Liceul Tehnologic “Gheorghe Duca”

PROIECT

PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A CALIFICARII

PROFESIONALE A ABSOLVENTILOR INVATAMANTULUI LICEAL

NIVEL IV

CALIFICAREA : TEHNICIAN MECATRONIST

Indrumator Proiect Absolvent:

VOICULESCU MIRELA Rusu Antonio Nicolae

Clasa: XII A

2022-2023

1
 Tema proiectului:
AGREGATE HIDRAULICE

2
 Cuprins

Argument……………………………………………………………………..…….4

Cap I

Elementele de baza ale unui agregat hidraulic si functile lor………………………5

1.1. Rezervorul de ulei…………………………………………………………...5

1.2. Unitati de pompare………………………………………………………….6
1.3. Regulatoare………………………………………………………………….7
1.4. Schimbatoare de caldura…………………………………………………….8
1.5. Gratarele de linistire…………………………………………………………8
1.6. Instrumente de masura si control……………………………………………9

Cap II

Reglarea vitezei motoarelor hidraulice…………………………...……………….11

2.1. Reglarea volumica……………………………...………………………….11

2.2. Reglarea rezistiva…………………………………………..……………...12

Cap III

Franarea cilindrilor hidraulici la capat de cursa……………………………..……13

Cap IV

Punerea in functiune si intretinerea instalatilor hidraulice………………………14

Cap V

Depanarea si repararea instalatilor hidraulice……………………….…….……..15

Cap VI
Defectologia componentelor hidraulice………………………………….………16
Bibliografie………………………………………………………………………17

3
 Argument

Ce sunt agregatele hidraulice si unde sunt utilizate?

Agregatele hidraulice sunt dispozitive care utilizează un fluid hidraulic pentru a

genera forță și mișcare. Acestea sunt utilizate într-o gamă largă de aplicații, de la
mașini și echipamente industriale până la aeronave și vehicule de transport.
Un agregat hidraulic este alcătuit din mai multe componente, cum ar fi un
motor electric sau un motor cu ardere internă, o pompă hidraulică, un rezervor de
ulei, un filtru de ulei, valve și conducte. Motorul acționează pompa hidraulică,
care pompează fluidul hidraulic prin conductele sistemului. Acest fluid este apoi
direcționat prin valve către cilindri hidraulici sau alte dispozitive, unde forța
hidraulică este transformată în mișcare sau alte forme de energie.

Agregatele hidraulice sunt utilizate într-o serie de aplicații, cum ar fi:

- Utilaje de construcții și echipamente industriale, cum ar fi excavatoare,
încărcătoare frontale, macarale și prese hidraulice.
- Vehicule de transport, cum ar fi camioane și autobuze, pentru a acționa frânele
și alte dispozitive.
- Aeronave, pentru a acționa sistemul de comandă al aeronavei și flaps-urile.
- Utilaje agricole, cum ar fi tractoarele și combinele, pentru a acționa diverse
dispozitive, cum ar fi brațele de ridicare și sistemele de direcție.
Agregatele hidraulice sunt preferate pentru aplicațiile care necesită forțe mari și
mișcări precise, deoarece acestea oferă o putere mare și un control precis asupra
mișcării.

4
 I. Elementele de baza ale unui agregat hidraulic si functile lor

Elementele de baza

1.1. Rezervorul de ulei

Are rolul de a asigura rezerva de fluid de lucru necesara functionarii in bune
conditii a unui sistem hidraulic.Capacitatea rezervorului de ulei trebuie sa fie
corelata cu valoarea debitului maxim furnizat de unitatea de pompare a
sistemului hidraulic,aceasta trebuind sa fie de cel putin trei ori mai mare decat
debitul maxim al pompei de alimentare.

Rezervoarele de ulei au si rol de protejare a uleiului impotriva intemperiilor si

poluarii atmosferice,separa aerul si apa din ulei,favorizeaza depunerea prin
decantare a corpurilor straine transportate de agentul de lucru.

In conformitate cu variantele constructive ale rezervoarelor de ulei,acestea se

impart in doua categorii si anume:

- rezervoare inchise utilizate in general la instalatiile mobile;

- rezervoare deschise utilizate numai la instalatiile fixe.

Dimnsiunile rezervoarelor de ulei trebuie sa fie suficient de mari astfel incat sa

fie satisfacute urmatoarele cerinte:

- uleiul trebuie sa circule lent in rezervor pentru a permite depunerea prin decantare
a corpurilor straine transportate de acesta si pentru a permite separarea aerului si
apei continute in ulei;

- nivelul fluidului in rezervor nu trebuie sa scada sub limita minima,evitandu-se in

acest mod aparitia fenomenului de cavitatie la aspiratia unitatii de pompare si
functionarea neregulata a elementelor de executie si/sau de comanda din sistemul
hidraulic;

- suprafata totala radianta a rezervorului,expusa mediului ambiant,trebuie sa fie

suficient de mare pentru a favoriza racirea uleiului.

