Referat

A Boli interne : Anamneza

Definitie: Reprezinta totalitatea informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau

insotitorii acestuia cu scopul stabilirii diagnosticului. anamneza orienteaza
diagnosticul si urmareste gasirea atitudinilor terapeutice potrivite , alegerea si
prescriptia tratamentului precum si determinarea bolii

Simptomul e o manifestare a bolii relatate de pecient in cursul anamnezei , ce are

un caracter subiectiv si care e dependent de o serie de factori( perceptie, cultura,
nivel intelectual)

Simptomul poate fi :

-general ( durere , cefalee, ameteli)

- local ( hepaltagie-ficat; disurie-aparat urinar; dispnee-aparat respirator)

El se mai numeste si semn functional si e descris de catre pacient in cursul

interogatorului luat de catre medic sau asistenta medicala

Simptomatologia reprezinta totalitatea simptomelor unei boli

Semnul e o manifestare obiectiva a bolii , pe care examinatorul o evidentiaza in

cadrul examenului clinic prin propriile simturi

Exemplele sunt : icter , paloare, marire de volum a abdomenului , bombarea unui

hemitorace

Confruntarea simptomelor si a semnelor permite orientarea diagnosticului .

Sindromul e un complex de simptome si semn care exprima o stare ce poate fi

legata de diferite boli si afectiuni si nu de o anumita boala , dar care are un
mecanism fiziopatologic comun-unitar

Exemple: singrom icteric, sindrom fibril, sindrom bronsitic, sindrom pleural

Abordare pacient

Prima reactie a personalului medical la prezentarea in serviciul medical a unui

pacient trebuie sa fie de maxima intelegere si atentie. E necesar ca pacientul sa fie
considerat '' unic'' ,sa

i se acorde credibilitate , atat pentru a putea ajunge la un diagnostic corect, cat si

pentru a stabili o relatie eficienta si benefica intre medic si pacient.

Pe baza informatiilor obtinute prin examenul clinic , a datelor investigatiilor

paraclinice si luand in considerare factorii de risc , pacientul e diagnosticat

Dupa diagnosticare , pacientul urmeaza procedurile de tratament si ingrijire

medicala

Pacientul are nevoie de o evaluare minutioasa si completa, efectuata de personal

medical competent, care sa arate interes si atentie fata de caz , care sa castige
increderea acestuia prin profesionalism si abordare etica, prin stabilirea unui
diagnostic clar si a unui tratament eficient.

Pacientul are nevoie de o ingrijire medical eficienta. Aceasta abordare a

pacientului se sprijina pe ideea fundamentala ca un pacient tratat corespunzator
caruia i se overa sprijin , atentie si incredere va deveni un pacient multumit si in
ultima instanta , un caz elucidat.

In final trebuie sa urmam indemul hipocratiei de a cerceta cele ce s-au intamplat ,

sa luam la cunoastinta de cele prezente si sa incercam sa prevedem cele ce se vor
intampla

Motivele internarii

Sunt probleme pentru care pacientul s-a prezentat la spital, cabinet

Sa se identifice care e problema cea mai importanta

Sunt simptome, sau semne

Cum priveste pacientul aceasta problema? ( frica, vinovatie, nepasare)

Antecedente heredocolaterale

Ce boli au membrii familiei?

Sunt boli cu predispozitie genetica

-HTA, accident vascular cerebral, diabet, guta, obezitate

-litiaza renala, boli ale tiroidei

-astm , alergii, neoplasme

-epilepsie, boli psihice, boli reumatice

-alcoolism, hemofilie

Antecedente personale fiziologice

La femei :

-ciclu menstrual: la ce varsta s-a instalat (menarha ), daca e regulat sau nu, daca e
abundent

-avorturi : cate, daca au fost provocate ( la cerere) sau spontane ( in

toxoplasmoza)

-sarcini : cate, daca au evoluat cu probleme (disgravidie)

-greutatea fatului la nastere: daca au fost >4 KG mama poate fi diabetica

-daca consuma anticonceptionale orale, rosc de boala coronariana, tromboze,

embolii pulmonare

-menopauza : la ce varsta s-a instalat

La barbati :

-tulburari de dinamica ( orientare) sexuala

-andropauza

Conditiile de viata si munca:

- conditiile de locuit necorespunzatoare (igrasie, frig, aglomeratie , alimentare cu
apa de la fantani necontrolate)

