Transportul pacienților.

Igiena la patul bolnavului

Asist. Univ. dr. Roman Adina
Circuitele funcționale în unitățile sanitare
Asepsia este o metodă profilactică, de prevenire, prin
care organismul este ferit de infecția microbiană și este
realizată prin curățenie si sterilizare
Antisepsia este o metodă curativă care luptă
împotriva infecțiilor, prin utilizare de antiseptice.
Unităţile sanitare funcţionează pe baza separării
circuitelor septice față de cele aseptice
 Circuitele funcționale reprezintă sensul de circulaţie,
în interiorul unităţilor sanitare, ale unor materiale şi
instrumente
Circuitele funcționale în unitățile sanitare
Circuitele septice trebuie să fie separate de cele
aseptice.
1. Circuit septic - sensul de circulaţie în interiorul
unei unităţi sanitare, care indică introducerea
germenilor patogeni generatori de infecţii şi infestaţii.
2. Circuit aseptic - sensul de circulaţie în interiorul
unei unităţi sanitare care asigură condiţii de protecţie
împotriva infecţiilor şi infectaţilor.
Circuitele funcționale în unitățile sanitare
În interiorul spitalului, se impune respectarea
următoarelor circuite funcţionale:
- circuitul de intrare şi ieşire al personalului
- circuitul de primire a bolnavului în spital
- circuitul lenjeriei
- circuitul alimentelor şi veselei
- circuitul instrumentelor şi materialelor
- circuitul vizitatorilor
Circuitele funcționale în unitățile sanitare
1. Circuitul de intrare al personalului: exterior -
dulapuri pentru haine de oraş -cabine cu duşuri şi
spălătoare - dulapuri pentru îmbrăcămintea de
protecţie - spre secţie.
2. Circuitul de primire al bolnavilor în spital: exterior
- sala de aşteptare -înregistrare, dezbrăcare, consultare
- îmbăiere (deparazitare), îmbrăcare + magazia pt. rufe
curate - transport - internare în secţie.
Circuitele funcționale în unitățile sanitare
3. Circuitul lenjeriei: cărucior pt. adunarea
lenjeriei murdare, introducerea lenjeriei în coşuri
dublate cu pânză impermeabilă - transportul lenjeriei
murdare -spălătorie (dezinfectare, spălare, uscare,
călcare) - magazia de rufe curate – distribuirea
lenjeriei curate în saloane).
Circuitele funcționale în unitățile sanitare
4. Circuitul alimentelor şi veselei: oficiul alimentar al
secţiei - se pun alimentele în vase colective - apoi
porţionare - se pun pe farfurii şi pe cărucior şi se
repartizează la bolnavi - apoi se adună resturile
alimentare şi se aruncă la ghena de gunoi.
Circuitele funcționale în unitățile sanitare
5. Circuitul de sterilizare al instrumentelor şi
materialelor: instrumente utilizate - camera de
recepţionare a instrumentelor - camera pentru curăţire
mecanică şi chimică a instrumentelor folosite - camera
de sterilizare - depozitarea instrumentelor
-instrumentele sterile se vor repartiza de la ghişeul de
eliberare.
Circuitele funcționale în unitățile sanitare
6. Circuitul vizitatorilor: vizitatori - primire de halate
- papuci - vizita la bolnav în orele stabilite - ieşirea
vizitatorilor
Evidența și mișcarea bolnavilor în spital
Internarea bolnavilor se face în mai multe feluri:
- prin bilet de trimitere, de către medicul de familie
din dispensar,
- bilet de trimitere de către medicul specialist din
policlinică,
- bilet de trimitere de la cabinetele private,
- transfer de la alt spital,
- primire directă a urgenţelor care sunt aduse de
către salvare sau familie fără bilet de internare.
