datorată
cuplajelor defecte, vibraţiilor conductelor, vibraţiilor arcului supapelor.
Diagnosticarea corectă a defectelor şi a cauzelor care le-au provovcat, precum şi
efectuarea unor remedieri de bună calitate asigură funcţionarea în continuare a instalaţiei în
condiţiile iniţiale, previne repetarea defectului sau a unor defecte derivate şi, în cazul înlocuirii
unui agregat, îi conferă acestuia o durabilitate egală cu cea a celui înlocuit.
Ca o regulă generală este respectarea regulilor de acurateţe şi curăţenie în timpul
intervenţiilor. Depăşirea cantităţii de impurităţi admisă impune curaţirea completă a instalaţiei.
Operaţiile de curăţire sunt următoarele:
• golirea rezervorului şi a instalaţiei de lichidul de lucru contaminat. Pentru golirea motoarelor se
efectuiază o cursă completă a acestora;
• spălarea circuitelor cu ajutorul unei instalaţii de spalare şi apoi suflarea acestora până la
îndepartarea lichidului de spălat. Rezervorul se spală cu aceeaşi instalaţie şi apoi se şterge cu
cârpa curată;
•înlocuirea sau spălarea filtrelor.
După executarea operaţiilor de curăţare se porneşte instalaţia, cu respectarea regulilor
enunţate anterior. Dacă din analiza lichidului de lucru rezultă o puternică contaminare , se
recomandă demontarea şi curăţarea tuturor agregatelor .
Demontarea agregatelor de pe instalaţie se va face în urmatoarea ordine:
• se obturează circuitele care pot fi alimentate prin curgere liberă sau prin şifonare;
• se demontează conductele de legătură:
• se opturează capetele deschise ale conductelor şi agregatelor cu dopuri de protecţie;
• se demontează mecanic agregatul din instalaţie.
Remedierea scurgerilor datorate strângerii insuficiente a suprafeţelor de etanşare se
face prin strângere la cuplu. Dacă nu se remediază scurgerea, atunci defecţiunea trebuie
căutată la piesele de compus etanşare.
Remedierea componentelor se face în urmatoarele etape: demontare-curăţare-
diagnosticare-remediere-curăţare-remontare-încercare.
La demontare trebuie reţinută poziţia a diferitelor piese, mai ales a celor simetrice.
Pentru a asigura remontarea în aceeaşi poziţie, ele vor trebui marcate înca din baza de
demontare.

Capitolul II
 Mentenanţa instalaţiilor pneumatice

Definţia mentenanţei
Conform normelor AFNOR-NF X60-010, mentenanţa reprezintă ansamblul de acţiuni
premise pentru menţinerea sau restabilirea unei stări specifice, sau pentru asigurarea unui
service determinat.
Structura mentenanţei
1. Mentenanţă preventivă :
- Este o mentenanţă « programată », destinată a diminua posibilităţile de
apariţie a defectelor.
- Este o mentenanţă pe termen mediu.
2. Mentenanţă corectivă :
- Este o mentenanţă « ocazională » destinată a reremedia defectele care
apar în funcţionare.
- Este o mentenanţă pe termen scurt.
3. Mentenanţă de concepţie:
- Este o mentenanţă pe termen lung, prevazută la conceperea unui
echipament nou.
1 Mentenananţă preventivă
Ea trebuie să permită evitarea defectelor la materialele sau într-o instalaţie în curs de
funcţionare.
Distingem:
- Mentenanţa preventivă sistematică: ea presupune amplasarea într-o zonă curată
a pieselor sau a organelor supuse uzurii sau degradării, pentru a limita riscurile.
- Mentenanţa preventivă conditională :

 ea presupune limitarea riscurilor de pană, prin întervenirea suficient de

rapid, graţie unei supravegheri permanente ;

 o mai bună pregătire a perioadelor de intervenţie, astfel încât acestea să

nu perturbe activitatea de producţie ;

 evitarea unor pene grave.