-conditiile de alimentatie : dezechilibru alimentar (vegetarienii), excese

alimentare

-somanul

-stare civila: casatorit , vaduv, divortat

- la batrani : daca au familie sau sunt singuri

Vocabular medical

Ameteli si vertij= senzatia ca totul se invarte in jurul sau

Palpitatii= tulburari ale batailor cardiace

Dipsneea= dificultate in a respira

Sincopa= pierderea brusca, de scurta durata a constintei

Durere= suferinta fizica suportata de cineva

Cefalee=durere de cap difuza sau localizata

Tuse= expiratiune convulsiva si zgomotoasa a aerului continut in plamani

Lipotimie= lesin fara oprirea respiratiei si a activitatii cardiace

Insomnie= lipsa de somn

Febra=stare maladiva caracterizata prin ridicarea anormala a caldurii corpului

Istoricul bolii

Anamneza pacientului contituie modul in care putem afla toate aspectee legate
de debutul bolii sau al bolilor pentru care acesta s-a prezentat la medic

Este important de precizat modul insidios sau brusc de debut, cauze determinate
ale aparitiei lor, caracterul simptomelor cu sau fara tratament, evolutia lor in timp
2 Modificarile patologice observate la inspectia generala a bolnavului

Inspectia- consta in consemnarea tuturor modificarilor observabile la privirea

bolnavului. Aceste modificari se refera la astectul general al corpului (h , kg
constitutie , pozitie, miscari , mers ) la aspectul diferitelor segmente ( fata, cap,
membre , torace, abdomen ) la miscarile spontane ale acestor segmente , la
aspectul pielii ( culoare, eruptii , aspect general )

Inspectia aparatului respirator :

a) Inspectie generala- o pozitie aparte ocupa identificarea unor elemente de

semiologie cutanata sau a tesuturilor moi care apar pe torace : zona zoster
intercostala, venectazii pe baza toracelui, cicatrici toracice, echimozele toracice,
edem

b) Inspectia specifica-urmareste modificarile toracelui produse de bolile cutiei

toracice sau aparatului respirator

Inspectia morfologica . principalele modificari sunt :

-torace cifotic - cu accentuarea cifozei fiziologice si realizarea unei curburi

accentuate, convexa posterior a cutiei toracice, ducand prin acesta la o marire a
diamtrului ei antero-posterior

-toracele plat- nu prezinta cifoza dorsal, coloana fiind rectilinie

-toracele conoid-e o modificare de forma a toracelui secundara unei mariri

importante de volum a abdomenului

Inspectia aparatului cardiovascular

1 Regiunea cervicala anterioara

a) Venele jugulare- examinarea se face cu bolnavul avand trunchiul ridicat la 30-

40 de grade fata de orizontala, de regula culcat , cu toracele si capul sprijinite pe
perna

b) Arterele carotide- nu sunt vizibile dar se pot observa pulsatiile lor

2 Inspectia toracelui anterior

a ) Modificarile morfologice ale toracelui anterior= deformari ale zonei

precordiale, constand in bombari ale regiunii, pot fi intalnite in cardiomegalii
importante

b) Miscari anormale in regiunea precordiala- normal se poate observa la

persoanele slabe , socul apexian, care reprezinta proiectia spre anterior a vasului
ventricului stang

Palparea -e o metoda aparent simpla , nu trebuie considerat ca ea apeleaza numai

la simtul tactil (pipait ) . Palparea face apel si la receptorii de temperatura
deoarece apreciaza si acest parametru , in general sau la anumite segmente. De
aceea palparea nu se face numai cu buricul degetelor , ci si cu alte segmente ale
mainii

Palparea aparatului respirator- palparea toracelui

a) Identificarea unor zone sau puncte dureroase se vor palpa cu atentie zonele in
care este descrisa durerea

b) Caracterizarea unor formatiuni observate la inspectii privind consistent ,

mobilitatea , dimensiunile , sensibilitatea

c) Aprecierea dimensiunilor si simetriei toracelui

d) Aprecierea amplitudinii miscarilor respiratorii sau ampliatia

Ampliatia varfurilor si ampliatia bazelor- se cerceteaza stand in spatele bolnavului

si asezand mainile pe partea posterioara a bazelor toracelui cu degetele 2-4
perpendicular pe directia coastelor

e) Palparea vibratiilor vocale sau a freamatului pectoral . Pentru a le percepe

trebuie ca subiectul sa vorbeasca cu voce tare, iar vibratiile sunt mai intense la
pronuntarea unor consoane cum ar fi '' R''

