CALITATILE ASISTENTEI MEDICATE

Asistentului medical isi desrasoara activitatea in diferite medii, domenii sau locuri, cu scopul
de a preveni sau trata bolile pentru ingrijirea celui suferind sau potential suferind.
Pentru exercitarea profesiei sunt necesare anumite inclinatii §i aptitudini, dublate de o buna
pregatire profesionala traduse prin trasaturi morale ce vor influenta pozitiv conduita profesionala.
O conduita corespunzatoare contribuie la:
o Alinarea suferintelor
o Reducerea perioadei de imbolnavire.
o Reintegrarea rapida in societate.
Calitati necesare exercitarii profesiei de asistent medical:
~ CALITATI MORALE.
~ CALITATI FIZICE.
~ CALITATI PROFESIONALE - TEHNICE.

Calitati morale:
~ Empatie - capacitatea de a intelege ce simt ceilalti. , ~ Altruism. , ~ Amabilitate. , ~ Atentie. ~
Atitudine rincipiala. ~ Bunavointa. ~ Calm. ~ Constiinciozitate. ~ Colegialitate. ~ Spirit de echipa. ~
Fermitate. ~ Moderatie. ~ Demnitate. ~ Devotament pana la abnegatie. ~ Ingeniozitate. ~ Initiativa. ~
Interes pentru noutate. ~ Luciditate. ~ Optimism. ~ Pastrarea secretului profesional. ~ Promptitudine in
luarea deciziilor. ~ Punctualitate. ~ Rabdare. ~ Respectarea pudorii sj sensibilitatii pacientului. ~ Spirit
critic și autocritic. ~ Stapanire de sine.
Calitati fizice:
~ Forta fizica - pentru mobilizarea bolnavului, transport etc.
~ Rezistenta fizica - pentru serviciu in ture, activitati prelungite, stat timp indelungat in picioare etc.
~ Miscari sigure, coordonate.

Calitati profesionale - tehnice:

 Pregatire pluridisciplinara - sociala, tehnica, practica.
~ Insusirea competentelor de baza. Dorinta de perfectionare continua a pregatirii profesionale.
Deprinderi practice.
~ Cunoașterea corecta a tehnicilor generale si specifice de ingrijire.
~ Cunoasterea fișelor de executie a tehnicilor de ingrijire generala și speciala.
 Cunoasterea metodelor de investigare.
~ Cunoasterea tehnicilor de aplicare a tratamentelor diverse.
~ Cunoasterea evolutiei bolii si a complicatiilor posibile.
 Cunoasterea simptomatologiei și epidemiologiei bolilor infecto-contagioase.
- Cunoasterea manifestarilor psihologice ale diferitelor imbolnaviri si al efectului psihologic al
procesului de imbolnavire asupra bolnavului.
~ Cunoasterea metodelor de profilaxie a infectiilor.
~ Cunoasterea modului de prevenire a infectiilor intraspitalicești.
~ Cunoasterea interventiilor in urgenta potrivit competentelor profesionale.
 Cunoasterea instrumentelor folosite in practica medicala.
~ Cunoasterea functionalitatii aparaturii medicale.
~Cunoasterea procesului de sterilizare.
~Studiu permanent pentru perfectionarea continua.
 MEDIUL SECURIZANT ŞI DE PROTECŢIE

Mediul securizant este mediul care reduce la minimum riscurile de rănire, accidente, infecţii,
reacţii nedorite la tratament, asigură intimitatea pacientului. Mediul terapeutic de protecţie are rolul de
a crea o ambiantă plăcută, care are acţiune favorabilă asupra sistemului nervos central şi izolează
pacientul de condiţiile negative ale mediului, posibil suprasolicitant sau epuizant al scoarţei cerebrale.
Caracteristicile mediului securizant
- nevoile umane pot fi satisfăcute
- riscurile fizice, I chimice sunt diminuate I
- riscurile de transmitere a agenţilor patogeni şi parazitari sunt minime
- măsurile de igienă sunt respectate
- poluarea este minimă

Efectele asigurării unui mediu securizant

în spital:
- reducerea duratei de spitalizare
- diminuarea frecventei accidentelor asociate tratamentului şi riscului de urmări judiciare
- reducerea numărului de îmbolnăviri profesionale
- scăderea costului global al serviciilor de sănătate
la domiciliu:
- reducerea riscului de accidente şi îmbolnăviri, de apelare la serviciile de sănătate
- promovarea sănătăţii

