Sunteți pe pagina 1din 18

Referat – Tehnici de actionare a sistemelor mecanice mobile

Actionari hidraulice si pneumatice


ale vehiculelor

student: Sacarelis Alexis

1
Ambreiajul hidraulic
Cuprins
1. Notiuni generale..............................................................................2
2. Sistemul de acționare hidraulică.......................................................5
3. Principiul de funcționare al sistemului de acționare hidraulic.............5
4. Avantajele și dezavantajele utilizării sistemelor hidraulice.................6
5. Dezavantajele acționării hidraulice...................................................7
6. Clasificarea acționărilor hidraulice...................................................7
7. Mediile sistemelor hidraulice...........................................................8
AMBREIAJUL CU ACȚIONARE HIDRAULICĂ
a. Generalități despre trasmisiile hidraulice si pneumatice.....................9
b. Ambreiaje- Generalități...................................................................10
c. Ambreiajul hidraulic........................................................................12
d. Mecanismul hidraulic de comandă al ambreiajului.............................13
e. Tipuri de sisteme de acționare a ambreiajului...................................14
f. Greșeli frecvente de exploatare........................................................16
g. Ce indici anunță defecțiuni la ambreiaj..............................................16
h. Cum se poate proteja ambreiajul?.....................................................17
i. Bibliografie......................................................................................18

2
1. Noțiuni generale.
Încă din cele mai vechi timpuri energia apelor era utilizată pentru rezolvarea
unor problem tehnice prin acționarea unor mori sau a unor mașini de lucru. În secolele
al XVI-lea și al XVII-lea au fost descoperite unele legi ale lichidului care au stat la baza
hidraulicii moderne. Astfel, Toricelli a formulat legea curgerii prin orificii. Pascal a
formulat legea transformării presiunii hidrostatice, Newton a descoperit legea frecării
interioare a lichidului, legea propagării prin lichide, etc.
Hidraulica și pneumatica au devenit ramuri ale tehnicii după publicarea
lucrărilor lui Euler și Bernoulli care au elaborat teoremele și legeile fluidelor. Datorită
proprietății de a transmite forțe mari de compresiune, hidraulica și-a găsit aplicație în
acționarea preselor hidraulice prin folosirea pompelor.
Ulterior, după anul 1846, a fost utilizat acumulatorul hidraulic care permitea o
utilizare mai economicoasă a energiei hidraulice.
Dezvoltarea rapidă a sistemelor hidraulice de acționare și apoi de comandă
automată a fost impulsionată de aplicațiile din domeniul tehnicii militare.
Practica industrială a ultimelor decenii a marcat introducerea echipamentelor de
automatizare hidraulică și pneumatică la reglarea unor procese tehnologice din
industria petrolieră, chimică. Sunt dezvoltate echipamente pneumatice și hidraulice cu
elemente mobile sub formă de module, funcționând cu semnale unificate, cu acțiune
continuă sau discretă, dar și echipamente fluidice utilizate la comanda secvențială a
unor procese tehnologice sau la reglarea unor parametri tehnologici.
Folosirea energiei hidraulice în acționarea diverselor mașini prezintă o serie de
avantaje față de acționarea electrică sau mecanică, de aceea aceasta este larg utilizată
în tehnică, în unele domenii fiind folosită în exclusivitate.

3
Acționarea hidraulică sau pneumatică realizează transmiterea energiei hidraulice sau
pneumatice de la un generator (sursă) la un motor (receptor) prin intermediul unui
lichid sau al unui gaz sub presiune.
În principiu un sistem de acționare hidraulic conține o pompa hidraulică PH
acționată de un motor electric ME, aparatura de distribuție, reglare, control ADRC și
motorul hidraulic liniar sau rotativ MH care acționează asupra elementului de execuție
EE, căruia îi asigură forța (F) și viteza (v) în cazul unei mișcări liniare sau momentul de
rotație (M) și turația (n) dacă mișcarea este rotativă.

