Tehnici de Nursing Gata PDF

1
Evidenta si miscarea bolnavilor

INTERNAREA PACIENTULUI N SPITAL
n cadrul serviciului de primire n spital, bolnavul are primul contact la biroul de
internri (nregistrri). ntruct acest prim contact este hotrtor pentru a se ctiga
ncrederea bolnavului, este foarte important ca tot personalul serviciului de primire s se
comporte corespunztor, factor absolut necesar pentru asigurarea unei colaborri sincere
ntre bolnav i personalul de ngrijire.
Etape parcurse de ctre bolnav n cazul internrii:

Primirea i pstrarea efectelor i documentelor bolnavului.
Scop - asigurarea evidenei bolnavilor internai n spital prin nregistrarea lor la internare i
la externare pe baza documentelor personale: buletin de identitate, ultimul talon de pensie,
adeverin de salariat (cu menionarea nr. de zile de concediu medical pe ultimele 12 luni),
adeverin de omaj, bilete de trimitere, bilete de internare i bilete de ieire din spital.
Timpi de execuie:
- identificarea bolnavului;
- verificarea biletului de trimitere sau internare;
- nregistrarea datelor personale n registrul de internri-ieiri din spital
- pregtirea bolnavului pentru examenul medical;
- ntocmirea i eliberarea bonului de preluare a hainelor i a altor bunuri
aparinnd bolnavului;
- depoziarea hainelor la magazia de efecte, de unde vor fi preluate la ieirea din
spital, pe baza bonului primit;
- documentele de la internare se anexeaz la foaia de observaie.
B Primirea bolnavilor internai i repartizarea lor n secia cu paturi.
De la serviciul de internare, bolnavul va fi condus la secia de specialitate indicat de
ctre medicul care a internat bolnavul. Aici medicul ef al seciei hotrte salonul n care
va fi internat, innd seama de diagnostic, stadiul bolii, gravitatea bolii, sex, etc.
Scop - primirea adecvat, cald, plin de nelegere a bolnavului diminueaz stresul suferit
de ctre acesta la internare i uureaz adaptarea lui la mediul spitalicesc.
Timpi de execuie:
- asistentul medical-ef, nregistreaz datele din buletinul de identitate pe foaia de
observaie, apoi n registrul de internri al seciei;
- noteaz pe foaia de observaie numrul de nregistrare din registrul seciei;
- completeaz o anex la foaia de alimentaie;
- bolnavul va fi predat asistentului de salon, care-l va conduce n salonul indicat;
- asistentul medical ajut bolnavul -i aranjeze toate obiectele personale n noptier;
- asistentul medical va aduce la cunotin bolnavului regulamentul de ordine interioar
al seciei, pe care acesta l va citi;
- se va explica bolnavului ce are de fcut n vederea recoltrii produselor pentru
analizele de laborator i pregtirea pentru investigaii.
ntocmirea condicii de eviden, a micrii bolnavilor n secie.
Scop - asigurarea evidenei bolnavilor internai .
Asistentul medical-ef asigur, n condica de internare-ieire a seciei, evidena
bolnavilor internai .
Datele totale privind numrul de paturi libere, numrul de bolnavi din secie, sunt
comunicate zilnic biroului de internri.
Foaia de observaie se pstreaz ntr-o map pentru fiecare salon, iar dup ieirea
bolnavului din spital aceasta se va pstra n arhiva seciei sau spitalului, n ordinea datei
ieirii din spital.
Completarea datelor generale ale foii de observaie i a documentelor de micare ale

bolnavilor.
Foaia de observaie reprezint dosarul pacientului pe perioada internrii sale. Ea este
un document medico-legal tiinific, constituind un instrument necesar activitii
3
personalului sanitar deoarece ea sintetizeaz riguros, tiinific, datele examenului clinic,

examinri paraclinice (analize, radiografii) evoluia strii bolnavului, tratamentul.
Judeul
..................
Localitatea
Nr. nregistrare
Bucuresti.
CNP
Spitalul Clinic Colentina.

Secia
...............................................................
.
ntocmit de: ...............................................................

parafa medicului
FOAIE DE OBSERVAIE CLINIC GENERAL

NUMELE
PRENUMELE
..................................................................................... ..........................................................................
Data naterii: zi
lun
Domiciliul legal: judeul
Sect.
Mediul U/R
an
Sexul M/F
Grup sangvin: A/B/AB/0; Rh + / Alergic la:

..............................................................
Localitatea ...............................................
Str.
.................................................................
.....
Data internrii:
Nr. ......
ora
Reedina: judeul
Localitatea
.........................................................................
zi
lun
an
Sect.
Str.
.................................................................
.....
Data externrii:
ora
Mediul U/R
Nr. ......
zi
lun
an
Ocupaia
.................................................................................................................................... Nr. zile spitalizare
.........
..........................................
Locul de munc
........................................................................................................................
C.I / B.I. seria
Casa de asigurare judeean
Certificat natere (copil) seria
Nr.
Statut pacient: Asigurat CNAS
Nr. zile c. m. la externare .........................
Neasigurat CNAS
Transporturi
Nr.
Nr. carnet asigurat
CASAOPSNAJ
Talon pensie
Tipul internrii: urgen (1); trimitere medic de familie (2); trimitere medic specialist ambulatoriu (3);
transfer interspitalicesc (4); la cerere (5); alte (9)
Diagnosticul de trimitere:
..................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................
..............................................
Diagnosticul la internare:
...................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................
..............................................
Semntura i parafa medicului
................................................
Diagnosticul la 72 de ore: .............................. ................................ ................................ . ............................... ................................
..............................
..............................................................................................................................................................................................................
...................................................
Diagnosticul principal la externare:................................ ................................ .............................
...............................................
................................ ................................ ................................ ................................ ................................
................................ ...............................
Diagnostice secundare la externare (complicaii / comorbiditi):
1. ................................ ................................ ........................................ ............... ................. ................................
................................ .................
2. ................................ ................................ ........................................ ............... ................. ................................
................................ .................
3. ................................ ................................ ........................................ ...................... .......... ................................
................................ .................
4. ................................ ................................ ........................................ ................................ ....... .........................
................................ .................
5. ................................ ................................ ........................................ ................................ ......................... .......
................................ .................
6. ................................ ................................ ........................................ ................................ ................................
................................ .................
7. ................................ ................................ ........................................ ................................ ................................
................................ .................
8. ................................ ................................ ........................................ ................................ ................................
................................ .................
Semntura i parafa medicului ef
...............................................
Semntura i parafa medicului curant

................................................
Intervenia chirurgical principal:

.....................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................
....................................................
.......................................................................................................................................................................................
..............................................
Consimmntul pentru intervenie:
...........................................................................................................................................................................
medic operator principal
.................................................................................................................................... ........
Echipa operatorie:
medic operator II
...........................................................
medic ATI
..........................................................
medic operator III

..........................................................
asistent/
..............................................................
Data interveniei chirurgicale:
zi
luna
an
Intervenii chirurgicale concomitente (cu cea principal):

1.
..................................................................................................................................................................................
................................
Echipa operatorie:

............................................................................................................................................
medic operator II
...........................................................
medic ATI
..........................................................
medic operator III

..........................................................
asistent/
..............................................................
2.
............................................................................................................................... ...................................................
................................
............................................................................................................................................
Echipa operatorie:
medic operator II
...........................................................
medic ATI
..........................................................
medic operator III

..........................................................
asistent/
..............................................................
Alte intervenii chirurgicale:

1.
..................................................................................................................................................................................
................................
............................................................................................................................................
Echipa operatorie:
medic operator II
...........................................................
medic operator III

..........................................................
zi
luna
medic ATI
..........................................................
asistent/
..............................................................
an
2.
..................................................................................................................................................................................
................................
............................................................................................................................................
Echipa operatorie:
medic operator II
...........................................................
medic operator III

..........................................................
zi
luna
medic ATI
..........................................................
asistent/
..............................................................
an
Examen citologic .....................................................................................................

................................................................................................................
Examen extemporaneu .....................................................................................................
...................................................................................................
Examen histopatologic (biopsie pies peratorie) .....................................................................................................
...................................
Transfer ntre seciile spitalului:
Secia
Data intrrii (cu ora)
Data ieirii (cu ora)
Nr. zile spit.
Starea la externare: vindecat (1); ameliorat (2); staionar (3); agravat (4); decedat (5)
Tipul externrii: externat (1); externat la cerere (2); transfer interspitalicesc (3); decedat (4)
Deces: intraoperator (1); postoperator: 0 23 ore (2); 24 47 ore (3); > 48 ore (4)
Data i ora decesului:

zi
luna
an
ora
Diagnostic n caz de deces:
Cauza direct (imediat) .............................................................. ..............................................................
a. ..........................................
Cauza antecedent .............................................................. ....................................... .......................
b. .........................................................
I
Stri morbide iniiale:
.............................................................. ..............................................................
c. .......................................................................................................
.............................................................. ..............................................................
d. .......................................................................................................
Alte stri morbide importante .............................................................. ................................ ..............................
........................................
II
.............................................................. .....................................................................................................................
.........................................................
Diagnostic anatomo-patologic (autopsie), macroscopic:
...........................................................................................................................
.............................................................. .....................................................................................................................
.............................................................................
.............................................................. .....................................................................................................................
.............................................................................
.............................................................. .....................................................................................................................
.............................................................................
Microscopic: .............................................................. ................................................. ....................................................................
...........................................
.............................................................. .....................................................................................................................
.............................................................................
.............................................................. .....................................................................................................................
.............................................................................
.............................................................. .....................................................................................................................
.............................................................................
Codul morfologic (n caz de cancer)
Explorri funcionale:
Denumirea
1. ..............................................................
............................................................................................................
Codul
Nr.
2. ..............................................................
............................................................................................................
3. ..............................................................
............................................................................................................
4. ..............................................................
............................................................................................................
5. ..............................................................
............................................................................................................
6. ..............................................................
............................................................................................................
7. ..............................................................
............................................................................................................
8. ..............................................................
............................................................................................................
Investigaii radiologice:
Denumirea
9. ..............................................................
............................................................................................................
Codul
Nr.
10. ..............................................................
...........................................................................................................
11. ..............................................................
..........................................................................................................
12. ..............................................................
..........................................................................................................
13. ..............................................................
..........................................................................................................
14. ..............................................................
..........................................................................................................
15. ..............................................................
..........................................................................................................
16. ..............................................................
..........................................................................................................
ALTE OBSERVAII:
1
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
MOTIVELE INTERNRII:
.............................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
ANAMNEZA:
...........................................................................................................................................................................................................
................
a) Antecedente heredo-colaterale
..........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
b) Antecedente personale, fiziologice i patologice
................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
c) Condiii de via i munc
.....................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................... .................
..................................................
.......................................................................................................................................................................................... .................
..................................................
.......................................................................................................................................................................................... .................
..................................................
d) Comportamente (fumat, alcool etc.)
................................................................................................................................................. ..........................................................
..................................................
................................................................................................................................................. ..........................................................
..................................................
e) Medicaie de fond administrat naintea internrii (inclusiv preparate hormonale i imunosupresoare
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
ISTORICUL BOLII:
...........................................................................................................................................................................................................
...
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
EXAMENUL CLINIC GENERAL

.............................................................................................................................................................................
EXAMEN OBIECTIV
.........................................................................................................................................................................................................
Starea general
Talie
Greutate
......................................................................................................
.......................................
...............................
Starea de nutriie
Starea de contien
..................................................................................
............................................................................
Facies
...........................................................................................................................................................................................................
..................................
Tegumente
...........................................................................................................................................................................................................
......................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
Mucoase
...........................................................................................................................................................................................................
...........................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
Fanere
...........................................................................................................................................................................................................
.................................
esut conjunctiv-adipos
..................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................ ...........................................
..................................................
Sistem ganglionar
.............................................................................................................................................. .............................................................
.....
........................................................................................................................................................................................... ................
..................................................
........................................................................................................................................................................................... ................
..................................................
Sistem muscular
........................................................................................................................................................................... ................................
.........
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
Sistem osteo-articular
............................................................................................................................................................................................. ..........
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
APARAT RESPIRATOR
...................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
APARAT CARDIOVASCULAR
..................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
APARAT DIGESTIV
...................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
FICAT, CI BILIARE, SPLINA
10
...................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................ ...............................
..................................................
............................................................................................................................................................................ ...............................
..................................................
............................................................................................................................................................................ ...............................
..................................................
APARAT URO-GENITAL
........................................................................................................................................................ .......................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIM
.................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
...........................................................................................................................................................................................................
..................................................
EXAMEN ONCOLOGIC:
.................................................................................................................................................................................................
1. Cavitatea bucal ............................................................................... ...............................................................................
...............................................
2. Tegumente ............................................................................... ................................ ............................................................
..............................................
3. Grupe ganglioni palpabile ...............................................................................
............................................................................... ........................
4. Sn ............................................................................... ................................................................................. ............................
...............................................
5. Organe genitale feminine ...............................................................................
............................................................................... .........................
6. Citologia secreiei vaginale ...............................................................................
............................................................................... .........................
7. Prostat i Rect .......................................................................................................
............................................................................... .........................
8. Alte ...............................................................................
.................................................................................................................................. .........................
................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
ALTE EXAMENE DE SPECIALITATE
..................................................................................................................................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
EXAMENE DE LABORATOR
11
......................................................................................................................................................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
EXAMENE RADIOLOGICE (rezultate)
.................................................................................................................................................................
................................................................................................................. ...................... .........................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...................... .........................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...................... .........................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...................... .........................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...................... .........................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...................... .........................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...................... .........................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...................... .........................................................
...........................................................
EXAMENE ECOGRAFICE (rezultate)
...................................................................................................................................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
INTERVENII CHIRURGICALE (numrul interveniei chirurgicale, protocol operator):
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
12
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
EXAMENE ANATOMO-PATOLOGICE:
.............................................................................................................................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
13
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
SUSINEREA DIAGNOSTICULUI I TRATAMENTULUI:
CLINIC: ..................................................................................... ............................... ................................................
..................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
................................................................................................................. ...............................................................................
...........................................................
PARACLINIC: ....................................................................... ......................................... ......................................
...................................................
.................................................. .............................................................................
............................................................................... ............................................
................................................................................................................. ................................. ..............................................
...........................................................
................................................................................................................. ................................. ..............................................
...........................................................
................................................................................................................. ................................. ..............................................
...........................................................
................................................................................................................. ................................. ..............................................
...........................................................
................................................................................................................. ................................. ..............................................
...........................................................
................................................................................................................. ................................. ..............................................
...........................................................
................................................................................................................. ................................. ..............................................
...........................................................
EPICRIZA: ...................................................................................... .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
14
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
................................................................................................................. .................................................. .............................
...........................................................
Semntura i parafa medicului,
15
FOAIE DE TEMPERATUR ADULI
CNP
Numele.Prenumele....
AnullunaNr. foii de observaieNr. salon..Nr. pat..
Resp.
T.A.
Puls
Tem
p
Ziua
Zile de boal
3
5
3
0
16
0
41
3
0
2
5
14
0
40
2
5
2
0
12
0
39
2
0
1
5
10
0
38
1
5
1
0
80
1
0
60
D S
D S
D S
D S
D S
D S
D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
37
O
36
O
Lichide ingerate
Diurez
Scaune
Diet
16
FOAIE DE EVOLUIE I TRATAMENT