Evidența și mișcarea bolnavilor în spital
Primirea bolnavului la biroul de internări
Datele personale ale pacienților în registru de
internări și FO
La persoanele neidentificate – poliția
Dezbrăcarea pacientului, consultul, efectuarea
primului tratament în caz de nevoie
Urmează prelevarea de probe biologice: sânge, urină,
materii fecale, exudat faringian, secreţie din plagă
Păstrarea efectelor bolnavului (haine, dezinfectare,
deparazitare), păstrarea documentelor bolnavului.
Evidența și mișcarea bolnavilor în spital
Primirea bolnavilor internaţi şi repartizarea lor în
secţia cu paturi de către sora de salon (bolnavul este
ajutat să-şi aranjeze obiectele personale, va
cunoaşte regulamentul de ordine interioară, i se vor
explica investigaţiile ce i se vor face
Întocmirea condicii de evidenţă a mişcării
bolnavilor în secţie (zilnic se totalizează numărul
intrărilor şi ieşirilor, numărul bolnavilor în saloane şi
nr. paturilor libere). Foile de observaţie se vor păstra
într-o mapă în fiecare salon
Evidența și mișcarea bolnavilor în spital
Completarea datelor generale ale FO și a
documentelor de mişcare ale bolnavilor: foaia de
observaţie, biletul de trimitere cu care este internat
bolnavul, eliberarea biletului de ieşire, a scrisorii
medicale
Organizarea şi efectuarea ieşirii sau transferului unui
bolnav.
FO
numele şi prenumele bolnavului,
adresa,
ocupaţia,
diagnosticul,
istoricul bolii,
antecedente personale fiziologice şi patologice,
examenul obiectiv,
valorile parametrilor vitali (tensiunea arterială, puls, respiraţie, temperatura ),
rezultatele probelor biologice,
tratamentul prescris de medic,
evoluţia bolii,
complicaţiile care apar, pe parcursul spitalizării
manevre terapeutice efectuate (puncţii, paracenteze, drenaj, excizii, etc.),
epicrize la externare.
Organizarea şi luarea măsurilor corespunzătoare în caz de deces
 pregăteşte şi verifică foaia de observaţie (F.O.) pe care o prezintă
medicului,
 pregăteşte cadavrul pentru prosectură (scoate sonde, perfuzii, îl spală,
îl fixează),
 completează biletul pentru trimiterea cadavrului la morgă,
 anunţă administraţia spitalului pentru a fi anunţaţi aparţinătorii,
 anunţă morga spitalului pentru a fi pregătită pentru autopsie,
 organizează transportul cadavrului spre morgă, însoţit de foaia de
observaţie (F.O.). Nu se înmânează niciodată foaia de observaţie (F.O.)
la aparţinător, ci este trimisă prin asistentul medical,
 scoate bolnavul din evidenţele secţiei,
 adună bunurile bolnavului pentru a fi înmânate familiei,
 scoate bijuteriile şi bunurile pe care le purta bolnavul, întocmeşte
proces verbal cu acestea şi le înmânează familiei cu semnătura lui, a
familiei şi doi martori,
 cadavrul bolnavului va rămâne pe secţie acoperit timp de 2 ore
Evidența și mișcarea bolnavilor în spital
Predarea şi preluarea serviciului: predarea în scris a
datelor privitoare la fiecare bolnav (data şi ora
schimbului, numărul salonului, numărul patului,
numele şi prenumele bolnavului, diagnosticul, starea
acestuia,tratamentul, sarcinile legate de recoltare),
predarea verbală la patul bolnavului
Transportul bolnavilor
Transportul poate fi
- către spital;
-către alte secții și spitale;
-către centrele de diagnostic și tratament;
-către blocul operator
Transportul poate fi
- primar
-secundar
Transportul primar

Transportul primar: transportul bolnavilor sau al

accidentaților de la domiciliu, locul accidentului
sau locul de muncă către spital.
Se urmărește: evitarea durerilor,
combaterea șocului
supravegherea bolnavului.