2 Mentenananţa corectivă
 Distingem două tipuri de pane :
- Pană evidentă , care presupune o intervenţie.
Avantaje: rapiditate;
Dezavantaje: restrictivă.
- Pană neevidentă, care presupune derularea unei metodologii de diagnosticare,
urmată de realizarea intervenţiei.

Avantaje : fiabilă şi nerestrictivă

Dezavantaje : poate pune probleme de rezolvare rapidă şi necesită o
formare prealabilă.
În cazul unei pane, se va începe prin a determina şi a studia toţi factorii care apar, pentru
a determina exact unde este pana . Apoi, se va verifica diagnosticul pus printr-un control şi abia
dupş aceea se va trece la înlocuirea pieselor defecte.
Depanarea tuturor defectelor apărute se va face numai după o analiza riguroasă şi
logică.

Capitolul III
 Mentenanţa instalaţiilor hidraulice

Mentenanţa reprezintă totalitatea activităţilor depuse de compartimente specializate din

cadrul unei organizaţii pentru asigurarea funcţionării sistemului la un grad cât mai ridicat. Prin
activităţi se pot înţelege atât operaţiile de întreţinere a utilajelor sau SDV-urilor existente, cât şi
crearea de obiective, SDV-uri noi menite să asigure funcţionarea normală sau dezvoltarea
sistemului. Cea mai importantă sarcină a mentenanţei este de a asigura disponibilitatea
echipamentelor pe termen lung.
Mentenanţa, definită ca un ansamblu de activităţi care au ca scop menţinerea în stare de
funcţionare a fondurilor fixe (denumite în continuare, pentru simplificare, echipamente), la
parametrii nominali şi cu costuri minime, pe toată durata lor de viaţă, înseamnă:

- reparaţii planificate;
- întreţinere;
- reparaţii accidentale (neplanificate);
- urmarirea comportării în exploatare a echipamentelor;
- asigurarea pieselor de schimb şi a materialelor necesare reparaţiilor şi întreţinerii;
- asigurarea documentaţiei tehnice pentru reparaţii şi întreţinere (tehnologii, desene,
scheme etc.);
- modernizarea echipamentelor.

1.Mentenanţa preventivă este „mentenanţa ce are ca obiect de activitate reducerea

probabilităţilor de defectare sau degradare a mijloacelor fixe". Tipurile de mentenanţă
preventivă sunt următoarele:
Mentenanţa sistematică respectiv „mentenanţa realizată prin activităţi de întreţinere, reparaţii
curente, revizii şi reparaţii capitale, constituite în “planul de exploatare şi reparaţii". (Sisteme
de întreţinere şi reparaţii preventive sub forma reparaţiilor planificate de tipul revizii tehnice
(RT), reparaţii curente de gradul 1 (RC1), gradul 2 (RC2), reparaţii capitale (RK), preventive
sub forma verificărilor periodice (Vp), reviziilor parţiale (Rp) şi a reviziilor generale (Rg),
Sistemul de întreţinere şi reparaţii preventive pe grupe de utilaje prin stabilirea frecvenţei
intervenţiilor).
Mentenanţa predictivă
, cu semnificaţia „mentenanţei realizate prin intermediul urmăririi parametrilor de uzură ai
elementelor sau subansamblurilor–cheie ale mijloacelor fixe, folosind instrumente
specifice (analizatoare de uzură, de vibraţii, de ulei, etc.)", urmând ca intervenţiile de
mentenanţă să fie realizate înainte de apariţia defectului.

