CURSUL I.

TEHNICII DE INGRIJIRE NURSING

INTERNAREA PACIENTULUI IN SPITAL

In cadrul serviciului de primire in spital, bolnavul are primul contact la biroul de

internari (inregistrari). Intrucat acest prim contact este hotarator pentru a se castiga increderea
bolnavului, este foarte important ca tot personalul serviciului de primire sa se comporte
corespunzator, factor absolut necesar pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnav si
personalul de ingrijire.

Etape parcurse de catre bolnav in cazul internarii:

A.    Primirea si pastrarea efectelor si documentelor bolnavului.

Scop - asigurarea evidentei bolnavilor internati in spital prin inregistrarea lor la internare si la
externare pe baza documentelor personale: buletin de identitate, ultimul talon de pensie,
adeverinta de salariat (cu mentionarea nr. de zile de concediu medical pe ultimele 12 luni),
adeverinta de somaj, bilete de trimitere, bilete de internare si bilete de iesire din spital.

Timpi de executie:

- identificarea bolnavului;

-        verificarea biletului de trimitere sau internare;

-        inregistrarea datelor personale in registrul de internari-iesiri din spital

- pregatirea bolnavului pentru examenul medical;

- intocmirea si eliberarea bonului de preluare a hainelor si a altor bunuri apartinand

bolnavului;

- depozitarea hainelor la magazia de efecte, de unde vor fi preluate la iesirea din

spital, pe baza bonului primit;

- documentele de la internare se anexeaza la foaia de observatie.

B. Primirea bolnavilor internati si repartizarea lor in sectia cu paturi.

De la serviciul de internare, bolnavul va fi condus la sectia de specialitate indicata de

catre medicul care a internat bolnavul. Aici medicul sef al sectiei hotaraste salonul in care va fi
internat, tinand seama de diagnostic, stadiul bolii, gravitatea bolii, sex, etc.

Scop - primirea adecvata, calda, plina de intelegere a bolnavului diminueaza stresul suferit de
catre acesta la internare si usureaza adaptarea lui la mediul spitalicesc.

1
Timpi de executie:

- asistentul medical-sef, inregistreaza datele din buletinul de identitate pe foaia de observatie,

apoi in registrul de internari al sectiei;

- noteaza pe foaia de observatie numarul de inregistrare din registrul sectiei;

- completeaza o anexa la foaia de alimentatie;

- bolnavul va fi predat asistentului de salon, care-l va conduce in salonul indicat;

- asistentul medical ajuta bolnavul sa-si aranjeze toate obiectele personale in noptiera;

- asistentul medical va aduce la cunostinta bolnavului regulamentul de ordine interioara al

sectiei, pe care acesta il va citi;

- se va explica bolnavului ce are de facut in vederea recoltarii produselor pentru analizele de

laborator si pregatirea pentru investigatii.

C. Intocmirea condicii de evidenta, a miscarii bolnavilor in sectie

Scop - asigurarea evidentei bolnavilor internati .

Asistentul medical-sef asigura, in condica de internare-iesire a sectiei, evidenta

bolnavilor internati .

Datele totale privind numarul de paturi libere, numarul de bolnavi din sectie, sunt
comunicate zilnic biroului de internari.

Foaia de observatie se pastreaza intr-o mapa pentru fiecare salon, iar dupa iesirea
bolnavului din spital aceasta se va pastra in arhiva sectiei sau spitalului, in ordinea datei iesirii
din spital.

D. Completarea datelor generale ale foii de observatie si a documentelor de miscare ale

bolnavilor.

Foaia de observatie reprezinta dosarul pacientului pe perioada internarii sale. Ea este un

document medico-legal stiintific, constituind un instrument necesar activitatii personalului
sanitar deoarece ea sintetizeaza riguros, stiintific, datele examenului clinic, examinari paraclinice
(analize, radiografii) evolutia starii bolnavului, tratamentul.

Bolnavul poate fi internat pe baza biletului de internare sau trimitere, iar externarea sa pe
baza biletului de externare. Spitalul poate interna bolnavi si prin transfer de la alt spital sau
sectie, caz in care este necesar biletul de transfer.

2
1.4 TRANSFERUL SI EXTERNAREA PACIENTULUI

Scop - asigurarea documentelor si efectelor pentru iesirea din spital sau transferarea
bolnavului in alta sectie sau spital .

