Scoala Postliceala Sanitara “ Fundeni”

BOLI CHIRURGICALE

Laborator I Prof: Bordei Elena

2019-2020 Eleva: Allaham Nour

Cuprins:

Laborator I 2019-2020 ALLAHAM NOUR

 Scoala Postliceala Sanitara “ Fundeni”

I - Functionalitatea si componentele serviciului chirurgical

 Circuite functionale ................................................................................................ pg 3
 Componentele serviciului chirurg ............................................................................ pg 4
 Instrumentarul chirurgica........................................................................................... pg 5

II. Conditiile de asepsie si antisepsie in serviciul chirurgical.

 Asepsia si antisepsia…………………..…………………………………………… pg 12
 Substante…………………..……………………………………..………………… pg 12
 Metode de asepia si antisepie in timpul recoltarii probelor pentru laborator ………pg 12

Bibliografie ……..…………………………………………………………………………. pg 13

I . Functionalitatea si componentele serviciului chirurgical

Laborator I 2019-2020 ALLAHAM NOUR

 Scoala Postliceala Sanitara “ Fundeni”

Circuite functionale
Circuitul bolnavilor

Până în momentul intervenţiei bolnavul are un anumit număr de paşi ce trebuie parcurşi
indiferent de natura intervenţiei sau a statutului spitalului, aceştia făcând parte din schema
circuitului bolvavului în interiorul spitalului:

Internarea poate fi: - spitalizare de zi sau de lungă durată

- în regim de urgenţă sau prin programare

După încheierea formalităţilor necesare (înregistrarea pacientului, deschiderea foii de

observaţie), bolnavul va fi transferat în încăperea de igenizare si schimbare a ţinutei, ulterior în
salonul adecvat stării generale şi terapiei necesare. Preoperator bolnavul va fi supus examinărilor
clinice şi paraclinice necesare conduitei chirurgicale.
Consultul anestezic si chirurgical preoperator are rolul de a informa pacientul asupra
riscurilor şi posibilelor incidente, accidente şi complicaţii, urmând ca acesta să-şi dea acordul
scris asupra efectuării acestor proceduri.Postoperator, în funcţie de evoluţie, pacientul va fi
transferat pe secţia de terapie intensivă sau în salon dacă acesta nu necesită monitorizare şi
asistenţă intensivă.

Circuitul personalului medical

Este un circuit pe care îl urmează personalul medical în spital la intrarea/ieşirea din
serviciu. TRASEU: EXTERIOR → VESTIAR → CABINE DUŞ (= BAIA = FILTRUL
PERSONALULUI) → VESTIARE cu ECHIPAMENT DE PROTECŢIE → SPĂLAREA
MÂINILOR (la fiecare tehnică) → SECŢIE –
La ieşirea din serviciu se parcurge acelaşi circuit dar în sens invers. - În secţiile cu caracter
NEINFECŢIOS, NU ESTE NECESAR DUŞUL (BAIA), ci numai SPĂLAREA MÂINILOR
Obs : NU se INTERSECTEAZĂ NICIODATĂ CIRCUITUL PERSONALULUI cu alt circuit
(ex.: cu al lenjeriei nesterile) Acest circuit este important în prevenirea infecţiilor nozocomiale,
motiv pentru care este necesară asigurarea de personal sanitar (mediu, auxiliar, de îngrijire), pe
compartimente septice şi aseptice.

Laborator I 2019-2020 ALLAHAM NOUR

 Scoala Postliceala Sanitara “ Fundeni”

Este interzis accesul în sălile de operaţii a personalului care nu face parte din echipa de
intervenţie.
În mod similar, este interzis accesul altui personal în blocul alimentar sau în staţia de
sterilizare.Circuitul personalului implică şi elementele fundamentale de igienă individuală şi
colectivă care constau în:
- starea de sănătate
– portul corect al echipamentului de protecţie
- igiena personală (în principal igiena corectă a mâinilor)
Supravegherea stării de sănătate a personalului este obligatorie şi permanentă constând în:
- efectuarea examenelor medicale la angajare şi periodic
- obligativitatea declarării imediat medicului-şef de secţie a oricărei boli infecţioase pe care o are
personalul
- triajul epidemiologic zilnic, la intrarea în serviciu
- izolarea în spitalul de boli infecţioase sau la domiciliu (după caz) a oricărui suspect sau bolnav
de boala transmisibilă.
Portul echipamentului de protecţie pe tot timpul prezenţei în unitate a personalului este
obligatorie. De asemenea personalul sanitar trbuie să aibă unghiile tăiate scurt şi să nu poarte
inele sau verighete în timpul serviciului

Componentele serviciului chirurgical

Spitalele au o structură organizatorică percis delimitată in: secţii, laboratoare, servicii de

diagnostic si tratament , structuri de primiri urgenţa, asistenţa prespitalicească şi compartimente
în domeniul administrativ-gospodaresc (spălătorie, bucătărie şi cele care se ocupa de situaţia
economică şi administrativă a acestuia)

Secţia propriu-zisă se compune din mai multe incăperi cu structură şi roluri distincte:

 Ambulatorul este parte integrantă a fiecărui serviciu, care asigură asistenţa medical fără
internarea bolnavului. La acest nivel se efectuează consultaţia medicală de specialitate, se
stabileştediagnosticul (inclusivprinexplorăriparaclinice), se indicăşiîncazurile simple, se
aplică terapia corespunzătoare.Ambulatorul trebuie să cuprindă: sala de consultaţii, sala
de mici intervenţii şi o registratură-arhivă.

