Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţeanu "

MĂSURILE DE ASIGURARE A
MEDIULUI SECURIZAT PENTRU
PACIENȚI
 OBIECTIVUL PRELEGERII

1. Instituții Medico-Sanitare- Publice (IMSP).

2. Protecția muncii în mediul spitalicesc.
3. Internarea și primirea pacientului în spital.
4. Mobilizarea pacientului.
5. Prelucrarea sanitară a pacientului.
6. Regimul sanitaro-preventiv în instituțiile curative.
7. Gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală.
8. Segregarea deșeurilor medicale.
Instituția medico-sanitară este un
termen generic, prin care se
desemnează orice instituție ce acordă
servicii medicale, indiferent de tipul de
proprietate (publică sau privată),
forma de organizare juridică (instituție
publică, SRL etc.), subordonare sau
tipul de servicii prestate.
 Toate instituțiile medico-sanitare se pot clasifica
după:

 tipul de proprietate: publice sau private

 forma organizatorico-juridică: instituții publice,
societăți comerciale (SRL sau SA) sau întreprinzători
individuali
 tipul serviciilor prestate: spitale, instituții de
diagnosticare etc.
 relația cu sistemul asigurării obligatorii de asistență
medicală (dacă au încheiat contracte cu CNAM sau nu)
 La rândul lor, instituțiile medicale publice se mai
clasifică după:

tipulserviciilor: spitale, centre ale medicilor

de familie etc.
subordonare: subordonate Ministerului
Sănătății și subordonate autorităților publice
locale.
 Instituțiile medico-sanitare publice (IMPS) se
clasifică după tipul de asistență medicală
pe care o oferă:
instituții care acordă asistență medicală primară
instituții care acordă asistență medicală de
urgență
instituții care acordă asistență medicală
spitalicească
 După funcțiile ce le îndeplinesc, se împart
în trei grupe:
de tip ambulator – AMT, CMF, CS,
dispensarul, cabinete individuale medicale
de tip staționar – spitalul, clinica, sanatoriul

de tip intermediar (staţionarele de zi)

 Structura instituţiilor curative
 Tip ambulator  Tip staţionar
 AMT  Spitalul
 CMF  Sanatoriul
 Policlinica
 Clinica
 Serviciul de salvare
Asistența medicală de
 Punctul medical urgență
 Dispensarul  Serviciul de salvare
 Unitatea medico-sanitară
 Serviciul Mobil de Urgență
 Centru de sănătate
 Cabinete individuale medicale Reanimare şi Descarcerare
 Spitalul

 Spitalul este o instituţie medicală

pentru bolnavii care au nevoie de un
tratament şi îngrijire permanentă,
înzestrat cu aparatură şi utilaj curativ,
şi de diagnostic necesar. Spitalele se
construiesc în zone nepoluate, în
sistem monobloc sau pavilion ferite
de zgomot înconjurate de zone verzi,
în afara centrului oraşului dar cu
mijloace de transport şi comunicare
cu oraşul.
După caracteristica şi capacităţile sale spitalele se
împart în cîteva grupuri:
După profil:
 De un singur profil (de psihiatrie, boli infecţioase…)
 De profil larg (în cadrul spitalului sunt urmatoarele secţii:
terapie, chirurgie,ginecologie…)
După circumscripţie:
 Raionale
 Orăşăneşti
 Republicane
După capacitate:
 În dependenţă de numarul de paturi spitalele se împart în
categorii
 Spitalele au în componenţă :
 Serviciul de internare loc de prelucrare sanitară a
pacienţilor şi înregistrare a lor.
 Secţia de paturi (staţionarul) salonul este locul de îngrijire
a pacientului.
 Serviciile de diagnostic şi tratament prin dotarea de care
dispun scurtează timpul de spitalizare, este necesară
planificarea pacienţilor pe ore, pentru a evita întîlnirea
pacienţilor din diferite secţii pentru examinare.
 Farmacia asigură spitalul cu medicamentele necesare.
 Anexele gospădăreşti
 Anexele gospădăreşti:
 Blocul alimentar asigură circuitul igienic al alimentelor;
 Spălătoria asigură circuitul igienic al linjeriei din spital;
 Alimentaţia cu apă a spitalelor apa trebie să îndeplinească
condiţiile de potabilitate fiind distribuită în mod continuu;
Îndepărtarea rizidurilor şi deşeurilor:_
 După fiecare intervenţie se îndepărtează rizidurile solide colectate
din săli de: tratamente, pansamente, naştere, operaţie.
 Rizidurile lichide se dezinfectează şi se îndepărtează prin reţeaua de
canalizare.
 Fiecare spital ar fi bine să fie dotat cu crematoriu pentru deşeurile
(rizidurile) considerate infectate.
Clinica
 Clinica este o instituţie
curativo-profilactică în
care în afară de tratamentul
staţionar al bolnavilor se
efectuează un lucru de
cercetăre şi de învăţămînt
practic al studenţilor.
Sanatoriul
Sanatoriul este o instituţie de tip
staţionar în care se efectuează
completarea tratamentului de bază
a bolnavului.
 se situează în localităţi cu clima
prielnică unde sunt ape minerale
sau nămol curativ (Camenca,
Cahul, Vadul luiVoda...)
 PROTECȚIA MUNCII ÎN MEDIUL
SPITALICESC.
 Lucrătorii care îşi desfăşoară activitatea în sectorul serviciilor de sănătate se confruntă cu o gamă
largă de activităţi şi de medii de lucru care reprezintă o ameninţare pentru sănătatea lor şi care
prezintă riscul de boli profesionale sau accidente de muncă.
 Riscurile cu care se confruntă lucrătorii din domeniul sănătăţii includ:
 Riscuri biologice
 Riscuri chimice
 Riscuri fizice
 Riscuri ergonomice- poziția ortostatică în sălile de operații sau în laboratoarele
medicale, pozițiile inadecvate în timpul manipulațiilor, transportarea pacienților
(cărucior, brancardă, pat mobil, etc.), ridicarea și deplasarea mobilierului în
timpul efectuării curățeniei influențează negativ asupra sănătății.
 Riscuri psiho-sociale
INTERNAREA ȘI PRIMIREA PACIENTULUI
ÎN SPITAL.
 SECŢIA DE INTERNARE SE OCUPĂ
DE:
 Internarea şi înregistrarea pacienţilor