Palparea aparatului cardiovascular-se identifica si analizeaza socul apexian , alte

miscari ale zonei precordiale si pot fi palpate zgomote si freamate
a) Socul apexian-la aproximativ 30 la suta din persoanele normale, socul nu poate
fi palpat in decubit dorsal

b) Zgomotele palpabile -se pot palpa zgomote produse de activitatea cardiaca,

atunci cand sunt deosebit de intense sau de frecventa joasa

c) Frametele

Palparea aparatului cardiovascular-palparea arterelor

Palparea permite evaluarea calitatilor peretelui arterial si ale undei pulsatile

Pulsul normal e regulat , iar prin palpare se observa neregularitati dintre care cele
mai frecvente sunt : extrasistolele, fibrilatia atriala (ritm neregulat , puls
tahicardic, la frecvente peste 120 pe minut pot aparea deficitul de puls- mai multe
cicluri cardiace decat pulsatii )

Percutia

Principiul metodei este provocarea de vibratii (zgomote) in suprafata corpului , cu

urmarirea rezonantei lor in functie de structurile subiacente

Percutia aparatului respirator - percutia toracelui inseamna precutarea imediata

fara intrerupere .De regula se incepe percutia fetei posterioare (dupa inspectie si
palpare ) si a fetelor laterale (axiale )

Percutia aparatului cardiovascular se face cu bolnavul in decubit dorsal dupa

identificarea prin palpare a socului aprexian

Ascultatia

Consta in urmarirea zgomotelor produce in functionarea organelor interne

ascultatia aparatului respirator- ascultatia pulmonara permite examinatorului sa

evalueze fluxul aerian prin arboreal tranheobronsic si alveolelor pulmonare ca si
modificari produse in transmiterea zgomotelor respiratorii prin suferinte ale
pleurei si/sau peretelui toracic

Ascultatia aparatului cardiovascular-ascultatia arterelor nu ofera date

Faciesul reprezinta conformatia fetei si a capului si poate avea o semnificatie de
mare valoare semiologica in precizarea diagnosticului

Faciesul hipocratic- o fata trasa, cenusie , cu ochii infundati in orbite, cu santuri

nazolabiale adancite

Faciesul basedowian caracteristic afectiunii de baza , boala Basedow , anxietate cu

aspect de paima inghetata

Faciesul mixedematos apare ca o lumina plina ,cu fata rotunda ,infiltrata palida
,voce aspra si groasa , par rar, acest aspect e denumit facies buhait

Faciesul acromegalic apare in hipersecretia de hormon somatotrop hipofizar si

apare cu o dezvoltare accentuata a arcadelor orbitale

Faciesul mitral apare la pacientii cu afectarea valvelor mitrale si e tipic, cu cianoza

obrajilor , pe un fond palid al restului tegumentelor

Faciesul anemic e un facies palid pai si apare in anemiile severe mai ales de tip
feripriv

Faciesul vultuos tipic pentru pacientii cu febra mare, cum ar fii in pneumonii,
bronhopneumonii, gripe

Faciesul ca o para apare la cei cu parotida epidemica sau cu edenopatii mari

submandibulare

Mersul pecientilor contituie un alt indiciu important in bolile neurologice dar si in

afectiuni ale aparatului locomotor

Mersul rigid apare la asterosclerotici sai in boala Parkinson si e un mers cu pasi

mici

Mersul dezordonat apara in coree , complicatie neurologica din RPA

Mersul cosit apare in hemipareze spastice si membrul descrie un arc de cerc in

timpul mersului

Mersul talonat , pe calcaie apare in sifilis cu localizare la maduva spinarii

Mersul ebrios apare in toxicatiile acute cu alcoolul cu barbiturice in sindroame
cerebeloase

Mersul adinamic neoplazii in faze terminale

Tegumentele

Paloarea - culoarea deschisa a tegumentelor si apare in caz de reducerea

circulatiei superficiale

Roseata- apare prin vasodilatatie accentuata sau prin cresterea cantitatii de

oxihemoglobina in circulatie

Cianoza- culoare albastruie , vinetie a pielii si mucoaselor si apare din cauza

cresterii nivelului hemoglobinei reduse in vasele mici in anumite teritorii

Starea de nutritie se apreciaza prin analiza dezvoltarii tesutului celular subcutanat

si a celui muscular se examineaza prin efectuarea semnului pleului cutanat la
nivelul abdomenului si prin raportul greutate-inaltime

