Asigurarea conditiilor de spitalizare

ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE
SPITALIZARE A BOLNAVILOR
1. Asigurarea anturajului terapeutic
2. Primirea bolnavilor în secţie şi iniţierea lor în regulamentul de ordine interioară a
spitalului
3. Regulamentul de ordine interioară a spitalului
4. Instalaţii de semnalizare
5. Asigurarea secţiei cu lenjerie curată. Circulaţia lenjeriei
6. Asigurarea alimentelor, curăţirea veselei şi îndepărtarea rezidurilor alimentare
7. Întreţinerea şi curăţirea saloanelor, anexelor, spaţiilor destinate pentru diagnostic,
tratament şi asigurării condiţiilor materiale ale spitalizării
8. Controlul şi întreţinerea instalaţiilor şi a aparaturii
1. Asigurarea anturajului terapeutic

Scopul spitalizării bolnavilor este vindecarea. Anturajul terapeutic de protecţie are

scopul de a izola bolnavul de condiţiile negative ale mediului înconjurător, care ar putea
traumatiza, suprasolicita sau epuiza bolnavul şi de a forma un anuraj plăcut, cu acţiune favorabilă
asupra organismului.
Crearea condiţiilor regimului terapeutic de protecţie implică:
- modul de amplasare şi construcţie a spitalelor
- mobilierul ales adecvat
- zugrăveala colorată pastel
- saloane cu două-patru paturi, cu grupuri sanitare proprii
- coridoare largi cu mobilier adecvat
- păstrarea liniştei (discuţii cu voce scăzută, radio în surdină, etc.)
- ferestre mari, curate, aer condiţionat
- distribuţia hranei într-un mod exemplar.
Asistenta medicală este factorul principal care crează atmosfera de căldură în secţie
(regimul terapeutic de cruţare), ajutată de toţi lucrătorii instituţiei sanitare
2. Primirea bolnavilor în secţie şi iniţierea lor în regulamentul de ordine interioară
a spitalului

Bolnavul adus în secţie va fi repartizat în salon în funcţie de gravitatea bolii şi de starea lui
de conştienţă.
Asistenta medicală are următoarele sarcini:
- va repartiza patul bolnavului
- va iniţia bolnavul asupra regulamentului de ordine interioară a spitalului
- va completa foaia de temperatură
- va anunţa asistenta şefă şi îi va prezenta foaia de observaţie şi foaia de temperatură
- va pregăti bolnavul pentru examenele de laborator, explorări (pentru aceeaşi zi sau în
dimineaţa următoare)
- va completa condica cu alimentele din ziua respectivă şi medicaţia prescrisă.
3. Regulamentul de ordine interioară a spitalului

Personalul spitalului are obligaţia să respecte şi să asigure odihna fizică şi psihică a

bolnavilor.
Regulamentul de ordine interioară a spitalului se ocupă de toate aspectele instituţiei sau
secţiei având în vedere:
Reguli de comportare şi regimul de viaţă al bolnavilor spitalizaţi
       - să predea hainele la magazia spitalului şi să se îmbrace cu hainele de spital
       - să respecte ordinea de zi a spitalului
       - să declare sincer medicilor şi asistentelor simptomele
         - să îndeplinească prescripţiile medicale
        - să se supună procedeelor de investigaţii
        - să respecte regimul de alimentaţie şi de odihnă
       - să nu pretindă medicamente care nu au fost prescrise
      - să nu îngreuneze munca medicilor şi asistentelor prin discuţii şi convorbiri neadecvate
       - să nu facă mizerie şi dezordine.
Regulamentul de ordine interioară a spitalului

Legăturile bolnavului spitalizat cu lumea extraspitalicească

Se face prin:
- vizitatori (la orele şi zilele admise cu îmbrăcăminte de protecţie)
- telefon (special pentru bolnavi)
- corespondenţă.
Asistenta medicală este obligată să dea relaţii aparţinătorilor asupra stării bolnavului şi a
necesităţilor lui.
Programul de zi a secţiei
Etape: deşteptarea ora 6:00-7:00, toaleta bolnavilor, reîmprospătarea paturilor, servirea
meselor orele 8:00, 13:00, 16:00, 20:00, examenele clinice şi de laborator 8:00-9:00, vizita pe
secţie 9:00-10:00, tratamentele 10:00-13:00, odihnă 13:00-15:00, contravizita 18:00-19:00,
stingere 22:00, curăţenie 5:00-6:00.