5
1.2. Unitati de pompare

Unitatile de pompare pot fi compuse din una sau mai multe pompe volumice
montate in serie sau in paralel, pentru a se permite asigurarea parametrilor
functionali functionarii unei instalatii sau unui utilaj.Pompele volumice,cel mai des
utilizate in actionarile hidrostatice sunt:

- pompe cu roti dintate cu angrenaj exterior;

- pompe cu roti dintate cu angrenaj interior;

- pompe cu pistoane radiale,cu angrenaj orbital;

- pompe cu pistoane axiale,cu capacitate constanta sau variabila.

6
1.3. Regulatoare

Acestea sunt montate intr-un agregat hidraulic in aval de grupul de

pompare;regulatoarele montate intr-un agregat hidraulic pot fi regulatoare de
presiune sau regulatoare de debit.

Utilizarea regulatoarelor de debit si/sau de presiune intr-un agregat hidraulic

transforma grupul de pompare al agregatului hidraulic intr-o sursa de debit
constanta si/sau o sursa de preiune constanta.

7
1.4. Schimbatoare de caldura

  Aceste elemente au ca principala menire modificarea regimului termic al

fluidului astfel incat functionarea optima a unei instalatii sau utilaj hidraulic sa nu
fie afectata din punct de vedere termic.Schimbatoarele de caldura se utilizeaza
atunci cand fluidul de lucru a ajuns la o temperatura ridicata si racirea uleiului prin
metode clasice este nesatisfacatoare sau cand,in cazul unei temperaturi scazute a
mediului,vascozitatea acestuia este afectata si este necesara.

Preaincazirea uleiului dintr-o instalatie sau utilaj hidraulic se poate realiza cu

ajutorul unei rezistente electrice,la utilaje mobile sau fixe,sau cu abur la instalatiile
hidraulice fixe.

1.5. Gratarele de linistire

Gratarele de linistire sunt montate transversal sau longitudinal in interiorul

rezervorului intre conducta de aspiratie a agregatului hidraulic si conducta de
refulare.In interiorul unui rezervor pot fi montate unul sau mai mullte gratare de
linistire care au ca rol principal diminuarea vitezei de curgere a fluidului de
lucru,precum si favorizarea depunerii prin decantare a particulelor transportate de
fluid si degazarea fluidului de lucru.

8
1.6. Instrumente de masura si control

Instrumente de masura si control permit operatorilor instalatiilor hidraulice

sa monitorizeze in permanenta principalii parametri ai fluidului de lucru furnizat
instalatiei de grupul de pompare.

Cele mai utilizate instrumente de masura si control ale unui agregat hidraulic sunt:

- barometre-indica presiunea la care este furnizat fluidul de lucru de catre grupul de

pompare instalatiei sau utilajului precum si presiunea la care se afla fluidul de
lucru in rezervor existand astfel posibilitatea avertizarii in cazul aparitiei unei
suprapresiuni in interiorul rezervorului (cazul rezervoarelor presurizate);

- debitmetre - indica debitul de fluid vehiculat de agregatul hidraulic;

- vascozimetre-indica valoarea indicelui de vascozitate al fluidului utilizat in

instalatie,astfel incat acesta sa functioneze la parametri impusi;

- nivelmetre-indica si permite verificarea nivelului fluidului din rezervor;cele mai

des utilizate nivelmetre sunt jojele,care in cele mai multe cazuri sunt combinate si
cu un termometru;

- termometre - indica temperatura fluidului din rezervor.

Tinand cont de importanta parametrilor care indica nivelul si temperatura uleiului

din rezervor este recomandabil sa se recurga la sondele electrice care sa declanseze
un semnal sonor sau vizual de avertizare atunci cand nivelul si temperatura
depasesc limitele maxime si minime admise.