Se vor aduna toate documentele necesare pentru intocmirea epicrizei (bilantul internarii)
si pentru completarea biletului de iesire sau de transfer de catre medic.

Timpi de executie :

- pregatirea documentatiei necesare pentru medic;

- instiintarea familiei privind externarea sau transferul bolnavului;

- informarea bolnavului despre oportunitatea deciziei de externare sau transfer;

- instruirea bolnavului privind regimul dietetic si tratamentul prescris la externare;

- se noteaza externarea in condica;

- se scoate bolnavul din evidenta alimentatiei si a condicii de medicamente;

- se ajuta bolnavul sa-si primeasca hainele de la magazie contra bonului eliberat la

internare, si sa predea hainele de spital;

-        se administreaza bolnavului medicatia prescrisa pe ziua respectiva;

-        bolnavul transferat va fi insotit pana la sectia sau spitalul in care urmeaza sa fie
internat

Exista si situatii in care pacientul solicita externarea - externare la cerere -. Modalitatile

de externare sunt aceleasi cu deosebirea ca in epicriza se mentioneaza ca externarea a fost facuta
la cererea bolnavului iar bolnavul va trebui sa semneze in foaia de observatie refuzul ramanerii
in spital.

Foaia de observatie a bolnavului adult –

ANAMNEZA

Culegerea datelor este un proces continuu, in sensul ca pe tot parcursul muncii sale
asistentul medical nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota datele privitoare la fiecare
pacient in parte.

La baza examinarii bolnavului sta foaia de observatie clinica, care dupa modul cum este
intocmita, ilustreaza concret calitatea asistentei medicale.

3
 Foaia de observatie trebuie sa fie redactata corect, complet, ea fiind un document de o
deosebita valoare din punct de vedere clinic, stiintific si juridic.

Luarea unei anamneze corecte si constiincioase reprezinta primul pas pentru diagnosticul
oricarei boli.

In acest scop va trebui castigata increderea bolnavului, deoarece interogatoriul nu trebuie sa fie
protocolar si sec.

Scop - identificarea problemelor pacientului prin cunoasterea acestuia.

Obiective:

- extragerea de date obiective si subiective privind bolnavul;

- cunoasterea deficientelor pacientului;

- cunoasterea asteptarilor pacientului;

- cunoasterea propriilor resurse;

- stabilirea diagnosticului de ingrijire.

Asistentul medical are urmatoarele surse de informatii:

- sursa directa - reprezentata de bolnav;

- sursa indirecta - reprezentata de familia bolnavului, dosarul medical anterior, alte

surse secundare.

Mijloace de obtinere a informatiilor:

1. Observarea - asistentul medical trebuie sa observe cu multa atentie bolnavul, sa faca

abstractie de propriile lui preocupari, sa se concentreze asupra bolnavului si asupra a tot ce-l
inconjoara.

2. Interviul - intrevederea sau discutia cu bolnavul.

Conditiile pentru interviu:

- alegerea momentului oportun;

- interviul se bazeaza pe abilitatea asistentului medical pentru o comunicare eficace

si clara.

4
 In foaia de observatie se noteaza datele generale ale bolnavului si apoi datele specifice
fiecarui pacient in parte:

- locul de nastere si domiciliul bolnavului pot furniza indicatii pretioase pentru diagnostic
(factorii climatici scazand rezistenta organismului);

- profesiunea - se cunosc o seama de boli care se datoreaza profesiunii numite boli

profesionale;

- istoricul bolii actuale - bolnavul este rugat sa dea informatii in legatura cu factorii
patologici care l-au determinat sa se spitalizeze;

- antecedentele heredo-colaterale - se vor consemna bolile de care au suferit rudele

apropiate;

- antecedentele personale - adesea este foarte important, chiar decisiv, in stabilirea

diagnosticului, efectuarea unei anchete amanuntite a bolilor de care a suferit bolnavul;

- conditiile de viata si munca - se vor cerceta conditiile de viata de acasa, cerandu-se

informatii despre viata de familie, despre alimentatie, etc. Este foarte important sa se cerceteze
modul de comportare al bolnavului la locul de munca.