Fig1

Fig2

4
Lichidul consumat de motorul hidraulic este readus în rezervorul R. Energia
sistemului suferă un ciclu de transformări :
electrică→mecanică→hidraulică→mecanică.
Un sistem de acționare pneumatic conține o sursă de aer comprimat,
compresor C care poate fi acționat de un motor electric ME sau termic MT,
aparatura de distribuție, reglare, control ADRC și motorul pneumatic liniar sau
rotativ MP care acționează asupra elementelor de execuție EE. Fluidul purtător de
energie (aerul comprimat) este eliberat în atmosferă după ce și-a cedat sistemul
întreaga energie.

2. Sistemul de acționare hidraulică


 Este un sistem fizic de acționare compus din generator (pompă), motor și instalații
anexe. Generatorul (adică pompa hidraulică) are rolul de a produce energia
hidraulică. Motorul primește energia sub forma unei mase de lichid puse în mișcare
de generator și o transformă în energie mecanică. Instalațiile anexe sunt elemente
secundare care ajută procesul principal de transformare a energiei hidraulice în
energie mecanică. Ele pot fi: manometre de control, racorduri, conducte  rigide și
flexibile, supape, filtre, radiatoare, rezervor presurizat, orificii de ungere și
scurgere, prize de legătură. Energia mecanică rezultată este destinată punerii în
mișcare a unui dispozitiv final.

3. Principiul de funcționare al sistemului de acționare hidraulic


 Pentru transmiterea energiei mecanice de la elementul motor la elementul
acționat se foloșeste energia hidraulica a unui mediu lichid, sub formă de presiune
hidrodinamica sau hidrostatică. În funcție de modul în care se foloșeste energia
hidraulica, se disting două tipuri de sisteme de acționări hidraulice: sisteme de
acționare hidraulica de tip hidrodinamic și sistem de acționare hidraulica de tip
hidrostatic.
    Sistemul de acționare de tip hidrodinamic a fost folosit pentru prima dată la
începutul secolului al XX-lea la navele militare pentru cuplarea arborelui motorului
Diesel cu arborele elicei, în scopul reducerii turației acestuia din urmă. Extinderea
folosirii acestui sistem a fost favorizată de faptul că îndeplinește două funcții: aceea
de cuplare a arborelui conducător cu cel condus, înlocuind funcția ambreiajului
mecanic și aceea de variație a turației arborelui condus, înlocuind funcția cutiei de
viteze. Principiul de funcționare constă în transformarea energiei mecanice
furnizate de arborele motor în energie cinetică a lichidului și apoi din nou în energie
mecanică, acționând arborele condus. Folosirea acestui sistem în acționarea

5
mașinilor-unelte este limitată din cauza variației considerabile a vitezei la variația
sarcinii, complexității sistemelor de reglare și comandă, greutății inversării sensului
de mișcare, precum și randamentului redus la puteri mici de acționare.
    Sistemul de acționare de tip hidrostatic, folosește energia potențială a lichidului
de lucru sub formă de presiune hidrostatica. Aceasta corespunde mult mai bine
cerințelor de stabilitate a vitezei care se impun mașinilor-unelte, condițiilor de
reglare, inversare, sunt mult mai simple din punct de vedere constructiv. Un sistem
de acționare hidrostatic se compune dintr-o pompă și un motor hidraulic de tip
volumic, adică dintr-un grup generator-motor ce modifică starea energetică a
lichidului de lucru prin variațiile de volum cuprins între organele sale mobile și cele
fixe.
    În figura 2 este reprezentată schema de principiu a unui sistem de acționare
hidrostatic. Acesta este compus din transformatorul-transmitator de energie T R ,
alcătuit din două părți principale: generatorul hidraulic G H , care transformă energia
mecanică de la motorul electric M E  în energie potențială a lichidului, care la rândul
lui o transformă în energie mecanică transmisă organului de lucru (O.L.) al mașinii-
unelte. Pentru asigurarea funcționării sistemului de acționare hidraulic conform
procesului de prelucrare programat, el mai este prevazut cu aparatajul de comandă
și aparatajul auxiliar.

fig. 2
Aparatajul de comandă este alcătuit
din:
- aparatajul de distribuție (distribuitoare
rectilinii sau rotative) care asigură
transmiterea lichidului de lucru de la pompă către toate elementele hidraulice din
sistem;
- aparatajul de reglare (supape, regulatoare);
- aparatajul de control (asigură controlul asupra parametrilor de ieșire).
Aparatajul auxiliar se compune din:
- rezervoare;
- aparatajul de transport al lichidului de lucru (conducte, racorduri);
- aparataj de filtrare (filtre);
- acumulatoarele.