Asigurarea mediului terapeutic de protecţie presupune:

- crearea unei ambianţe plăcute în spital - holuri, coridoare, saloane aranjate cu flori, curate
- înlăturarea excitanţilor auditivi, vizuali, olfactivi
- pregătirea psihică a pacientului înaintea efectuării oricărei tehnici de nursing
- asigurarea odihnei pasive şi active a pacientului
- prezenţa permanentă a asistentei în preajma pacientului
- atitudinea de bunăvoinţă, solicitudine, răspuns prompt la chemarea pacientului şi familiei acestuia.
Măsuri în vederea asigurării mediului securizant pentru pacientul spitalizat

CONSTRUCŢIA Şl FUNCŢIONAREA SPITALELOR

Spitalele se construiesc în zone nepoluate, în sistem monobloc sau pavilionar, ferite de zgomot,
înconjurate de zone verzi, în afara centrului oraşului, dar cu îijloace de transport şi comunicare cu
oraşul; funcţionalitatea lor asigură condiţii jperioare de igienă.
Spitalele au în componenţă:
1. serviciu de primire - loc de prelucrare sanitară a pacientului (baie, deparazitare, îmbrăcare cu
echipament de spital) şi a hainelor sale (dezinfecţie, deparazitare, păstrare); - loc de întâlnire a
pacienţilor cu diferite afecţiuni, ceea ce impune evitarea răspândirii infecţiilor, prin servicii proprii de
primire în secţiile pediatrie, obstetrică-ginecologie; secţia boli infecţioase (amplasată într-o construcţie
separată) dispune, în cadrul serviciului de primire, de un serviciu de triaj;
2. secţia cu paturi - unitate funcţională de bază a spitalului care cuprinde
25-100 de paturi
- în spitalele monobloc, la nivelurile inferioare, sunt amplasate secţiile de chirurgie, obstetrică,
ortopedie, urologie (în secţiile de obstetrică se diferenţiază unităţi de îngrijire pentru naşteri fiziologice
şi patologice, pentru nou-născuţi);
- în secţiile de pediatrie se diferenţiază unităţi de îngrijire pentru copii de diferite vârste şi pentru
mame;
- salonul, locul de îngrijire a pacientului:
- orientat de preferinţă spre sud, sud-est, sud-vest, pentru a fi însorit;
- de preferat, cu număr redus de paturi;
- cu mobilier redus, uşor de întreţinut, estetic;
- pereţii vopsiţi în culori pastelate, lavabili;
- iluminare naturală bună, artificială difuză, indirectă sau semidirectă;
- dotat cu apă curentă;
-temperatura:18-20°C, ziua; 16°C, noaptea, pentru adulţi;20-22°C, pentru copiii mici, şi 22-24°C
pentru sugari;
- ventilaţie uşor reglabilă prin ferestre;
- suprafaţă şi cubaj de aer pentru o persoană, în funcţie de specificul secţiei şi numărul de
paturi din salon (6-12 nfVpersoană);
3. serviciile de diagnostic şi tratament- prin dotarea de care dispun, scurtează
timpul de spitalizare; este necesară planificarea pacienţilor pe ore, pentru a evita întâlnirea pacienţilor
din diferite secţii şi aşteptarea pentru examinare;
4. anexele gospodăreşti au o mare importanţă în asigurarea condiţiilor superioare de igienă:
- blocul alimentar asigură circuitul igienic al alimentelor, circuitul fiind astfel dirijat încât în nici
un moment să nu se întâlnească alimentele brute cu cele semipreparate sau finite;
- pregătirea alimentaţiei sugarului se face în bucătăriile de lapte;
- spălătoria asigură circuitul igienic al lenjeriei din spital; în secţia de spital, se păstrează numai
lenjeria curată; cea murdară se transportă la spălătorie, în saci impermeabili; aici, lenjeria contaminată
cu secreţii, excreţii sau provenind din secţiile de boli infecto-contagioase se dezinfectează şi, apoi, se
spală mecanic: lenjeria curată şi cea murdară se păstrează în încăperi separate.
• Alimentarea cu apă a spitalelor - apa distribuită trebuie să îndeplinească condiţiile de potabilitate
- să fie distribuită în mod continuu, pentru a asigura necesităţile de igienă a pacienţilor şi
personalului, cât şi menţinerea curăţeniei în clădire şi la grupurile sanitare.
• Îndepărtarea reziduurilor şi deşeurilor:
- reziduurile solide, colectate din saloane, cabinete, săli de pansamente, operaţii, săli de naştere
se îndepărtează după fiecare intervenţie; se colectează în recipente impermeabile, marcate cu diferite
culori; fiecare spital este dotat cu crematoriu pentru deşeurile (reziduurile) considerate infectate;
transportul acestora în spital se face cu lifturi destinate special;
- reziduurile lichide se îndepărtează prin reţeaua de canalizare;
- resturile de alimente provenite de la pacienţi se îndepărtează după ce au fost fierte, pentru a
distruge eventualii germeni patogeni;
- recipientele, containerele colectoare de reziduuri se spală şi se dezinfectează după folosire;
- deşeurile reciclabile şi curate - hârtii, filme radiologice, ambalaje, mase plastice, deşeuri metalice
- se adună în containere speciale.