Tabagismul si etilismul figureaza ca si factori favorizanti intr-o serie de tulburari de

natura functionala sau chiar organica.

CIRCUITELE FUNCŢIONALE ALE SPITALULUI

→ Definiţie:
~ Circuitul funcţional este sensul de circulaţie în interiorul unităţii sanitare a unor materiale
şi instrumente.

→ Segmentele componente ale circuitelor funcţionale:

~ Circuit septic – sensul de circulaţie care indică introducerea germenilor patogeni
generatori de infecţii, în interiorul unităţii sanitare.
~ Circuitul aseptic – sensul de circulaţie ce asigură condiţii de protecţie împotriva
infecţiilor, în interiorul unei unităţi sanitare.

→ Circuite funcţionale în spital:

~ Circuitul de intrare şi ieşire al personalului.
~ Circuitul bolnavului.
~ Circuitul lenjeriei.
~ Circuitul alimentelor şi veselei.
~ Circuitul materialelor şi instrumentelor.
~ Circuitul de sterilizare.

5
 ~ Circuitul medicamentelor.
~ Circuitul vizitatorilor.

→ Condiţii:
~ Circuitele funcţionale nu trebuie să se întretaie.
~ Nu se încrucişează circuitul septic cu circuitul aseptic.
~ Circuitele septice sunt separate de circuitele aseptice.

DEZINFECŢIA

→ Definiţie:
~ Reprezintă distrugerea agenţilor patogeni – virusuri, bacterii, protozoare, fungi – sau condiţionat patogeno,
de pe tegumente şi obiecte din mediu extern.
→ Mijloace de dezinfecţie:
~ Mecanice:
~ Spălarea cu apă şi săpun.
▪ Lenjeria, tegumentele pacientului, mâinile personalului.
~ Îndepărtarea prafului – ştergerea cu cârpa umezită sau aspirare.
▪ Suprafaţa meselor, patul, noptierele, masa de operaţie, pardoselile.
~ Fizice:
~ Radiaţii ultraviolete.
▪ Suprafeţe – masa de operaţie, masa din sala de tratamente, patul, aerul din încăperi.
~ Căldură uscată.
▪ Lenjeria de pat şi de corp prin călcare cu fier încins.
▪ Deşeurile – de pansamente, produse anatomopatologice, seringi şi perfuzoare de unică folosinţă se
incinerează în cuptoare speciale.
~ Căldură umedă.
▪ Lenjeria, vesela, tacâmurile – se fierb 30 minute.
▪ Hainele, saltele, pernele – cu vapori de apă sub presiune.
~ Chimice:
~ Var cloros.
▪ 2% - ştergere – pavimente, pereţi.
▪ 5% - amestecuri cu produse patologice (spută, urină, fecale).
▪ 4-5% - spălare WC.
▪ 4% - submerjare 2 ore – ploscă, urinar.
▪ 1% - submerjare 2 ore lenjeria albă.
~ Cloramină.
▪ 2% - ştergere paviment, pereţi.
▪ 1% - ştergere chiuvete, băi, căzi.
▪ 1% - ştergere, spălare muşamale şi jucării din cauciuc, plastic.
▪ 0,5% - submerjarea termometrelor.
▪ 4% - spălarea plăgilor.
~ Javel.
▪ Submerjare (1-2 tb/10 litri apă) – veselă, lenjerie.
▪ Pulverizare pe suprafeţe mese, paviment, pereţi, fântâni, piscine.
~ Apă oxigennată.  3% - spălarea plăgilor.
~ Permanganat de potasiu.  2/5000 – spălarea plăgilor, mucoaselor.
~ Sodă de rufe.  1-2% - spălare, ştergere veselă, tacâmuri, duşumele.
~ Alcool.  Alcool 700 – badijonare, ştergere – tegumente, masa de operaţie, lampa scialitică.
~ Oxicianura de mercur.  1/5000 – spălarea mucoaselor.
~ Septozol. Betadine.  Badijonare tegumente, băi dezinfectante.

