Sunteți pe pagina 1din 14

1.

Principiile eticii si deontologiei medicale Deoarece actul medical presupune lucrul direct cu bolnavul au fost elaborate unele norme comportamentale in acest sens. Etica reprezinta aspectul moral in lucrul cu pacientul,iar deontologiaarta vorbirii. Inpreuna ele vor dicta comportamentul personalului medical. Pentru realizarea principiilor acestuia este nevoie de vocative,intellect si simtul tactului. Lucratorul medical nu trebuie sa uite de pacient, de dispozitia acestuia,el trebuie sa stie ai insufla incredere si al cuceri. Toate acestea vor fauri lucratorului medical o anumita imagine sociala. Principiile de baza a eticii si deontologiei medicale sunt orientarea profilactica a ocrotirii sanatatii si accesul liber si gratuit la asistenta medicala calificata. 2. Aspectul psihologic lucrator medical-pacient Comportamentul personalului medical ii va fauri o anumita imagine sociala. Boala trezeste la bolnav suferinta si teama pentru viitor de aceea starea sa va inainta anumite cerinte atit de conduit cit si de calitati umane si morale. Chiar de la prima consultative nu doar medical va examina pacientul ci si acesta va fi examinat. Un chip indiferent,nerabdare,graba,nepasare vor construe o imagina de neincredere si pot aparea obstacole in tratament. Intonatia si timbrul la fel vor participa la stabilirea relatiilor medicpacient, trebuie sa fie evitate glumele banale, familiaritatile, folosirea termenilor medicali(cord-inima) pe care pacientul nu ii va intelege. 3. Importanta si regulile ingrijirii bolnavului Ingrijirea bolnavului este o parte component a procesului curative. O ingrijire bune, depistarea la timp a bolii si prescrierea unui tratament corect constituie o garantie pentru insanatosirea bolnavului. Sora medicala indeplineste prescriptiile medicului, sunt create conditii igienice bolnavului, asigurarea unui pat comod,ajutorul in timpul ingerarii hranei si indeplinirii necesitatilor fiziologice. Ingrijirea bolnavului presupune pregatirea lui pentru tratament si diagnostic precum si organizarea timpului liber. Procesele morbide sunt insotite de limitarea partial a eforturilor fizice a bolnavului, crearea unor conditii psihologice si fizica prielnice, respectarea stricta a regimului dietic. 4. Principiile organizarii asistentei medicale Bolnavul este internat in institutia spitaliceasca prin serviciul sectiei de internare, unde este adus de serviciul de urgenta sau indreptati de la policlinaica. In sectia de stationar:Rolul medicului consta in prescrierea tratamentului, asistenta medicala indeplineste prescriptiile medicului sub conducerea caruia munceste. In lucrul sau sora de salon este ajutata de infirmiera. 5. Obligatiunile personalului medical in institutiile medicale Rolul medicului consta in prescrierea tratamentului, asistenta medicala indeplineste prescriptiile medicului sub conducerea caruia munceste. Indatoririle surorii de salon sunt: La internare controleaza toaleta sanitaroigienica a pacientului,indica salonul si patul lui Pune la current bolnavii noi cu regulamentul de ordine interna a spitalului, regimul zilei si reguli de igiena personala Are grija de starea sanitara a saloanelor(aerisire,temperature) Masoara si noteaza in fisa temperature,frecventa pulsului si respiratiei,antropometria bolnavului Insoteste medical la vizitele acestuia la patul bolnavului,il informeaza despre starea bolnavului,inscribe in fisa prescriptiile medicului I le indeplineste Recolteaza material biologic pentru diferite analiza de laboratar, pregateste bolnavul pentru examene medicale

Are grija de respectarea regimului alimentar

In lucrul sau sora de salon este ajutata de infirmiera,a carei obligatii sunt: sa schimbe asternutul bolnavului nou internat, sa aiba grija de lenjeria acestuia in tipul aflarii acestuia in stationar ; spalarea bolnavilor gravi(ingrijirea unghiilor,pielii,par); efectuarii curateniei in blocul sanitar,camera de baie,pe palierul scarilor din sectie; expedierea materialului biologic recoltat la laborator. 6. Tipurile si structura institutiilor medicale: clinica, spitalul, dispensarul, Asociatia Medical Teritoriala (AMT), Centrul Medicilor de Familie (CMF),: Centrul de Sanatate- definitia, structura, clasificarea. Centrul de sanatate reprezinta o institutie a carui scop este ocrotirea sanatati. Exista o retea larga de Centre de sanatate de diferite tipuri ,categorii si capacitate. Referitor la functia pe care o indeplinesc ele se impart in 2 grupe-de ambulator(policlinica,ambulatorul,unitatea medicosanitara,dispensarul,statia de salvare,serviciul de consultatii pentru femei) si de stationar(spitalele, clinicile, sanatoriile). Clinica reprezinta o Unitate spitaliceasc folosit ca loc de tratament, de cercetri tiinifice sau pentru nvmntul practic de specialitate al studenilor. Spital-institutie medicala pentru bolnavii care au nevoie de un tratament si ingrijire permanenta. Clasificari: 1. Dupa profil: a) de un singur profil( de psihiatrie,boli infectioas, etc) b) de profil larg: in cadrul spitalului sunt mai multe sectii(terapeutica, chirurgicala,ginecologica, etc) 2. Dupa circumscriptie: a) rationale b) orasenesti c) regionale,republicane 3. Dupa capacitate (in functie de numarul de paturi) Unitatile principale de structura ale spitalului sunt: serviciul de internare, stationar cu sectiile sau saloanele specializate, sectiile auxiliare,farmacia,bucataria,incaperile administrative,etc. Dispensarul reprezinta o institutie curative specializate de tip ambulator. Toata activitatea dispensarului se bazeaza pe metoda de dispensarizare( acordarea asistentei medicale unei anumite categorii de bolnavi de tuberculoza,boli de piele si venerice etc). La dispensar se aplica masuri nu numai curative-profilactice, dar si de patronaj. 7. Structura si functiile sectiei specializate. In Sectia de boli contagioase este despartita territorial de celelalte sectii,aici exista saloane: pentru bolnavii de hepatite, boli aeriene si boli diareice acute, la fel este amenajat un salon pentru cazuri exceptionale de holera. Fiecare categorie de saloane are iesire sa. In aceasta sectie mai sint prezente:sala de procedure,cantina, incaperi administrative. Functiile acestei sectii este prevenirea epidemiilor, tratarea bolnavilor si consultatia pacientilor (aici lucreaza singurul medic infectionist din raion). 8. Mobilierul si aparatajul spitalului. Spitalul trebuie sa fie asigurat cu incaperi , mobilier si utilaj necesar pentru tratarea bolnavilor, alimentatia lor corecta si la timp, precum si pentru asigurarea conditiilor sanitaro-igienice. Pentru spital este important: asezarea,amenajarea terenului si cladirilor,finisarea lor interioara si mobilarea, iluminarea,incalzirea, ventilarea intretinerea sanitara a teritoriului si cladirilor. Fiecare sectie trebuie sa fie asigurata cu mijloace pentru transportarea bulnavilor:targa-carucior; carucior-fotoliu, etc. podeaua coridoarelor sectiilor trebuie sa fie acoperite cu prese de cauciuc sau covorase- pentru atenuarea zgomotelor produse de pasi( exceptie sectia de chirurgie si de boli contagioase)