Se utilizează: brancardă
autosalvarea
elicopterul/avionul
Transportul primar
Transportul cu brancarda: pacientul se acoperă cu
pătură/cearșaf
- se folosește până la mijlocul de
transport motorizat
- pacientul se va așeza comod cu capul
puțin ridicat
- pacienții agitați se sedează
Transportul primar
Poziția pacientului se adaptează în funcție de
afecțiune
Supravegherea în timpul transportului
Transportul cu autosalvarea
mijloc de transport motorizat;
mașina este echipată cu aparate de respirație
artificială, oxigenoterapie și alte aparate necesare
menținerii funcțiilor vitale (suport pentru perfuzii);
în timpul transportului asistentava supraveghea
pacientul
Transportul secundar
transportul de la un spital la altul, de la spital la
domiciliul pacientului, de la o secție la alta sau dintr-
un salon în altul.
Transportul secundar
Asistenta participă activ;
-va pregăti psihic pacientul;
-îl va ajuta să se îmbrace în lenjerie curată;
-îi va asigura o poziție comodă;
-se va evacua vezica și intestinul pacientului;
-se vor controla aparatele de imobilizat sau hemostază;
-asistenta însoțește bolnavul, ia cu ea o trusă de urgență și
documentația bolnavului (bilet de transfer, foaie de analize, foaie de
observație);
-în caz de dureri i se vor administra calmante;
-asistenta va rămâne cu bolnavul până la predare;
-după transportul bolnavilor contagioși mijlocul de transport va fi
dezinfectat
Transportul secundar în incinta spitalului
 căruciorul sau fotoliul rulant –pentru bolnavi cu
afecțiuni articulare, traumatisme, leziuni paralitice ale
membrelor inferioare; uneori pentru a fi transportaţi
cu fotoliul rulant sunt necesare două asistente pentru
ajutor;
- patul rulant –pentru afecțiuni grave;
- ascensorul.
Igiena la patul bolnavului
Curățenia corporală este OBLIGATORIE la orice
pacient
Toaleta matinală și schimbarea lenjeriei
Poziția pacientului în pat
Decubit dorsal: postoperator, astenici.
Decubit lateral: pleurezii.
Cu trunchiul ridicat: IC
Cântărirea zilnică: ciroză hepatică, IC, obezitate, boli
renale
Poziția în pat
Complicații care apar în cazul păstrării îndelungate a
unei poziții: escare, tromboze, embolii.
Schimbarea permanentă a poziției: pasiv sau activ.
Supravegherea pacienților
Comportamentul pacienților
Monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative: TA, AV, t°,
respirații/minut, greutate, diureză, număr de scaune
Apariția stărilor patologice – durerea: caracter,
localizare, intensitate;
Supravegherea pacienților
Faciesul pacienților: -congestionat în stări febrile,
facies peritoneal în peritonite;
Poziții caracteristice: - ortopnee (IC, IR), decubit pe
partea sănătoasă (pleurite, fracturi), decubit pe partea
afectată (pleurezii masive), fotofobie (meningite);
Culoarea tegumentelor: roșeață (HTA, stări febrile),
paloare (anemii), icter (boli hepatice), cianoză (boli
cardiace și respiratorii)
Supravegherea pacienților
Delirium tremens – pacienții cu toxicofilie;
Comă – DZ, AVC, boli hepatice, intoxicații;
Prevenirea escarelor de decubit
Tulburări de irigare ale țesuturilor formate prin
comprimarea îndelungată între proeminențele osoase
și planul patului;
Congestie-vezicule cu conținut sanguinolent-ulcerații
– suprainfecția;
Factori favorizanți: umezeala, menținerea îndelungată
în aceeași poziție, neregularități ale lenjeriei pat/corp;
Prevenirea escarelor de decubit
Aranjarea lenjeriei de pat
Schimbarea periodică a poziției
Saltea antidecubit
Menținerea uscată a tegumentelor
Îngrijirea escarelor
Îndepărtarea secrețiilor purulente;
Dezinfectarea suprafețelor supurate;
Medicație locală epitelizantă;
Tratament chirurgical