1. Tehnici de evidenta si miscare a bolnavilor.

Internarea, externarea, transferul si decesul.

INTERNAREA
Def= instalarea unui pacient/ bolnav intr-o institutie sanitara de stat sau privata pentru diagnostic,
tratament si/ sau ingrijiri medicale.
La noi în ţară ca în orice alt loc, pacientul vine la spital pentru îngrijiri şi pentru observaţii clinice,
acest lucru trebuind să fie făcut în spital şi este în relaţie directă cu complexitatea suferinţei, atât pacientul,
cât şi familia necesitând consultaţii în ceea ce priveşte regimul de viaţă, limitarea eforturilor, îngrijirea
pansamentelor, a stomelor.
De asemenea, pacientul mai vine la spital şi pentru o consiliere psihologică sau chiar spirituală, toate
acestea în relaţie cu pregătirea profesională şi mediul din care provine.
În toate spitalele, ca şi în celelalte unităţi medicale, ambulatoriu sau cabinete, asistentele medicale
asigură toate serviciile de ingrijiri medicale de care pacientul are nevoie sub îndrumarea medicului curant.
Scopul internarii:
 stabilește diagnosticul
 tratamentul de specialitate pentru vindecarea unor boli acute,ameliorarea unor afectiuni
cronice
 evaluarea unor boli cronice decompensate si reechilibrarea și aducerea în faza de compensat.
 efectuarea unei interventii chirurgicale
 asistenta la naștere
Tipuri de internare:
 spitalizare continua
 internare de zi
Criteriile pe baza cărora se efectuează internarea pacienţilor în regim de spitalizare continuă sunt:
 urgenţă medico-chirurgicală în care este pusă în pericol viaţa pacientului sau care au acest
potenţial până la rezolvarea situaţiei de urgenţă;
 boli cu potenţial endemo – epidemic până la rezolvarea completă a cazului;
 naşterea.
Criteriile pe baza cărora se efectuează internarea pacienţilor în regim de spitalizare de zi sunt:
 pentru bolnavii care necesită investigatii, evaluare si / sau tratament în afecţiuni care nu
necesită izolare, care se acordă în structuri de spitalizare de zi aprobate/ avizate de
Ministerul Sănătăţii.
Alte tipuri de internare:
 urgenta medico-chirurgicala
 cu bilet de trimitere de la medic specialist/ de familie
 transfer din alta unitate spitaliceasca
 internare la cerere
 internare prin hotarare judecatoreasca in ospicii, sanatorii
 situatii speciale : accident rutier sau de munca, boli profesionale, etc.
Decizia de internare este luata de medic, semnata si parafata.
Rolul asistentului medical:
 primeste pacientul, stabileste o relatie de comunicare cu acesta sau apartinatorii,echipajul de
la salvare care a transportat pacientul la spital.
 solicita actele necesare internarii in cazul in care nu este nevoie de un ajutor urgent ,act de
identitate, bilet de trimitere de la medicul de familie, dovada asigurarilor de sanatate (adeverinta de
salariat, pensionar, elev, student, cupon de pensie, somer)
 urgentele se introduc in sala de consultatii, se acorda primul ajutor iar actele pentru internare
vor fi aduse ulterior
 toate datele personale sunt inregistrate in registrul de consultatii, inclusiv diagnosticul stabilit
la internare, sectia la care se interneaza, data si ora internarii , tratamentul de urgenta efectuat in
UPU, semnatura si parafa medicului.
 intocmirea foii de observatie la biroul de internari pe baza documentelor enumerate mai sus.
Foaia de observatie se intocmeste in format electronic si cuprinde toate datele personale ale
pacientului,diagnosticul la internare ,medicul care a hotarat internarea
 serviciul baie dupa ce asistenta a identificat cazurile care necesita o atentie sporita , urmeaza
dusul, deparazitarea la nevoie apoi se deparaziteaza si dezinfecteaza imbracamintea, la nevoie
 magazia de efecte, se predau si se preiau hainele pacientului la externare ; se intocmeste bon
in dublu exemplar (unul ramane la magazie si unul se preda pacientului pentru preluarea hainelor)
 dupa imbracarea cu tinuta de spital – pijama pacientului i se aplica o bratara de identificare
cu datele si sectia si numarul FOCG. Bratara se va inlatura doar la externare si este confectionata din
material rezistent la apa si dezinfectanti.
 Pacientul este insotit de cadrul medical si predat asistentei de serviciu in sectia unde urmeaza
sa fie cazat.