Saloanele :paturi,tuburi luminescente cu lumina de zi sau becuri electrice cu plafoniere,linga fiecare pat trebuie sa fie o lampa de noapte,peretii se vopsesc I culori deschise ca sa se observe bine orice murdarie,se recomanda cu uleiuri ce rexista bine la spalat,podeaua trebuie sa fie acoperita cu plastic sau linoleum facind posibila coratenia umeda de citeva ori pe zi, linga fiecare pat sint asezate masute pentru pastrarea lucrurilor personale ale bolnavului(ar fi bine masutele sa fie mobile). 9. Regulamentul sectiei. Regimul curative si sanitar Internarea bolnavilor se efectueaza prin intermediului serviciului de internare al spitalului, se realizeza individual. Acesul in sectia a persoanelor straine este strict interzis In urma internarii bolnavului sora de salon il informeaza despre regulamentul de comportare in sectie, regimul sectiei si regulile de igiena personala Contactul intre bolnavi sau a bolnavilor cu cei din exteriorul sectiei este limitat la convorbirea prin fereastra Transmiterea produselor alimentare de la cei apropiati este controlata,se permit lactate, apa plata si unele fructe. Nu se permite parasirea sectiei de catre bolnavi inainte de externare Regimul curative:
7:00- destepterea 7.00-7:30- masurarea temperaturii 7:30-8:00- toaleta de dimineata a bolnavilor 8:00-8:30- distribuirea medicamentelor 8:30-9:30 dejunul 9:30-12:00- vizita medicala 12:00-14:00 executarea prescriptiilor medicului 14:00- 14:30 masa 14:30- 16:30- odihna de dupa masa 16:30-17:00- masurarea temperaturii 17:00-17:30- ceaiul de dupa masa 17:30-19:00 vizita bolnavilor de catre rude 19:00-19:30 distribuirea medicamentelor 19:30-20:00 cina 21:30-22:00 toaleta de seara 22:00- culcarea

Regim sanitar: curatenia in sectie se face de cel putin 2 ori pe zi,in mod umed, folosind dezinfectantecel mai mult se foloseste Solutia de CaCl, concentratia depinde de locul aplicarii. Pentru cearsafuri,haine,lenjerie ,vasele pentru alimentare se foloseste de cele mai multe ori metode fizice de dezinfectie( fierbere,cu abur). 10. Reguli de comportare al bolnavului in spital Esena acestor reguli i baza regimului de via al bolnavilor spitalizai rmniicoloai pentru toate spitalele. Astfel:Cu ocazia internrii, bolnavii snt obligai a preda hainele lor in magazie i de a se mbrca n hainele spitalului( Dac specificul spitaiului o permite, bolnavii pot aduce lenjeria de corp de acas); Bolnavii snt obligai de a respecta ordinea de zi a spitalului de a nu deranja pe ceilali internai; Bolnavii trebuie s declare n mod sincer n faa medicilor sImptomele lor subiective, antecendentele pentru ca acetia s aibe posibilitatea de a se orienta n faa bolii;ndeplinirea prescripiilor medicale, executarea procedurilor terapeutice, bile snt obligatorii;Bolnavii nu pot pretinde tratamente sau medicamente neprescrise;n timpul vizitei medicale bolnavul n pat va atepta linitit pn ce ii va veni rndul; Este interzis s se fac glgie, murdrie sau dezordine n milon sau n ncperile anexe ale seciei; Bolnavii nu au voie s deterioreze cldirea, mobilierul sau

instrumentarul spitalului, acestea constituind un bun obtesc; Bolnavul va adresa toate plngerile lui asistentei de salon, medi-cului de salon sau medicului primar ef de secie, dac crede c a fost nendreptit prin aplicarea regulamentului interior de funcionare. 11. Regimul de lucru al colaboratorilor sectiei Serviciul n spital este continuu, fiind organizat pentru ntreaga perioad de 24 de ore.Pentru a respecta timpul de munc de 8 ore, muncitorii sanitari trebuie s lucreze n schimburi. Munca asistentelor este organizat in trei schimburi de cte 8 ore, care se continu i n cursul duminicilor i srbtorilor, ziua liber se acord prin rotaie n cursul sptmnii.Asistentele i roteaz schimburile n aa fel, nct fiecare sfac pe rnd serviciul de diminea (primul schimb), serviciul de dupmas (al doilea schimb) i serviciul de noapte (al treilea schimb).Durata schimburilor poate fi uniform sau diferit.Regimulrol mai potrivit este munca n schimburi uniforme, dimineaa de la orele 6 la 14, dup mas de la orele 14 pn la 22 i noaptea de la 22 piu dimineaa la 6. Numrul asistentelor din secii se normeaz dup numrul patu-rilor. Ele se repartizeaz n mod inegal pe schimburi, dup intensivul activitii din secie.Activitatea cea mai intens se duce n cursul schimbului unu,apoi doi si in cele din urma trei. Orict de uoar ar fi secia nu se permite niciodat asistentei s doarm n timpul serviciului de noapte.Serviciul de noapte cuprinde numai un aspect relativ restrnsal activitii asistentei, totui se cere ca schimbul de noapte s aib o pregtire deosebit. Asistenta care ndeplinete serviciul de noapte este nevoit s rezolve numeroase probleme n mod independent i decide singur asupra necesitii chemrii medicului pentru rezol-varea unor probleme urgente. Din acest motiv, serviciul de noapte nu trebuie subapreciat i asistenta va fi repartizat pentru aceast munc numai dup ce i-a asimilat cunotinele i deprinderile necesare pentru a ngriji bolnavul n mod independent. 12. Predarea si reluarea serviciului de catre infirmiere.

13. Profilaxia bolilor profesionale si protectia muncii in unitatile medco sanitare Cauzele care pot genera accidente i mbolnviri profesionale n munca de ngrijire a bolnavilor sunt multiple, ns potfi evitate dac se respect normele generale i speciale de protecie a muncii ale activitii medico-sanitare.Msurile cele mai importante de protecie a muncii sunt: modul igienic de via; clirea organismului; purtarea corect a echipamentului de protecie. La ntreruperea mai lung de 30 de zile la locul de munc sau a celor transferai li se va face un instructajintroductiv care se repet la perioade de 1-6 luni, instructaj numit periodic. Se va evita munca n condiii umede i friguroase.Aparatele care funcioneaz cu curent electric trebuie s fie n perfect stare de funcionare, verificatepreventiv la intervale fixe de ctre un tehnician de specialitate, iar zilnic de ctre personalul care le utilizeaz. Pentrufiecare aparat se ntocmete o fi tehnic. Pentru prevenirea intoxicaiilor, orice substan chimic sau medicamentoas va fi inut n ambalaje etichetate. Manipularea substanelor corozive se va face numai cu mnui, oruri i cizme de cauciuc. Pentru evitarea efortului exagerat se utilizeaz ascensoarele i crucioarele, iar schimbrile de poziie alebolnavului se vor face de ctre 2-3 persoane. La serviciile de radiodiagnostic i radioterapie, se vor purta oruri i mnui din cauciuc, impregnat cu sruri de plumb. Pentru evitarea efectelor razelor ultraviolete n timpul funcionrii lmpilor de cuar, asistenta medical vapurta ochelari de protecie de culoare fumurie. Asistenta medical va folosi tehnicile aseptice n orice manevr cu bolnavul.Pentru prevenirea infeciilor transmise prin vectori, bolnavii internai vor fi controlai i la nevoie deparazitai nainte de a fi dui n salon.

