Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PRINCIPII SI METODE DE DIAGNOSTIC IN CANCER Diagnosticul in boala canceroasa reprezinta procesul prin care se urmareste stabilirea certitudinii prezentei bolii si stabilirea cat mai exacta a extensiei bolii Pasii procesului diagnostic in oncologie: Anamneza, examinarea clinica, formularea ipotezelor, examenele de laborator, paraclinice si imagistice, diagnosticul patologic, stadializarea si evaluarea factorilor prognostici In oncologie diagnosticul trebuie sa indeplineasca urmatoarele principii:
certitudinea diagnosticului de cancer precocitatea diagnosticului formularea completa a diagnosticului
Certitudinea diagnosticului
Diagnosticul de cancer
sugerat de anamnez precizeaz factorii de risc i manifestrile clinice susinut de examenul clinic complet (general i locoregional) i de explorrile paraclinice i de laborator confirmat de examenul histologic sau citologic.
Diagnosticul de cancer (de certitudine) se stabileste cu ajutorul examenului histopatologic, malignitatea afirmandu-se pe baza modificarii morfologiei celulare si a arhitecturii tisulare;
esentiala obtinerea corecta a materialului biologic uneori diagnosticul microscopic este dificil, fiind necesare examene suplimentare (imunohistochimice)
Nu este permisa inceperea nici unui tratament specific bolii canceroase fara un diagnostic de certitudine
Precocitatea diagnosticului Precocitatea diagnosticului are repercursiuni asupra evolutiei ulterioare (supravietuire, eventuale handicapuri) In clinica se intelege prin diagnostic precoce stabilirea certitudinii de cancer in stadiile curabile ale acestuia Diagnosticul precoce poate fi
infraclinic, putand fi pus numai prin metode paraclinice si de laborator, de cele mai multe ori descoperire intamplatoare - stadiul 0 sau in situ clinic - cuprinzand in general stadiile I si II de boala
bolnavul - conteaza adresarea precoce la medic, eventual in absenta simptomatologiei (controale periodice); educatia sanitara are un rol important medicul - la examinarea unui pacient trebuie avuta in vedere si posibilitatea existentei unui cancer; manifestarile precoce trebuie recunoscute; trebuie efectuat examenul clinic corect si complet
Formularea completa a diagnosticului Diagnosticul in oncologie parcurge aceleasi etape ca si in alte specialitati: diagnosticul clinic diagnosticul imagistic diagnosticul biologic
Diagnosticul clinic
Cuprinde: anamneza, examenul fizic al aparatelor si sistemelor si examenul locoregional Efectuat corect trebuie sa ridice suspiciunea, sa sustina prezenta bolii si sa determine care organ este afectat. Din anamneza trebuie sa rezulte factorii de risc, semnele si simptomele care sugereaza diagnosticul, data debutului, data primului examen medical Un examen clinic corect orienteaza asupra tipului de investigatii de laborator si imagistice necesare si stabileste ordinea efectuarii lor Impotanta majora dar are un caracter limitat - nu poate preciza diagnosticul in fazele infraclinice; nu poate stabili diagnostic complet de certitudine.