4. Avantajele și dezavantajele utilizării sistemelor hidraulice


- Realizarea unei forțe mari cu mecanisme relative simple, la o greutate și
un gabarit redus.
- Din cauza proprietăților materialelor feromagnetice care se saturează la
densități relative mici ale fluxului magnetic, raportul dintre momentul de
torsiune și momentul de inerție al rotorului motorului electric este de 5

6
până la 6, în timp ce la motorul hidraulic rotativ același raport este de
1000.
- Aparatura hidraulică are o bună comportare în regim dinamic. Timpul de
accelerare al unui motor hidraulic de 5 kW este de numai 0,03 secunde.
- Posibilitatea obținerii unor variații mari și continui a parametrilor
regimului de lucru (viteza, forța, turație, etc.), variația debitului unei
pompe hidraulice de la zero la maxim se poate face în cca. 0,04 secunde,
iar revenirea la debitul zero în cca. 0,02 secunde. De asemenea este
posibilă și schimbarea ușoară a sensului de acționare.

5. Dezavantajele acționării hidraulice


- Pierderi de energie (presiune) liniare și locale în conducte, armături,
aparataj de comandă, care cresc cu pătratul vitezei de deplasare a
fluidului, fapt care limitează viteza admisibilă de curgere prin conducte la
9-10 m/s, iar turația pompei și a motorului hidraulic la 3500-4000
rot/min.
- Modificarea vâscozității lichidului datorită creșterii temperaturii ceea ce
conduce la variația vitezei și impune utilizarea unei instalații de
menținere constantă a temperaturii lichidului în timpul lucrului.
- Pierderi de lichid prin etanșări și jocuri funcționale, ceea ce duce la
variația vitezei și la imprecizia opririi la cotă. Acest fapt impune creșterea
preciziei de execuție a elementelor hidraulice, dar conduce și la creșterea
prețurilor de cost.
- Imposibilitatea obținerii unor mișcări coordonate precise a mecanismelor
hidraulice, din cauza compresibilității lichidului, elasticității aparatajului,
pierderilor de lichid. Astfel, nu este posibilă realizarea unui lanț cinematic
de filetare, divizare sau detalonare pe cale hidraulică.
- Tehnologia de realizare a aparaturii hidraulice este dificilă și
pretențioasă, utilizându-se frecvent operații de rodare, păsuire sau
ajustare manuală, acestea mărind prețul de cost.

6. Clasificarea acționărilor hidraulice


I) După principiul de funcționare
- Sisteme hidrostatice sau pneumo-statice în care energia potentială a
fluidului sub formă de presiune se transformă în lucru mecanic.
- Sisteme hidrodinamice sau pneumo-dinamice în care se utilizează
presiunea dinamică a fluidului.
II) După criteriul cinematic
- Sisteme de acționare liniare.

7
-Sisteme de acționare rotative.
-Sisteme de acționare oscilante.
III) După legătura cu elemental acționat
- Acționări autonome în care dirijarea mecanismului se face independent
de deplasarea sa.
- Acționări aservite (servomișcări) care sunt influențate de evoluția
mecanismului acționat sau de alte mecanisme.
7. Mediile sistemelor hidraulice
Se utilizează apă, apă amestecată cu glicerină, emulsii, uleiuri minerale,
uleiuri vegetale, unele lichide speciale cum ar fi  : esteri, silicați, metale lichide, etc.
Mediile lichide trebuie să îndeplinească o serie de cerințe :
- Să posede proprietăți lubrefiante
- Să nu degaje vapori la temperatura de lucru
- Să aibă stabilitate la oxidarea și descompunerea chimică
- Să formeze pelicule rezistente la rupere
- Să nu conțină, să nu absoarbă și să nu degaje aer în cantitate mare și să
nu formeze spumă
- Să nu fie coroziv, toxic sau inflamabil
- Să aibă o variație minimă a vâscozității în raport cu temperatura
- Să fie pur, să nu conțină impurități solide abrazive
- Să aibă calități izolatoare și dielectrice
- Să fie ieftin și ușor de procurat
- Să fie cât mai puțin poluant