14. Noxele profesionale ale activitatii medico-sanitare Cauzele generale productore de accidente i boli profesionale n munca medico-sanitar sunt: umezeala(Umezeala provoac macerarea tegumentelor minii, ceea ce favorizeaz formarea eczemelor i a infeciilor locale.Dac umezelii i se suprapune i o temperatur mai joas, aceasta va favoriza mbolnvirea aparatului locomotor) ;curentul electric(pericolul electrocutrii); explozia gazelor sub presiune; efortul fizic incorect dozat; aciunea substanelor toxice, caustice,corozive i inflamabil(prin depozitare, etichetare, mnuire, transport, splarea recipientelor incomplet folosite) si cause specific: radiatii ionizante,raze ultraviolet,infectii intraspitalicesti. 15. Echipamentul de protective si tinuta lucratorului medical la locul de munca. Echipamentul de protecie al asistentei medicale este obligatoriu i trebuie s fie meninut totdeauna n stareimpecabil, de curenie perfect (halat, or, bonet, nclminte adecvat etc.). n spitalele de boli infecioase cu cazuri deosebit de contagioase se utilizeaz echipamente speciale deprotecie (salopet, ochelari, masc, mnui, cizme de cauciuc). n serviciile de radiologie se utilizeaz or de cauciuc mbibat cu sruri de plumb. n orice activitate cu potenial infecios, unde mna sau mucoasele asistentei medicale pot veni n contactdirect cu sngele sau alte produse biologice sau patologice ale bolnavului va purta mnui de cauciuc de unicfolosin.Echipamentul de protecie n timpul liber, precum i hainele de strad n timpul serviciului, se pstreaz n dulapuri strict individuale.Echipamentul de protecie are o durat maxim de purtare de trei zile, ns se schimb ori de cte ori semurdrete sau se mototolete, rupe, etc. 16. Modalitatea de internare a bolnavilor in stationar. Asigurarea conditiilor de spitalizare a bolnavilor. Primirea bolnavului in sectia de stationar si initierea lui cu regulamentul de ordine interioara a spitalului. Bolnavul este internat in institutia spitaliceasca prin serviciul sectiei de internare, unde este adus de serviciul de urgenta sau indreptati de la policlinaica. Etape de executie:Primirea bolnavului la biroul de internari;identificare bolnavului (actelor de identificare);Verificare biletului de trimitere; inregistrarea datelor pers in registrul de intrari-iesiri;Pregatirea bolnavului pentru examenul medical; internare.De la serviciul internarii bolnavului este condus la sectia de specialitate indicate de medical care a internat bolnavul. Aici medical sef de sectie hotaraste salonul in care va fi internat tinand seama de diagnostic, stadiul si gravitatea bolii.Etape de executie :1. Primirea bolnavului de catre asistenta sefa: Asistenta sefa inregistreaza datele de identificare de pe F.O. in registrul de intrari-iesiri a sectiei;Noteaza pe F.O. nr de inregistrari din registrul de sectie;Completeaza o anexa la foaia de alimentative pentru ca noul sosit sa primeasca alimentatia necesara din ziua internarii sale;Preda bolnavul asistentei de salon.2. Preluarea bolnavului de catre asistenta de salon: Asistenta de salon indruma bolnavul in salonul indicat;Ii face cunostinta cu ceilalti bolnavi din salon;Il ajuta sa-si aseze obiectele pers pe noptiera;Ii aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara al sectiei pe care il va citi pacientului;I se explica bolnavului ce are de facut in vederea recoltarii produselor pentru analize de laborator si pregatirea pentru investigatii. In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care isi petrece majoritatea timpului unde se asigura aingrijirea. Patul trebuie sa fie de 2 m lungime, 80-90 cm latime si 60 cm inaltime, este prevazut cu saltea pentru a satisface cerintele de odihna ale pacientului, asiguramndu-I posibilitatea adaptarii unei pozitii commode, cat si pentru manipularea lui de personalul de ingrijire. Accesorile patului sunt:Salteaua;1-2 perne;Patura cu lenjerie de pat(2

cearceafuri:unul simplu si unul plic;Musama;2 fete de perna. Pregatirea patului poate fi executa de 1-2 persoane. 17. Prelucrarea sanitara a bolnavilor in sectia de internare: tipuri, indicatii si contraindicatii pentru fiecare caz aparte. Combaterea pediculozei(material,metode) Toaleta sanitaro-igienica subintelege: examinarea corpului bolnavului,in primul rind a partii paroase(pentru depistarea pediculozei) ,tunsul parului,taierii unghiilor, barbieritul,scaldatul de dus sau in baie. Bolnavii in stare foarte grava se indreapta in sectia de supraveghere intensive fara a trece toaleta sanitara. Daca starea bolnavului este satisfacatoare I se prescrie dusul sau baia igienica. Cada cu apa e umpluta 2/3 ca sa nu se reverse pe jos, apa trebuie sa acopere numai corpul bolnavului. La baie pacientul se afla in dependent de starea de sanatate 15-30 min, infirmiera il ajuta sa spele bine capul,fosele axilare,spatiilr interdigiale la picioare.etc. Sora medicala trebuie sa fie prezenta pt a conrola starea bolnavului(puls,respiratie), apoi il ajuta sa iasa din cada si il ajuta sa se imbrace. Daca starea bolnavului e mai grava se folosese frictionarea cu apa calda la care se foloseste burete dupa care este bine sters si acoperit cu un cearsaf pentru a nu raci. Modul de toaleta sanitara va fi inscrisa in foaia de observatie. In scopul combaterii pediculozei vor fi inspectate atent partile paroase ale corpului si hainele. Daca pediculoza a fost depistata parul va fi spalat cu una din solutiile:hidro-emulsie de carbofos 0,15%,solutie de metilacotafos 0,5% in sol egale cu acid acetic hidro-emulsie de dicrezil 0,25%, sapun DDT; apoi capul va fi acoperit cu o basma 20 min; se spala cu apa calda;se clateste cu sol de otet 6% ;se piaptana cu piptene des( daca a fost folosit sapun DDT atunci adaugator parul se umezeste cu sol de otet 30%,se acopera cu o basma pe 20 min,se spala si piptana). Prezenta pediculozei va fi inscrisa in fisa de observatie. In caz de boli grave bolnavul va fi tuns sau ras. 18. Dezinfectia (solutiile,procentaj si mod de preparare ,pastrarea si mod de comportare cu sol. pentru dezinfectie) DEZINFECIA este o metod de decontaminare care distruge n proporie de 99-99,9% formele vegetative ale microorganismelor. Mijloace fizice: Prin cldur(uscata- flambarea,incinerarea; umeda- pasteurizarea,fierberea),razele UV. Mijloace chimice: HALOGENI- Clorura de var (var cloros) (conc.- 1-1,5; 2, 4, 5, 10%, Pstrare: recipiente de culoare nchis, etane(inchis ermetic), temperatur constant, Indicaii:dezinfecia suprafeelor (pavimente, perei, bi) dezinfecia lenjeriei de pat, echipament de protective, recipiente de colectare a reziduurilor, excrementele bolnavilor contagioi); Cloramina(Conc-05; 1, 2 %,Indicaii:dezinfecia suprafeelor, obiectelor, perei, muamale, dezinfecia lenjeriei de pat, a echipamentelor de protective, dezinfecia jucriilor, dezinfecia veselei; Conservare: vase nchise, ferite de lumin, la rece, Se evit asocierea cloraminei cu alte substane, mai ales cu cele alcaline); Septosolul iodofor (conc.-5, 10; pentru mini, dezinfecia suprafeelor, instrumentarului medical nemetalic); Wescodyne (musamama,manusi de cauciuc,mese de operatii,termometre; Nu se amestec cu spun sau detergeni) aldehid formic (Conservare: n recipiente bine nchise, parafinate, temperatur pn la 100C,haine cearsafuri); Bromocet( soluie 20%,pereti,mobilier,jucarii,vesela,salvari auto; Observaie: nu e compatibil cu spun i detergeni anionici) ; TEGO 103 G (conc.-1%; pavimente, perei, mobilier, aparate telefonice, jucrii, mijloace auto, salvri,vesela; Dup dezinfecie, cltire cu ap) TEGO 103 S(conc 12%,miini,instrumente); . Soluie de borat fenil-mercuric 0,2% (Merfen) (intrumente,mese); Vesfene 256 (0,4;10%- suprafete,spatii); Clorhexidina spray(1% cimpul pre/post operator,plagi,injectii) Deroform (Formula:detergent 800 g,carbonat de Na 300 g,formol

