TRASEUL PACIENTULUI IN SPITAL

ETAPELE PARCURSULUI PACIENTULUI DE LA ADMITEREA ÎN

SPITAL PÂNĂ LA DEFINITIVAREA DIAGNOSTICULUI

1. SCOP
Prezenta procedură are drept scop descrierea traseului parcurs de pacient de la internarea
pana la externarea acestuia in cadrul spitalului, atat in internarea continua, cat si in internarea de
zi..

2. DOMENIU DE APLICARE
Procedura se aplică in toate secţiile si compartimentele de cu paturi ale spitalului si in
compartimentul de internare de zi.

3. OBIECTIVELE ACTIVITATII / PROCESULUI

Reglementarea modului miscare a pacientului in cadrul spitalului.

Evitarea contaminarii sau contactarii unor afectiuni intraspitalicesti, dar si raspandirea
acestora.

4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

 Ordinul MS nr.972/2010, pentru aprobarea Procedurilor, standardelor si

metodologiei de acreditare a spitalelor
 Legea nr.46/2003, privind drepturile paicnetului
 Ordinul MS nr.914, privind obtinerea autorizatiei de functionare
 Legea nr.95/2006, privind reforma in sanatate

6. RESPONSABILITĂŢI

6.1 Responsabil de proces = medic curant, asistenta medicala

6.2 Echipa de proces = medicul curant + asistenta de salon + medicul sef de
sectie + asistenta sefa de sectie

7. DESCRIEREA PROCESULUI

Funcţionarea unui spital, reprezintă din punct de vedere sanitaro-epidemic, asigurarea

tuturor spaţiilor necesare activităţii medicale şi gospodăreşti, îmbinate în circuite funcţionale
separate pentru diferitele activităţi.
Acesta include spatiile destinate serviciului de internare, spitalizare si externare.
Serviciul de internari cuprinde ambulatoriul de specialitate cu cabinetele de consultatii si
spatiul necesar prelucrarii sanitare: magazia de rufe curate, spatiul pentru colectarea lenjeriei
utilizate si garderoba pentru depozitarea echipamentului bolnavilor. Echipamentul bolnavului se
introduce in huse de protectie.
Serviciul de prelucrare sanitara ar trebui sa mai cuprinda si cabine de baie, materiale
dezinfectante si dezinsectizante, iar in spatiul de dezechipare sa se faca controlul sanitar al
persoanelor la care se apreciaza ca este cazul, luandu-se masuri de prelucrare sanitara la nevoie.
Acest mod de organizare a unui serviciu de internari are la baza criteriul epidemiologic de
evitare la maximum a contaminarii mediului din interiorul acestui serviciu, a difuzarii germenilor si
de evitare a producerii unor IN.
Serviciul de spitalizare propriu-zis: saloanele sunt separate pentru cazurile septice si
aseptice in sectiile de chirurgie si obstetrica, iar in sectia de pediatrie exista saloane distincte
pentru afectiunile respiratorii si digestive pe grupe de varsta: sugari, prescolari si scolari.
1
Organizarea saloanelor respecta normele sanitaro-antiepidemice de spatiu, luminozitate si aerisire,
de instalatii sanitare.
Pentru consultul interdisciplinar care necesita deplasarea bolnavului, bolnavul va fi insotit.
Cresterea numarului de internari peste capacitatea unei sectii determina o aglomerare de
bolnavi, de personal medico-sanitar insuficient, favorizand contaminarea mediului din salon.
Este asigurat spatiul necesar pentru activitatile aferente ingrijirii bolnavului: sala de
tratament, oficiu alimentar si sala de mese, boxe pentru depozitarea de lenjerie curata sau
murdara, material de intretinere, substante dezinfectante.

Circuitul bolnavului in internarea continua

STRUCTURA:
 serviciul de internare
 spitalizare (sectia cu patruri)
 Externare (boxe pentru imbracarea bolnavului la externare)

SERVICIU DE INTERNARE:
 Unitatea de intocmire a datelor(spatiu de asteptare,cabinet,grup sanitar separat pe
sexe)
 cabinet de consultatii
 unitatea de igienizare care include serviciu de prelucrare sanitara al bolnavului,
garderoba

Echipamentul bolnavului se introduce in huse de protectie.