CODUL DE CULORI PENTRU CONTAINERE

1. GALBEN – Pentru deseuri infectioase compuse din sange precum si totalitatea materialelor
care au venit in contact cu acesta sau alte lichide biologice. Deseuri din sectiile de hemodializa,
instrumentarele intepatoare, taietoare si materiale de unica folosinta (manusi, seringi, bisturie).
2. VERDE – folosit la deseuri anatomo-patologice si anatomice precum fetusi, placente, parti
anatomice si material biopsic rezultata din blocurile operatorii de chirurgie si obsterica-
ginecologie. Parti obtinute din laboratoarele de autopsii, cadavre de animale rezultate in urma
activitatilor de cercetare si experimentare.
3. ROSU – pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele intepatoare-taietoare, pipete, ace,
seringi, lame de bisturiu, sticlarie de laborator sau alta sticlarie sparta, sau care a intrat in
contact cu material infectat.
4. NEGRU – pentru deseuri nepericuloase, fara risc infectios si cele asimilabile deseurilor
menajere.
 NORME DE PROTECTIE, SANATATE ȘI SECURITATE IN MUNCA

In sectorul sanitar unele norme de protectie, sanatate și securitate in munca sunt comune
majoritatii locurilor de munca.
Scopul aplicarii normelor PSSM:
~ Prevenirea accidentelor de munca.
~ Prevenirea transmiterii infectiei.
~ Cunoasterea aparaturii.
~ Cunoasterea substantelor toxice.
~ Recunoasterea modalitatilor de transmitere a infectiilor.
~ Identificarea cailor de transmitere a microbilor si a altor agenti patogeni.
~ Intreruperea cailor de transmitere a infectiilor.
~ Profilaxia imbolnavirilor profesionale.

Riscuri:
~ Manipulare incorecta a instrumentarului / aparaturii medicate (intepare, lovire, strivire etc.).
~ Boli profesionale (prin pozitii incorecte, stres, contagiune).
~ Probleme specifice sanatatii personahilui (fumat, consum de alcool, abuz de droguri).
~ Noxe profesionale (curenti de aer, umiditate, radiatii, zgomote §i vibrafii, suspensii
de praf, substante chimice sau iritante).
~ Mediu — conditii necorespunzatoare (de incalzire, aerisire, iluminat).

Cauzele accidentelor si boiilor profesionale in munca sanitara:

Noxe generate:
~ Umezeala —* specifică serviciilor de fizioterapie, hidroterapie, balneologie, sălătorii. Efecte:
macerarea tegumentelor măinii, favorizarea imbolnăvirilor articulatiilor, muschilor etc.
~ Curentul electric —* pericolul electrocutării in servicii de diagnostic si tratament, servicii de
radiodiagnostic, servicii de radioterapie, servicii de explorări functionate, electroterapie, prin
utilizarea etectrocauterelor, fierbătoarelor, sterilizatoarelor electrice, aspiratoarelor de praf, masini
de spălat, masini de călcat, frigidere, alte aparate electrice etc.
~ Gazele comprimate —> pericol de explozie in serviciile de anestezie, reanimare, fizioterapie,
serviciile unde se lucrează cu oxigen, bioxid de carbon, aer comprimat, substante anestezice generate
(eter, ciclopropan, protoxid de azot etc.), prin utilizarea buteliilor cu gaze lichefiate, servicii de
sterilizare care utilizează vapori de apă sub presiune.
~ Substante toxice, caustice și corozive, substante inflamabile —> dezinfectante, substante chimice
folosite la curatenie, insecticide, raticide, substante utilizate in explordri functionate, medicamente etc.