Tesut muscular -se examineaza prin inspectie si palpare , constatand astfel

dezvoltarea si tonusul musculaturii hipertrofie , hipotrofie

Sistem osero-articular

Fracturile se caracterizeaza prin mobilitate anormala a unui segment osos si

crepitatii osoase

Deformarile osoase apar prin cresterea si dezvoltarea anormala a oaselor

Congestia-coloratia rosiatica a tegumentelor din jurul ariculatiilor, apare in cazul

artritelor

Tumefactia tesuturilor periarticulare duce la deformarea articulara , durere

spontana la miscare si limitarea mobilitatii articulare

Tumefactia articulara apare in artrite si poate realiza aspecte diverse

semnificative pentru bolile insotite de modificari articulare
Tofii gutosi-nodozitati cutanate ce se formeaza prin depozite de urat de sodiu in
jurul articulatiilor si au semnificatii pentru boala metabolica numita guta

Durerea articulara -sensibilitatea se constata prin palparea articulatiilor si prin

miscarile active sau pasive efectuate de pacient

Sistem ganglionar

Ganglionii limfatici superficiali sunt lovalizati occipital , axilar, inghinal si in spatiul

poplitiu

Palparea ganglionilor se face cu ambele maini , simetric, incepand din zona

occipitala continuand apoi cu celelalte grupe

Modificari ale ganglionilor po aparea in boli infectioase acute sau cronice , boli ale
sangelui si organelor hematoformatoare , tumori maligne cu diverse localizari ce
pot determina metastaze ganglionare localizate sau generalizate.

Boli chirurgicale
Circuite functionale : Circuitul bolnavului

Pana in momentul interventiei, bolnavul are un anumit numar de pasi ce trebuie

parcursi indiferent de natura interventiei sau a statului spitalului acestia facand
parte din scema circuitului bolnavului in interiorul spitalului

Internarea poate fi : spitalizare de zi sau de lunga durata sau in regim de urgenta

sau prin programare

Dupa incheierea formalitatilor necesare (inregistrarea pacient, deschiderea foi de

observatie ) , bolnavul va fi transferat in incaperea de igenizare si schimbare a
tinutei ulterior in salonul adevcat starii generale si terapiei necesare

Preoperator bolnavul va fi supus examinarilor chimice si paraclinice necesare

conduitei chirurgicale
Consult anestezic si chirurgical preoperator au rolul de a informa pacientul asupra
riscurilor si posibilelor incidente, accidente si complicatii urmand ca acesta sa isi
dea acordul scris asupra efectuarii acestor proceduri. Vizitarea bolnavilor de catre
apartinatori este supusa unor reguli stricte , desfasurandu-se in cadrul unui
program de vizita stabilit de conducere a spitalului si afisat la intrarea in institutie

Circuitul personalului este important în prevenirea infecţiilor nosocomiale, motiv

pentru care este necesară asigurarea de personal sanitar (mediu, auxiliar, de
îngrijire), pe compartimente septice şi aseptice. În secţia de nou-născuţi există
asistente medicale care îşi desfăşoară activitatea numai în ATI, restul secţiei fiind
asigurată de alt personal medical mediu. Este interzis accesul în sălile de operaţii
şi sălile de naştere, a personalului care nu face parte din echipa de intervenţie. în
mod similar este interzis accesul altui personal în blocul alimentar, biberonerie,
staţia de sterilizare. Circuitul personalului implică şi elementele fundamentale de
igienă individuală şi colectivă care constau în:

starea de sănătate

portul corect al echipamentului de protecţie

igiena personală - în principal igiena corectă a mâinilor cu respectarea stricta a

protocolului „Igiena mainilor – indicatii privind procedurile recomandate in
functie de nivelul de risc infectios” Supravegherea stării de sănătate a
personalului este obligatorie şi permanentă constând în: efectuarea examenelor
medicale la angajare şi periodice

obligativitatea declarării imediat medicului şef de secţie a oricărei boli

infecţioase pe care o are personalul triajul epidemiologic zilnic, la intrarea în
serviciu

izolarea în spitalul de boli infecţioase sau la domiciliu (după caz) a oricărui

suspect sau bolnav de boala transmisibilă. Portul echipamentului de protecţie pe
tot timpul prezentei în unitate a personalului este obligatorie. De asemenea
personalul sanitar trebuie să aibă unghiile tăiate scurt şi să nu poarte inele sau
verighete în timpul serviciului
Circuitul de sterilizare