Serviciul de prelucrare sanitara:

 cabina de dus
 boxa pentru efectele curate de spital
 trusa de deparazitare a bolnavului(foarfeca ,pieptan,substante deparazitare)
 dezinfectant pentru dezinfectia mecanica si chimica a cabinelor de dus dupa
fiecare bolnav si a pavimentului

Acest mod de organizare a unui serviciu de internari are la baza criteriul epidemiologic de
evitare a contaminarii mediului din interiorul acestui serviciu, a difuzarii germenilor si de evitare a
producerii unor IN.

SPITALIZARE (SECTIA CU PATRURI)

 Organizarea saloanelor trebuie sa respecte normele sanitaro-antiepidemice de spatiu,

luminozitate si aerisire, de instalatii sanitare. Cresterea numarului de internari peste
capacitatea unei sectii determina o aglomerare de bolnavi, de personal medico-sanitar
insuficient, favorizand contaminarea mediului din salon.
 spatiul necesar pentru activitatile aferente ingrijirii bolnavului: sala de tratament, oficiu
alimentar si sala de mese, boxe pentru depozitarea de lenjerie curata sau murada,
material de intretinere, substante dezinfectante.

Acesta include spatiile destinate serviciului de internare, spitalizare si externarii.

Serviciul de internari cuprinde ambulatoriul de specialitate cu cabinetele de consultatii si
spatial necesar prelucrarii sanitare: magazia de rufe curate, spatial pentru colectarea lenjeriei
utilizate si garderoba pentru depozitarea echipamentului bolnavilor. Echipamentul bolnavului se
introduce in huse de protectie.
Serviciul de prelucrare sanitara ar trebui sa mai cuprinda si cabine de baie, iar in spatial de
dezechipare sase faca controlul sanitary al persoanelor la care se apreciaza ca este cazul, luandu-
se masuri de prelucrare sanitara la nevoie. Serviciul de prelucrare sanitara ar trebui sa aiba in
dotarea sa material dezinfectante si dezinsectizante, efectuand obligatoriu dezinfectia mecanica si
chimica a cabinelor de baie dupa fiecare bolnav.acest mod de organizare a unui serviciu de
internari are la baza criteriul epidemiologic de evitare ma maximum a contaminarii mediului din
interiorul acestui serviciu, a difuzarii germenilor si de evitare a producerii unor IN.
2
 Serviciul de spitalizare propriu-zis: saloanele sunt separate pentru cazurile septic si aseptic
in sectiile de chirurgie si obstretica. Organizarea saloanelor respecta normele sanitaro-
antiepidemice de spatiu, luminozitate si aerisire, de instalatii sanitare. Cresterea numarului de
internari peste capacitatea unei sectii determina o aglomerare de bolnavi, de personal medico-
sanitar insufficient, favorizand contaminarea mediului din salon.
De asemenea, este asigurat spatiul necesar pentru activitatile aferente ingrijirii bolnavului: sala de
tratament, oficiu alimentar si sala de mese, boxe pentru depozitarea de lenjerie curata sau
murada, material de intretinere, substante dezinfectante.
Blocul operator / Sala de nasteri, constituie o unitate complet separata de restul spatiului de
spitalizare pentru a se evita riscul unei contaminari in interiorul acestuia. Atat in sectia de chirurgie,
cat si de obstetrica-ginecologie, blocul operator are centru de sterilizare propriu.

Din sectia cu pacturi pacientul este insotit permanent in cadrul spitalului conform procedurii, in
vederea investigatiilor de laborator sau imagistice, in urma carora se va definitiva diagnostilul
paicnetului.

SCHEMA CIRCUIT BOLNAVILOR IN INTERNAREA CONTINUA:

COMPARTIMENT INTERNARI  UNITATE DE IGIENIZARE (PRELUCRARE SANITARA) 

GARDEROBA  LIFT  SECTII CU PATURI  AMBULATORIU / LABORATOARE /
RADIOLOGIE / EXPLORARI /BLOC OPERATOR  SECTII CU PATURI  GARDEROBA 
EXTERNARE
Circuitul pacientului in internarea de zi

COMPARTIMENT INTERNARI  UNITATE / COMPARTIMENT INTERNARE DE ZI 

GARDEROBA (echipament de unica folosinta)  COMPARTIMENT INTERNARE DE ZI 
AMBULATORIU / LABORATOARE / RADIOLOGIE / EXPLORARI /BLOC OPERATOR 
COMPARTIMENT INTERNARE DE ZI  EXTERNARE