 Acordarea ajutorului medical de urgenţă

 Examenul medical şi stabilirea diagnosticului preventiv

 Prelucrarea sanitară

 Transportarea pacienţilor internaţi în secţiile respective

 În spital vor fi internaţi:
 bolnavi în stare gravă, care necesită o îngrijire permanentă,
specială;
 îmbolnăvirile rare şi cazurile atipice de boală, care se
diagnostichează greu şi necesită o observaţie atentă,
permanentă şi de lungă durată;
 bolnavii care necesită intervenţii chirurgicale sau alte
tratamente speciale;
 bolnavii care suferă sau sunt suspectaţi de boli infecto-
contagioase.
 Atenţie !!!
În cazul internării unor persoane găsite pe
stradă sau în locuri publice, în stare de
inconştienţă, fără acte necesare identificării lor,
asistenta de la serviciul de primire va înştiinţa
imediat organele de poliţie ; în caz că bolnavul
poate fi identificat se va înştiinţa imediat familia
lui.
Decizia de internare a pacienţilor aparţine
medicilor.
INTERNAREA ŞI ÎNREGISTRAREA
BOLNAVILOR
ASISTENȚA MEDICALĂ DE
URGENȚĂ
EXAMINAREA ŞI STABILIREA
DIAGNOSTICULUI PREVENTIV
PRELUCRAREA SANITARĂ A
PACIENTULUI
TRANSPORTAREA BOLNAVILOR
VESTIBUL
SALA DE ÎNREGISTRARE
SALA PENTRU EXAMINARE
MEDICALĂ
SALĂ DE TRATAMENTE
IZOLATOR
CABINET PENTRU DIAGNOSTIC
RADIOLOGIC
PUNCT SANITAR
LABORATOR
.

 Examinarea fiecărui pacient se efectuează pe o canapea

acoperită cu muşama, care se dezinfectează după fiecare
pacient;
 Fiecare pacient va fi supus prelucrării sanitare în
funcţie de starea generală, într-o incăpere specială
(cameră sanitară);
 La internare pacienţii sunt supuşi controlului la
pediculoză în mod obligatoriu. În cazul depistării se
efectuează prelucrarea sanitară conform Formei – F
20 ;
 Asigurarea condiţiilor igienice a bolnavului