40%250 g,ap 100 l, dezinfecia lenjeriei, alternativ cu cloramina.) Hidrox (Formula:hidroxid de sodiu 80-100 g,Dero 100 g,ap 10 l, pavimente). 19. Transportarea bolnavilor. Modul de transportare a bolnavilor. Categoriile de bolnavi care necesita transportare. Mijloace de transportare a bolnavilor grav. Transportul bolnavului n spital este oetap important deoarece efectuat cu ntrziere sau n condiii neadecvate poatedetermina agravarea bolii sau chiar decesul bolnavului.Transportul primar transportul bolnavului laspital de la locul de munc, de la domiciliu sau de lalocul accidentului. Riscul este mai mare, deoarece bolnavul este transportat nepregtit i frun diagnostic cunoscut. Transportul secundar transportul bolnavului de la un spital la altul sau la domiciliu,de la o secie la alta, de la servicii de diagnostic i tratament, precum i mutarea lui de la unsalon la altul. Bolnavul fiind sub ngrijire, transportul poate fi pregtit i efectuat n funcie destarea lui.n spital, bolnavul care nu se poatedeplasa sau cruia i este contraindicatdeplasarea se transport cu:brancard ,crucior, fotoliu i pat rulant sau cu ascensorul. Este obligatorie transportarea cu cruciorul a urmtorilor bolnavi: n stare deoc; somnoleni, n com; astenici, adinamici, febrili, epuizai; cu insuficien cardio- pulmonar grav; suspeci sau confirmai cu infarct miocardic, cu tulburri nervoase i deechilibru; cu afeciuni ale membrelor inferioare; scoi din sala de operaie dupintervenie; dup natere, femeile sunt scoase din sala de natere cu cruciorul. 20. Igiena personala a bolnavului. Intretinerea igienei personale la pacientii gravi sau imobilizati. Igiena si intretinerea salonului. Asigurarea sectiei cu lenjerie. Circulatia lenjeriei. Toaleta bolnavului constituie una din condiiile indispensabil ale procesului de vindecare. Prin toaleta de dimineaa se ndeprteazde pe suprafaa pielii stratul cornos, descuamat i impregnat cusecreiile glandelor sebacee i sudoripare, amestecate cu praf, alimente,resturi de dejecii i alte substane strine care ader de piele, ndeprtarea acestora deschide orificiile de excreie ale glandelor pielii. Toaleta,de diminea linitete bolnavul, l creeaz o stare plcut de confort,avnd un efect evident sedativ asupra organismului. Asistenta va crea bolnavilor n stare mai puin grav condiiile necesare pentru a-i executa singuri toaleta, iar celor n stare mai grav le va executa ea toate manoperele. Pentru efectuarea toaletei bolnavului la pat este nevoie de urmtorul material: trei prosoape de culori diferite, mnui de baie de culori deosebite, pentru a le putea deosebi, spun neutru, spunier, perii de unghii, foarfece pentru unghii, pil, perie de dini, past de dini, pahar pentru spalat pe dini i un pahar cu soluie antiseptic pentru gargar, muama, can pentru ap cald,o gleat pentru ap murdar, un cearaf. Baia parial la pat const n splarea ntregului corp pe regiuni. Condiiile igienice i estetice ale mediului spitalicesc pot fiasigurate numai printr-o curenie i ntreinere perfect i permanent. Saloanele se cur zilnic diminea i dupmas. Dac salonul n cursul zilei s-ar murdri, n timpul procesului dengrijire a bolnavilor atunci se va face o nou curenie. La efectuarea oricrei curenii se vor utiliza numai procedeuriumede pentru a nu ridica praful. Lenjeria se confecioneaz n croitoria spitalului sau se cumpr gata confecionat..Bolnavul nou spitalizat trebuie s primeasc totdeauna lenjeriecurat. El nu poate fi culcat ntr-un aternut neschimbat.Lenjeria se schimb dac pleac bolnavul, dac se murdrete cu snge, puroi, alimente, urin, fecale etc., dac a trecut perioada maxim de folosire a lenjeriei de spital, care de obicei nu trebuie s ntreac o sptmn. Lenjeria murdar este adunat pe secii n lzi cptuite cu tabl i prevzute cu orificii de aerisire. Lenjeria adunat nu trebuie depozitat n secie ci transportat zilnic la