ulceratia
semne de stenoze sau obstructii sindroame paraneoplazice manifestari generale: pierdere ponderala, prurit, febra, apetit
selectiv, alterarea starii generale
pentru fiecare localizare sunt reguli precise de examinare care trebuie sa precizeze sediul leziunii, numarul leziunilor din acelasi organ, forma, dimensiunile exacte, consistenta, limitele, sensibilitatea, raporturile cu structurile vecine. Se examineaza obligatoriu ariile ganglionare regionale
Caseta
oncologica
obligatorie pentru toti pacientii Cuprinde: examenul clinic oncologic al cavitatii bucale, tegumentelor, ganglionilor limfatici, sanilor, tuseul rectal cu examenul prostatei la barbatii peste 40 ani si examen genital cu citologie Papanicolau la toate femeile
Diagnosticul imagistic si paraclinic Nici un examen imagistic nu permite decat interpretarea unor imagini, fara sa inlocuiasca examenul anatomopatologic Odata diagnosticul confirmat imagistica joaca un rol foarte important in stabilirea extensiei bolii Metode invazive ; metode neinvazive Alegerea mijloacelor imagistice difera in functie de organ, tipul de tumora, extensia clinica Prin metode imagistice se pot depista stadii infraclinice in unele localizari
radiografii sau radioscopii simple, cu sau fara substanta de contrast (radiografie pulmonara, mamografie, radiografii de oase, tranzit baritat, irigografie, urografie, angiografii, etc.) radiografii marite radiografie digitala radiografie stereotaxica (apreciere tridimensionala) tomografie TAC tomografie cu emisie de pozitroni (metabolism tumoral)
scintigrafie (osoasa, hepatica, tiroidiana, limfatica, renala) scintigrafie computerizata scintigrafie cu anticorpi monoclonali legati de izotopi radioactivi
ecografie externa (mamara, abdominala, pelvina) sau endocavitara (transrectala, transvaginala, transesofagiana) cu sau fara doppler
ecografie
rezonanta
magnetica nucleara
permit explorarea directa, recoltarea de material pentru examen histopatologic sau citologic se pot folosi endoscoape rigide sau flexibile cistoscopie, fibrogastroscopie, bronhoscopie, rectoscopie, laparoscopie, mediastinoscopie
laparoscopia
si toracoscopia
cand alte metode nu pot confirma diagnosticul iar suspiciunea de cancer nu poate fi infirmata
determinari hematologice - hemoleucograma, VSH determinari enzimatice - pot oferi date despre agresivitatea tumorala, sunt markeri prognostici in anumite cazuri determinari antigenice - antigene oncofetale sau antigene tumorale, mai importanti pentru urmarirea postterapeutica (AFP, CEA, PSA, CA 15-3, CA 125, CA 19-9) determinari hormonale - HCG, tiroglobulina, catecolamine, serotonina, hormoni ectopici proteine serice sau urinare modificate - proteina BenceJohnes, raport hidroxiprolina/creatinina modificari de expresie a unor oncogene sau antioncogene her2neu, p53, BRCA determinari imunologice
Ex.citologic citologie exfoliativa - Papanicolau, secretii (suc gastric, secretie bronsica, urina), lichid pleural, ascita amprenta tumorala citologie prin punctie aspirativa cu ac fin din tumori solide Biopsia punctie cu ac gros biopsie incizionala biopsie excizionala Examenul anatomopatologic
Scop: depistarea si tratarea recidivelor locale sau metastazelor la distanta descoperirea si tratarea efectelor adverse ale tratamentului Perioade: perioada imediat post-terapeutica - din prima zi de tratament, pana la doua luni dupa tratament; se urmaresc reactiile adverse acute ale tratamentului, recuperarea organismului dupa tratament perioada de risc - cuprinsa intre doua luni si cinci ani de la terminarea tratamentului; reprezinta intervalul in care frecventa recidivelor si metastazelor este maxima; tot in aceasta perioada are loc recuperarea si reintegrarea sociala perioada de securitate relativa - dupa cinci ani de la incheierea tratamentului; riscul de deces prin cancer se reduce progresiv Ritmicitate: In primii trei ani control la trei luni Urmatorii doi ani control la sase luni peste 5 ani - anual
VINDECAREA statistic supravietuirea grupului tratat devine identica cu supravietuirea populatiei din care a fost selectat clinic risc de deces prin tipul de cancer de care a fost tratat este identic cu acela al unei persoane de aceeasi varsta si sex din populatia generala individual probabilitatea ca decesul sa se produca prin alta cauza decat cancerul ESECUL TERAPEUTIC: Esec tumoral evolutia tumorii primare se datoreaza ineficientei tratamentului locoregional Esec ganglionar evolutia adenopatiei regionale se asociaza de obicei cu persistenta tumorii primare, dar si independent Esec metastatic evolutie la distanta reprezinta principala cauza de esec
RASPUNSUL LA TRATAMENT
Raspuns obiectiv:
Raspuns subiectiv: se apreciaza cu ajutorul: Indice de performanta evolutia favorabila a IP fata de evaluarea
precedenta indica raspuns pozitiv Curba ponderala ascendenta exprima de asemenea evolutie favorabila Complianta sau acceptabilitatea tratamentului proportia de bolnavi care au efectuat tratamentul conform planului initial Calitatea vietii se apreciaza fizic, psihologic, spiritual si social