Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEMA
CUPRINS
CUPRINS.......................................................................................................................................................2
ARGUMENT.................................................................................................................................................3
2.1 DISTRIBUITOARE..........................................................................................................................8
Clasificare.....................................................................................................................................................9
2.2 SUPAPE..........................................................................................................................................12
Clasificare...............................................................................................................................................12
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................................35
2
ARGUMENT
Schema pneumatica poate fi privita ca o structura formata din cinci nivele, fiecare etaj
continand o anumita categorie de elemente pneumatice.Toate elementele din schema sunt
interconectate astfel incat sa realizeze functiile cerute de utilizator.
Cele cinci nivele cuprind :elemente de preparare aer; elemente de comanda; elemente de
procesare ;elemente de comanda finala; elemente de executie. In afara de aceste cinci nivele de
baza se mai pot identifica inca doua, nu mai putin importante: elemente de conexiune ; matricea
mecanica.
3
Drosele - elemente care permit reglarea vitezei motoarelor rotative sau a cilindrilor liniari prin
reglarea debitului de alimentare. Functionarea se bazeaza pe variatia sectiunii de curgere a
fluidului, ceea ce determina modificarea debitului vehiculat prin drosel.
Actionarile pneumatice si-au gasit aplicatii in domenii ale tehnicii extrem de variate, pentru
cele mai diferite scopuri. Acest fapt se datoreaza avantajelor prezentate de aceste actionari:
Se pot realiza instalatii cu functionare in ciclu automat, care ofera productivitate mare;
Transmisiile pneumatice permit porniri, opriri dese si schimbari de sens brusce, fara
pericol de avarie;
Aerul comprimat este relativ usor de produs si de transportat prin retele, este nepoluat si
neinflamabil.
In toate celelalte domenii industrial unde se pot realize linii automate de productie, pentru :
asamblare, maipulare de mare productivitate.
4
1. SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICA
In cazul actionarilor pneumatice este necesara realizarea unor surse ,,generatoare’’ de energie
pneumatica.
Actionarile pneumatice si-au gasit aplicatii in domenii ale tehnicii extrem de variate, pentru
cele mai diferite scopuri. Acest fapt se datoreaza avantajelor prezentate de aceste actionari:
Datorita vitezelor de lucru si de avans mari, precum si momentelor de inertie mici, durata
operatiilor este mica. Actionarile pneumatice pot fi foarte rapide ;
Transmisiile pneumatice permit porniri, opriri dese si schimbari de sens brusce, fara
pericol de avarie;
Aerul comprimat este relativ usor de produs si de transportat prin retele, este nepoluat si
neinflamabil. Poate fi stocat in cantitati apreciabile;
5
Intretinerea instalatiilor pneumatice este usoara daca se dispune de personal calificat.
Aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile, fapt ce duce la uzura unor piese
prin eroziune si abraziune, precum si la coroziunea componentelor;
Schema pneumatica poate fi privita ca o structura formata din cinci nivele (fig2), fiecare etaj
continand o anumita categorie de elemente pneumatice.Toate elementele din schema sunt
interconectate astfel incat sa realizeze functiile cerute de utilizator.
● Elemente de comanda, care permit dialogul om-masina : comenzi de pornire -oprire, selectare
pentru diferite functii sau moduri de lucru. De obicei, toate aceste elemente sunt grupate intr-un
panou (tablou) de comanda, aflat la distanta sau alipit instalatiei de forta (de executie).
6
● Elemente de procesare - echipamente care asigura procesarea (interpretarea si distribuirea)
semnalelor primite in instalatie, atat a celor de comanda, provenite de la tabloul de comanda, cat
si a celor de reactie, care sunt de obicei semnalele ce ofera informatii despre starea masinii si/sau
a procesului tehnologic desfasurat. Elementele de procesare prelucreaza toate aceste semnale fie
unitar, fie in anumite combinatii, realizand diferite functii logice:NU, SI, SAU, EXCLUSIV,
temporizare, memorare.
In afara de aceste cinci nivele de baza se mai pot identifica inca doua, nu mai putin
importante:
● Matricea mecanica, adica toate acele accesorii mecanice cu care se asambleaza mecanic
cilindrii pneumatici in interiorul unei instalatii.
b) schema electro-pneumatica : semnalele de comanda sunt electrice. Iar dupa tipul elementelor
de comanda, schemele de comanda electro - pneumatice sunt de patru tipuri : cu releu, cu placi
electronice imprimate, cu microprocesor (automate programabile, calculatoare), mixte.