spltorie. Adunarea lenjeriei pe mai multe zile scoate din circulaie un stoc nsemnat de rufe. Transportul lenjeriei murdare la spltorie se va face n couri cptuite i acoperite sau n saci de pnz impermeabil, pe crucioaresi ascensoare, pn la punctul de predare ..Forma cea mai operativ i sigur a circulaiei lenjeriei de spitaleste schimbarea direct a rufriei murdare cu rufrie curat, la spltorie. Acest mod de schimbare a lenjeriei presupune existena unui stoc circulant de rufe. n lipsa acestui stoc spltoresele vor elibera seciei peste cteva zile aceleai rufe splate clcate i reparate. Dezinfectarea lenjeriei nainte de splare nu este obligatorie,Fierberea dup splare, ct i clcarea cu fierul cald reprezint dou procese suficiente de dezinfecie. n spitalele de boli contagioase nsrufele trebuie dezinfectate nc nainte de splare, pentru a nu expune spltoresele unui pericol de infecie. Pentru dezinfecia preliminar nu se pot utiliza metode fizice uzuale, att autoclavarea, ct i fierberea rufelor murdare fac ca petelede pe lenjerie s rmn definitive. Din acest motiv va fi nmuiat n soluii dezinfectante la rece, de preferin soluie de cloramin ,formol sau sapo-crezol ,apoi autoclavarea si spalatul ca alte rufe. Uscarea rufelor se va face la usctoria mecanic cu aer suprancalzit. 21. Intretinerea si curatarea spatiilor destinate pentru diagnostic si tratament. In sala de tratamente curatenie se face umeda de doua ori pe zi: inainte de inceputul lucrului si la sfirsitul zilei de munca,plus in caz de necessitate se face curatenie curenta. O data pe saptamina se face curatenie generala(pereti,podea,utilaj). Pentru curatenie umeda se folosesc dezinfectante . 23. Patul bolnavului.(clasificare) Tipurile de paturi existente n spitalele noastre snt numeroase,unele dintre ele fiind confecionate special pentru ngrijirea anumitei categorii de bolnavi. Astfel avem : o patul simplu cu somier confecionat dintr-o singur bucat. Marginea patului este nlocuit de marginea cadranului pe care este ntins plasa de srm a somierei. Patul nu are rezemtoare. permite deci bolnavului numai poziia ntins; poziia semiezrulftse realizeaz cu un numr mai mare de perne; o patul simplu, cu rezemtor mobil, la care treimea cefalica a somierei poate fi ridicat n poziie oblic pn la 45. Poziia ridicat a acestei poriuni se asigur cu ajutorul unei prghii metalice. o Existi'iituri cu cadranul somierei confecionat din 23 sau 4 buci, pot fi ridicate separat, pentru meninerea bolnavului n poziia eznd, poziia cu picioarele flectate o patul universal este utilizabil pentru majoritatea categoriilor de bolnavi. Prile componente ale somierei pot fi manipulate cu ajutorul unei manivele, care se adap-teaz la ghiventele unui dispozitiv mecanic de ridicare i coborre. o patul universal pentru tratamentul osteo-articular are cadranul somierei mobil, oscilnd n jurul a dou puncte articu-late, fiind acionat printr-o manivel pn la o nclinaie de 30.Somiera este format din patru plci gurite de aluminiu, articulate. o patul nchis cu plas se utilizeaz pentru-igi'ijirea bolnavilor agitai, psihici o patul utilizat n seciile de traumatology greu i mai rezistent, pentru au porta utilajele auxiliare speciale de extensie o patul pentru sugari i copii 24. alimentarea bolnavilor. Alimentarea bolnavilor gravis i in perioada post operatorie. Bolnavii internai ntr-o secie de spital snt supui diferitelor regimuri alimentare. Asigurarea regimului dietetic, prescris fiecrui bolnav aparte, este una din cele mai importante sarcini ale asistenteimedicale. Alimentaia bolnavului urmrete: S acopere cheltuielile energetice de baz ale organismului, S asigure aportul de vitamine i sruri minerale necesare, S favorizeze condiiile

prielnice procesului de vindecare, s mpidice transformarea bolilor acute n cronice, precumi apariia recidivelor.. Modul n care se face alimentarea bolnavului depinde de natura bolii de care acesta sufer precum i de starea lui general. Alimentarea poate fi efectuat n trei feluri:a) alimentarea activ, cnd bolnavii mnnc singuri, fr ajutor, alimentele servite; b) alimentarea pasiv, cnd starea general a bolnavilor nu Ie permite s se alimenteze singuri i deci trebuie s fie ajutai;c)alimentarea artificial, cnd alimentele trebuie introduse norganismul bolnavului prin mijloace artificiale. Bolnavii n stare grav, imobilizai, paralizai,adinamici, epuizai sau cei cutulburri uoare de deglutiie vor fi alimentai de asistent,va rmne n poziie orizontal, ndecubit dorsal. Sub brbia bolnavului se ntinde un ervet pentru a nu murdri lenjeria de corp,iar patul se acoper cu un alt ervet. Cu acesta se va terge i brbia bolnavului, dac el se murdrete n timpul alimentaiei. Se va recurge la alimentare artificial la bolnavii incontieni, cei cu tulburri de deglutiie, cei operai pe tubul digestiv i organele anexe. Alimentarea artificial poate fi efectuat prin sond gastricii,duodenal sau intestinal, prin clisme alimentare, prin fistul stomacal, pe cale parenteral intravenoas sau n perfuzii subcutanate. 25. Asigurarea alimentatiei,curatirea veselei si indepartarea resturilor alimentare. Alimentele sosesc de Ia buctria spitalului n vase izoterme pentru un numr mare de bolnavi; ele trebuie s fie distribuite bolnavilor pe porii sau n vase-mici individuale. Bucataria spitalului trebuie sa asigure fiecare pacient cu alimente in functie de regimul dietic individual. Vasele colective se spal n secie i se trimit napoi buctriei. Ele nu vin niciodat n contact cu bolnavii. Vesela utilizat, mpreun cu resturile de alimente, snt adunate in sectie,Aici resturile alimentare snt aruncate n vase nchise i transportate din secie. Restuile alimentelor din seciile contagioase trebuie distruse. Vesela se indreapta apoi n spltoare-sterilizatoare mecanice, care funcioneaz cu ap fierbinte .Vesela din spltorul sterilizator este fierbinte; ea se usuc n cteva minute. tergerea ei cu materiale textile este interzis.Alimentele rmase n secie sau acelea pe care le aduc aparintorii bolnavilor vor fi pstrate exclusiv la frigider. Se interzice categoric umplerea spaiilor dintre geamuri cu alimente. 26. Pregatirea bolnavilor pentru explorari si recoltarea materialului biologic. Sarcinile asistentei n pregtirea unui examen clinic medical snt uirmtoarele : pregtirea psihic a bolnavului(se ncadreaz n munca de educaie i de linitire pe care asistenta o duce cu bolnavul din mentul primirii lui n secie. Atitudinea ei fa de bolnav trebuie sa reflecte dorina permanent de a-l ajuta; crearea climatului favorabil,atitudinea tovreasc, constituie factorii importani ai unei bune pregtiri psihice, n preajma examinrilor de orice natur); adunarea, verificarea i pregtirea instrumentarului necesar; dezbrcarea i mbrcarea bolnavului; aducerea bolnavului n poziiile adecvate examinrilor; asigurarea iluminaiei necesare la examinrile cavitilor naturale; Pentru buna reuit a examenelor de laborator, bolnavul trebuie s fie pregtit pentrurecoltare. Pentru aceasta asistenta trebuie s foloseasc metode ct mai blnde i mai puin traumatizante, alese de la caz la caz. Bolnaviiagitai vor fi linitii prin cuvinte potrivite sau la nevoie pe cale medicamentoas. Bolnavilor contieni sau nsoitorilor, li se vaexplica necesitatea analizelor. Ei trebuie s fie convini c recoltarease face n interesul lor, c aceasta contribuie hotrtor la stabilirea diagnosticului i tratamentului. Rezultate bune se vor obine numai dac aceast munc de lmurire este nsoit cu manopere ct mai puin dureroase i neplcute. Avnd n vedere c de multe ori aceleai recoltri trebuierepetate n cursul bolii, bolnavii bine pregtii vor ajuta ei nii asistentei n efectuarea lor.Pe lng pregtirea artat, mai snt necesare i alte precauii pentru fiecare recoltare n parte.Unele recoltri se fac pe nemncate, tiut fiind c alimentaia provoac secreia de suc gastric, influeneaz numrul globulelor albe i modific