DATA
EVOLUIE
TRATAMENT
Bolnavul poate fi internat pe baza biletului de internare sau trimitere, iar

externarea sa pe baza biletului de externare. Spitalul poate interna bolnavi i prin
transfer de la alt spital sau secie, caz n care este necesar biletul de transfer.
EVALUAREA FIZIC
EXAMINAREA BOLNAVULUI
Examinarea bolnavului internat n spital este primul i cel mai important
act medical n stabilirea diagnosticului i tratamentului.
Etape :
1.Colectarea i culegerea datelor .
2.Examenul fizic propriu-zis.
3.Examinrile complementare (paraclinice) .
Odat terminat examinarea fizic, datele obinute se noteaz n foaia de
observaie.
1.Colectarea datelor.
Colectarea i culegerea datelor reprezint faza iniial a procesului de
ngrijire i ofer informaii privind pacientul n globalitatea sa, permind
asistentului medical s-i stabileasc aciunile de ngrijire .
Tipuri de informaie :
-obiective -observarea direct
-subiective - expuse de ctre pacient
-prezente - legate de boala actual
-trecute - legate de afeciuni mai vechi
Informaiile culese sunt :
a) Stabile - cuprind datele personale, caracteristicile individuale ( limb,
cultur ), date biologice (snge, alergii, protez ) .
b) Variabile - sunt culese pe parcursul procesului de ngrijire;
ex: modificri ale T.A, pulsului, a numrului de respiraii, diureza, apetitul,
nivelul i caracteristicile durerii, reacii la tratament,date legate de condiiile
sociale (anxietate, stres, depresie, capacitatea de comunicare ).
17
Sursa de informaie este att direct (pacientul ) ct i indirect

(familia,foaia de observaie, membrii echipei de salvare ).
Mijloace de obinere a informaiei:
1.Observarea - elementul primordial,procesul mintal activ,filtrat prin
mecanismele senzoriale de percepie i emotivitate ale asistentului medical .
n acest proces sunt implicate o serie de simuri cum ar fi:
-vederea - pentru obinerea de informaii din exterior
-auzul - perceperea vocii (intens,slab),zgomotelor respiratorii,btilor
cardiace
-simul tactil -palparea anumitor pri ale corpului
-mirosul - evaluarea gradului de curenie, decelarea de infecii.
2.Interviul -reprezint discuia cu pacientul .
Pentru obinerea de informaii interviul trebuie s se desfoare la
momentul potrivit, fiind necesar o atitudine de respect,acceptare, empatie fa
de pacient .
2.Examenul fizic.
Tehnici de examinare:
a)Inspecia - ncepe din momentul ptrunderii pacientului n cabinet i
const n urmrirea acestuia n ansamblu, apoi detailat pentru a surprinde fiecare
semn, manifestare,atitudine, zgomote sugestive pentru o stare patologic .
Inspecia permite aprecierea :
-strii de nutriie
-modificrii culorii tegumentelor
-modificrii aspectului morfologic normal
-aspectului feei
-poziiei pacientului
-staturii i tipului constituional
b)Palparea -utilizeaz simul tactil al examinatorului, care ncearc cu
blndee, prin palparea tegumentului, s perceap cu ajutorul minilor,
modificri de volum,form i consisten ale diferitelor esuturi i organe .
Se urmrete :
- senzaia de neted - rugos
-palparea ganglionilor superficiali
-date despre prezena edemelor
-senzaia de cald - rece
-senzaia de uscat - umed
-reacia pacientului
Ex:Hiperestezie - sensibilitatea este accentuat
18
Hipoestezie - sensibilitatea este diminuat.