9
Functile principale

Generarea forței hidraulice: Pompa hidraulică acționată de motorul electric sau

cu ardere internă pompează fluidul hidraulic prin sistem, generând forța hidraulică
necesară pentru a acționa dispozitivele hidraulice.
Controlul și direcționarea fluidului hidraulic: Valvele hidraulice controlează
direcția, presiunea și debitul fluidului hidraulic, permițând funcționarea corectă a
sistemului hidraulic.
Stocarea și distribuirea fluidului hidraulic: Rezervorul de ulei stochează fluidul
hidraulic și îl distribuie prin conducte la dispozitivele hidraulice.
Protejarea sistemului hidraulic: Filtrele de ulei îndepărtează particulele și
impuritățile din fluidul hidraulic, prevenind deteriorarea componentelor hidraulice
și extinzând durata de viață a acestora.
În general, agregatele hidraulice sunt utilizate pentru a genera forță și mișcare
într-o gamă largă de aplicații industriale, de la utilaje de construcții și echipamente
industriale până la vehicule de transport și aeronave.
- Unitățile de pompare sunt componente esențiale ale agregatelor hidraulice,
fiind utilizate pentru a furniza presiunea necesară pentru a acționa sistemul
hidraulic. Acestea pot fi de diferite tipuri, cum ar fi pompele cu piston,
pompele cu angrenaj și pompele cu paletă.
- Regulatoarele hidraulice sunt utilizate pentru a controla presiunea și direcția
fluxului de fluid hidraulic într-un sistem hidraulic. Acestea pot fi reglatoare
de presiune, reglatoare de debit sau reglatoare de direcție.
- Schimbătoarele de căldură sunt utilizate pentru a transfera căldura între două
medii diferite, cum ar fi între fluidul hidraulic și mediul exterior. Acestea pot
fi de diferite tipuri, cum ar fi schimbătoarele de căldură cu plăci,
schimbătoarele de căldură cu conducte și schimbătoarele de căldură cu
tuburi.
- Grătarele de liniștire sunt utilizate pentru a reduce zgomotul și vibrațiile din
sistemul hidraulic. Acestea sunt amplasate în linia de alimentare și de
revenire a fluidului hidraulic.

10
 - Instrumentele de măsură și control sunt utilizate pentru a monitoriza și
controla parametrii sistemului hidraulic, cum ar fi presiunea, debitul și
temperatura. Acestea pot fi manometre, termometre, senzori de presiune și
senzori de temperatură.
Toate aceste componente sunt esențiale pentru buna funcționare a agregatelor
hidraulice și asigură performanțe optime ale sistemului hidraulic.

II.Reglarea vitezei motoarelor hidraulice

2.1. Reglarea volumica

Se face in instalatiile unde sunt transferate puteri de peste 10 kW si presupune

existenta,in instalatia repectiva,a masinilor volumice (pompe,motoare) cu
capacitate variabila (reglabila).

Interventia asupra capacitatii volumice se poate face in mai multe feluri:

1) manua:dispozitivele de reglare manuala sunt cele mai simple,se folosesc atunci

cand nu sunt necesare reglaje rapide si frecvente.

2) electric:efortul manual este inlocuit de lucru mecanic efectuat de un

motoreductor electric.Comanda se poate face la distanta,iar viteza si frecventa de
reglare cresc.

3) hidraulic:dispozitivele de reglare hidraulica permit ajustarea capacitatii unei

pompe sau a unui motor cu o presiune joasa de pilotare.Se folosesc atunci cand
sunt necesare modificari frecvente si rapide ale capacitatii.

Daca presiunea de pilotare este functie de variatie a unei marimi

electrice,dispozitivul respectiv se numeste electrohidraulic.

11
 2.2. Reglarea rezistiva

Consta in modificarea rezistentei hidraulice locale in conducta de alimentare sau

de evacuare a motorului,la presiune constanta,utilizand o rezistenta hidraulica
reglabila.

Se utilizeaza acolo unde se doreste un transfer rapid si precis al puterii,acceptandu-

se un randament mic,ca o consecinta a pierderilor de presiune prin droselizare si a
deversarii excesului de debit prin supapa de siguranta.

Se stie ca la modificarea sectiunii de curgere pe rezistenta apare o pierdere de

presiune care se transforma in caldura ce este preluata de catre fluid;efectul este
variatia vascozitatii fluidului,a jocurilor si a pierderilor de debit.Cu cat puterea
controlata este mai mai mare,cu atat aceste fenomene sunt mai accentuate.Din
aceste motive se limiteaza puterea hidraulica controlata in acest mod la 10kW.

Echipamentele care permit functionarea debitului prin variatia sectiunii de

curgere se numesc drosele cu ac,droselul cu fanta longitudinala,droselul cu fanta
longitudinala si diafragma.Acestea au fost explicate din punct de vedere
constructiv si functional in paragraful depre drosele.

Indiferent de tipul constructiv al droselului,acesta isi realizeaza functia numai

daca lucreaza in diferenta de presiune constanta,caderea de presiune pe drosel in
domeniul 2-6bar.

12
III. Franarea cilindrilor hidraulici la capat de cursa

Cilindrii hidraulici sunt componente importante ale sistemelor hidraulice și sunt

utilizați într-o varietate de aplicații. Franarea cilindrilor hidraulici la capătul cursei
poate fi realizată prin mai multe metode, în funcție de specificațiile sistemului
hidraulic.Una dintre metodele comune de franare a cilindrilor hidraulici la capătul
cursei este utilizarea supapelor de retenție. Aceste supape sunt montate la capătul
curselor cilindrilor hidraulici și permit fluidului hidraulic să circule într-un singur
sens. Atunci când cilindrul hidraulic ajunge la capătul cursei, supapa de retenție se
închide, blocând fluidul în cilindru și împiedicând mișcarea ulterioară a pistonului.