7
Dupa tipul de functionare impuse de etajul de comanda:
a) scheme conduse dupa timp : intr-o instalatie pneumatica, elementele de executie se misca intr-
o anumita ordine, descrisa cu ajutorul unui instrument grafic numit Ciclograma sau Diagrama de
miscare;
b) scheme condusa dupa spatiu : la aceste scheme, un nou semnal de comanda este generat
numai dupa ce, in urma unei verificari interne, se confirma ca s-a executat corect miscarea sau
procesul precedent. Verificariile se fac cu ajutorul senzorilor sau al traductoarelor.
c) scheme mixte : sunt des intalnite in practica si imbina avantajele oferite de tipurile discutate
mai sus.
2.1 DISTRIBUITOARE
8
Partea de distributie are rolul de a realiza conexiunile intre camerele distribuitorului conform
schemei de comutare la primirea unei comenzi.
Clasificare
Este alcatuit din : corpul distribuitorului, elementul mobil (sertarul), care prin deplasare
rectilinie realizeaza schema de comutare, capace.
9
Distribuitorul rectiliniu cu sertar plan 4/2 comandat electric, pilotat pneumatic cu posibilitate
de comanda manuala are etajul de distributie este format din (fig 4) : corpul 1, capacele 2, in care
se afla elementele de comanda manuala 3, pilotul 4 si sertarul plan 5. Cand orificiul de comanda
12 este alimentat, forta de presiune apasa in capul pilotului 4, care este impins spre dreapta.
Deplasarea pilotului determina si deplasarea sertarului plan 5, cele doua elemente fiind solidare
pe directia axiala. Resortul 6 realizeaza o forta de apasare a sertarului pe suprafata plana a
distribuitorului, asigurand etansarea intre orificii si compensarea automata a uzurii sertarului.
Pilotul si corpul distribuitorului sunt realizate din aliaje de Al, iar sertarul este din materiel
plastic. Deplasandu-se spre dreapta, sertarul deconecteaza orificiul 1 de la orificiul
consumatorului 4 si il conecteaza la orificiul consumatorului 2, dupa ce acest orificiu a fost izolat
de orificiul de evacuare 3. Alimentarea racordului 14 determina deplasarea spre stanga a
ansamblului mobil pilot - sertar realizand schema de comutare corespunzatoare celei de-a doua
pozitie.
Acesta este alcatuit din corpul C si sertarul S, solidar cu parghia de actionare (fig. 5). Din
punct de vedere constructiv este un distribuitor simplu si robust. In corp sunt practicate orificiile
1, 2, 3 si 4, iar in acelasi plan sunt practicate frezari ce permit conectarea orificiilor conform
schemei de distributie specifica fiecarei pozitii ocupata de sertar. Acest element este intalnit
deseori instalat in amonte de unitatea de preparare a aerului comprimat atasat consumatorului.
Distribuitorul cu sertar rotativ conic 2/2 cu actionare manulala are practicat in corpul 1 un
alezaj conic, in care se monteaza sertarul rotativ 2, actionat de parghia 3 (fig. 6). In pozitia
deschis, racordul P este legat la consummator iar in pozitia inchis, cele doua racorduri sunt
izolate.
►Distribuitor cu supape
10
La aceste distribuitoare ,realizarea schemelor de conectare se realizeaza prin inchiderea sau
deschiderea unor orificii interne distribuitorului cu elemente de etansare de tip supapa (fig. 7).
In pozitia de repaus, racordul P este inchis datorita ciupercii de cauciuc 2, care sub efectul
fortei de presiune si a resortului inferior se sprijina pe scaunul practicat in corpul
distribuitorului. Apasand plunjerul 1, intr-o prima etapa se comprima resortul superior, iar
plunjerul apasa asupra ciupercii si izoleaza racordul A fata de R. In a doua etapa resortul
inferior este comprimat, supapa se deschide si racordul P este conectat la consumator, prin
spatiul dintre plunjerul si alezajul din corpul distribuitorul. Cand apasarea plunjerului inceteaza,
forta de presiune si resortul inferior determina inchiderea supapei, iar resortul superior determina
conectarea racordului A la atmosfera.