Anestezie - sensibilitatea este absent
Palparea poate fi :
-superficial - prin atingere uoar se apreciaz esutul celular
subcutanat,starea tegumentului, esutul muscular.
-profund - se apreciaz
consistena,volumul,sensibilitatea,mobilitatea organelor profunde (ficat,
splin),diferite formaiuni tumorale .
1 hipocondru drept i stng;

2 flanc drept i stng;
3 fose iliace dreapt i stng;
4 epigastru;
5 zona ombilical;
6 hipogastru.
Se apreciaz de asemenea punctele dureroase abdominal:
-fosa iliac dreapt -punctul dureros apendicular
-hipocondrul drept -afeciuni hepatice
-flancul drept i stng -afeciuni renale
-epigastru -afeciuni ale stomacului
-hipocondrul stng - afeciuni splenice
-hipogastru -afeciuni ale aparatului urinar
-fosa iliac stng - afeciuni ale colonului descendent i afeciuni
ale rectului
c)Percuia - reprezint lovirea repetat cu ajutorul degetelor
examinatorului, fie direct la nivelul tegumentelor pacientului, fie prin
interpunerea celeilalte mini a examinatorului ntre tegument i degetul percutor.
Se urmrete cu atenie sonoritatea zgomotului rezultat .Este utilizat la
evaluarea naturii coninutului dintr-o cavitate ( lichid, gaz, solid )sau aprecierea
strii unui organ necavitar (parenchimatos) .
d)Auscultaia - este utilizat la perceperea anumitor zgomote fiziologice
sau patologice produse de diferite organe n funciune .n acest caz se utilizeaz
stetoscopul cu ajutorul cruia se pot asculta :
-plmnii
-cordul - zgomote cardiace -ritmice sau aritmice
- tahicardie sau bradicardie
-abdomenul - zgomote date de peristaltismul intestinal
-artere - pentru evidenierea circulaiei sngelui i msurarea pulsului
19
3.Examinarea propriu-zis
Scop - crearea unui climat favorabil ntre pacient i medic,obinndu-se
cooperarea lui activ pentru reuita i operativitatea examinrilor,precum i n
vederea stabilirii diagnosticului i a tratamentului.
Examinarea se face att n poziia culcat -clinostatism-ct i n picioare ortostatism -.Pentru a realiza o bun observare i examinare,este recomandat ca
asistentul medical s stea n partea dreapt sau n faa pacientului.
Etape :
a)pregtirea materialelor i instrumentelor necesare
-termometru,tensiometru,stetoscop,ciocan de reflexe,cntar cu
pediometru,mnui sterile pentru tueu vaginal i rectal.
-verificarea funcionalitii lor
b)pregtirea fizic i psihic a pacientului
-se anun pacientul i i se explic necesitatea examinrii
-se msoar temperatura corpului, greutatea, nlimea, se msoar i se
noteaz TA, pulsul, respiraia
-se ajut pacientul s se dezbrace pe regiuni ,acoperindu-se ulterior
regiunea examinat
-se ajut pacientul s se aeze n poziiile indicate de medic.
c)participarea la examinarea clinic
-se servete medicul cu instrumentele necesare
- se asigur o iluminare corespunztoare
-se noteaz toate indicaiile i prescripiile medicului: medicamente,
doze,orarul,calea de administrare,alimentaia ,gradul de hidratare ,examenele de
laborator ce trebuie efectuate.
d)efectuarea tehnicilor de ngrijire recomandate de medic
-recoltarea produselor biologice sau patologice pentru examenele de
laborator
-aplicarea primelor msuri terapeutice de urgen dac situaia o
cere.
Examinarea fizic parcurge urmtoarele etape:
1.Examinarea general
2.Examinarea pe aparate i sisteme
Iniial se examineaz extremitatea cefalic (gt, fa, craniu ), apoi
toracele, abdomenul, membrele i se termin cu efectuarea tueului vaginal i
rectal.
1.Examinarea general.
Examinarea general d informaii despre :
-statura i tipul constituional
-mersul pacientului, tremurul
-starea de nutriie
-facies
-modificri ale coloraiei normale a tegumentelor
20
-modificri ale aspectului morfologic normal

-atitudinea i poziia bolnavului
1.Statura i tipul constituional.
Clasificare :
a)NORMOASTENIC -proporii normale ale corpului
b)ASTENIC (longilin) -predomin dimensiunile verticale(gt lung,torace
alungit,esut adipos i muscular redus).Ex:n ulcer gastroduodenal
,schizofrenie,etc.
c)HIPERSTENIC (picnic) - predomin dimensiunile transversale cu

predispoziie la obezitate, gut, diabet,cardiopatii ischemice, diverse psihoze.
MERSUL
21
-poate fi
-EBRIOS -mers cltinat ntlnit la alcoolici, afeciuni ale cerebelului
- "COSIT "- apare n hemiplegii
- LEGNAT -apare n afeciuni cerebeloase, luxaii congenitale de old
TREMURUL -poate aprea n repaus n
- Parkinson,
- alcoolism,
- nevroze,
- hipertiroidism.
2.Msurarea greutii i nlimii
Scop -aprecierea strii de nutriie
-stabilirea necesitilor valorice
-stabilirea dozei terapeutice de medicamente
Este indicat la toi pacienii cu excepia cazurilor unde mobilizarea activ
este contraindicat: pacienii cu infarct miocardic, tromboflebite,hemoragii,stri
de oc,traumatisme .
Materiale necesare :
-cntar antropometric
-taliometru
Pregtirea fizic i psihic:

-pacientul se anun s nu mnnce,s-i goleasc vezica urinar
-se solicit pacientul s se descale
-se fixeaz taliometrul
Modaliti de execuie
Pacientul adinamic va fi aezat pe scaunul cntarului i apoi cntrit iar
pacienii imobilizai se cntresc cu patul balan.
22
Cntrirea copilului mic d informaii privind creterea i starea de

nutriie pe baza creia se stabilete cantitatea de lapte supt att nainte ct i
dup alimentaie.
nlimea se msoar cu banda metric prin msurarea distanei de la
vertex la sol.
3.Starea de nutriie
Scop - aprecierea esutului adipos subcutanat i muscular.
Tulburri ale strii de nutriie sunt date de:
a)OBEZITATE -reprezint dezvoltarea excesiv a esutului adipos
Formule de apreciere a obezitii:

-formula Broca - greutatea ideal se determin prin formula
G.I.=Talia(cm) -100
-indicele Quetelet -reprezint raportul dintre greutate ( kg ) i nlime (m)
Valori normale - G/I = 27 - la brbai
- G/I = 25 - la femei
Clasificarea obezitii :
n funcie de procentul cu care este depit greutatea ideal :
-gradul I - depirea G.I. cu 10 %
-gradul II - depirea G.I. cu 20 %
-gradul III - depirea G.I. cu 30 %
n funcie de locul de acumulare al grsimii:
-ANDROID -acumularea grsimiii n jumtatea superioar a
corpului i regiunea cervical n contrast cu extremitile.
23
-GINOID -acumularea grsimii preponderent n jumtatea

inferioar a corpului i la rdcina extremitilor.
Cauzele obezitii sunt :
-supraalimentaia
-hipotiroidism
-lipodistrofiile -tip particular de obezitate n care grsimea se
acumuleaz masiv n jumtatea inferioar a corpului (STEATOPIGIE).
b)EMACIEREA -este caracterizat prin dispariia paniculului
adipos,greutatea corporal scznd cu mai mult de 20 % din G.I.
c)CAEXIA -este o form extrem a emacierii n care apare atrofierea
musculaturii cu apariia unor edeme moi la nivelul gambelor i piciorului numite
-edeme de foame-. n acest caz pielea se zbrcete,i pierde elasticitatea,apare
paloarea,pulsul i tensiunea arterial scad .
4)Faciesul -reprezint expresia caracteristic,de pe faa pacientului,a unei

afeciuni sau sufe-rine.Exemple de facies :
-n hipertiroidie - este caracterizat prin exoftalmie bilateral (ochi
ieii din orbite) cu fanta palpebral lrgit,clipit rar,privire
strlucitoare,expresie de sperietur.
-ulceros - caracterizat prin accentuarea anurilor nazo-labiale
-n stenoza mitral (afeciune a valvei mitrale ) - caracterizat prin
cianoza regiunii malare (pomeii obrajilor ),a buzelor,aspect comparat cu "fardul
unei ppui".
-n boala Cushing (afeciune a glandelor suprarenale ) - caracterizat
printr-o fa rotund,cu aspect de lun plin,nsoit de hirsutism (creterea
prului n exces ).
-palid - apare n anemii
-pletoric -apare n general la obezi i este caracterizat printr-o
culoare roie aprins.
-vultuos -caracterizat prin roeaa pomeilor, uni sau bilateral, i a
frunii.Apare n stri febrile, pneumonii.
24
-n hipotiroidie -apare un aspect de facies buhit cu

pleoapele,buzele i nasul infiltrate,cu dispariia pilozitii n treimea extern a
sprncenelor i fanta palpebral ngustat.
-hipocratic - facies palid,cenuiu cu ochii nfundai n orbite,buze
uscate,crpate.Apare n infecii grave cum ar fi stadiul terminal al peritonitei
acute .
-n paralizia de nerv facial exist dou tipuri de facies n funcie de

zona unde s-a instalat paralizia :
-de tip periferic - facies caracterizat prin devierea comisurii
bucale de partea opus paraliziei,apariia paraliziei muchiului orbicular cu fanta
palpebral lrgit(ochiul permanent deschis cu imposibilitatea ncreirii frunii )
-de tip central -caracterizat prin lipsa semnelor oculare i
frontale i apariia parezei orbicularului buzelor cu tergerea anului nazolabial.
-cu venectazii (dilataii superficiale ) -apare n alcoolismul cronic,
boli cardiace.
5)Modificarea coloraiei normale a tegumentului
-paloarea -sugereaz anemii care pot aprea n hemoragii mari sau
boli cronice ndelungate (cancer,T.B.C.)
-icteric - culoare galben ce apare n afeciuni hepatobiliare,sanguine,anemii hemolitice.
-cianoza unei extremiti (nvineirea) - semnific tulburri de
irigaie sanguin prin obstrucia parial a unei vene -tromboflebita.Apare n
infecii gangrenoase.
25
-coloraia roie limitat a tegumentelor - apare n inflamaii,