~ Efort fizic incorect dozat —> prin organizarea ineficientă a serviciilor, circuite functionate
complicate, lipsa ascensoarelor, amplasarea dispersată a bolnavilor, parcurgerea unei distante mai
mari de 4 km (distanta acceptabila) pe parcursul unei ture, sisteme de semnalizare invechite,
ridicarea, mobilizarea, transportul incorect al bolnavilor, schimbarea pozitiei bolnavilor imobilizati la
pat. Efecte: discopatii, intinderi de ligamente, febră musculară etc.
Noxe specifice muncii sanitare:
~ Iradiatii cu raze ionizante (raze Roentgen, substante radioactive) —* posibile in servicii de
radiodiagnostic, radioterapie, , in cursul examinărilor si tratamentelor cu izotopi radioactivi.
Pericolul este mărit prin transformarea obiectelor din jur in surse secundare de radiatie.
Efecte: sunt afectate organele hematopoietice si glandele sexuale putând induce modificări ale
tabloului sanguin, anemii, sterilitate etc.
~ Iradiatii cu raze ultraviolete —> posibile in serviciile de fizioterapie, in timpul dezinfectiei cu raze
ultraviolete (servicii deprimire, săli de operatii, saloane de nou nascuti etc.).
Efecte: actiune asupra tegumentelor — eritem difuz, vezicule la o iradiatie mai puternică, actiune
asupra ochilor — afectarea mucoaselor conjunctivale, lezarea irisidui și retinei.
~Sensibilizarea la medicamente, solutii dezinfectante, alte substante chimice etc.
—> sensibilitate locală ce interesează numai tegumentele venite in contact cu substanta toxica sau
sensibilitate generală când se produc reactii generalizate, febră, șoc anafilactic.
Infectii intraspitalicesti —> forma tipică de risc profesional in sectorul sanitar; risc mai mare
in sectiile de boli infectocontagioase, sectiile de pneumologie, de tuberculoza, sectiile de boli dermato-
venerice, in activitatea cu bolnavi cu hepatite cronice, boli diareice, infectii stafilococice, infectii
streptococice, infectii chirurgicale, infectii HIV etc. Risc de infectii nosocomiale există in orice unitate
sanitară cănd se poate veni in contact cu bolnavi purtdtori de germeni sau materiale infectate.
Activitatea cu bolnavii psihici, iresponsabili moral și penal, care pun in pericol integritatea
corporala —> necesită personal cu o constitutie fizică robustă.
Criterii de eficienta a muncii sanitare:
~ Respectarea timpului de lucru.
~ Asigurarea calitatii actelor de munca.
~ Numarul asistatilor și modul de implicare / solutionare a problemelor de interes profesional
~ Absenteismul.
~ Incapacitatea temporara de munca.
Satisfactie in munca:
~ Prezenta / absenta conflictelor afective, interpersonale, individuale, conflict intergrupuri.
~ Identificarea cauzelor conflictelor —> comunicare defectuoasa, scopuri diferite, ambiguitate, resurse
umane și materiale limitate, statut profesional necorespunzator.
~ Modul de solutionare a conflictelor prin atitudini personale —♦ evitare, colaborare, competitie,
compromis, acomodare sau atitudini la nivel organizational —» negociere, conciliere, mediere.
Evaluarea starii de sanatate:
~ Integrare profesionala - atributii, familiarizarea cu mediul de munca, drepturi si indatoriri, ierarhie
profesionala.
~ Competenta și caracteristici personale - cunostinte profesionale, vigilentă, disponibilitate,
autocontrol.
Dosar medical - vaccinări, controale medicale periodice.
Stres și surmenaj — persoane vulnerabile, sprijin si incurajare, solicitări și răspunderi manageriale,
perfectionare și oportunitati de dezvoltare.

ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE AL ASISTENTEI MEDICALE

Echipament de protectie:
~ Halat, bluza cu fusta sau pantaloni —* pentru protectia corpului.
~ Boneta —> pentru protectia părului.
~ Papuci inchiși in fata, comozi, cu tocuri joase, silentioși pentru protectia picioarelor.
~ șosete din bumbac.