În general în schemele hidraulice se utilizează uleiurile minerale


rafinate care se obțin din țiței prin sitilări fractionate, eliminându-se
hidrocarburile prafinice, substațele rășinoase și asfaltoase și acizii
naftenici.
Uleiurile hidraulice din grupa H, pentru solicitări ușoare (STAS 9506-
74) sunt produse cu indicativele H19, H35, H57, H72 și H230 fiind
recomandate pentru presiuni de 50 daN/cm 3 având punct de
inflamabilitate între 190 și 265◦C și punct de congelare între -20 și 0
grade, astfel că temperatura de lucru recomandată este minim 5 ◦ .
Pentru acționări hidraulice de mare putere la presiuni ridicate se
utilizează uleiurile ding rupa H – solicitări grele (STAS 9691-74) notate
H12, H20, H30, H38 ȘI H36EP. Acestea sunt uleiuri aditive și se recomandă
pentru presiuni de 50-300 daN/cm 2 și temperaturi de lucru de 25-85◦C.
Puntul de congelare la aceste uleiuri este cuprins în intervalul -35 și 15◦C,
iar punctul de inflamabilitate între 150 și 200◦C.
Pot fi utilizate și uleiurile pentru turbină grupa T (STAS 792-71) notate
Tb19, Tb25, Tb30 sau transformaator (STAS 811-72) notat Tr200S care pot

8
fi utilizate pentru presiuni de 50-200 daN/cm 2 la o temeperatură de lucru
de 0-100◦C.

AMBREIAJUL CU ACȚIONARE HIDRAULICĂ

a. Generalități despre transmisiile hidraulice și pneumatice


Intr-o transmisie hidraulica, o pompa transforma energia mecanica furnizata de masina de
forta in energie hidraulica; aceasta este retransformata in energie mecanica de un motor
hidraulic care antreneaza masina de lucru. Structura transmisiilor pneumatice este similara:
un compresor antrenat de masina de forta alimenteaza cu gaz un motor pneumatic care
actioneaza masina de lucru. Exista si sisteme de actionari pneumatice formate in esenta din
generatoare de gaze si motoare pneumatice. Parametrii energiei mecanice furnizate de
aceste transmisii pot fi reglati continuu si in limite largi prin mijloace relativ simple.
Flexibilitatea constituie un avantaj esential al transmisiilor hidraulice si pneumatice fata de
cele mecanice, asigurandu-le o larga utilizare, desi principiul lor de functionare implica
randamente relativ mici. In functie de tipul masinilor hidraulice utilizate, transmisiile
hidraulice pot fi: hidrostatice (volumice), hidrodinamice sau hidrosonice. Daca masinile
hidraulice (pompa si motorul), care constituie elementele fundamentale ale transmisiei
hidraulice, sunt de tip volumic, transmisia se numeste uzual hidrostatica sau volumica,
deoarece energia mecanica furnizata de masina de forta este utilizata de o pompa volumica
practic numai pentru cresterea energiei de presiune a lichidului vehiculat; aceasta este
retransformata in energie mecanica de un motor hidraulic volumic.

Transmisiile 'pneumostatice' utilizeaza masini pneumatice volumice, iar cele


'pneumodinamice' - turbomasini pneumatice, existand si solutii mixte (compresor volumic -
turbina pneumatica).

Mai jos avem un exmplu de schema hidraulică.

In figura 1.1. este prezentata schema unei transmisii hidrostatice pentru actionarea unui
motor hidraulic liniar, compusa din: 0Z1- grupul hidraulic (compus din rezervor, pompa
hidraulica, motorul electric de actionare a pompei, supapa de siguranta, manometru); 0V-
supapa de siguranta; 0Z2, 1Z- manometre; 1V1- distribuitorul hidraulic de tipul 4/2 cu
actionare electrica si revenire prin arc; 1V2- drosel reglabil cu supapa de sens; 1B- convertor
de semnal hidraulic (switch); 1A- cilindru hidraulic.