După stabilirea diagnosticului, înainte de

al conduce în secţie, bolnavul va fi înbăiat şi dacă este
cazul deparazitat. În vederea acestui scop el va fi trecut din
cabinetul de consultaţii la baie, unde se efectuează
îmbăierea şi, la nevoie
Deparazitarea – proces de distrugere a paraziților;
despăduchere.
 Reguli de respectat la internare:
 După consultul și întocmirea FO, pacientul este condus către “unitatea
de igienizare”.
 Dacă pacientul prezintă pediculoză (păduchi de corp, păduchi de cap) se
impune inițial deparazitare, apoi îmbăierea acestuia.
 Deparazitarea presupune (tunderea, pieptănarea cu un pieptene des,
aplicarea unui insecticid corespunzător).
 Se realizează deparazitarea atât a pacientului cat și a hainelor sale
personale.
Se va renunţa la baie în cazul bolnavilor:
• în stare de comă;
• şoc;
• colaps;
• bolnavii cu hemoragii;
• insuficienţă circulatorie;
• precum şi în toate cazurile grave.
 GESTIONAREA DEȘEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA
MEDICALĂ. SEGREGAREA DEȘEURILOR MEDICALE.
Deşeuri medicale
 reprezintă orice substanţă sau obiect,
care sunt eliminate sau sunt supuse
eliminării sau trebuie supuse
eliminării în corespundere cu
cerinţele legislaţiei naţionale.
 La deşeuri se atribuie produsele
neutilizate rezultate după finalizarea
unui proces/acţiuni şi sunt produse
nesolicitate pentru acest
proces/acţiune.
 CLASIFICAREA DEȘEURILOR
 Scopul de bază a clasificării deșeurilor constă în determinarea dacă
deșeurile sunt periculoase sau nu.
 Deșeurile periculoase pot prezenta pericol biologic, chimic, radioactiv sau
pericol fizic.
 La deșeurile nepericuloase se referă celelalte tipuri de deșeuri.

Da Deșeuri
periculoase

Deșeurile prezintă pericol biologic,

Deșeuri medicale
chimic, radioactiv sau pericol fizic?

Deșeuri
nepericuloase
Nu
CLASIFICAREA DEȘEURILOR DIN
ACTIVITĂȚI MEDICALE
Segregarea practică a deşeurilor conform
criteriului „trei categorii”
(periculoase, nepericuloase, tăietor-
înţepătoare)
 Deșeuri periculoase
sunt deșeurile care conțin substanțe sau
compuși care prezintă un risc direct sau
indirect pentru sănătate și mediu.

Deșeuri periculoase:
-Deşeuri infecţioase;
-Deșeuri extrem de contagioase;
-Deşeuri tăietoare – înţepătoare;
-Deşeuri anatomo-patologice;
-Deşeuri farmacologice/citostatice;
-Deşeuri chimice;
-Deșeuri radioactive.
 Deșeuri infecțoase

conțin agenți patogeni (bacterii, virusuri, paraziți,

ciuperci) în cantitatea și concentrația suficientă care poate
provoca maladii la om.
Această categorie se referă la deșeuri periculoase.

Categoria include:
Deșeuri contaminate cu sânge sau alte fluide biologice
Culturi şi seturile de agenţi infecţioşi din laboratoare
Deşeuri de la pacienţii contagioşi din secţiile infecţioase (boxuri).
 Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale.
Noțiunea de “colectare, tratare și eliminare a
deșeurilor medicale” include activități cu
referire la clasificare, colectare,
transportare, tratare, reciclare sau eliminare a
deșeurilor, monitorizare a acestor activități și
supraveghere a obiectivelor de eliminare/tratare
a deșeurilor medicale.
Este interzisă amestecarea deşeurilor
sortate în timpul transportării şi stocării!!!

Ambalajul în care se face colectarea şi care vine Fiecare loc de muncă, la care se produc
în contact direct cu deşeurile periculoase DM trebuie să fie dotat cu echipament
rezultate din activitatea medicală este de unică necesar pentru segregarea fiecărui tip de
folosinţă şi se elimină o dată cu conţinutul. deşeu produs.
SEGREGAREA DESEURILOR
 Scopul segregarii
Segregarea deșeurilor
reprezintă ambalarea și etichetarea deșeurilor rezultate din activitatea
medicală.
Separarea deșeurilor reciclabile de deșeurile periculoase, cu
certitudinea
•că deșeurile vor fi tratate în conformitate cu gradul lor de
periculozitate, şi reducerea costurilor pentru transportare, tratare și
eliminare.
•Diferite tipuri de deşeuri necesită diferite tipuri de ambalare,
gestionare, depozitare și transportare.
•Segregarea la locul de generare reprezintă unul din elementele
cheie în gestionarea deșeurilor!!!
•Daca deșeurile periculoase și nepericuloase sunt amestecate,
trebuie să fie considerate și tratate ca deșeuri periculoase.
 Componentele segregării
Pentru asigurarea siguranței, procesul de segregare a
deșeurilor include câteva activități:
 Ambalarea

 Folosirea sistemului codurilor de culori

 Etichetarea și marcarea cu simboluri

Identificarea Ambalarea Etichetarea

Codul de culori
se folosesc
pentru pungi
sau containere
Recipienţi pentru colectarea deşeurilor chimice
toxice
 Consecutivitatea acţiunilor ( în interiorul instituţiei
medicale)
Producere Depozitare
Segregare decentralizată

Identificare după Ambalare și Transportare Acumulare

sistemul de clasificare etichetare in cantităti
mici
(Tratarea în cadrul
instituției medicale) Depozitarea centralizată