Echipament special:
~ Halat de molton —» pentru protectie fata de frig; se imbraca la iesirea din sectie.
~ Masca de protectie — pentru prevenirea infectiilor aerogene; se foloseste in sectiile de nou nascuti,
sugari,
sectii de chirurgie, sectii de obstetrică, tehnici de ingrijire cu potential de transmitere a infectiilor
aerogene etc.
~ Manusi de protectie —> pentru protectie fata de agentii parogeni de pe obiecte, produse biologice
etc.; se folosesc in executarea tehnicilor care vin in contact cu obiecte infectate, secretii, produse
biologice, bolnavi contagiosi, schimbarea lenjeriei de pat etc.
~ Ochelari de protectie, protectoare faciale —> se folosesc pentru recoltări, pentru asistarea unor
proceduri cu potential mare de infectie, predispozitii la manifestdri alergice in cursul manipulării
medicamentelor (antibiotice) etc.
~ AI doilea halat —* pentru sectiile de boli contagioase; se imbraca la intrarea in sectii de boli
contagioase si se dezbracă la iesirea din sectii
~ șort de cauciuc impregnat cu plumb —> se foloseste in timpul expunerii la actiunea razelor
Roentgen, in serviciile de radiologie când este necesară sprijinirea bolnavilor adinamici, imobilizarea
copiilor, in timpul irigoscopiei etc.
~ Manusi de cauciuc impregnate cu plumb —> pentru protectie in serviciul de radiologie
~ Cizme de cauciuc —* pentru protectie in mediu umed.

 Imbracarea / dezbracarea echipamentului:

~ Se verifica integritatea echipamentului, starea de curațenie.
~ Se imbraca halat curat, fara pete, apretat, calcat, integru.
~ Boneta se așeaza in așa fel incat sa acopere parul.
~ Masca trebuie asezata in asa fel incat sa acopere orificiile nazale și gura. !
~ La dezbracare impachetarea halatului de protectie de face cu fata externa spre interior, avand grija sa
nu se atinga suprafetele exterioare de cele interioare —> considerate necontaminate.
 Îmbracarea manusilor sterile:
~ Se desface pachetul cu manusi sterile pe o suprafata plana, curata.
~ Se deschide ambalajul cu grija, atingand doar suprafata externa.
~ Se prinde manusa stanga (de manseta răsfrânta) intre degetul mare si aratatorul de la mana dreapta
si se ridica fara a o atinge de suprafete nesterile.
Se introduce mana stanga in manusa si se lasa manseta rasfranta pana se pozitioneaza. și manusa
dreapta.
Se prinde cu mana stanga (cu manusa sterila) manusa dreapta de sub manseta si se imbraca pe mana
dreapta.
Se aranjeaza mansetele —> fara a atinge suprafete nesterile cu manusile imbracate.
Dezbracarea manusilor de cauciuc:
~ Dezbracarea manusilor are in vedere pastrarea zonei contaminate in interior.
~ Se prinde manseta unei manusj cu mana opusa. si se dezbraca tragand de la marginea libera spre
degete, pastrand zona infectata in interior.
~ Dupa inlaturarea unei manusi se introduc degetele mainii dezbracate in interiorul manusii de pe
mana opusa si se procedeaza ca la prima manusa.
~ Manusile utilizate sunt colectate in recipiente speciale.
~ Se spala si se dezinfecteaza mainile.
Observații:
~ Este obligatorie purtarea echipamentului de protectie!
~ Schimbarea echipamentului de face la eel mult 3 zile sau oh de cdte oh se murdarestel
~ Masca de protectie se schimba la interval de 4 ore pentru a nu pierde capacitatea de filtrare.
~ Echipamentul de protectie si hainele de stradd se vor pdstra separat, in dulapuri
stric individuale.
~ Nu se spala la domiciliu!
~ Este obligatorie utilizarea filtrului de personal
IGIENA MAINILOR
Scop:
~ Este principala modalitate de a preveni contaminarea si diseminarea infectiilor si a
microorganismelor.
~ Este cea mai importanta procedura de prevenire a infectiilor nosocomiale.
~ Mainile au rol in transmitea infectiilor prin posibilitatea stagnarii, germenilor la nivelul pliurilor
palmare, spatiul interdigital, unghiilor —» constituie rezervor de germeni; factorii favorizanti
patrunderii germenilor sunt transpiratia, stratul de murdarie, traumatismele aparente.
Flora microbiana cutanata este dependentă de persoana.
Indicatii de spalare:
~ La intrarea și la iesirea din:
o Serviciu.
o Salon.
~ Inainte:
o Inainte de a mânca.
o Inainte de a fuma.
Inainte și dupa:
oAplicarea oricarei tehnici de ingrijire, explorare etc.
oExaminarea fiecarui bolnav.
oAplicarea unui tratament parenteral.
oSchimbarea pansamentului.
oEfectuarea investigatiilor și procedurilor invazive.
oFolosirea toaletei.
oFolosirea batistei.
oPrepararea și distributia alimentelor și medicamentelor.
oAranjarea parului.
Dupa:
oDupa indepartarea maștii de tifon.
oDupa indepartarea mănușilor de protectie.
oDupa atingerea suprafetelor cu potential infectios.
oDupa manipularea materialelor posibil infectate.
oDupa servirea bazinetului
oDupa efectuarea clismei.
oDupa activitdti administrativ-gospodarești.
oOri de cate ori mainile se consider a murdare.
Pregatirea mainilor - in toate tipurile de spalare:
~ Se indeparteaza bijuteriile - inelele, bratarile, ceasul etc.
~ Unghiile vor fi taiate scurt, pilite, bine ingrijite, cu marginea libera concava, fara lac de unghii.
~ Un gram de murdarie subunghiala poate contine pana la 380 milioane de microbi.