Circuitul diferitelor materiale utilizate , trebuie sa realizeze o separare intre

materialele sterile si cele utilizate

Pentru buna functionare , in statia centrala de sterilizare exista :

-spatii de primire materiale

-spatii de lucru al aparatelor

-spatii de depozitare sterile

-spatii de predare materiale sterile

Pentru evaluarea eficacitatii sterilizarii se face :

-zilnic ( verificarea calitatii penetrarii aburului, inainte de efectuarea primei

sterilizari)

- lunar (indicatorii biologici cu Baccillus)

-indicatorii fizico chimici se folosesc pentru fiecare cutie sau pachete ambalate in
hartie speciala

Componente serviciu chirurgical

Bloc operator - unitate complet separata de restul spatiului de spitalizare, e

departamentul unde se desfasoara activitatile chirurgicale si unde lucreaza
personalul, care are o activitate operatorie : chirurgii , anestezisti, asistente,
infirmieri

Acesta e organizate si dotat pentru a corespunde principiilor asepsiei si antisepsiei

complexitatii si eficientei activitatilor ce se desfasoara la acest nivel

Saloane-incaperi cu un anumit numar de paturi destinate pacientilor de preferat

rezerve cu 1-2 paturi care sa ofere intimitatea si confortul necesar

Organizarea saloanelor respecta normele sanitaro-antiepidemice de spatiu,

luminozitate si aerisire , de instalatii sanitare
Sala pansamente - incapere speciala specifica sectiilor de chirurgie. Se foloseste
pentru pansarea bolnavilor transportabili , dar si pentru efectuarea unor manevre
sau proceduri speciale ( spalaturi , anuscopii , recoltare de probe ) . Intr-o sala de
pansamente trebuie sa existe o canapea (pentru efectuarea pansamentului ),
masa ginecologica, carut pentru pansat, dulapuri pentru intrumente , materiale
sterile si nesterile. Salile de pansamente se gasesc in cadrul sectiei de chirurgie
(unde sunt spitalizati bolnavii )

Grup sanitar - Vas WC portelan, baterie lavoar, furtun alimentar , furtun scurgere ,
robinet pisoar, masca PVC , iar pentru persoanele cu dezabilitati avem bara din
inox pentru sustinere , robineti reglaj , dozator sapun lichid , dispenser hartie
igenica

Instrumente chirurgicale

Instrumente de hemostaza

Acest termen defineste o intreaga serie de pense autostatice. Ele prin blocare la
una din treptele de pe maner raman inchise si fixate pe tesut

Termenul de hemostatice se refera la cea mai frecventa utilizare a lor

Hemostaza presupune legaturarea sau cauterizarea vasului care sangereaza

obligatoriu in urma oricarei incizii operatorii

Pensele de hemostaza cel mai des folosite sunt pensele de tip Pean si Kocher

Cele de tip Pean au ramurile lipite de dinti , dar prevazute cu striuri ce se 'imbraca'
realizand o forcipresura festa

Pensele de tip Kocher prezinta la un capat 3 dinti care se intrepatrund

Instrumente de explorare si disociere- Dintre acestea fac parte sonda canelata si

stiletul butonat folosit pentru explorarea de traiecte cum ar fi cele fistuloase
Prima are avantajul ca ofera posibilitatea de sectionare a traiectului explorat cu
canelura sa centrala , fara riscul de a leza formatiuni anatomice invecinate

Instrumente pentru departarea tesuturilor

Instrumentele pot fi de 2 categorii : mobile si autostatice

Cele mai folosite instrumente mobile sunt departatoarele de tip ' Farabeuf' care
constau in 2 lave indoite in unghiul drept la ambele capete, extrem de larg
utilicate si nelipsite din nici o trusa chirurgicala

Pentru interventii abdominale sau toracice mai lungi , ecartarea cavitatii se face
cu departatoare autostatice

Intrumente pentru cusut tesuturi

Instrumentul cu care e fixat si manevrat acul in timpul cusurii se numeste portac.