9
In figura 1.2 este prezentata schema unei transmisii pneumostatice pentru actionarea unui
motor pneumatic liniar, compusa din: 0Z- unitatea de preparare a aerului comprimat; 1S1, 1S2-
distribuitoare pneumatice 3/2 cu comanda mecanica prin rola; 1S3- distribuitor pneumatic 3/2
cu comanda manuala prin buton de apasare; 1V1- supapa cu doua presiuni (element logic si);
1V2- distribuitor pneumatic 5/2 cu comanda pneumatica sau manuala in ambele sensuri; 1V3-
supapa de evacuare rapida cu amortizor, 1V4- drosel reglabil cu supapa de ocolire; 1A- cilindru
pneumatic.

10
b. Ambreiaje- Generalitati

Ambreiajul reprezinta un cuplaj de legatura intre arborele cotit al motorului si arborele primar al
cutiei de viteze, fiind amplasat in vecinatatea volantului motorului, cu care este compatibil in
dimensiuni.

Pozitionarea ambreiajului in echipamentul de propulsie

1-motor; 2-ambreiaj; 3-cutie de viteze

Ambreiajul este constituit din partea conducatoare, partea condusa si sistemul de actionare.
Partea conducatoare cuprinde elementele ambreiajului legate prin legaturi permanente cu
arborele cotit al motorulu: volantul si mecanismul ambreiajului. Partea condusa cuprinde
elementele ambreiajului legate prin legaturi permanente cu arborele primar al cutiei de
viteze: discul de ambreiaj si arborele ambreiajului (daca acesta exista). Sistemul de actionare
cuprinde elementele care participa la stabilirea sau desfacerea legaturii de cuplare, dintre
partea conducatoare si partea condusa (figura 2.2).

11
c. Ambreiajul hidraulic

Ambreiajele hidraulice sunt construite prin asocierea unei pompe hidraulice cu o


turbina intr-un singur agregat ,folosind ca agent de lucru un lichid.
Ele ofera o serie de avantaje fata de celelalte constructii si anume:
-asigura pornirea si accelerarea lina a automobilului
-mareste capacitatea de trecere a automobilului datorita imbunatatiri aderentei
prin lipsa socurilor la rotile motoare
-asigura reducerea incarcaturilor dinamice si a oscilatiilor de torsiune,care se
transmit de la motor la transmisie si invers,ceea ce contribuie la ridicarea
durabilitatii pieselor si subansamblelor.
Prin dezavantajele acestor constructii se enumera:
-cresterea consumului de combustibil datorita alunecari permanente dintre partea
condusa si cea conductoare
-constructia complicata si pretul de cost ridicat precum si utilizarea unui lichid de
lucru cu proprietati speciale (ulei cu vascozitate mica si temperatura de congelare

12
redusa).
Ambreiajul hidraulic este format dintr-o pompa centrifuga montata pe arborele
motor si o turbina montata pe arborele condus al ambreiajului.In interiorul
ambreiajului se formeaza o cavitate sub forma unui tor.Atat pompa cat si turbina au
la partea interioara palete radiale plane.Intregul ansamblu este inchis intr-o carcasa
etansa umpluta partial cu ulei mineral pentru transmisii hidraulice.
Aceasta constructie este relativ simpla ,compacta dar,deoarece la turatii reduse ale
motorului valoarea momentului transmis este mare ,schimbarea treptelor de viteza
se face greoi.Din acest motiv ,in constructia de automobile cu cuti de viteze in
trepte ,ambreiajul hidraulic se utilizeaza impreuna cu un ambreiajul mecanic,care
desface legatura cu motorul la schimbarea treptelor.Ambreiajul hidraulic serveste la
pornirea lina din loc a automobilului ,iar cel mecanic la schimbarea treptelor de
viteza din cutia de viteza.