Tipuri de spalare:
~ Spalarea simpla - rise redus de infectie - 1 minut. Este definita ca fiind o frecare viguroasa a
mainilor, pe toate suprafetele, dupa o prealabila umezire sj sapunire. Are ca scop reducerea florei
microbiene tranzitorii de pe piele.
Este obligatorie înaintea spalarii aseptice.
~ Spalare antiseptica - rise mediu de infectie - 3-5 minute. Are ca scop distrugerea microorganismelor
tranzitorii existente pe piele.
~ Spalarea chirurgicala - cu rise crescut de infectie - 15 minute. Are ca scop distrugerea
microorganismelor tranzitorii existente pe piele și a unui procent cat mai mare din flora rezistenta
Materiale necesare:
~ Apa potabila sau apa sterila.
~ Robinete cu pedala.
~ Sapun lichid acid, sapun antiseptic,
~ Perii.
~ Trusa de unghii.
~ Alcool.
~ Crema protectoare —* lanolina, vaselind, glicerind.
~ Prosop de unica intrebuintare.

Tehnica spalarii simple - (igienica) - rise redus de infectie - 1 minut.

~ Se deschide robinetul și se umezesc mâinile.
~ Se sșpunesc si se freacdă cu grijă eel putin 30 secunde pe toată suprafata, pând deasupra
articulatiei pumnidui.
~ Se freacă palmele intre ele, dosul mâini si partea inferioară a antebratului, extremitătile degetelor,
spatiile interdigitale. - Se clăteste abumdent cu apa de la vârful degetelor la coate.
~ Se usucă prin tamponare cu prosop de hârtie sau prosop de unică folosintdă
~ Se inchide robinetul acoperit cu prosopul.
Spalare antiseptica (dezinfectanta) - rise mediu de infectie - 3-5 minute.
~ Spalare cu apa si sapun, dezinfectie cu alcool —> protocol identic de spalare igienica inaintea
aseptizarii - inmuierii in alcool 70° - se recomanda maintea efectuarii de punctii, montare /schimbare
cateter etc.).
~ Se poate efectua spalarea cu antiseptic lichid in vas de volum mic, ușor de sterilizat (derivati iodati,
alcool iodat, Betadine 4%, clorhexidina, derivati fenolici).
o Se umezesc mâinile 30 de secunde si se săpunesc
o Se maseaza mâinile și incheieturile timp de 3 minute.
o Se insista câte 30 de sec pentru fiecare spatiu interdigital.
o Se clăteste abundent.
o Se sterge cu prosopul steril. Se dezinfecteazd cu alcool sau alt antiseptic —* timp de contact 30
secunde - 1 minut
Spalarea chirurgicala — cu rise crescut de infectie - 15 minute.
~ Se imbraca bluze rara maneca.
~ Se umezeste mana cu apa sterila pana la cot.
~ Se tine mana ridicata deasupra antebratului pentru ca apa sa curga de pe antebrat pe chiuveta.
o Primele 5 minute se spala mainile si antebratele pana la cot insistand asupra tuturor regiunilor,
spalarea se face cu perie, comprese si apa sterila.
~ Se schimba peria sau compresa si se clatesc mainile cu palmele in sus.
o Incă 5 minute se spala mainile si jumatatea inferioara a antebratului (incheietura) cu perie,
sapun, apa, dupa care se clateste abundent si se schimba din nou peria.
o In ultimele 5 minute se spala cu a treia perie si sapun steril.
~ Se insista la nivelul unghiilor, spatiilor interdigitalice, incheietura mainii.
~ Se clateste abundent cu apa sterila cu palmele in sus
~ Dupa spălare se inmoaie mainile cu alcool care grabeste uscarea.