In sectie, asistenta de serviciu are urmatoarele sarcini:
• Adresabilitatea către bolnav se face pe numele de familie ale bolnavului fără formule excesiv
familiale;
• Fiecare pacient internat intr-o sectie va fi preluat de asistenta sefa care-l va inregistra in
registrul de evidenta a sectiei/ clinicii si in foaia de miscare apoi predat asistentei de salon care face
evaluarea statutului sau clinic
• I se vor prezenta persoanele din staff-ul medical;
• Se vor verifica recomandările medicului curant, orice restricţie de dietă, medicaţie sau
activitate fizică;
• Eventualele medicamente la care pacientul este alergic se notează cu culoarea roşie pe prima
pagină a foii de observaţie, în partea de sus;
• Se conduce bolnavul la salon, unde se prezintă pacienţilor vechi internaţi; aceste gesturi vor
permite adaptarea rapidă a pacientului la noua stare;
• Se determină şi se notează în foaia de observaţie principalele semne vitale si se recoltează
probele biologice recomandate;
• Înălţimea şi greutatea pacientului;
• Este important în cunoaşterea greutăţii şi înălţimii pentru planificarea tratamentului, dietei şi
calculul dozelor de medicamente ori anestezie recomandată;
• I se va explica pacientului cum se foloseşte lumina, apa, toaleta, telefonul, sistemul de
semnalizare;
• I se va spune programul secţiei;
• Se informează bolnavul asupra orelor de vizită, dar şi asupra restricţiilor necesare în secţiile
din spital;
• Se explică bolnavului cum să cheme asistenta în caz de necesitate şi i se reaminteşte ca ea va
fii disponibilă în orice moment cand o va solicita, aceste aspecte liniştind bolnavul, şi ii diminuează
anxietatea legată de tratament;
 • Li se vor explica părinţilor obligaţiile pe care aceştia le au în condiţiile în care solicită
internarea împreună cu copilul
• Se vor obţine informaţii asupra rutinei copilului ,a alimentelor favorite, încercând a le include
în măsura posibilităţilor, în regimul alimentar pe perioada internării;
• Se recomandă părinţilor aducerea jucăriilor preferate, în ideea de a-i face să se simtă cât mai
relaxaţi şi mai familiari cu putinţă;
În afara acestor considerente există şi aspecte speciale care trebuie avute în vedere:
 Dacă pacientul nu vorbeşte limba română, trebuie contactat un translator şi trebuie solicitat
ajutorul casei de asigurări care în virtutea relaţiei cu asiguratul, trebuie să ofere translatorul cerut;
 Pacienţii internaţi în condiţii de urgenţă pot necesita unele proceduri speciale după cum
urmează:
- dacă pacientul vine de acasă cu medicamente pe care le folosea în mod curent până în momentul
internării, va trebuii să nu le folosească până în momentul consultului medical cand se va decide o
eventuală întrerupere a lor sau o modificare de dozaj;
- pe de altă parte acest aspect trebuie semnalat medicul curant în ideea de a evita orice scăpare din partea
acestuia;
- după expunerea condiţiilor pe care pacientul să le îndeplinească în unitatea sanitară, acesta va fi întrebat
dacă ca avea în vedere anumite ajustări ale regulilor expuse, aspecte neobişnuite ce ţin de regulile de viaţă ,
acestea reduc anxietatea şi permit un control mai bun asupra situaţiei căreia acesta trebuie să îi facă faţă;
- după părăsirea salonului asistenta va trebui sa consemneze toate acestea în registrul său şi al salonului
respectiv;

TRANSFERUL
Def = mutarea unui pacient, internat intr-un serviciu medical, in alta sectie, spital sau clinică.
Fie că rămâne în interiorul spitalului sau este trimis către un alt centru medical, pacientul necesită
pregătire medicală şi documentaţie;
Pregătirea include explicaţii în legătură cu transferul acordate pacientului; discutarea stării
pacientului cu echipa din unitatea care îl va primi;
Documentaţia de transfer este reprezentată de biletul de transfer care cuprinde:
- motivele internării, tratamentul efectuat, rezultatele explorărilor paraclinice;
- date referitoare: la starea pacientului, la internare, în momentul transportului
O comunicare similară este necesară între asistentele celor 2 secţii este implicată pentru integrarea
pacientului;
După explicarea motivelor transferului pacientului se verifică comparativ inventarul bolnavului în ce
priveşte efectele personale la internare şi la transfer; şi semnează familia pentru a ajunge în noua secţie;â
Trebuie să existe sigutanţa că nimic nu s-a uitat sau pierdut (se acordă o atenţie deosebită obiectelor
valoroase şi medicamentelor ce aparţin pacientului); la internarea prin urgenţă trebuie notate;
Medicamentele pentru ziua în curs se transferă împreună cu pacientul în secţia nouă,dacă i-au fost
date în spital, în caz contrar se returnează la farmacie;
Se contacteaza echipa medicala din unitatea care îl va primi pe pacient; aceasta va fi informata
asupra planului terapeutic urmat în prima unitate; se continuă tratamentul;
În cazul în care pacientul este transferat în cadrul aceluiaşi spital, se poate ataşa biletule de transfer
sau epicriza de etapă cu toate analizele efectuate în original; nu este necesar un automobil de transport,
acesta facându-se cu targa sau alt mijloc de transport.