d. Mecanismul hidraulic de comanda al ambreiajului


Ambreiajul mecanic cu discuri poate avea in functionare doua stari: cuplat si
decuplat. Trcerea ambreiajului din starea cuplata (normala),in starea decuplata
se obtine in urma actiunii de debreiere si se realizeaza prin intermediul
sistemului de actionare, care desface legatura de cuplare.
Pentru a corespunde constructiv si functional, sistemele de actionare a
ambreiajului trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte:
          - sa asigure o cuplare rapida si o decuplare rapida si totala;
          - sa asigure compensarea automata a jocurilor datorate uzurilor normale
ale ambreiajului, sa aiba o constructie simpla si sigura in utilizare.
Din punct de vedere constructiv sistemele de actionare pot fi de doua feluri :

e. Tipuri de sisteme de actionare a ambreiajului


Comanda hidraulica a ambreiajului, ca principiu de functionare si realizare
constructiva, este similara comenzii hidraulice a franelor.
Mecanismul cu comanda hidraulica se compune, in principal din:

13
          - pedala ambreiajului 1, cu arcul de rapel 13
          - pompa centrala a ambreiajului 3, cu rezervor de lichid ce se monteaza
pe torpedou in partea exterioara;

Ambreiajul cu comanda hidraulica


1- pedala ambreiajului; 2- tija pompei centrale; 3- cilindrul pompei; 4- pistonul
pompei; 5- arcul pistonului; 6- conducta; 7- cilindrul receptor; 8- pistonul cilindrului
receptor; 9- tija cilindrului receptor; 10- furca de debreiere; 11- surub de reglaj; 12-
arc; 13- arcul pedalei; 14- arc; 15- discul condus; 16- placa de presiune; 17- arcul
ambreiajului; 18- parghie de debreiere; 19- surub; 20- mansonul si rulmentul de
presiune; 21- carcasa ambreiajului; 22- carcasa discului de presiune - cilindrul
receptor 7, fixat de carterul ambreiajului prin intermediul unor suruburi; - conducta
de legatura 6 dintre pompa si cilindru - furca de debreiere 10; - rulment de presiune
20.
La apasarea pedalei ambreiajului 1, pistonul 4 din pompa centrala se deplaseaza si
trimite lichidul prin conducta de legatura 6, la cilindrul receptor 7, prin intermediul
tijei 9, pistonul cilindrului receptor va actiona furca 10, producand debreierea.
La eliberarea pedalei ambreiajului 1, arcurile 12 si 13 readuc mecanismul in pozitia
initiala.
Principalul avantaj al sistemului este efectul multiplicator obtinut prin adoptarea
unui diametrupentru cilindrul receptor superior celui al cilindrului pompei de

14
comanda.
Datorita vibratiilor grupului motopropulsor, cilindrul receptor are o fiabilitate
redusa. Pentru a atenua acest efect, precum si pentru a spori durabilitatea
rulmentului din mansonul de decuplare a fost promovata, in ultimii ani, solutia in
acre cilindrul receptor este integrat mansonului de decuplare. Este suprimata astfel
si furca al carei principal inconvenient este cel de transformare a miscarii de rotatie
(in jurul articulatiei din carter) in miscare de translatie a mansonului de decuplare.
In figura sunt prezentate doua solutii:

Cilindru receptor integrat mansonului de decuplare


          a-cu etansare frontala;
          b-cu etansare radiala
Pozitia C dispusa deasupra axei, corespundestarii cuplate a ambreiajului, iar pozitia
D, dispusa sub axa, corespunde starii de debreiere a ambreiajului. La solutia din
figura 7.16a, deplasarea axiala a rulmentuuli de presiune 1 se face de catre pistonul
2 al cilindrului receptor 3 din bucsa 4. Accesul lichidului sub presiune se face prin
racordul 5, etansarea fiind asigurata de garnitura frontala cu autoetansare 6.
Mentinerea apasarii constante a rulmentului asupra arcului diafragma se face de
catre arcul de cresterea diametrului activ al cilindrului receptor, dar prin deplasarea
relativa a pistonului 1 fata de cele doua suprafete cilindrice concentrice ale bucsei
2, apar dificultati de etansare.