Cand elementul mobil al cilindrului apasa parghia iar aceasta actioneaza asupra plunjerului
pilotului se deschide accesul aerului in camera sertarului care se lipeste de plunjer si se izoleaza
racordul A de racordul R. Apasarea mentinandu-se, plunjerul coboara si permite racordarea
orificiului P la orificiul A. Cand parghia este eliberata supapa se inchide iar camera sertarului se
ventileaza. Resortul si forta de presiune din racordul A determina izolarea racordurilor A si P si
conecteaza racordul A la atmosfera. Datorita constructiei capacului, distibuitorul normal
inchis se poate transforma in normal deschis. Exista situatii cand este necesar ca distribuitorul sa
fie activat numai pe o cursa a cilindrului. Rola montata pe parghie este articulate fata de aceasta,
astfel incat la cursa de avans a cilindrului distribuitorul este actionat insa la cursa de revenire,
rola ,,se culca ‘’iesind din campul de actionare al elementului mobil (cama).
2.2 SUPAPE
Clasificare
▪ Supape normal inchise, care in pozitia initiala nu permit trecerea agentului de lucru prin
tronsonul de conducte pe care sunt montate ;
▪ Supape normal deschise, care in pozitia initiala permit trecerea fluidului de lucru prin tronsonul de
conducta pe care sunt montate.
▪ Supape cu comanda directa, la care sistemul de comanda se aplica direct sertarului mobil al
supapei, comanda poate fi culeasa din circuitul supravagheat (intern),sau dintr-un circuit exterior
celui pe care este montata supapa (extern).
Supape de sens
12
Racordand aerul sub presiune la orificiul A (de intrare) se va actiona ansamblului mobil care
se va deplasa spre dreapta, sub actiunea fortei de presiune arcul se comprima, fluidul de lucru
trece spre orificiul B (de iesire) prin spatiul dintre corp si elementul mobil. Daca aerul sub
presiune se va racorda la racordul B, elementul elastic se va deplasa spre stanga blocand trecerea
fluidului.
Daca orificiile X si Y sunt alimentate la aceeasi presiune prin orificiul A va curge fluid cu
presiunea P, orificiile de alimentare putand fi X sau Y sau ambele. Daca este alimentat numai
orificiul X sau numai orificiul Y, orificiul alimentat este racordat la A. Daca sunt alimentate
ambele orificii de comanda X si Y, la presiuni diferite, in A vom avea presiunea cea mai mare
din acest motiv supapa fiind numita ‘‘de selectare’’.(Anexa 5,Fig 1)Simboluri utilizate pentru
supape de selectare(Fig 10 a). Functionarea acestei supape poate fi descrisa si printr-un
tabelul de adevar(fig.10 b)
Daca racordul X sau Y este alimentat (fig. 11a), sub efectul fortei de presiune supapa
blocheaza accesul din racordul respectiv la racordul A. Daca ambele orificii sunt alimentate la
aceeasi presiune, orificiul A va fi alimentat, de la orificiul X sau Y sau X si Y (pozitia
elementului mobil este indiferenta).
Daca ambele racorduri de comanda vor fi alimentate, dar la presiuni diferite, racordul A va fi
alimentat la presiunea cea mai mica. Functionarea poate fi descrisa printr-un tabel de adevar
(fig.11b)
Prin functiile pe care le realizeaza si datorita simplitatii acest element este folosit in multiple
aplicatii.
Supapa NON SI
13
Este un alt element logic, care realizeaza functiile descrise de tabelul de adevar (fig.12b),
functii care usureaza extrem de mult rezolvarea unor probleme de interconditionare si
suprapunere de semnalele in schemele pneumatice. Atunci cand nu se dispune de o supapa NON
SI, acest element poate fi inlocuit cu un distribuitor 3/2normal inchis, monostabil, comandat
pneumatic (fig.12).
Este utilizata pentru a mari viteza de golire a unei incinte de presiune, prin scurtarea
traseului parcurs. Din acest motiv, pentru o eficacitate maxima, supapa de evacuare rapida se
monteaza cat mai aproape de incinta ce va fi golita (fig. 13).
Cand comuta distribuitorul aerul patrunde prin orificiul P al supapei, impinge si lipeste
scaunul de elementul de etansare, izoland orificiul R fata de P si A si se alimenteaza cilindrul.
Cand distribuitorul este comutat pe pozitia initiala, racordul P al supapei este conectat la
atmosfera, iar aerul aflat in camera cilindrului, sub efectul presiunii si al resortului cilindrului
determina deplasarea elementului mobil in sens opus, obturand racordul P. Aerul din cilindru
este evacuat rapid prin amortizorul de zgomot al supapei.