Laborator I 2019-2020 ALLAHAM NOUR

 Scoala Postliceala Sanitara “ Fundeni”

 Saloanele încaperi cu un anumit număr de paturi destinate pacienţilor, de preferat rezerve

cu 1-2 paturi care să ofere intimitatea şi confortul necesar. În cazul saloanelor cu mai
multe paturi acestea se pot separa cu ajutorul paravanelor. Organizarea saloanelor
respectă normele sanitaro-antiepidemice de spaţiu, luminozitate şi aerisire, de instalaţii
sanitare. Numărul pacienţilor dintr-un salon este unul limitat, un numar prea mare de
bolnavi favorizează contaminarea mediului din salon.

 Blocul operator unitate complet separată de restul spaţiului de spitalizare, este

departamentul unde se desfăşoară activităţile chirurgicale şi unde lucrează personalul care
are o activitate operatorie: chirurgi, anestezişti, asistente, infirmiere. Acesta este organizat
şi dotat pentru a corespunde principiilor asepsiei şi antisepsiei, complexităţii şi eficienţei
activităţilor ce se desfăşoară la acest nivel.Este compus dintr-un numar de săli de operaţie
a cărorco laborare cu secţia de terapie intensivă e esenţială

 Sala de operaţie propriu zisă este incăperea in care are loc actul operator. Acesta
trebuie sa fie adaptata atât operaţiilor cu abordare clasica si totodata celor laparoscopice
(minim invazivă). Mai recent acestea sunt dotate şi pentru chirurgia robotizată. Elementul
central al acestei încăperi e reprezentat de masa de operaţie.Mesele pentru sala de
operatie constau dintr-un blat si un suport de bază fix care susţine blatul. Blatul este de
regula impartit in 3-4 sectiuni: cap, corp (unasaudouasectiuni) sipicior/laba. Fiecare
sectiune poate fi ajustată sau indepartată în funcţie de poziţionarea optimă a pacientului.

Instrumentarul chirurgical

1. Instrumente tăioase:  

 bisturiul clasic alcătuit din mâner şi lama fixă sau lamă detaşabilă, de unică
folosinţă;

Laborator I 2019-2020 ALLAHAM NOUR

 Scoala Postliceala Sanitara “ Fundeni”

 cuţitul de amputaţie – utilizat pentru secţionarea în bloc a planurilor moi

periosoase, în cursul amputaţiilor membrelor; 

 foarfecele chirurgicale drepte sau curbe, cu vârful bont sau ascuţit – utilizat
pentru secţionarea planurilor (baza foarfecelui) şi pentru disecţia acestora
(vârful foarfecelui); au lungimi diferite, în funcţie de profunzimea la care este
folosit; 

 ferăstrăul tip lamă sau tip Gigli, utilizat pentru secţiunea ţesutului osos; 

2. Instrumente pentru disecţie şi explorare: 

 sonda canelată – utilizată pentru disecţia şi decolarea unor planuri în

vecinătatea elementelor vasculare sau nervoase pentru a le proteja

Laborator I 2019-2020 ALLAHAM NOUR

 Scoala Postliceala Sanitara “ Fundeni”

 stiletul butonat – utilizat pentru explorarea traiectului unei plăgi traumatice sau
traiectul unei fistule; 

 pensa în “L” (Overholt) utilizată pentru disecţia şi expunerea  planurilor în

profunzime; 

 pense anatomice (fără dinţi) lungi şi scurte.

3. Instrumentar pentru hemostază

 pensa Péan dreaptă sau curbă, cu braţe scurte sau lungi, fără “dinţi” la vârf; este
utilizată pentru hemostază în ţesuturile fine; 

Laborator I 2019-2020 ALLAHAM NOUR

 Scoala Postliceala Sanitara “ Fundeni”

 pensa Kocher – dreaptă sau curbă, cu braţe scurte sau lungi, prezintă  “dinţi” la
vârf; este utilizată pentru hemostază în ţesuturile unde există riscul derapării; 

 pensa Satinski -utilizată pentru hemostaza şi expunerea în vederea suturii

vaselor; 

 pensa Dieffenbach sau pensa bull-dog utilizate pentru clamparea (pensarea)

vaselor fără lezarea endoteliului; 

 pensa Mosquito -prezintă dinţi la vârf şi este utilizată pentru hemostază fină; 

4. Pense necesare manevrării ţesutelor: 

 pensa “en coeur” (în formă de inimă), folosită pentru prinderea şi manevrarea
ţesuturilor, fără a le leza; 

Laborator I 2019-2020 ALLAHAM NOUR

 Scoala Postliceala Sanitara “ Fundeni”

 pensa Chaput – are vârful în “dinţi de şoarece” – folosită pentru prinderea

aponevrozei, a tegumentelor, etc.; 

 pensa Lane şi pensa Line-Thomas – duble pense intestinale de coprostază care

prezintă un sistem de cuplare pentru a menţine două segmente digestive
alăturate în vederea suturii; 

 pense chirurgicale (cu dinţi) – lungi şi scurte.