Sunt in general instrumente de tip pensa , dar cu o soliditate a prinderii suficiente
de mare pentru a evita rasucirea sau caparea acului in timpul manevrarii

Conditiile de asepsie si antisepsie in serviciul chirurgical

Asepsia reprezinta un complex de masuri care impiedica patrunderea sau

contactul germenilor cu plaga operatorie prin nimicirea lor de pe toate obiectele
ce intra in contact cu plaga

Cuvantul provine din graca si se descifreaza in modul urmator :

a= fara ; sepsis= putrefactie

Antisepsia complex de masuri care au ca scop distrugerea germenilor prezenti

intr-o plaga sau in organism

Este o metoda curativa si se traduce prin

Anti: impotriva ; Sepsis : putrefactie

Metodele si mijloacele de sterilizare folosite in practica trebuie sa corespunda

urmatoarelor cerinte:

-Sa distruga microorganismele si sporii lor

-Sa nu fie agresive pentru pacienti si personalul medical

-Sa fie inert asupra materialelor supuse sterilizarii

Metode de asepsie si antisepsie in timpul recoltarii probelor pentru laborator

Sterilizarea prin caldura uscata

Flambare- procedeu vechi si imperfect, in conditii de urgenta cu trecerea prin

flacara a instrumentelor metalice sau aprinzand alcoolul turnat peste
instrumente, in prezent doar pentru flambarea gatului fiolelor sau gurii
eprubetelor

Inclazirea la incandescenta- sterilizare rapida si sigura , dar strica instrumente

fiind folosita doar la sterilizarea ansei bacteriologice

Fierul de calcal realizeaza temperaturi de 200-300 de grade , distrugerea

germenilor de pe tesaturi, in sterilizarea lenjeriei pentru nou-nascuti , material
moale pentru pansat

Sterilizare prin aer cald se realizeaza cu ajutorul cuptorului cu aer cald, pupinel ,
la temperatura de 160-180 grade alcatuit din :

-carcasa- cutie paralipipedica , cu pereti dublii in care exista un spatiu prin care
circula aerul cald

-sistem de ventilatie-ventilator ce uniformizeaza temperatura aerului , favorizand

circulatia continua

-sursa de caldura- rezistenta electrica

Sterilizare la rece mijloace radiante ( raze ultraviolete, raze gamma , ultrasunete)

Substante aniseptice

Iod : tinctura de iod nu se pune in contact cu o plaga sau cu mucoase deoarece

coaguleaza proteinele

Alcool 70 % nu se poate aplica direct pe plaga sau pe zone fara stratul carnos ,
deoarece produce deshidratare si denaturare celulara (coagulare a proteinelor )
Substante pe baza de clor : hipoclorit de sodiu, folosita pentru dezinfectarea
plagilor si mucoaselor se obtine prin dizolvarea comprimatelor de cloramina B in
apa

Substante care degaja oxigen: apa oxigenata folosita pentru antisepsia plagilor si a
mucoaselor

Acizi si baze: acid boric , folosit pentru antisepsia plagilor fiin activ si pe piocianic

Mercur , argint : fenosept, folosit pentru dezinfectia mainilor , a plagilor si a

instrumentului

Instructiuni SSM

În laboratorul de analize medicale lucrează numai personal autorizat conform

legislaţiei în vigoare, angajat cu normă întreagă sau cu timp de lucru parţial.

În laboratorul de analize medicale îşi desfăşoară activitatea medici cu

specialitatea medicină de laborator laborator clinic, microbiologie, medicină de
laborator, alt personal cu studii superioare autorizat să lucreze în domeniul
medical - biologi, biochimişti, chimişti şi farmacişti, precum şi personal mediu
sanitar.

Întreg personalul laboratorului de analize medicale trebuie sa cunoasca şi sa

respecte regulile de biosiguranţă, precauţiile universale şi măsurile postexpunere.

Confidenţialitatea privind rezultatele analizelor, datele, informaţiile şi

documentele de orice fel de la locul de muncă este asigurată prin instruirea
personalului, înscrierea acestei cerinţe în fişa postului şi semnarea unei declaraţii
de confidenţialitate de către personalul laboratorului de analize medicale.

Laboratorul de analize medicale trebuie să fie astfel structurat şi dotat încât să

prevină riscul contaminărilor acccidentale şi să poată funcţiona în mod fluent.