Transferul în alt spital nu va mai presupune facilităţile enumerate mai sus, toate informaţiile privind
pacientul sunt trecute în biletul de transfer; în cazul în care transferul se face cu ambulanţa se va lua
legătura cu personalul medical şi se va pregati ambulanta şi asambla echipa necesară pentru a evita
surprizele; asistenta de salon va fi prezentă în ambulanţă până la destinaţie şi va nota ora şi data, starea
pacientului şi confirmarea transportului.

EXTERNAREA
Def = scoaterea din spital sau alta unitate medicală cu paturi, de obicei cand starea sanatatii s-a
imbunatatit.
Chiar daca in conditiile in care externarea din spital este considera ta o activitate de rutina ,aceasta
necesita o planificare atenta si o evaluare continua a necesitatilor organismului .
Ideal exernarea se planifica imediat dupa internare , dar aceasta este valabila in foarte putine cazuri
Pregatirea externarii presupune, informarea pacientului si familiei asupra bolii si efectului asupra
modului de viata
 Se ofera recomandari despre regimul de viata
 Se ofera informatii asupra dietei si activitatii fizice recomandate
 Se atentioneaza asupra eventualelor efecte adverse datorate medicatiei .
In situatia in care pacientul sau familia cer expres externarea bolnavului , chiar impotriva
recomandarilor medicale,trebuie anuntat medicul curant si daca nici acesta nu va reusi sa convinga
pacientul asupra necesitatii tratamentului i se va solicita sa semneze o cerere de externare care elibereaza
unitatea medicala de orice responsabilitate asupra eventualelor probleme medicale ce pot aparea ulterior.
Daca medicul curant nu este prezent este de datoria asistentei de salon sa solicite aceasta confirmare,
dar nu isi asuma niciodata responsabilitatea externarii pacientului. Medicul sef de sectie sau un alt coleg va
intocmi documentele de externare.
Daca pacientul refuza sa semneze se va consemna in foaia de observatie si se va anunta directia
spitalului.
NU TREBUIE pierdute cateva aspecte legate de externare:
 cu cel putin inainte cu o zi de externare se va anunta familia
 daca starea clinica nu permite deplasarea pacientului se anunta ambulanta
 se obtine biletul de la medicul curant si cel de la sefii de sectie
 daca pacientul necesita tratament la domiciliu se discuta cu serviciul responsabil
 se recapituleaza procedurile pe care pacientul trebuie sa le efectueze singur acasa si sa le
demonstreze si practic
 se listeaza recomandarile cu privire la dieta si la activitatile fizice
 daca se recomanda repaus la pat trebuie sa se asigure ca familia asigura
tratamentul;echipamentele in vederea ef ectuarii tratamentului necesar
 se stabileste urmatoarea vizita la control
 se immaneaza toate bunurile personale pacientului ,se ajuta bolnavul sa se imbrace daca este
necesar si se conduce la iesirea din spital.
Clasificare externare:
a) dupa starea clinica a pacientului:
 ameliorat
 vindecat
 staionar
 agravat
 decedat
b) dupa felul externarii:
  externat
 externat la cerere
 transfer
 decedat

DECESUL (sucombare, exitus)

Def = incetare din viata a unei persoane datorate stopului cardio-respirator ireversibil.
Externarea pacientilor decedati care au fost internati va fi obligatoriu însotita de indeplinirea tuturor
activitatilor (formalitatilor) cuprinse in procedura de externare, inclusiv codificarea cauzelor de boala si
deces, precum si intocmirea Biletului de Iesire din Spital. Epicriza la externare va cuprinde obligatoriu
epicriza de deces.
Decesul este obligatoriu constat de medic.
In cazul in care decesul se produce intre orele 14.00 – 08.00, sau in zilele de sambata si duminica sau
sarbatori legale acesta este constatat de medicul de garda.