Prezenta solutiilor de continuitate la nivelul mainilor:

~ Ranile de la nivelul mainilor sunt de obicei infectate.
~ Pentru a evita infectarea se previn excoriatia, inteparea sau taierea pielii.
~ Cutele, fisurile (invizibile cu ochiul liber), marginea libera a unghiilor, canalele excretoare ale
glandelor sudoripare si sebacee, foliculii pilosi de pe maini si antebrate reprezinta locuri de acumulare
a microbilor.
— Orice rana produsa va fi dezinfectata cat mai precoce si acoperita cu pansament protector
impermeabil.
~ Daca prin spalare si dezinfectare chimica microbii pot fi indepartati mai mult sau mai putin complet
de pe suprafata pielii, straturile profunde raman mai departe infectate si prin miscare, transpiratie,
secretie de sebum si descuamarea straturilor cornoase superficiale ale epidermului, microbii din
profunzime sunt adusi la suprafata —» pielea dezinfectata se reinfecteaza in cca. 20 minute.

Functiile pielii:
~ Protectie —> mecanica, electrică, chimică, termică.
~ Termoreglare —> transpiratie, evaporare, vasoconstrictie.
~ Depozitare.
~ Absorbtie.
~ Secretie —> prin glandele sebacee.
~ Excretie —> prin glande sudoripare.
~ Respiratie —> prin eliminare slab a de CO2.
~ Functie bactericida —> prin secretii cu pH acid.
~ Functii senzoriale —* receptia excitatiilor tactile, termice, dureroase.
Piclea este poarta de intrare pentru microbi in urmatoarele situatii:
~ Prezenta solutiilor de continuitate - microorganisme, excoriatii.
~ Contact direct si prelungit cu obiecte murdare sau infectate, produse biologice infectate.
~ Mentinerea stratului de murdarie timp indelungat.
Compozitia murdariei de pe piele:
~ Celule epiteliale descuamate —> se acumuleaza celulele moarte.
~ Microbi —* cc. 40.000 germeni/cm2 localizati in cutele superficial siprofunde ale
epidermului (mai ales la nivelul mdinilor). ~ Pulberi.
~ Secretiile glandelor sudoripare —> sebum aproximativ 200 g saptamanal.
~ Toate aceste secretii amestecate cu praf, microbi, celulele cornoase, astupa porii blocand activitatea
pielii, impiedica respiratia prin piele, scad activitatea bactericida a tegumentelor.
Scopul asigurarii igienei:
~ Apararea de infectii și infestatii cu microorganisme provenite de la bolnavi.
~ Evitarea transportarii microorganismelor spre bolnavi sau de la un bolnav la altul.
~ Sporirea rezistentei și capacitatii de munca.
~ Mentinerea rolului de protectie a pielii.
~ Asigurarea functiilor pielii - de excretie, de respiratie, de termoreglare etc.
~ Pastrarea aspectului estetic.
 NORME SANITARE ANTIEPIDEMICE IN SISTEMUL DE SANATATE

Infectia intraspitaliceasca (nosocomiala) este infectia contactata in spital sau in alte unitati
sanitare si se refera la orice boala datorata micro-organismelor, boala ce poate fi recunoscuta clinic sau
microbiologic, care afecteaza bolnavul, datorita internarii lui in spital sau ingrijirilor primite, fie ca
pacient spitalizat sau in tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorita activitatii sale, indiferent
daca simptomele apar, sau nu, in timp ce persoana respectiva se afla in spital.

▪ Definitia infectiei nosocomiale se bazeaza pe date clinice, date de laborator si alte teste de diagnostic.
Dovada clinica deriva din observarea bolnavului sau din analiza informatiilor din foaia de observatie a
pacientului, si alt evidente din salon sau unitate.
▪ Pentru ca o infectie sa fie dovedita nosocomiala, trebuie sa nu existe dovada ca infectia era prezenta
sau in incubatie, in momentul internarii in spital. Trebuie considerate ca nosocomiale si infectiile
dobandite in spital dar dignosticate dupa externare.
▪ Nu se considera infectie nosocomiala, infectia asociata cu o complicatie sau o extindera a unei
infectii prezente la internare daca nu s-a schimbat agentul patogen, sau daca semnele nu arata o noua
infectie.
Fiecare caz de infectie nosocomiala trebuie dovedit ca se datoreaza spitalizarii sau ingrijirilor medico-
sanitare ambulatorii in unitatile sanitare.