6
 ~ Formol.
▪ Soluţie 2% sau 10g/mmc.
▪ Submerjare, pulverizare, aerosolizare – veselă, pahare, suprafeţe de lucru, săli de operaţie, saloane,
săli de pansamente.
→ Trebuie respectat:
~ Timpul de acţiune. Temperatura de lucru.
~ Concentraţia dezinfectantului. Incompatibilităţile soluţiilor folosite.
~ Rezistenţa germenilor la anumiţi dezinfectanţi.
~ Folosirea mănuşilor de cauciuc la prepararea soluţiilor.
→ Dezinfecţia pielii:
~ Este o etapă obligatorie înaintea execuţiei unor tehnici – injecţii, puncţii, intervenţii chirurgicale.
~ Dezinfecţia se face în trepte:
~ Tehnici cu risc redus de infecţie (injecţii),
~ Tehnici cu risc mediu de infecţie (cateterisme venoase).
Tehnici cu risc mare de infecţie (operaţii, puncţii etc.).

DEZINSECŢIA

→ Definiţie:
~ Reprezintă totalitatea procedeelor de prevenire şi distrugere a insectelor care au rol în transmiterea bolilor
infecţioase – muşte, gândaci, păduchi etc.
→ Tipuri de dezinsecţie:
~ Dezinsecţia profilactică – constă în măsuri igienico-sanitare aplicate în locuinţe, subsoluri tehnice, precum
şi măsuri individuale aplicate pentru îndepărtarea insectelor.
~ Dezinsecţia de combatere – se realizează prin metode fizice, chimice şi biologice.
→ Metode fizice:
~ Îndepărtarea mecanică a insectelor prin:
o Pieptănare.
o Perierea părului.
o Scuturarea lenjeriei.
o Călcare cu fier încins.
~ Plase de sârme la ferestre.
~ Palme de muşte.
~ Ghene de gunoi cu capac.
~ Cutii de vase acoperite.
→ Procedee chimice:
~ Se utilizează substanţe chimice sub formă de pulberi, soluţii, aerosoli, gaze cu efect imediat sau remanent
una-două săptămâni sau luni, urmărind distrugerea insectelor.
→ Alte metode:
~ Golirea zilnică a noptierelor.
~ Păstrarea alimentelor în dulapuri sau frigidere.
~ Astuparea crăpăturilor, fisurilor, orificiilor din podea, pereţi, locuri de pătrundere a ţevilor etc.

DERATIZAREA

→ Definiţie:
~ Reprezintă totalitatea procedeelor folosite pentru prevenirea şi distrugerea rozătoarelor cu rol în
transmiterea bolilor infecţioase (şoareci, şobolani etc.).
→ Tipuri de deratizare:
~ Deratizarea profilactică – constă în măsuri luate încă din construcţia clădirilor pentru a preveni pătrunderea
rozătoarelor.

7
 ~ Deratizarea de combatere – constă în folosirea unor procedee mecanice (curse), chimice (substanţe raticide
ce pătrund pe cale digestivă sau inhalatorie producând moartea) şi biologice.
→ Folosirea de curse şi capcane
~ Se pregătesc cu mâna protejată cu mănuşi.
~ Nu se fac modificări timp de 7 zile în locul aplicării.
→ Procedee chimice:
~ Se utilizează substanţe chimice sub formă de pulberi – prăfuire (ANTU) în benzi late de 10-20 cm şi cu
distanţe de 30-40 cm între ele, dispuse perpendicular pe pereţii încăperii.
~ Momeli cu ANTU – 1-3 g ANTU la 100 g mălai, aşezate lângă sursa de apă.
Momeli cu Warfarină.

DEPARAZITAREA

→ Definiţie:
~ Operaţia de îndepărtare şi distrugere a insectelor parazite prezente pe om (purici, păduchi etc.).

→ Scop:
~ Îndepărtarea şi distrugerea insectelor parazite ce pot transmite îmbolnăviri, fiind vectori.

→ Depistarea paraziţilor:
~ Examinarea bolnavului la internare – în triaj.
~ Dezbrăcarea bolnavului de hainele proprii.

→ Distrugerea mecanică:
~ Se face curăţare mecanică cu pieptene foarte des şi cu soluţie de sublimat 10% în oţet cald. Se aplică pe
suprafeţele păroase care se pot scurta sau runde complet cu acordul pacientului.