alergii,intoxicaii alimentare.
-dilatarea reelei venoase superficiale- apare n suferine ale venelor
la nivelul membrului inferior-varice hidrostatice- ,ale organelor profunde
(ciroze hepatice ),la nivelul rectului -hemoroizi-.
6)Modificri ale aspectului morfologic normal
Sunt reprezentate de deformri ale unor anumite zone ale corpului date de
traumatisme ( fracturi, luxaii, hematoame ), apar n cazul inflamaiilor (abcese )
sau n cazul tumorilor (benigne sau maligne ).
7)Atitudinea i poziia pacientului
Meninerea independenei micrii corpului i a unei posturi corecte
depind de integritatea i buna funcionare a aparatului locomotor, a sistemului
nervos i a aparatului vestibular.
Tipuri de micri:
- abducie micarea de ndeprtare de axul median al corpului
- adducie micarea de apropiere de axul median al corpului
- flexie apropierea a dou segmente nvecinate
- extensie ndepartarea a dou segmente nvecinate
- rotaie micare realizat n jurul axului care trece prin lungul
segmentului care se deplaseaz
- pronaie rotaia minii astfel nct palma privete posterior (n poziia
vertical a corpului) sau n jos (cnd braele sunt orizontale), iar la picior planta
privete lateral, marginea
extern fiind ridicat
- supinaie rotaia minii astfel nct palma privete anterior sau n sus,
iar la picior planta va privi medial, marginea intern fiind ridicat
26
- circumducie micare complex, care include flexia, extensia, abducia

i le asociaz cu rotaia
- active executate de ctre pacient
27
- pasive micri ale articulaiilor, executate de ctre o alt persoan

Contraciile musculare:
- izometrice lungimea muchiului rmne constant, modificndu-se doar
tonusul tonusul
- izotonice se modific lungimea muchiului la tonus constant
Poziia pacientului poate fi :
a)activ - cnd pacientul se mic singur
b)pasiv - cnd pacientul nu poate s-i modifice singur poziia
c)forat -poziie ce poate fi impus ca mijloc de tratament sau
impus de boal.
Ex:- colic renal - pacientul este agitat,nu-i gsete locul
- colici abdominale -pacientul st n decubit ventral, uor ncovoiat
- tetanos -poziia OPISTOTONUS-adic coloana vertebral a pacientului se
afl n extensie maxim.
- meningit - poziia "coco de puc " -n decubit lateral cu extensia capului
i flexia coapselor i gambelor .
Poziiile pacientului n pat pot fi :
a)DECUBIT DORSAL
-este poziia culcat pe spate cu faa n sus.Este cea mai relaxant poziie
care previne contractarea muchilor abdominali.Se adopt :
-fr pern dup puncia lombar sau n afeciuni ale coloanei
vertebrale
-cu o pern subire dup anemii posthemoragice i unele afeciuni
ale sistemului nervos central
-cu dou perne la pacienii slbii,adinamici i la operai.
Poziia decubit dorsal cu genunchii ndoii se numete poziia Fowler.
b)SEMIEZND - este poziia n care toracele formeaz cu linia
orizontal un unghi de 340 -500 Este indicat la pacieni cu tulburri respiratorii
(dispnee, crize de astm bronic), afeciuni cardiace, vrstnici, n perioada de
convalescen, operai, dar este interzis la pacienii comatoi sau cu tulburri de
deglutiie.
Poziia este realizat cu un numr mai mare de perne, somier
articulat,rezemtor mobil.
c)EZND -poate fi : -n pat -trunchiul formeaz cu membrele
inferioare un unghi drept,pacientul are coapsele flectate pe bazin iar gambele
sunt n semiflexie pe coapse.Are aceai indicaii ca i poziia semieznd
-n fotoliu - permite examinarea prii superioare
a corpului.
28
d)DECUBIT LATERAL - este poziia culcat pe spate cu capul sprijinit pe