Utilizand supape de evacuare rapida pot fi obtinute viteze de lucru superioare ale instalatiilor
pneumatice, marind productivitatea si eficienta acestora.
SUPAPA DE SUCCESIUNE
Supapa de succesiune asigura o anumita ordine de intrare in functiune a doua sau mai multe
actuatoare alimentate de la acelasi circuit, parametrul de comanda fiind presiunea din actuatorul
actionat la inceputul ciclului. Comanda unei supape de succesiune poate fi interna (fig.14), cand
racordul Z este legat intern la racordul P si externa, cand racordul de comanda este alimentat de
la o sursa din alt circuit.
Asupra pilotului actioneaza o forta elastica data de resort, forta reglabila prin intermediul
tijelor. Cand presiunea din racordul P atinge valoarea prestabilita supapa pilot deschide accesul
aerului in camera de comanda a sertarului, forta de presiune apasa membrana, solidara cu
14
sertarul, iar acesta se deplaseaza spre dreapta. Se obtine astfel deconectarea racordurilor A si R si
conectarea racordului A la P, moment in care se realizeaza alimentarea circuitului in aval de
supapa. Supapa ramane deschisa atata timp cat in racordul Z se mentine presiunea de comanda.
Cand comanda este anulata, supapa pilot se inchide, camera de comanda a sertarului se
ventileaza si presiunea din racordul P deplaseaza sertarul in pozitia anterioara, refacand
conexiunile.
Supapa functioneaza la fiecare ciclu de lucru. Cilindrii alimentati alimentati prin intermediul
supapei sunt montati in serie. Presiunea de conectare (de comanda) a supapei este presiunea din
retea, care este atinsa atunci cand cilindrul 1 ajunge la capat de cursa. In acest moment supapa se
deschide si este alimentat cilindrul 2. Cand este inchisa sursa de alimentare, cilindrul 1 este
ventilat prin distribuitorul 4 si revine sub efectul resortului, iar cilindrul 2 este ventilat prin
supapa 3.
Permit controlul permanent al debitului care intra sau iese din actuator. Modul de reglare a
debitului este definit in functie de caracteristicile sursei de alimentare, caracteristicile motorului
si de solutia aleasa.
Permit reglarea rezistiva a vitezei prin reglarea debitului. Acest tip de reglare se utilizeaza
pentru puteri mici, de maximum 7kw.
Sunt elemente care permit reglarea vitezei motoarelor rotative sau a cilindrilor liniari prin
reglarea debitului de alimentare. Se mai numesc si supape de debit.
15
a ) Drosel bidirectional
Regleaza debitul de fluid indiferent de sensul de curgere al acestuia. Constructia acestuia este
foarte simpla si robusta(fig. 14).
b)Drosel unidirectional
Se mai numesc si drosele de cale. Au montata in paralel o supapa de sens ce permite variatia
debitului pentru un singur sens de curgere – de la stanga spre dreapta(fig. 15).
Reprezentarea elementelor pneumatice in schema se face tinand seama de pozitia lor reala pe
utilaj(in limitele posibilitatilor). Se iau in considerare : pozitia de lucru a elementelor de executie
(orizontala, verticala, oblica), pozitia si modul de grupare al celorlalte elemente, luand ca reper
diferite parti din instalatie.
O schema pneumatica se poate realiza in mai multe variante(fig. 16). Astfel, exista scheme
care permit o interpretare mai usoara, in care sunt clar evidentiate nivelele schemei (varianta
16a) dar si scheme care permit identificarea mai facila a echipamentelor pe utilaj (varianta 16b).
Un exemplu de aplicatie este prezentat mai jos.
1 – sina suspendata ;
2 – role ;
3 – usa glisanta ;
4 – prag ;
CL – cilindrul de lucru ;
D5 – distribuitorul principal ;
R1, R2 – drosele;
SD1…SD4 – supape.
◙ Functionare
Usa este deplasata de cilindrul de lucru, alimentat de distribuitorul principal, prin intermediul
droselelor. Deschiderea usii se poate obtine prin actionarea manuala a distribuitorului D 1 sau a
distribuitorului D3, sau prin actionare mecanica de catre pragul (4), pe care calca vehiculul si care
actioneaza astfel distribuitorul D6.