→ Distrugerea chimică:
~ Se aplică pe haine prin pulverizare soluţie de cimexan – până la ud.
~ După uscare hainele sunt depozitate în saci de plastic sau în vestiare speciale.
~ Se face baie dezinfectantă cu săpun insecticid.
~ Se pot aplica insecticide de contact pe piele.
~ Operaţia mecanică trebuie repetată.
~ Se aplică un insecticid remanent acoperind capul cu capelină sau basma.

→ Observaţii:
~ Suprafeţele păroase rase se spală cu săpun insecticid.
~ Deparazitarea se repetă până la distrugerea tuturor ouălor, larvelor sau paraziţilor.
~ Este obligatorie să se aplice metode mixte – mecanică şi chimică.

STERILIZAREA – METODE DE STERILIZARE

→ Definiţie: - procesul prin de distrugere a tuturor microorganismelor vii (bacterii, viruşi, spori) de pe suprafaţă şi
din profunzimea materialelor şi instrumentelor medicale.
→ Scop:
~ Asigurarea asepsiei.
~ Prevenirea infecţiilor nosocomiale.
→ Se sterilizează:
~ Instrumentar folosit pentru investigaţii şi tratamente curente.

8
 ~ Instrumentar chirurgical.
~ Material moale (halate, câmpuri, bonete, măşti, mănuşi de aţă, sonde, mănuşi de cauciuc).
~ Instrumentar pentru injecţii şi puncţii.
~ Aparatură medicală folosită la investigarea bolnavului.
~ Instrumente din cauciuc şi material plastic.
~ Instrumentar pentru recoltări şi determinări de laborator.
~ Instrumentar stomatologic.
~ Soluţii perfuzabile şi injectabile etc.
→ Metode de sterilizare:
~ Metodele de sterilizare se aleg în funcţie de tipul de instrumente, modul de utilizare şi de recomandările
producătorului.
~ Metode fizice.
▪ Căldură:
 Căldură uscată:
- Flambarea – gâtul eprubetelor.
- Încălzire la roşu – ansa de recoltare înainte şi după utilizare.
- Etuva cu aer cald (pupinel).
 Căldură umedă:
- Fierberea – se foloseşte pentru sterilizarea sonde, canule, aţă chirurgicală.
Durata 30 minute din momentul când fierbe apa. Temperatura de sterilizare
1000C (1040C dacă se adaugă în apă bicarbonat de sodiu). Valabilitatea este de 2
ore (dacă nu s-a deschis cutia. Capacul cutiei NU ESTE STERIL!
- Autoclav.
▪ Frig – congelarea sub –180C.
▪ Radiaţii – raze ultraviolete, raze gama, raze x etc.
~ Metode chimice.
▪ Oxid de etilen – autoclav.
▪ Formaldehidă.
▪ Glutaraldehidă – imersia materialelor 10 ore. Materialele sunt sterile doar când stau în soluţie.
▪ Perasafe – soluţie activă albastră – pentru canule, catetere, instrumentar din fibre optice. Imersie 10
minute.
→ Materiale necesare:
~ Autoclav.
~ Etuvă (pupinel) – electric.
~ Fierbător electric.
~ Cutii metalice.
~ Casolete.
~ Substanţe chimice.
~ Lămpi generatoare de raze.
~ Lampă de spirt.
→ Pregătirea instrumentarului pentru sterilizare:
~ Spălarea iniţială după folosire – îndepărtează murdăria vizibilă prin spălare cu jet apă.
~ Submerjare 30 minute – soluţie dezinfectantă (Sekusept 2%)– dezinfecţie chimică.
~ Dezinfecţie termică – spălare cu maşina automată cu detergent, la 95 0C. Spălarea se poate face şi
manual cu perii şi jet de apă caldă.
~ Uscarea – esenţială pentru garantarea sterilizării.
~ Ambalarea – se face în hârtie specială pentru sterilizare – în două straturi.
 Se împachetează în hârtie instrumentarul.
 Se aşează în cutii metalice cu capac.
 Încărcarea casoletelor cu material moale se face numai 80% din capacitate pentru a
permite trecerea aerului.
~ Mănuşile de cauciuc: se spală, se usucă, se verifică, se împerechează, se pudrează cu talc, se împachetează
în câmp de tifon, se aşează în cutia metalică sau în casolete.
~ Materialul moale - bumbac: se dezinfectează 2 ore, se spală, se fierbem se usucă, se verifică, se sortează, se
împachetează, se aşează în casolete în ordinea inversă folosirii.