Medicul care constata decesul consemneaza in FOCG data si ora decesului, completeaza epicriza de
deces după care aplică semnatura si parafa.
Asistenta de serviciu din secţia sau compartimentul unde s-a produs decesul are obligatia de a anunta
telefonic, prin centrala telefonica a spitalului, apartinatorii legali sau organele de politie locala sau unitatile
administrativ teritoriale de domiciliu ai pacientului decedat despre producerea decesului dupa trecerea a 2
ore de la constatarea decesului, nu mai tarziu de 12 ore, dar nu in intervalul orar 23,00 – 07,00 daca
decesul a survenit intre orele 21,00 – 05,00 si consemneaza in FOCG momentul anuntului si numele
persoanei de legatura.
Certificatul medical constatator al decesului este intocmit obligatoriu de un medic primar sau
specialist, de pe sectia sau compartimentul unde a fost internat pacientul, cu exceptia cazurilor la care se
efectueaza autopsia anatomo-patologica sau medico-legala (în care caz certificatul constatator al decesului
este eliberat de medicul anatomo-patolog sau legist).
Intocmirea/ completarea certificatului medical constatator al decesului se face numai dupa 24 ore
(art 3 pct (4) lit b. din HG 451/ 2004) de la declararea decesului astfel:
a) În timpul programului de lucru, certificatul este intocmit de medicul curant.
b) În afara programului normal de lucru, respectiv in ziua de sambata/ duminica, la nevoie, la
solicitarea expresa a apartinatorilor, certificatul este intocmit de medicul primar/specialist de garda.

Este obligatorie completarea corecta a tuturor rubricilor conform cu FOCG si actul de identitate
(carte de identitate, buletin de identitate sau pasaport), nefiind admise ştersături sau corecturi.
Excepţiile de la acesta procedură sunt legate de:
• autopsia in cadrul Expertizei Medico-Legale.
• autopsia anatomo-patologică
Dupa constatarea decesului, corpul neinsufletit va fi pastrat in salonsau alta camera special dedicata
din cadrul sectiei, 2 ore singur apoi va fi transportat de catre personalul auxiliar la camera mortuara din
incinta Spitalului unde va ramane maxim 24 ore.
La constatarea decesului asistentul medical de serviciu impreuna cu infirmiera inventariaza si
intocmeste un proces verbal privind actele, banii si obiectele de valoare ale decedatului, care sunt pastrate
in conditii de siguranta in cabinetul medical al sectiei pana la predarea catre apartinatori intocmindu -se un
proces verbal de predare.
Bolnavul va fi dezbracat cu grija si manipulat cu respectul cuvenit astfel incat bratara de idetificare
sa nu fie distrusa fiind unul din elementele de identificare ulterioara a decedatului.
 Decedatul este inscris in Registrul Decedatilor al sectiei cu mentionarea:
• numelui si prenumelui decedatului
• CNP
• data si ora decesului
• numarul FOCG
• diagnosticul de deces
• numele medicului curant

Transportul decedatului la camera mortuara a spitalului se efctueaza cu targa destinata acestui scop
cadavrul fiind invelit in cearsaf.
Dupa expirarea timpului de 24 ore, daca apartinatorii legali ai decedatul nu s-au prezentat pentru
intocmirea documentelor necesare si ridicare cadavrului , acesta va fi transportat la Morga Spitalului (cu
care spitalul are contract) şi este depus in frigiderul mortuar/ camera frigorifică.
Decedatul dezbracat, fara obiecte pretioase, este introdus in sacul special destinat mentionandu-se pe
sac prezenta protezei dentare fixe din metal de culoare galben acolo unde este cazul.
Transportul decedatului la Morga Spitalului este asigurat de catre Serviciul Prosectura a Spitalului.
Documentele ce insotesc cadavrul sunt:
• biletul de însoţire a decedatului către Serviciul de Anatomie Patologică sau de Medicină
Legală (anexa 2, din legea 104/2003).
• FOCG cu evolutie completata la zi, constatarea decesului si epicriza de deces cu semnatura,
parafa si data efectuarii.
• buletin de identitate/ carte de identitate/ pasaport
Actele care insotesc decedatul se transmit catre medicul; anatomo-patolog prin intermediul unui
cadru medical (infirmiera) din sectia unde a decedat bolnavul cel mai tarziu pana la ora 09,00 a zilei
urmatoare.
Dupa intocmirea documentelor privind decesul pacientului se va completa Biletul de anuntare catre
medicul de familie unde pacientul este inscris pe lista asiguratiolor pentru scoaterea din evidenta a
acestora.