Regulile care stau la baza îndeplinirii acestui obiectiv sunt următoarele:

- constituirea laboratorului de analize medicale pe principiul quot;sensului unic
quot;: fluxul activităţilor laboratorului să fie unidirecţional. În caz contrar, trebuie
asigurată separarea activităţilor în timp;

- sectorul de lucru cu pacienţii să fie complet separat de celelalte sectoare de

lucru ale laboratorului;

- realizarea secvenţială a procedurilor, cu luarea măsurilor de precauţie adecvate

pentru integritatea probelor şi protecţia personalului;

- pentru recoltarea probelor de sânge se utilizează în mod obligatoriu materiale şi

recipiente de unică utilizare sterile, închise ermetic. Probele de sânge care
părăsesc spaţiul aferent activităţii de recoltare trebuie să parcurgă un circuit
diferit de cel al celorlalte produse recoltate sau după un program care să permită
separarea timpilor de transport. Transportul probelor de sânge trebuie să se
realizeze în mod obligatoriu în cutii de transport adecvate inscripţionate cu
pictograma quot;Risc biologic quot

- evacuarea deşeurilor rezultate în urma activităţilor medicale din laboratorul de

analize medicale trebuie să se facă în recipiente închise ermetic, care să împiedice
contaminarea accidentală a probelor, personalului şi mediului.

Laboratorul de analize medicale trebuie să fie astfel amplasat încât să permită

efectuarea corectă a serviciilor, iar condiţiile de mediu să nu influenţeze negativ
calitatea acestora.

Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de intrare separată, cu acces

direct şi controlat.

Intrarea în spaţiile în care se manipulează materiale cu potenţial infecţios sau

microorganisme trebuie marcată cu indicatorul de quot;Pericol biologic quot;.

Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de spaţiu cu suprafaţă

suficientă şi să fie astfel dimensionat încât să permită dispunerea ergonomică a
mobilierului şi echipamentelor, derularea fluentă a fluxurilor de probe, materiale
şi personal şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi calitate a activităţilor.

În funcţie de specificul serviciilor şi de activităţile efectuate, spaţiul trebuie

compartimentat astfel:

a. încăpere pentru recepţia probelor;

b. încăpere pentru eliberarea buletinelor de analize. Dacă nu există o încăpere

disponibilă, eliberarea rezultatelor poate fi făcută în camera de recepţie a
probelor

c. pentru laboratoarele de analize medicale cu compartiment de microbiologie,

spaţiu destinat sterilizării, care trebuie să conţină minimum o autoclavă. Se
recomandă utilizarea a două autoclave situate în încăperi diferite, una destinată
sterilizării materialelor infectate şi altadestinată sterilizării produselor şi
materialelor curate care urmează a fi utilizate sterile. Când există o singură
autoclavă, aceasta se va utiliza în cicluri alternative, fără a se amesteca
materialele infectate cu cele destinate a fi utilizate sterile;

d. spaţii anexe:

- spaţiu pentru depozitarea separată a materialelor sanitare, consumabilelor,

reactivilor, substanţelor toxice şi precursorilor de droguri; se vor depozita separat
materialele

sterile de cele nesterile;

- spaţiu pentru depozitarea deşeurilor infecţioase până la neutralizarea şi/sau

evacuarea lor;

- vestiar şi sală de repaus pentru personal;

- grup sanitar destinat personalului din cadrul laboratorului de analize medicale,

separat de grupul sanitar destinat pacienţilor;
Spaţiul şi mobilierul laboratorului de analize medicale trebuie astfel concepute
încât să nu permită contaminarea mediului şi a personalului.

Podelele, pereţii, tavanele şi mesele de lucru trebuie să aibă suprafaţă netedă,

lavabilă, neabsorbantă, rezistentă la acţiunea agenţilor dezinfectanţi, uşor de
curăţat şi de dezinfectat.Îmbinările dintre pereţi şi podea trebuie să fie concave,
rotunjite.

Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de instalaţii de alimentare cu

energie electrică dimensionate corespunzător sarcinii impuse funcţionării
concomitente a aparaturii din laborator şi a celorlalţi consumatori din clădire,
precum şi de sursa neîntreruptibilă de alimentare cu energie electrică pentru
echipamentele la care întreruperea funcţionării poate influenţa calitatea
rezultatelor, prelucrarea, transmisia şi stocarea datelor.

Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de instalaţii de alimentare cu

apă rece şi caldă. Fiecare încăpere de lucru va fi prevăzută cu chiuvetă, cu baterie
acţionată de preferinţă cu pedală.

În apropierea spaţiilor de lucru cu risc de contaminare chimică severă trebuie

amplasat un duş de urgenţă cu sifon de pardoseală.