compoziia chimic a sngelui. Aceste recoltri vor fi deci executate dimineaa, cnd bolnavul nu s-a sculat din pat. Pnla luarea probei respective bolnavul s nu fac micri, s nu se spele cu ap rece, s nu fumeze, s fie ferit de influena impresilor noiale zilei, condiii care pot falsifica n mare msur analiza respectiv. La fel trebuie tiut c la ora obinuit a micului dejun, ateptnd mncarea, se produc aproape aceleai modificri n organismul lui ca i atunci cnd alimentele au ajuns efectiv n stomac.Este deci justificat s se oblige bolnavul s nu mnnce pn la recoltare, aceasta s nu se fac dup ora micului dejun, sau dup ce bolnavul s-a splat, a umblat sau s-a ocupat de alte ndeletniciri. Nerespectarea normelor de pregtire atrage dup sine rezultate false de laborator, cu urmri foarte grave pentru bolnav. 27. Pregatirea si schimbul lenjeriei de pat(cu si fara bolnav). Pozitia bolnavului in pat. Clasificare. Pregatirea patului are ca scop asigurarea conditiilor igienice de comfort pentru odihna si ingrijirea bolnavului.Pregatirea patului poate fi executa de 1-2 persoane: pregatirea materialelor (Se aleg materiale necesare,Se aseaza materiale pen un scaun langa spatarul patului,Se indeparteaza noptiera de langa pat); intinderea cearceafului(Cearceaful simplu se pune peste saltea la mijlocul patului,Cu o mana se desface o parte a cerceafului spre cap, iar cu cealalta mana se intinde spre partea opusa,Se intinde cearceful sub saltea la capatul patului); executarea colturilor In forma de plic(Cu o mana se prinde partea libera a cearceafului la o distanta egala cu lungimea marginii care atarna si se ridica in sus langa saltea,In tringhiul format se introduce sub saltea partea care depaseste salteaua,Se lasa in jos partea ridicata la merginea saltelei si se introduce sub saltea restul tringhiului impreuna cu partea laterala a cearceafului,Se aseaza musamaua la mijlocul patului si se acopera cu aleza); asezarea cearceafului de patura(Se aseaza al 2 lea cearceaf peste care se intinde patura,Marginea cearceafului dinspre cap se rasfrange peste patura,Atat cearceaful de pat cat si patura se introduce sub saltea la capatul de la picioare, dup ace s-a efectuat o cuta pentru a da largimea necesara miscarii picioarelor bolnavului); Asezarea pernelor(Fiecare perna se imbraca cu fata de perna, se aseza perna pe pat si se da noptiera langa pat). Schimbarea lenjeriei de pat cu bolnavul in pat Scop asigurarea conditiilor igienice de comfort pentru odihna si ingrijirea bolnavului Materiale necesare cearceaful de pat, patura, fete de parna, aleza, musama, sac de rufe Tehnica este efectueata de 2-3 cadre medii asezat de o parte si de alta a patului. Pregatirea materialelor necesare; pregatirea psihica a bolnavului; pregatirea fizica a bolnavului(Se aseaza bolnavul in pozitie de decupid lateral stang-drept); schimbarea cearceafului de pat(Spalare pe maini cu apa si sapun;Asistenta sin partea dreapta prinde bolnavul cu mana stanga in axial stanga a bolnavului sprijinandu-I capul de antebrat;Se trage perna cu mana dreapta spre marginea patului, Se flecteaza usor gambele bolnavului spre coapsa,Se intoarce bolnavul in decupid lateral drept sprijinandu-l in regiunea omoplatilor si genunchilor,Se mentine bolnavul acoperit in aceasta pozitie ,Asistenta din partea stanga ruleaza cearceaful, musamaua si aleza murdara prin spatele bolnavului, Cearceaful, musamaua si aleza pretite anterior se deruleaza pe jumatatea libera a patului fara ca lenjeria curate sa atinga pe cea curate,Asistenta din partea dreapta flecteaza membrele inferioare ale bolnavului,Sprijinand bolnavul in regiunea omopletilor si sub genunchi se adduce in decupid dorsal cu foarte mare atentie,Prinzand bolnavul de axial dreapta asistenta din partea stanga il ridica usor si introduce mana sub spatele bolnavului,Se sprijina capul bolnavului pe antebratul drept al asistentei,Cu mana dreapta se trage perna si se aseaza capul bolnavului,Sprijinand bolnavul de spate se adduce in decupid lateral stang ce mentine bolnavul in aceasta spozitie,Asistenta dinpartea dreapta ruleaza lenjeria murdara, aceasta se introduce in sacul special,Se intinde bine cearceaful,