O altă metodă comună de franare a cilindrilor hidraulici la capătul cursei este

utilizarea limitatoarelor de cursă. Acestea sunt dispozitive mecanice care limitează
cursa cilindrului hidraulic, evitând astfel mișcarea excesivă a pistonului.
Limitatoarele de cursă pot fi ajustate manual pentru a varia cursa cilindrului
hidraulic.

În plus, un alt mod de a frâna cilindrii hidraulici la capătul cursei este prin
utilizarea unui amortizor hidraulic. Acesta constă într-un dispozitiv care permite
fluidului hidraulic să circule prin el, permițând astfel pistonului să se miște, dar
împiedicând accelerația bruscă și asigurând o mișcare controlată și lină la capătul
cursei.

În general, alegerea metodei de franare a cilindrilor hidraulici depinde de

specificațiile sistemului hidraulic și de aplicația pentru care este utilizat.

In figura 4.31 se poate vedea franarea la caat de cursa a a unui cilindru pe

cursa de avans , utilizand un drosel de reglare in trepte.
In figura 4.32 este prezntata o schema de franare utilizand un drosel
13
reglabil 1 actionat de o de o cama 2.

IV.Punerea in functiune si intretinerea instalatilor hidraulice

Inainte de a apasa pe butonul care alimenteaza motorul electric de antrenare a

pompei, si deci de a porni efectiv instalatia hidraulica, este necesara cunoasterea
modului ei de functionare, a documentatiei de instalare si punerea in functiune.

Punerea in functiune are loc in doua etape:

In prima etapa se verifica respectarea schemei hidraulice. Se efectueaza conectarea

si curatarea instalatiei, verificarea la presiune si alimentarea cu lichid.

In etapa a doua, se porneste instalatia, se acriseaza si se regleaza dupa care se

verifica corectitudinea functionarii.

V. Depanarea si repararea instalatilor hidraulice

14
V.1

Diagnosticarea defectelor

Diagnosticarea defectelor este conditionata de insusirea cunostintelor generale

privind actionarile hidraulice si de cunoasterea schemei de functionare a instalatiei
defecte si trebuie sa duca la eliminarea rapida si cu minim de efort a defectiunilor.

La diagnosticarea defectelor se pleaca de la defectul constatat. Acesta poate fi

provocat de una sau mai multe cauze care actioneaza independent sau simultan. In
practica de multe ori se confunda cauza cu defectul, fapt care ingreuneaza analiza
defectului si stabilirea masurilor de remediere. In procesul de diagnosticare
plecand de la defectul constatat se definesc un numar de cauze posibile care se
elimina metodic astfel ajungandu-se la cauza primara .

Analiza superficiala a defectiunilor constatate si stabilirea eronata sau incompleta a

cauzelor care le-au generat sunt de natura sa conduca la repetarea defectului initial
sau accentuarea unor efecte asociate.

VI. Defectologia componentelor hidraulice

15
 Daca se respecta cu strictete regulile de acuratete la montaj si in exploatare cu
efectuarea tuturor reviziilor si intretinerilor planificate, se poate obtine pentru
aparatele hidraulice o durata minima de 5000 ore de functionare. Aceasta valoare a
durabilitatii plaseaza componentele hidraulice langa cele mecanice ea este insa
hotarator afectata de nerespectarea conditiilor aratate mai sus. Defectarea
elementelor hidraulice se produce in cascada, in sensul ca apare mai intai un defect
primar care nedepistat la timp conduce la alte defecte. Defectele primare apar mai
ales la elementele de etansare.

VI.1 Remedierea defectelor

Diagnosticarea corecta a defectelor si a cauzelor care le-au provocat precum si

efectuarea unor remedieri de buna calitate asigura functionarea in continuare a
instalatiei in conditiile initiale, previne repetarea defectului sau a unor defecte
derivate si in caul inlocuirii unui agregat ii confera acestuia o durabilitate egala cu
cea a celui inlocuit.

16
Bibliografie

 Hidraulica si masini hidraulice – Viorica Anton,Mihai

Popovici,Ioan Fitero E.D.P. Bucuresti 1978
 Ispas Stefan,Nica Al., Parvulescu Ioana - Sisteme de
lubrificatie, alimentare cu carburant si fluide hidraulice,
Editura ,Academiei, Bucuresti 1976
 Ansamblarea, intretinerea si repararea masinilor si
instalatiilor –Aurel Ciocarlea Vasilescu,Mariana Consantin,
Manual pentru clasa XII – a, editura All 2000

17