2.Mentenanţa corectivă
(curativă, paliativă) reprezintă ansamblul de activităţi realizate după defectarea mijlocului fix sau
după degradarea funcţiei sale în mod neprevăzut. Aceste activităţi constau în localizarea şi
diagnosticarea defectelor în intervenţii pentru restabilirea bunei funcţionări.
În urma analizei informaţiilor existente referitoare la activitatea practică de mentenanţă şi a
cerinţelor privind un modul care să gestioneze activitatea de mentenanţă s-a stabilit următoarea
structură a modulului de mentenanţă:
Pregătirea activităţilor de mentenanţă
o Definire catalog tipuri de intervenţii - desemnează clasa tehnică a intervenţiei,
gruparea se face pe cicluri de intervenţii care se asociază echipamentelor. În
general gruparea este dată de tipul de succesiune a intervenţiilor (ciclu sau
repetitive)
o Definire catalog echipamente - mijloace fixe pentru care se planifică, înregistrează
şi urmăreşte activitatea de mentenanţă
o Definire cataloage de contoare - anumite echipamente au contoare care permit
măsurarea şi înregistrarea folosirii echipamentului. Adesea intervenţiile de
întreţinere depind de indicaţiile contoarelor. Va exista un catalog general de
contoare care se grupează în seturi de contoare, care se vor ataşa
echipamentelor. Valorea contoarelor, care se va folosi în planificarea activităţii de
mentenanţă va rezulta din evaluarea formulei de calcul ataşată fiecărui set de
contor, iar rezultatul acestui calcul va fi exprimat în unitatea de măsură ataşată
acestei valori
o Normative lucrări de mentenanţă - definire catalog cicluri de reparaţii

• Fişe tehnologice de reparaţii - înşiruirea operaţiilor, materiilor prime şi a pieselor de

schimb care se folosesc curent într-un tip de reparaţie. O fişă tehnologică se defineşte la
nivel de intervenţie, şi se preia cu posibilitatea de a fi modificată pe echipamente.

Planificarea şi urmărirea activităţilor de mentenanţă

o Planuri de intervenţii - în baza unor criterii de selecţie a echipamentelor şi/ sau a
intervenţiilor realizează planificarea acestora pe un interval dat
o Intervenţii neplanificate

o Programe de reparaţii

o Comenzi de mentenanţă - coduri unice de identificare a execuţiei unei activităţi de

mentenanţă, la nivelul comenzii şi pe baza fişelor tehnologice asociate. Se poate
determina necesarul de materii prime şi materiale, piese de schimb şi costurile
efective cu manopera
o Documentaţie de lansare lucrări de reparaţii

o Înregistrare raportări de manoperă pe comenzi

Capitolul IV
 Masuri de ptotectie si sanatate

1) Înaintea intervenţiei asupra unui aparat cu comandă electrică, a demontării aparatului de

pe maşina, se execută urmatoarele operaţii:
- Cilindrii verticali se aduc în poziţia de jos, fixându-se ;
- Se întrerupe curentul de la dulapul electric ;
- Se golesc acumulatoarele şi se asigură că nu există nici o presiune în circuit.
2) Niciodată nu vă plasaţi în faţa unui jet de lichid sau să probaţi colmatarea ;
3) Se va curăţa cât mai repede uleiul care s-a scurs pe sol ;
4) Înainte de repunerea în funcţiune a instalaţiei se vor executa operaţiile :
- Se va degaja complet maşina de personalul străin ;
- Se vor detaşa (prin deşurubare) toate limitatoarele de presiune, precum şi valvele de
reducere a presiunii ;
- Se va controla dacă sensul de rotaţie al pompei este cel bun ;
- Personele nu se vor plasa pe traiectoria organelor aflate în mişcare
5) Pentru centralele hidraulice amplasate în locuri neacoperite, este preferabil a se
utiliza ulei hidraulic sau ulei de motor tip SAE 10W al cărui punct de solidificare este mai mare
cu 30° C.
6) Rezervorul hidraulic nu se va umple cu un ulei diferit de cel utilizat în prealabil. Noul ulei
poate fi foarte bun, dar aditivii conţinuţi pot fi incompatibili cu aditivii uleiului utilizat anterior.
7) Se va avea grijă întotdeauna ca sistemul hidraulic să nu se supraîncalzească, aceasta
ducând atât la deteriorarea garniturilor cât şi la micşorarea vâscozităţii uleiului , reducându-i-
se astfel eficacitatea. Dacă în sistem avem şi un racitor, asiguraţi-vă că alimentarea acestuia
funcţionează in tip ce sistemul este în lucru.
8) Verificaţi regulat indicatorul de nivel de ulei de pe rezervor. Dacă nivelul de ulei scade
foarte repede, verificaţi toată instalaţia pentru a detecta eventualele pierderi de ulei. Verificaţi ca
nivelul de ulei sa fie cât mai aproape de valoarea maximă şi nu lăsaţi, în nici un caz, instalaţia
să funcţioneze cu un nivel inferior nivelului minim, caz în care poate pătrunde mult aer în
sistem.
9) Nu lăsaţi ca sistemul să funcţioneze fără supapă de aer.