Laborator I 2019-2020 ALLAHAM NOUR

 Scoala Postliceala Sanitara “ Fundeni”

5. Instrumente necesare îndepărtării planurilor incizate, în vederea expunerii unui

organ, ţesut, etc.: 

 depărtătoare Farabeuf: lame încurbate la ambele capete (cu un capăt mai lat,
celălalt mai îngust, pentru a putea fi adaptate la dimensiunile planurilor de
îndepărtat; 

 valve cu lame lungi sau scurte, înguste sau late, prevăzute cu mâner, sunt
utilizate pentru a îndepărta organe sau ţesuturi profunde în vederea expunerii
unui organ sau ţesut aflat în adâncime; 

 depărtătoare autostatice – utilizate pentru a menţine îndepărtate planurile

parietale, în vederea executării operaţiilor în profunzime: Finochietto, Gosset,
Dartigues, Collin, Trelat (specul rectal), Cusco (specul vaginal), etc.

Laborator I 2019-2020 ALLAHAM NOUR

 Scoala Postliceala Sanitara “ Fundeni”

6. Instrumente pentru cusut tesuturile: 

 ace tip Hagerdon, rotunde sau triunghiulare; 

 ace atraumatice cu fir montat de diferite dimensiuni; 

 agrafe Michel, metalice, fixate cu o pensă specială tip Michel; -Mathieu (pentru
sutura în suprafaţă); 

Laborator I 2019-2020 ALLAHAM NOUR

 Scoala Postliceala Sanitara “ Fundeni”

II. Conditiile de asepsie si antisepsie in serviciul chirurgical.

Circuitele septice trebuie să fie separate de cele aseptice.

Circitul septic – Este sensul de circulatie care indica introducerea grmenilor patogeni,
generatori de infectii in interiorul unitatilor sanitare.

Circuitul aseptic – este sensul de circulatie care asigura conditii de protectie

impotriva infectiilor in interiorul unitatilor sanitare.

 Asepsia este o metoda profilactica de prevenire, prin care organismul este ferit de infectia
microbiana si este realizata prin curatenie si sterilizare

 Antisepsia este o metoda curativa care lupta impotriva infectiilor, prin utilizare de

antiseptice.

Asepsia se adresează tuturor momentelor ce prezintă riscul contaminării plăgii

chirurgicale; eapresupune următoarele gesturi: spălarea mâinilor chirurgului şi  protejarea lor cu
mănuşi
sterile,dezinfecţia tegumentelor câmpului operator, sterilizarea tuturor instrumentelor, câmpurilor 
şimaterialelor folosite într-o intervenţie chirurgicală, acoperirea plăgii cu un pansament steril.

Asepsia foloseşte următoarele metode fizice şi chimice:

 mijloace mecanice: curăţirea mecanică şi spălarea (se adresează instrumentarului,
materialuluimoale, mâinilor chirurgului şi câmpului operator);

 căldura uscată (flambare, călcare, încălzire la roşu, sterilizare cu aer cald – Poupinel)  şi
căldura umedă (fierbere, autoclavare);

 sterilizare la rece: mijloace radiante (raze ultraviolete, raze
gamma, ultrasunete), sterilizare chimică (formol sub formă de vapori la rece sau la
cald, etilenoxid)

 Raze ultraviolet : sursa de emisie lampile cu mercur sau

cadmiu- actioneaza direct asupra microorganismelor, determinand coagularea proteinelor
citoplasmatice, cu efect inclusiv pe virusi si germeni anaerobi.

Laborator I 2019-2020 ALLAHAM NOUR

 Scoala Postliceala Sanitara “ Fundeni”

Bibliografie

1- https://www.scribd.com/doc/49971367/asepsie-antisepsie

2- https://www.academia.edu/30138246/ASEPSIA_SI_ANTISEPSIA

3- https://medijobs.ro/blog/instrumentarul-chirurgical-uzual-pentru-asistentele-medicale

4- https://sanitaracraiova.spiruharet.ro/images/scoala-sanitara/c4_circuitele_functionale_in_spital.pdf

5- https://amgtratate.blogspot.com/2016/04/tehnici-de-nursing-si-investigatii-2.html

6- https://www.scribd.com/doc/96601688/Circutele-spitalului

Laborator I 2019-2020 ALLAHAM NOUR