Prevenirea infectiilor nosocomiale este un obiectiv permanent a intregii activitati a spitalului, si se

realizeaza in principal prin:

1. Masuri de igiena spitaliceasca

- conditii de cazare, microclimat, alimentatie, aprovizionare cu apa,
indepartarea reziduurilor, sterilizare, curatenie si dezinfectie

2. Alegerea procedurilor de tratament cu risc minim de infectie

3. Aplicare tehnicilor aseptice, a masurilor antiseptice si utilizarea judicioasa a antibioticelor

Asepsia este o metoda profilactica de prevenire, prin care organismul este ferit de
infectia microbiana si este realizata prin curatenie si sterilizare
Antisepsia este o metoda curativa care lupta impotriva infectiilor, prin utilizare de antiseptice.

4. Aplicarea exacta si prompta a potentialului infectios si receptivitatii bolnavilor, prin aplicarea

masurilor de izolare a surselor si de protectie a receptivilor.

5. Supravegherea clinica a bolnavilor pentru depistarea infectiilor nosocomiale si a celorlalte boli

infectioase, supravegherea satarii de sanatate a personalului, aplicarea masurilor de control, asigurarea
informarii epidemiologice, a inregistrarii analizei si a raportarii cazurilor.

6. Asigurarea pregatirii profesionale corespunzatoare a intregului personal a spitalului.

Scopul principal al activitatii de prevenire si control a infectiilor nosocomiale este diminuarea

transmiterii parenterale, pe cale sanguina a HIV si HBV, evitarea izbucnirii epidemiilor si reducerea
mortalitatii prin aceste infectii.
Un loc important in activitatea asistentului medical trebuie sa-l ocupe prevenirea si controlul infectiilor
nosocomiale, mai ales in sectiile de copii, care au rezistenta minima.
 Prevenirea infectiilor intraspitalicesti

Infectiile intraspitalicesti sunt de natura infectioasa si se impart in 2 mari categorii:

A. Boli transmisibile contactate in spital si determinate de germeni patogeni

B. Infectia cu germeni conditionat patogeni,( îmbolnaviri specifice. În acest caz aerul constituie calea
de transmitere a acestor boli, boli care sunt frecvente în colectivitaile omeneti. ) care apar la grupuri cu
rezistenta scazuta la infectii (nou nascuti, varstnici, bolnavi cronici sau cu defecte imune)

Pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti masurile care se iau, tin seama de cauza, fracventa,
gravitate si particularitati clinico-epidemiologice.
Transmiterea infectiei se face de la om la om si este un proces tip lant, ce prezinta 6 verigi.
Fiecare etapa a lantului depinde de succesul realizarii etapei precedente. Daca se reuseste ruperea
acestui lant, boala nu se mai propaga. Soliditatea lantului depinde de soliditatea verigilor sale.

Masuri ce determina intreruperea lantului infectios

1. Respectarea regulamentului privind circuitele functionale al spitalului.

Circitul functional reprezinta sensul de circulatie in interiorul unitatilor sanitare a persoanelor,

materialelor, alimentelor, lenjeriei si instrumentelor.

a. Circitul septic – Este sensul de circulatie care indica introducerea grmenilor patogeni,
generatori de infectii in interiorul unitatilor sanitare.

b. Circuitul aseptic – este sensul de circulatie care asigura conditii de protectie

impotriva infectiilor in interiorul unitatilor sanitare

Circitele septice trebuie sa fie separate de cele aseptice. In interiorul spitalului se impune respectaea
urmatoarelor circuite functionale:

- circuitul de intrare si iesire a personalului

- circuitul de primire a bolnavului in spital
- circuitul lenjeriei
- circuitul alimentelor si veselei
- circuitul instrumentelor si materialelor
- circuitul vizitatorilor
Condiţii:
- Unităţile sanitare funcţionează pe baza principiului separării circuitelor septice faţă de cele
aseptice.
- În unităţile sanitare mari, pentru asigurarea corectă a circuitelor funcţionale funcţionează
lifturi speciale la sterilizarea centrală, la blocul alimentar, pentru secţiile de pediatrie, pentru
bolnavi, pentru personal, pentru lenjerie, etc.
- Este interzisă intersectarea circuitelor funcţionale sau nerespectarea vreunui circuit.
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “CHRISTIANA” PITEȘTI

SUPORT DE CURS

NURSING 1

Prof. Gr. I: POPESCU MAGDALENA