Pentru persoane
 Prezenţa uleiului pe maşina sau pe sol determină condiţii proaste de lucru. Acestea pot
provoca :
- accidente, entorse, contuzii;
- boli, iritaţii ale pielii sau ale ochilor;
- dificultăţi de întreţinere : deraparea maşinilor, alunecarea pieselor care pot
provoca accidente ;
- deteriorarea încălţămintei sau a îmbrăcămintei din cauciuc ;
- murdărirea îmbracamintei şi a persoanelor.
Pentru maşini şi mediul înconjurător
O scurgere este un consum suplimentar de lichid, care duce la creşterea costurilor de
funcţionare ale maşinii. Ea provoacă adesea şi poluarea apelor din apropierea întreprinderilor.
Atunci cănd o maşina prezintă scurgeri, pe sol se va pune rumeguş sau pudră
absorbantă de tip « Porosyl ». Utilizarea rumeguşului sau a pudrei absorbante prezintă, pe
langă aspectul de mizerie, şi alte inconvenienţe ca :
- amestecul dintre rumeguş şi ulei prezintă risc de incendiu ;
- prezenţa rumeguşului sau a pudrei absorbante în jurul rezervorului hidraulic
diminuează capacitatea de evacuare a caldurii, ceea ce duce la creşterea
temperaturii lichidului hidraulic,
- circuitul de ungere al masşnii riscă să fie poluat.
Pericole datorate unui jet de lichid sub presiune :
- Temperatura ridicatş a lichidului poate provoca incendii.
- Datorita vitezei foarte mari, un jet de ulei poate cauza deformari importante ale
materialelor.
 Anexe

Simboluri pentru comenzile distribuitoarelor:

Tipul Explicaţia simbolului Simbol
comenzii

Manuală 1. neprecizată 1. 2.
2. cu buton

Mecanică 1. neprecizată 1. 2.
2. cu resort
3. cu tachet
4. cu tachet cu efect într-o
singură direcţie 3. 4.

1. cu electromagnet cu o singură
Electrică înfăşurare 1. 2.
2. cu electromagnet cu două
înfăşurări
3. cu motor electric 3. M

Pneumatică 1. prin creşterea presiunii 1. 2.

2. prin scăderea presiunii

Hidraulică
1. prin creşterea presiunii 1. 2.
2. prin scăderea presiunii

Indirectă sau Cu electromagnet şi distribuitor

combinată pilot 1. 2.
1. în pneumatică
2. în hidraulică
 Fig.1. Rolul distribuitorului hidraulic

Pentru distribuitorul din figura 1, dacă există comanda:

- C1, distribuitorul stabileşte conexiunile:
Pa → A şi B → T
În acest fel se asigură deplasarea ansamblului mobil al motorului în sensul vitezei v1.
- C2, distribuitorul stabileşte conexiunile:
Pa → B şi A → T
În acest fel se asigură deplasarea ansamblului mobil al motorului în sensul vitezei v2.

Schemă pneumatică desenată în două variante stanga-dreapta.

 Bibliografia

1. Avram Mihai: Acţionări hidraulice şi pneumatice, Echipamente şi sisteme

clasice şi mecatronice, Ed. Universitară, Bucureşti, 2005
2. Dick Doina, ş.a.: Mecatronică, Manual pentru clasa a XI-a, Ed. Delta Publishing
House, Bucureşti, 2004
3. Dick Doina, ş.a.: Mecatronică, Îndrumar pentru laborator clasa a XI-a,Ed. Delta
Publishing House, Bucureşti, 2005
4. Colecţia revistelor “FIS”, Festo AG & Co, Esslingen
5. http://www.hydrop.pub.ro/marina7.pdf
6.http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/ACTIONARI-HIDRAULICE-SI-
PNEUMA105418618.php