f. Greșeli frecvente de exploatare

Pe cât de important este pentru funcționarea normală și echilibrată a mașinii, pe atât este
de vulnerabil ambreiajul în fața unui stil de condus necorespunzător. În cazul în care nu vei
exploata grijuliu transmisia mașinii, ai putea să supui ambreiajul unei uzuri premature,
cauzate de șocuri, de supraîncălzire și chiar de apariția unor deformări. Astfel, printre

15
practicile care te-ar putea trimite direct la mecanicul auto specializat în transmisii s-ar putea
număra:

 suprasolicitarea rulmentului de presiune, din cauza cuplării nejustificate a


ambreiajului pe timpul staționării;

 eliberarea bruscă a pedalei de ambreiaj în situația în care cutia de viteze este lăsată
cuplată într-unul dintre rapoarte;

 plecarea de pe loc cu orice altă treaptă în afară de prima;

 forțarea ansamblului de ambreiaj la plecarea de pe loc în rampă, prin nefolosirea


frânei de mână;

 tractarea unui vehicul cu o masă excesivă, pe o suprafață abruptă sau cu aderență


insuficientă, folosind un altul al cărui motor dispune de un cuplu mic.

g. Ce indicii anunță defecțiuni la ambreiaj

Acest ansamblu este expus unei întregi serii de avarii, ce pot surveni în urma unui stil de
condus haotic sau chiar în cazul în care mașina este pasată des de la un șofer la altul. Chiar și
așa, nu vei avea parte de o defecțiune subită a ambreiajului. Vei putea preîntâmpina acest
scenariu dacă vei avea vigilență și dacă vei „asculta” cu atenție semnalele pe care ți le
transmite mașina. Unele dintre ele sunt mai subtile, altele te pot speria, dar fiecare dintre
indiciile de mai jos îți poate salva portofelul dacă îl observi în timp util:

Funcționarea zgomotoasă: dacă, atunci când apeși pedala de ambreiaj, auzi un huruit, este
foarte posibil să ai de-a face cu deformarea discului sau chiar cu un volant uzat.

Fenomenul de patinare a ambreiajului: cauzat de conectarea viciată între motor și


transmisie, patinarea duce la mărirea artificială a turației, însoțită de un miros de ars.

Dificultatea la cuplarea unei trepte de viteză: acesta este indiciul clar al unei decuplări
incomplete a volantului și al faptului că placa de presiune nu mai funcționează optim.

Dereglarea circuitului hidraulic: această problemă este semnalată în două moduri distincte:
blocarea pedalei de ambreiaj sau formarea unei bălți de ulei pe podeaua mașinii. 

h. Cum se poate proteja

La modul general, o conduită echilibrată la volan te scapă de multe probleme ale mașinii, de
la cele pe care le-ar putea manifesta motorul și până la cele ale circuitului de evacuare și ale
transmisiei. Ca element de legătură între cele două componente vitale ce asigură
funcționarea unui automobil, ambreiajul are nevoie de o exploatare firească, de natură a-i
prelungi durata de viață. Acest lucru implică unele măsuri de precauție simple, dar foarte
eficiente:

 apăsarea completă a pedalei de ambreiaj, la cuplarea unei trepte de viteză;

16
 patinarea progresivă a ambreiajului la plecarea de pe loc, cu rolul de a-i permite
discului să preia treptat mișcarea motorului;

 eliberarea lentă a pedalei, când mașina se află în viteză și se deplasează;

 evitarea cuplării ambreiajului în mod prelungit și inutil, în momentele în care mașina


nu se deplasează;

 intervenția neautorizată asupra acestui ansamblu.

17
BIBLIOGRAFIE
http://ambreiajshop.blogspot.com/2012/06/mecanismul-hidraulic-de-comanda-
al.html
https://autoama.blogspot.com/2014/04/ambreiajul-hidraulic.html
https://www.stirila.com/ce-trebuie-sa-stii-despre-pompa-de-ambreiaj-si-despre-
mecanismul-hidraulic-de-comanda/
https://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/AMBREIAJUL41.php
”Acționări hidraulice și Pneumatice ”, pentru uzul studenților 2005, Aron Tripe
Vidican, Dănuț Pavel Dănuț, Călin Tripe Vidican
https://blog.autovit.ro/cum-iti-dai-seama-ca-ambreiajul-va-ceda/

18