musamaua si aleza sip e cealalta jumatate a patului, Se executa colturile,Sprijinand bolnavul in regiunea omoplatilor si sub genunchi se readuce in decupid dorsal cu foarte mare atentie,Spalare pe maini su apa si sapun. Pozitia pacientului in pat este determinate de boala si starea generala. Bolnavul poate avea o pozitie active, pasiva si fortata. Pozitia activa: bolnavul se misca singur neavand nevoie de ajutor, pozitia sa fiind identical cu cea a omului sanatos. Pozitia pasiva: in stare grava pacientul este lipsit de forta si are nevoie de ajutor pentru miscare si schimbarea pozitiei. Pozitia fortata: pacientul are o pozitie neobisnuita impusa de boala sau de necesitatea efectuarii unui tratament Pozitii ale cacientului-pozitia decupid dorsal(pe spate,cu fata in sus(cu 1-2 perne sau fara)); pozitia de decubit lateral(drept sau stang)- bolnavul este culcat pe o parte/dreapta sau stanga cu o perna sub cap cu membrul inferior care este in contract cu suprafata patului intins, iar celalt indoit si spatele sprijinand cu o perna; pozitia decubit ventral bolnavul este culcat pe abdomen cu fata in jos, capul esteintors intr-o parte, bratele indealungul corpului ; pozitia sezanda, semisezinda;pozitia decliva(trendelenburg) se realizeaza prin coborarea patului la extremitatea proximala cu 600, incat bolnavul sta cu capul mai jos decat corpul. 28. Schimbul lenjeriei de corp la bolnavii cu diferite boli si de diferita gravitate. Lenjeria de corp a bolnavului const din cma de noapte sau pijama.. Lenjeria este confecionat din material moale, uor lavabil. La bolnavii care se pot ridica din pat, dezbrcarea i mbrcarea se fac uor, fr ajutor. Nu este aceeai situaie cu bolnavii adinamici, imobilizai,incontieni sau paralizai. Bolnavii se jeneaz de multe ori s apeleze la ajutorul celor din jur. Tocmai datorit acestui fapt, asistenta trebuie s fie deosebit de atent fa de ei i s-i ajute cu mult tact i blndee la mbrcare i dezbrcare. Dac bolnavul poate edea,asistenta, aezat de parta dreapt a patului, i va deschidecmaa sau jacheta ,le va trage de sub regiuneafesier. Va ridica bolnavul n poziie eznd, apoi va aduce cu mna toat cmaa strnsdinspate n fa peste capul lui. Apoi se scoate uor mneca de o parte i apoi de cealalt.Dac bolnavul nu se poate mica, dezbrcarea lui se va face de ctre dou persoane, n acest caz, bolnavul este aezat n decubit lateral, i se trage cmaa uor n sus pn la torace, apoi este ntors n decubit lateral opus, fcnd aceeai operaie, dup care este readus n decubit dorsal. Una din asistente va ridica bolnavul introducnd mna sub cma, iar a doua va scoate cmaa cu o micare de laspate spre cap, culcnd apoi bolnavul i continund dezbrcareancet dup metoda de mai sus.Dac bolnavul prezint o afeciune la membrele superioare dezbrac nti braul sntos i pe urm cel bolnav.petru bolnavii cu aparate gipsate se pot confeciona cmi special ce au mneca deschis, prevzut cu ireturi. La mbrcare se procedeaz n ordine invers, mbrcnd nti braul bolnav i pe urm cel sntos continundu-se mbrcarea cu trecerea cmii peste capul bolnavului i trgnd-o apoi peste spate, ntimp ce una din asistente l susine. Dac starea bolnavului nu permit nici o micare, se mbrac cu o cma deschis la spate, asemntoare cmuelor de copii. Se mbrac nti o mn, pe urm cealalt,acoperind partea anterioar a corpului. Dac starea bolnavului permileanumite micri, se pot utiliza cmi deschise lateral; n acest caz,latura mai mare a cmii se introduce sub spate, pentru ca s st- poat ncheia lateral. Una din asistente va susine bolnavul.mbrcarea pijamalei se ncepe cu mbrcarea jachetei. Se deschide jacheta, se introduce o mn, apoi cealalt i se ncheien fa. Pentru mbrcarea pantalonilor se adun cu dou miniuna din ramurile pijamalei i se trece prin ea laba piciorului, apoise adun a doua ramur, introducnd i cellalt picior. Pantalonii se trag n sus pn la bru, bolnavul fiind ridicat de una sau dou persoane. Nu se recomand pijama pentru bolnavii cu afeciuni ale membre-lor inferioare. Dac bolnavii pretind totui utilizarea lor, mbrcarea pantalonilor de pijama se ncepe cu piciorul bolnav, iar dezbrcarease termin cu acelai

picior. Cnd bolnavul se scoal din pat, se mbrac cu halat ,ciorapi i papuci. Astfelmbrcat poate fi condus n sala de tratament sau se poate deplasala laboratoarele spitalului. 29. Comportarea cu pacientii in situatie de depresie si psihoze. Asistenta trebuie s se obinuiasc ca, n cursul oricrei munci,s in sub supraveghere bolnavii. Ea trebuie s-i urmreasc atitudinea lor n pat, poziia pe care o iau, expresia feei,micrile active pe care le execut etc. Starea psihic a bolnavului prezint, de asemenea, un interes deosebit pentru asistent. Ea se va orienta n primul rnd dacft bolnavul i pstreaz cunotina, dac este obnubilat sau complot incontient. 32. ingrijirea invelisului pilos. Bolnavii internati fac baie de cel putin odata pe saptamina(daca nau contraindicatii). Daca el este la regim strict de repaos la pat ii vine in ajutor sora medicala. In caz de bolnavi gravi care stau o perioada indelungeta in regim de pat pe piele apar ulceratii,descoamari,rani(escare) si din aceasta cauza sora medicala frictioneza zilnic pielea bolnavului cu un tampon de vata inmuiat in apa calda cu solutie de camforat,sol.de otet sau alcool etilic,apoi pielea se sterge pina la uscat. Fata ,gitul, miinile se spala de 2 ori pe zi. Picioarele de 2 ori pe saptamina, la persoanele cu incontinenta de materii fecale sau urina,toaleta intima se face dupa fiecare defecatie sau mictiune,deoarece pot aparea inflamatii. Parul la bonavii gravii sora il va spala in pat o data in saptamina,pieptenele folosit e strict individual,dupa spalare se va folosi o basma pentru evitarea supraracirii. 34. ingrijirea cavitatii bucale,ochilor,nasului si urechilor. Bolnavii ce se afla in regim comun trebuie sasi spele zilnic dimineata si seara dintii,iar duma alimentara sasi clateasca gura cu apa si sare(1/4 lingurita+1 pahar apa). La bolnavii grav cav.bucala se badijoneaza de 2 ori pe zi cu un rampon cu pensa inmuiat in acid boric 5%,hdrocarbonat de sodium 2% sau pur si simplu apa calda,pentru cazul 1 si 2 se clateste apoi gura cu apa calda.daca apar inflamatii se iriga mucoasa cu apa oxigenata,acid boric 2%,furacilina.mirosul neplacut din gura se elimina cu ajutorul clatirii cu hdrocarbonat de sodium 2%. In caz ca apar secretii purulente in reg. comisurilor palpebrale se clateste cu acid boric de 2%,stergind cu un tampon steril de la lateral spre medial,pentru eliminarea puroiului din regiunea conjunctivala ochii se mai pot spala cu clorura de sodium,permanganate de potasiu.. La ingrijirea mucoasei cav.nazale se introduce o mesa de vata inmuiata in vaselina sau glicerina in metrile nasale si prin miscari circulare 2-3 min crustele sunt inlaturate. Pentru curatirea conductului auditiv extern se foloseste peroxide de hydrogen 3% apoi se sterge cu o mesa de vata. 36. colectarea dejectiilor fiziologice si patologice,dezinfectia. Pentru captarea produselor dejeciilor fiziologice i patologice se utilizeaz plosca (bazinetul), urinarul, scuiptorul. Plosca este folosita pentru defecatie,ea poate f din faianta,portelan ,cauciuc,material plastic cu miner si capac. Plosca se curate de infirmira cu o perie si apa,folosinduse ca dezinfectante lizolul 5% ,cloramina 5% sa clorura de var 20%. Urinatele snt recipiente confecionate din metal, sticl sau materiale plastice, destinate captrii urinii bolnavilor la pat, forma lor depinde de sexul pacientului. Se spala la fel ca plostile. 37. Prevenirea si ingrijirea escarelor de decubit. La perssoanele imobilizate din cauza presiunii exercitate de greutate corpului apar zone care au dificultati de irigare, intii sunt rosii si dureroase(escarole),zone cu aceasta predispozitie sunt: occipital,