9
 ~ Pregătirea compreselor: se confecţionează din bumbac de dimensiuni diferite, se aşează grupat în truse în
ordinea inversă folosirii, împreună cu meşe din tifon, feşe.
~ Instrumentarul metalic: se clăteşte, se submerjează 30 minute în soluţie dezinfectantă, se spală mecanic cu
apă şi perii, se clătesc, submersie în amoniac 1% 15 minute, se clătesc, se usucă, se şterg cu alcool sau
benzină, se aşează în truse. Aşezarea în truse şi casolete se va face în ordinea inversă folosirii.
~ Endoscoapele: după folosire se şterg, se desfac, se spală mecanic cu perii, apă, detergenţi, se clătesc, se
usucă, se aşează în cutii metalice. Se asamblează în momentul folosirii. Sistemul optic şi electric se
sterilizează prin metode cu temperatură şi presiune scăzută (formol, oxid de etilen).
~ Se aplică testul de control cu data, ora, materialul sterilizat, numele persoanei care a făcut sterilizarea.

Instrumentar folosit

Clătire – jet de apă

30 minute → soluţie dezinfectantă

Spălare mecanică cu perii etc. sau maşină automată la 950C

Clătire abundentă

Submerjare 15 minute - amoniac 1%

Ştergere cu alcool sau neofalină

Uscare

Sortare şi aranjare în cutii / casolete

→ Sterilizarea la etuvă - pupinel:

~ Materiale:
▪ Instrumentar metalic. Instrumentar stomatologic.
▪ Sticlărie de laborator.
▪ Materiale pentru însămânţări bacteriologice.
~ Condiţii:
▪ 160-1800C. 60 minute. (1600C – 120 minute).
▪ Deschiderea aparatului după sterilizare se face după ce temperatura coboară la 400%.
▪ Instrumentarul stomatologice se sterilizează la 1200C – 20 minute.
~ Valabilitate – 24-48 ore (dacă nu au fost deschise trusele).

10
 ~ Se aplică testul de control cu data, ora, materialul sterilizat, numele persoanei care a făcut sterilizarea.
→ Sterilizarea la autoclav:
~ Etapele procesului de sterilizare: încălzire, evacuarea aerului, sterilizare, uscarea materialelor).
~ Materiale:
▪ Instrumentar din cauciuc sau material plastic. Mănuşi de cauciuc.
▪ Material din bumbac.
▪ Partea metalică a endoscoapelor.
▪ Instrumentar confecţionat din metal şi sticlă.
▪ Soluţii perfuzabile.
~ Condiţii:
▪ Încălzirea (purjarea) se face introducând abur în aparat la 1,5 atm cu evacuarea lui imediată – până la
presiune 0, după care se continuă sterilizarea propriu-zisă. În unele servicii de sterilizare se fac 2
purjări înaintea sterilizării.
▪ 1280C – 1,5 atm.
▪ 1330C – 2 atm.
▪ 1390C – 2,5 atm.
▪ 30-60 minute.
▪ Deschiderea aparatului după sterilizare se face după ce presiunea coboară la 0 atm.
~ Valabilitate – 24 ore (dacă nu au fost deschise trusele).
~ Se aplică testul de control cu data, ora, materialul sterilizat, numele persoanei care a făcut sterilizarea.
→ Sterilizarea la autoclav cu oxid de etilen:
~ Materiale:
▪ Materiale plastice. Catetere etc.
▪ Endoscoape.
▪ Seringi.
~ Condiţii:
▪ 600C. 4-6 ore. Sterilizarea se face numai în ambalaje speciale.
▪ Deschiderea aparatului după sterilizare se face după ce temperatura coboară la 400%.
▪ Instrumentarul stomatologice se sterilizează la 1200C – 30 minute.
~ Valabilitate – 6 luni (dacă nu au fost deschise trusele).
~ Se aplică testul de control cu data, ora, materialul sterilizat, numele persoanei care a făcut sterilizarea.
→ Sterilizarea cu formol:
~ Se sterilizează în autoclav mare sau incintă etanşă sau în etuva Janet.
~ Materiale:
▪ Aparatură specială – endoscop etc.
▪ Materiale termosensibile. Sonde, canule, catetere.
▪ Haine groase. Pat cu anexe.
▪ Saloane, săli de operaţie, săli de tratamente etc.
~ Condiţii:
▪ 4 g/m3 formol în apă la 600C.
▪ Timp de acţiune 7 ore în incinte, 4 ore în etuva Janet pentru sterilizarea sondelor urinare.
▪ Neutralizarea formolului la terminarea ciclului de sterilizare se face cu 2g amoniac / 4 g formol, după
care incinta este foarte bine aerisită.
▪ Înaintea folosirii instrumentelor vor fi clătite cu apă sterilă pentru îndepărtarea urmelor de formol care
este toxic.
~ Se aplică testul de control cu data, ora, materialul sterilizat, numele persoanei care a făcut sterilizarea.
→ Controlul sterilizării:
~ Indicatori fizici:
 Termometru.
 Manometru.
~ Indicatori chimici:
 Acid benzoic → soluţia transparentă, incoloră virează la brun în sterilizarea corectă la autoclav.
 Indicatori lichizi de culoare roşie virează spre verde în sterilizarea corectă la etuvă.
 Indicatori stripuri – bandă de hârtie imprimată chimic cu marker martor şi un marker de culoare
galbenă de virează spre culoarea markerului martor.
 Bandă adezivă test – demonstrează doar că trusa sau casoleta a trecut prin procesul de sterilizare.