Inchiderea usii se produce in momentul actionarii manuale a distribuitoarelor D2 sau D4, sau
in mod mechanic, prin revenirea pragului(4), care actioneaza printr – o cama, distribuitorul D 7.
Alternativele de actionare se realizeaza prin supapele duble .
O astfel de instalatie poate actiona o usa de circa 500kg, cu o latime pana la 2000mm.
17
Principiul compensarii fortelor permite realizarea unor aparate cu inalte calitati metrologice,
sensibilitate si viteza de actionare mare, etc.
In toate celelalte domenii industrial unde se pot realize linii automate de productie,
pentru:asamblare, maipulare de mare productivitate.
Mediul de lucru „FluidSim” este un pachet software special conceput pentru construirea
schemelor de acţionare pneumatice sau hidraulice si pentru simularea functionarii acestora.
18
Figura 7 : Fluidsim pneumatic- fereastra principala
Metoda de trasare a acestora este similara cu desenarea unei linii în orice aplicaţie grafică.
Atunci cand un furtun este trasat pana in dreptul unui punct de conectare, forma si culoarea
pointerului mouse-ului se modifica atentionand asupra posibilitătii de conectare cu acel racord.
Pentru a realiza o conexiune intre doua furtune (echivalentul utilizarii unui racord de tip T
sau Y) un furtun trebuie desenat pornind de la o componenta pana la intersecţta cu furtunul
(linia) cu care se doreste conectarea.
19
Si de aceasta data pointerul asi va schimba forma si culoarea indicand posibilitatea
conectării.
A doua grupa este cea a elementelor de actionare (actuators), care contine o larga
varietate de cilindri cu simpla si dubla actionare, motoare oscilante si rotative precum și
elemente de actionare din tehnica vacuumului (ventuze, generatoare de vid).
Cea de-a treia grupa este cea dedicata aparatelor de comanda si control.
Acestea sunt separate în subgrupe conform categoriei din care fac parte: distribuitoare
preconfigurate uzuale si special avand diverse tipuri de actionare (manuala, mecanica, electrica,
pneumatica); distribuitoare configurabile (Figura 8); aparate de control al presiunii si de selectare
a sensului de curgere; aparate de reglare a debitului.
Cea de-a cincea grupa are in componentă aparate de masura si afisare a parametrilor
funcțtionali.
20
Figura 8: Fereastra de configurare a unui distribuitor.
-conductele cu presiune ridicate au culoare albastru inchis și grosime mai mare (in functie
și de valoarea presiunii);
21
Odata ce schema a fost construita prin amplasarea elementelor pe foaia de lucru si
legaturile intre componente realizate se poate trece direct la simularea functionarii ansamblului
creat. Daca se doreste functionarea la alti parametri decat cei alesi implicit de catre program
acest lucru se poate realiza pentru fiecare componenta în parte.
Exemplu :
22
Figura 9 -Schema electro-pneumatica in FluidSim
23
ANEXE
24
FORTA, DEPLASARE,
MOMENT, TURATIE
ELEMENTE DE 5
EXECUTIE
ELEMEMTE DE 4
COMANDA FINALA
ELEMENTE DE 3
PROCESARE
2
ELEMENTE DE
COMANDA
ELEMENTE 1
PREPARARE
AER COMPRIMAT
PUTERE PNEUMATICA
DEBIT, PRESIUNE
25
Fig. 3 – Distribuitor cu sertar rectiliniu cilindric
26
Fig. 5 – Distribuitor cu sertar rotativ plan
27
Fig. 7 – Distribuitor cu supape
28
Fig. 9 – Supapa de sens
X Y A
0 0 0
1 0 1
0 1 1
1 1 1
b
29
a
X Y A
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1
30
X Y A
0 0 0
1 1 0
0 1 0
1 0 1
31
a b
32
Fig. 16 – Drosel unidirectional
a b
33
Fig. 17 – Actionarea pneumatica a unei usi glisante
34
BIBLIOGRAFIE
1. Sorin Stan, Silviu Frandos, Mariana Robe – Mecatronica, manual pentru clasa a XI-a,
Editura Delta Publishing House, Bucuresti, 2004;
3. Sabina Hilohi, Doinita Ghinea, Nastase Bichir – Elemente de comanda si control pentru
actionari si sisteme de reglare automata, manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactica si
pedagogica, Bucuresti, 2002.
35