Depozitare temporară şi pregătirea

transportării pentru eliminare în afara
Reducerea expunerii instituției medicale Transportare
 Codul de culori
 Def. Codul de culori înseamnă combinarea diferitor grupuri de deşeuri cu
caracteristici ”similare” ale pericolului într-un grup mai mare și permite
identificarea rapidă și simplă a grupului de deșeuri după culoarea
corespunzătoare a ambalajului.
 Această metodă facilitează procesul de segregare a deșeurilor, de care
necesitatea de a evalua riscurile pentru tipurile de deșeuri în fiecare caz
separat;
 Permite ca procesul de sortare să fie clar, chiar și pentru specialiștii cu un
nivel de calificare și instruire generală scăzut;
 Va fi folosit pe întregul lanț al gestionării deșeurilor (segregare, colectare,
depozitare, transportare, eliminare);
 Recomandări generale:
 Culori aprinse pentru deșeuri periculoase (roșu, galben, oranj)
 Culori reci pentru cele reciclabile (albastru, verde, etc.)
 Culori neutre pentru deșeuri generale (negru, etc.)
IERARHIA RISCULUI
 Cerințele pentru diferite categorii de deșeuri
 Codul culorii: Negru
Ambalarea:
 pungi de plastic din polietilenă sau polipropilenă,
container de calitate acceptabilă cu capacitate suficientă
Etichetarea:
 In cazul efectuării investigării:
 Sursa de generare a deșeului și
 Cantitatea deșeului
Simbol:
 lipsește
 Deşeuri nepericuloase – Reciclabile

Codul culorii: Verde

Ambalarea:
 Container de plastic,
 Pungi de plastic,
 Cutii carton utilizate
Simbol:

Etichetare:
 Tipul deșeului reciclabil,
 Sursa de generare,
 Cantitatea deșeurilor
 Deșeuri periculoase – infecțioase
Codul culorii: Galben
Ambalarea:
 Pungi puternice de plastic de bună calitate.
 Pungile se plasează în containere, dotate cu pedală,
sau cu capac în care punga este suspendat.
 Pe parcursul transportării în exterior containere rigide
trebuie să servească ca ambalaj secundar.
Simbol:

Etichetare:
 “Pericol! Deșeuri infecțiose”
 Notă : Pentru transportarea în exterior: Informații în
conformitate cu recomandările UN.
 Deșeuri periculoase – înțepătoare
Codul culorii: Galben
Ambalarea:
 Containere din carton sau masă plastică
impermeabile, cu pereți impenetrabili și capac.
 Trebui să aibă capac ce nu permite extragerea
conținutului, toartă ce nu contactează cu
deșeurile infecțioase.
Simbol:

Etichetarea:
 “Pericol! Deșeuri infecțioase”
 Notă : Pentru transportarea externă: Informații
în conformitatea cu regulamentele UN
 Deşeuri periculoase – Farmaceutice

Codul culorii: Cafeniu

Ambalarea: Depende de caracteristicele specifice și pericole

• Cutii de carton specifice (ambalaje în care au fost

vîndute),
• Containere sau alte ambalaje sigure.
 Simbol:
• Depende de tipul de pericol cum ar fi: Toxic, Ușor
inflamabil, Pericole Mixte, Periculos pentru mediu.
 Etichetarea:
• “Pericol! Deșeuri farmaceutice periculoase”,
• Notă : Pentru transportarea în exterior: Informații în
conformitate cu recomandările UN.
 Deşeuri periculoase – Citotoxice

Codul culorii: Cafeniu

Ambalarea: container impermeabil din plastic
 Simbol:
• Celulă în fază de telofază
• Deșeuri mixte
 Etichetarea:
• “Pericol! Deșeuri farmaceutice periculoase”,
• Notă : Pentru transportarea în exterior:
Informații în conformitate cu recomandările
UN.
 Deşeuri periculoase – Chimice
Codul culorii: Cafeniu
Ambalarea:
• Containere rigide cu capac etanș, destinate special
pentru substanțe chimice (vase care au fost folosite la
vânzarea substanțelor chimice),
• Trebuie de evitat amestecarea diferitor tipuri de deșeuri
periculoase, pentru a preveni reacțiile indezirabile!
 Simbol:
• Depinde de tipul de pericol, cum ar fi : Toxic, Ușor
inflamabil, Pericole Mixte, Periculos pentru mediu
 Etichetarea:
• “Pericol! Deșeuri chimice periculoase”
• Notă Pentru transportarea în exterior: Informații în
conformitate cu recomandările UN.
 Deşeuri periculoase – Radioactive
 Codul culorii: Lipsește
 Ambalarea: Containere aprobate
 Simbol:

 Etichetarea:
 “Atenție! Deșeuri Radioactive”,
 Tipul de radionucleid,
 Nivelul de radiații la data stocării (la data începerii
stocării),
 Perioada necesară de stocare,
• Pentru transportarea în exterior: Informații în
conformitate cu recomandările UN.
Mulţumesc pentru atenţie!