11
 ~ Indicatori biologici:
 Este cea mai sigură metodă de verificare.
 Bacilul stearotermophilus – la autoclav – rămâne violet dacă sterilizarea s-a făcut corect, sau virează
spre galben dacă nu s-au atins parametrii de sterilizare.
 Bacilul subtilis – pentru sterilizarea cu căldură uscată sau cu gaz. Fiola verde nu-şi schimbă culoarea la
o sterilizare corectă, sau virează spre galben dacă nu s-au atins parametrii.
→ Indicaţii de sterilizare pentru diferite materiale şi instrumente:
~ Instrumente ce vin în contact cu ţesuturile şi sistemul vascular: implante, bisturie, ace, alte instrumente
chirurgicale sau stomatologice, accesoriile endoscoapelor.
 Autoclav.
 Etuvă.
 Oxid de etilen.
 Formol.
~ Instrumentele ce vin în contact cu mucoasele sau cu soluţii de continuitate (plăgi): endoscoape flexibile,
tuburi endoteliale, echipament pentru anestezie, termometre, căzi de baie.
 Submersie în soluţie dezinfectantă (acid peracetic etc.)
 Alcool etilic 70-90%.
 Hipoclorit de sodiu 5,25%.
~ Instrumente care vin în contact numai cu pielea intactă: stetoscoape, bazinete, suprafaţa meselor,
pavimentul.
 Iodoform.
 Soluţii clorurate.
 Timp de contact 10 minute.

12
STERILIZAREA MATERIALULUI MOALE

→ Definiţie:
~ Procedeul prin care sunt distruse toate formele rezistente de microorganisme de pe suprafaţă şi din
profunzime.
→ Material moale:
~ Material din bumbac – halate, câmpuri, bonete, măşti, mănuşi, aţă chirurgicală, feşe, comprese, meşe.
~ Mănuşi de cauciuc.
~ Instrumentar din cauciuc sau material plastic – sonde, canule.
→ Condiţii:
~ 1280C – 1,5 atm.
~ 1330C – 2 atm.
~ 1390C – 2,5 atm.
~ 30-60 minute.
~ Încălzirea (purjarea) se face introducând abur în aparat la 1,5 atm cu evacuarea lui imediată – până la
presiune 0, după care se continuă sterilizarea propriu-zisă. În unele servicii de sterilizare se fac 2 purjări
înaintea sterilizării.

Se introduc trusele în autoclav

Se închide aparatul

Se introduce abur la presiune de 1,5 atm

Se evacuează brusc aburul până scade presiunea la 0

Se continuă sterilizarea la presiunea dorită (indicată) timp corespunzător

Se evacuează aburul – presiunea scade la 0

se deschide aparatul şi se închid trusele

→ Valabilitate – 24 ore (dacă nu au fost deschise trusele).

→ Se aplică testul de control cu data, ora, materialul sterilizat, numele persoanei care a făcut sterilizarea.

13