omoplatilor,sacrala,calciiele. Factorii favorizani ai apariiei escarelor snt: cldura, umezeala, neglijarea igienei tegumentelor, cearaful mototolit, nentins, pieleai subire, vrsta naintat, starea de subnutriie. Pentru a mpiedica apariia escarelor, asistenta trebuie u primul rnd s mpiedice presiunea continu pe aceleai regiuni.Aceasta se poate realiza prin schimbrile frecvente de poziie alo bolnavului adinamic, n msura n care starea general i permite.La bolnavii n stare grav se poate ntocmi i afia orarul schimbrii poziiei, specificnd, pentru fiecare perioad de timp, poziia in care trebuie culcat. Se asigur bolnavilor un pat comod, cu lenjerie curat, cearaf bine ntins, fr cute. Pentru activarea icirculaiei se vor efectua friciuni, n special n regiunea spatelui. Dac, cu toate ngrijirile preventive acordate, s-au format escarese va anuna medicul i plaga se va ngriji dup principiile tratamentelor plgilor. 38. colectarea probelor pentru investigatii de laborator. examenele de laborator exprim prin metode obiective modificarile parvenite n morfologia, fiziologia i biochimia organismului;din acest motiv, ele constituie un ajutor preios, de multe ori necesar pentru stabilirea diagnosticului, instituirii tratamentului i urmrirea evolutiei bolilor. Importana examinrilor de laborator sint urmtoarele : mbogete simptomatologia bolilor cu o serie de elemente-confirm sau infirm diagnosticul clinic ;clarific diagnosticul diferenial fa de tablouri clinice ;informeaz asupra gravitii cazului ;-ajut la precizarea prognosticului ;-reflect obiectiv evoluia bolii ;-ajut la aprecierea eficacitii tratamentului ;-atrage atenia asupra pericolului instalrii unor complicaii ;-confirm vindecarea bolnavului ;prin depistarea la timp a unor cazuri de boli infecioase. Indicaia pentru recoltarea produselor este dat de medic totui asistenta trebuie s cunoasc esena analizelor care se cer,avnd n vedere c unele recoltri snt executate n ntregime de asistent, iar altele de medic ajutat de asistent, n amndou cazu-rile, asistenta trebuie s cunoasc : pregtirea bolnavilor pentru recoltare; pregtirea instrumentelor i utilajul necesar; pregtirea sticlriei n care se adun produsele; etichetarea recipientelor cu produsele recoltate; cantitatea de produse necesare analizelor cerute; tehnica special a diferitelor recoltri;amblarea probelor recoltate i transportul lor la laborator. 39. asistenta medicala in caz de voma,complicatii si profilaxia lor. Captarea vrsturilor:n timpul vrsturilor bolnavii se ridint in poziie eznd; asistenta va sta de partea sting a patului i va susine cu mna dreapt fruntea bolnavului. Bolnavului i se d un vas curat i uscat. Pentru protejarea lenjeriei i a rufelor de pat, peste ptur se pune muamaua, iar n faa bolnavului un prosop.Dac starea bolnavului nu permite ridicarea n poziie eznd,el va rmne culcat i numai capul i va fi ntors ntr-o parte. Sub cap se pune un prosop. Asistenta va sprijini cu o mn fruntea bolnavului, iar cu cealalt mn va ine vasul, n prealabil se ndeprteaza protezele dentare mobile din cavitatea bucal.Dac bolnavul prezint vrsturi dup intervenii chirurgicale abdominale, el va fi sftuit ca n timp ce vomeaz s comprime cu palma plaga operatorie, n acest fel durerile vor diminua, pericolul de desfacere a suturii va fi mai mic. Cnd bolnavul s-a linitit se ndeprteaz vasul i i se da o soluie aromat s-i clteasc gura. Aceast soluie se va arunca in alt vas, pentru ca produsele vomitate s se pstreze n forma iniial. Se terge gura bolnavului, se scot muamaua, prosopul se aerisete salonul.Bolnavul este aezat apoi n repaus i supravegheat n continuare.la vizita medicului, asistenta va raporta frecvena, orarul, caracterul, coninutul vrsturilor, precum i simptomele nsoitoare. 44. Ingrijirea pacientilor postoperator Secia de terapie intensive primete bolnavi din toate seciile spitalului, bolnavi care necesit asisten special i permanent(intensiv), pre- sau postoperatorie. Aceast secie dispune de un numr mai mare de cadre medii i ajuttoare fa de secia obinuit i este dotat cu aparaturspecial,

specific.Secia de terapie intensive este amplasat n apropierea blocului operator, dar izolat pect posibil de secia de chirurgie propriu-zis. Este de preferat ca secia s fie submpr it n boxe i rezerve speciale pentru bolnavii aseptici i septici, precum i n funcie de gravitatea bolii.Secia ATI trebuie dotat cu posturi de oxygen i de aspiraie, monitoare, truse de intubaie sau pentru masaj cardiac, cruuri de pansamente, soluii perfuzabile i medicamente. Paturiletrebuie s fie mobile, pentru a permite transportul bolnavului n sala de operaie sau pentru explorri imagistice speciale.Accesul n secia ATI este limitat, iar la intrare n secie mbr cmintea i ncl mintea este acoperit cu halat i botoei. Comportarea cu cadavrul n caz de deces, asistenta are urmtoarele sarcini:Pregtirea documentaiei pentru medic n vederea ntocmiriirpicrizei i a referatului de deces.Completarea biletului de trimitere a cadavrului la secia de pnwectur.Anunarea administraiei spitalului n vederea ntiinriiiipnrintorilor.ntiinarea prosecturii i luarea msurilor pentru transportulcadavrului n vederea necropsiei, avnd grija ca totodat s fie trimis i foaia de observaie ncheiat.Scoaterea bolnavului din evidena seciei i din comenziled- alimente, medicamente etc. se face la fel ca i n cazul ieirii obinuite a bolnavilor.101 Dac aparintorii nu snt ntiinai n momentul decesului,asistenta va aduna bunurile bolnavului i va ntocmi un inventar, pe care-1 va iscli mpreun cu doi martori. Tot ceea ce s-a gsit asupra bolnavului se pstreaz ntr-un pachet pn la sosirea aparintorilor,cu excepia banilor i obiectelor de valoare, care se predau la adminin-tiaie, pentru a fi pstrate n casa de fier.Transportul cadavrului din secie trebuie fcut n linite. Asistentele vor avea grij ca bolnavii s nu stea n momentul transportului pe coridor i uile saloanelor s fie nchise.Decesul influeneaz defavorabil bolnavii din salon i chiar dinsecia ntreag, n tot timpul ct cadavrul se gsete n salon, asistentava rmne i ea n salon, linitit, ncurajnd pe ceilali bolnavi, caro,n aceste momente, se demoralizeaz uor.