 
Regulamentul de ordine interioară a spitalului

Regimul de muncă şi orarul asistentelor

Serviciul în spital este continuu, fiind organizat pentru întreaga pertioadă de 24 de ore.
Pentru a respecta timpul de muncă de 8 ore se lucrează în trei schimburi (6:00-14:00; 14:00-
22:00; 22:00-6:00).
Asistentele medicale îşi rotează schimburile în aşa fel încât fiecare să facă pe rând
serviciul în cele trei ture. Numărul asistentelor din secţie se normează după numărul paturilor.
Predarea şi preluarea serviciilor
Continuitatea muncii în sistemul cu ture se poate asigura numai prin predarea şi
preluarea serviciului. Condica de predare şi preluare a serviciului cuprinde: data şi ora schimbului;
numărul salonului; numărul patului şi numele complet al bolnavului; diagnosticul; starea
bolnavului în cursul serviciului; numele; doza; concentraţia; calea şi orarul de administrare al
medicamentelor; tratamente (fizioterapice etc.), modificări survenite în tratamentul bolnavului în
cursul turei, problemele principale care trebuie supravegheate în cursul turei următoare, sarcini
concrete legate de pregătirea bolnavilor pentru examinări complementare
4. Instalaţii de semnalizare

Pentru a chema asistenta medicală în orice situaţie bolnavul are la dispoziţie, instalaţiile
de semnalizare amplasate în camera asistentelor şi pe coridor.
Acestea sunt realizate folosind semnale acustice (soneria) sau optice.
Butonul se semnalizare este plasat la îndemâna bolnavului (lângă pat sau pe noptieră).
Asistenta medicală trebuie să răspundă prompt şi fără întârziere la chemarea bolnavului
prin sistemul de semnalizare.
5. Asigurarea secţiei cu lenjerie curată. Circulaţia lenjeriei

Lenjeria utilizată într-o secţie se compune din:

- lenjerie de corp (cămăşi, pijamale, batiste, basmale)
- lenjerie de pat (cearşafuri, feţe de pernă etc.)
- lenjerie necesară aplicării tehnicilor de investigaţii şi tratament (traverse, ştergare,
comprese)
- hainele de protecţie ale personalului din secţie (halat, bonetă etc.)
Lenjeria se află în inventarul secţiei.
Bolnavii la internare primesc lenjerie curată care se schimbă periodic, la un
interval impus de specificul secţiei sau ori de câte ori este nevoie.
Lenjeria murdară se adună pe secţie în lăzi speciale şi se transportă la spălătorie în
coşuri speciale sau în saci de pânză pe calea specială a lenjeriei murdare.
Lenjeria curată are o altă cale specială.
6. Asigurarea alimentelor, curăţirea veselei şi îndepărtarea rezidurilor alimentare

Foile de regim cuprind: numele bolnavilor, diagnosticul, secţia, salonul şi numărul

patului, regimul alimentar, observaţii.
Spitalele lucrează cu regimuri tip stabilite de normele tehnice ale asistenţei medicale.
În secţiile de spital regimurile alimentare speciale se dau la nevoie şi sunt prescrise
pentru fiecare bolnav de către asistenta medicală.
Asistenta şefă întocmeşte tabelul de regimuri (foile de alimentaţie) pe care le înmânează
asistentei dieteticiene care le verifică şi le trimite bucătăriei cu 12 ore înainte.
La sfârşitul tabelului de regim se totalizează numeric cererile de regim tip pe secţie sau
de regim special. Regimul este consemnat în foaia de observaţie.
Curăţirea veselei colective şi personale se spală la oficiul secţiei. Secţia le păstrează
numai pe cele personale. Resturile alimentare se colectează în vase speciale şi se scot din secţie.
7. Întreţinerea şi curăţirea saloanelor, anexelor, spaţiilor destinate pentru
diagnostic, tratament şi asigurării condiţiilor materiale ale spitalizării

Condiţiile igienice şi estetice ale mediului spitalicesc pot fi asigurate numai printr-o curăţenie
şi întreţinere perfectă şi permanentă.
Pentru aceasta spitalul are personal special îndrumat şi controlat de asistenta medicală.
Curăţenia este un mijloc eficient de decontaminare şi constă în îndepărtarea
microorganismelor de pe suprafeţe, obiecte, etc.
Odată cu îndepărtarea prafului, substanţele organice de pe suprafeţele supuse curăţeniei, se
îndepărtează alături de microorganisme şi suportul lor nutritiv.
Metodele de curăţenie aplicate corect şi raţional, realizează o decontaminare de 95-98% a
încăperilor, mobilierului şi obiectelor supuse procedeelor de curăţenie.
8. Controlul şi întreţinerea instalaţiilor şi a aparaturii

Asistenta medicală va verifica în fiecare dimineaţă instalaţiile şi aparatura din sectorul ei de

activitate, luând măsurile necesare pentru repararea defectelor.
Asistenta trebuie să aibă o instruire tehnică, pentru ca pe baza cunoştinţelor sale proprii, să se
poată orienta imediat asupra naturii şi localizării defectelor şi deranjamentelor simple uzuale.