Expertiza medico-legala este reglementata de Legea 459/2001; Legea 104/2003; Legea 271/2004, cu
modificările ulterioare.
Aceasta este obligatorie în cazurile de:
a) moarte violentă, chiar si atunci când exista o anumita perioada între evenimentele cauzale si
deces;
b) cauza mortii nu este cunoscuta;
c) cauza mortii este suspecta.
Un deces este considerat moarte suspectă în urmatoarele situatii:
a) moarte subita;
b) decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din
punct de vedere medical;
c) deces care survine în timpul unei misiuni de serviciu, în incinta unei întreprinderi sau
institutii;
d) deces care survine în custodie, precum moartea persoanelor aflate în detentie sau private de
libertate, decesele în spitalele psihiatrice, decesele în spitale penitenciare, în închisoare sau în arestul
politiei, moartea asociata cu activitatile politiei sau ale armatei în cazul în care decesul survine în cursul
manifestatiilor publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este
suspiciunea de tortura sau oricare alta forma de tratament violent sau inuman;
 e) multiple decese repetate în serie sau concomitent;
f) cadavre neidentificate sau scheletizate;
g) decese survenite în locuri publice sau izolate;
h) moartea este pusa în legatura cu o deficienta în acordarea asistentei medicale sau în aplicarea
masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii;
i) decesul pacientului a survenit în timpul sau la scurt timp dupa o intervenţie diagnostică sau
terapeutică medico-chirurgicală.
În toate aceste cazuri, întocmirea certificatului medical constatator al decesului este responsabilitatea
medicului legist.
Autopsia anatomo-patologică se face la toate cazurile de deces survenite in timpul spitalizarii, cu
excepţia celor la care sunt îndeplinite condiţiile de acordare a scutirii de autopsie.
Autopsia anatomopatologică se efectuează obligatoriu în toate decesele survenite în spital care nu
sunt cazuri medico-legale şi unde este necesară confirmarea, precizarea sau completarea diagnosticului
clinic.
Pentru pacienţii cu afecţiuni cronice cunoscute, bine investigate, în condiţiile în care aparţinătorii nu
au nici o rezervă asupra bolii şi tratamentului aplicat şi îşi asumă în scris responsabilitatea pentru aceasta
(completând formularul de solicitare de scutire de autopsie din anexă), se poate dispune neefectuarea
autopsiei. Formularul de solicitare de scutire de autopsie trebuie semnat de către managerul spitalului/
directorul medical sau, în afara programului de lucru al acestuia, de către medicul coordonator al
serviciului de gardă (menţionat în graficul de gardă), cu avizul şefului de secţie unde a fost internat
decedatul, al medicului curant.
Scutirea de autopsie pentru pacienţii cu afecţiuni cronice cunoscute, bine investigate, în condiţiile în
care aparţinătorii nu au nici o rezervă asupra bolii şi tratamentului aplicat şi îşi asumă în scris
responsabilitatea pentru aceasta, se poate dispune neefectuarea autopsiei, sub semnătură, de către
managerul spitalului sau directorul medical, cu avizul şefului de secţie unde a fost internat decedatul, al
medicului curant. În afara programului de lucru al , scutirea de autopsie trebuie aprobată de către medicul
coordonator al serviciului de gardă al Spitalului de Pneumoftiziologie Bacau (menţionat în graficul de
gardă).
În cazul in care aparţinătorii (familie, tutore, persoane care au legal in grija decedatul, etc) NU
doresc autopsia, vor face o cerere de scutire de autopsie (anexa 6, din legea 104/2003), completând
formularul din anexă. Aceasta se va face în cel mai scurt timp de la anunţarea decesului, de preferinţă în
primele 24 de ore.
Acesta trebuie vizat, in ordine, de către:
a) medicul curant
b) medicul şef de secţie
c) managerul spitalului/directorul medical/medicul coordonator al serviciului de gardă al
Spitalului de Pneumoftiziologie Bacau.
La cererea de scutire de autopsie se anexeaza copie actul de identitate al celui care solicită scutirea
de autopsie.
Cererea de scutirea de autopsie poate fi refuzata de oricare din cei enumerati, dacă există motive
întemeiate. Daca exista motive intemeiate care sa sugereze o moarte violenta sau suspecta,medicul
curant sau medicul anatomo-patolog trebuie sa anunte Politia si medicul legist pentru a solicita
constatarea medico-legală.
Orice procedură asupra cadavrului (îmbălsămare, autopsie) poate fi facută numai după 24 ore de la
declararea decesului (art 3 pct (4) lit a. c. din HG 451/ 2004)