o singur pern cu membrele flectate uor sau membrul inferior care e n contact
cu suprafaa patului e ntins iar cellalt ndoit , cu spatele sprijinit cu o pern sul
sau rezemtoare special .
- se poate realiza fie pe partea dreapt fie pe
partea stnga .
Este indicat dup intervenii chirurgicale intratoracice i renale,n
meningite, pleurezii,n cazul drenajului cavitii pleurale,ct i n timpul
administrrii supozioarelor,efecturii clismelor,schimbarii lenjeriei, efecturii
toaletei, msurrii temperaturii rectale,pentru efectuarea punciei lombare,n
cursul sondajului duodenal,etc.
Pentru a mpiedica apariia escarelor, ntre genunchi i maleole se introduc
inele de vat.Vrstnicii i pacienii adinamici vor fi ntori la intervale regulate
de 1, 2, 3 ore pentru a preveni complicaiile .
e) DECLIV (TRENDELENBURG) - este o poziie de decubit dorsal cu
capul mai jos dect restul corpului . Se realizeaz prin ridicarea extremitii
distale a patului,iar pentru evitarea alunecrii pacientul va fi fixat n chingi sau
rezemtoare speciale de umr.
Este indicat n: anemii acute grave, pentru oprirea hemoragiilor
membrelor inferioare i organelor genitale feminine dup intervenii
ginecologice, dup rahianestezie,pentru drenaj postural (favorizeaz drenarea
secreiilor), n cazul sincopelor din cursul anesteziei generale.
f)PROCLIV - (Trendelenburg inversat) -este indicat pentru extensia
coloanei vertebrale cervicale ca tratament ortopedic .
g)DECUBIT VENTRAL este poziia culcat pe abdomen cu capul ntr-o
parte pe o pern subire,membrele superioare aezate la stnga i la dreapta
capului i palmele pe suprafaa patului cu degetele n extensie .Sub glezne se
pune o,pern cilindric iar sub torace i abdomen se pot aeza perne moi i
subiri .
Este indicat la pacieni comatoi (incontieni),n caz de escare,pentru
drenarea unor colecii purulente,paralizii a unor grupuri musculare,hemiplegie i
nu este posibil fr pern pentru anumite boli cardiace i pulmonare.
Este poziia de noapte pentru sugari i copii.
h)GINECOLOGIC - este poziia de decubit dorsal cu genunchii ndoii
i coapsele ndeprtate .Se realizeaz n pat, pe masa de examinare sau pe masa
ginecologic care are un sprijinitor pentru membrele inferioare iar sub placa de
ezut are o tvi mobil.
Este indicat n examinri ginecologice i obstetricale,pentru examinri
ale rectului (tueul rectal ), n rectoscopie i faciliteaz introducerea valvelor.
Examinrile se fac dup golirea vezicii urinare i rectului.Deoarece este o
poziie jenant,pacienta trebuie s fie meninut acoperit n timpul examinrii.
29
i)GENUPECTORAL - este poziia n care pacientul este aezat pe

genunchii uor ndeprtai, cu trunchiul aplecat nainte,pieptul atingnd planul
orizontal.
Este indicat n cazul tueului rectal i rectoscopie i contraindicat la
artrite i alte deformri articulare.
Pozitiile pacientului in pat
Tipul de pozitie
Decubit dorsal
Caracteristici si
manopere prin
care se realizeaza
-
culcat pe spate cu
fata in sus
fara perna
cu perna
Afectiunile/situ
atiile care o
impun
-
Decubit dorsal
cu 2 perne
Pozitia Fowler
Pozitie semisezind
Pozitie sezind
In pat
-
culcat pe spate
toracele formeaza
cu linia orizontala
un unghi de 30450
se realizeaza cu
un numar mai
mare de perne, cu
rezemator mobil,
cu somiera
articulata
ca pacientul sa nu
alunece se aseaza
sub regiunea
poplitee i perna
indoita sau un sul
din patura invelit
intr-un cearceaf
rasucit la
extremitati si
introdus sub
saltea
sub talpi se
aseaza un
sprijinitor
trunchiul formeaza
cu membrele
inferioare un
unghi drept
pacientul are
coapsele flectate
pe bazin si
gambele sunt in
semiflexie pe
coapse
genunchii sunt
astfel ridicati
dupa punctie
lombara
unele
afectiuni ale
coloanei
vertebrale
anemii posthemoragice
unele
afectiuni
cerebrale
pacienti
slabiti
adinamici
operati
Zonele ce pot
fi explorate
-
capul
gitul
toracele
anterior
plaminii
sinii
inima
abdomen
extremitati
zonele de
palpare a
pulsului
afectiuni
cardiace si
pumonare
perioade de
convalescent
e
unele
categorii de
operatii
pacinti in
virsta
in primul
ajutor dat
pacientilor cu
tulburari
respiratorii
Pacienti
in stare
grava
dispneici in
caz de
pneumonii
intinse
insuficienta
cardiaca
in perioada
acceselor de
astm bronsic
virstnici
Observatii
Este pozitia cea mai
relaxanta in mod
normal, previne
contractarea
muschilor
abdominali.
Este mai confortabila
cu genunchii indoiti
pozitia Fowler.
Aceasta pozitie
mentinuta timp
indelungat poate
cauza dureri lombare
Mentinerea
indelungata a pozitiei
necesita masuri de
prevenire a escarelor
colaci de cauciuc
sub regiunea fesiera
si altor complicatii.
Pozitia este interzisa
pacientilor cu
tulburari de
deglutitie, comatosi
cap
git
spate
torace
posterior
plamini
sini
axila
inima
extremitati
superioare
In vederea
examinarii
pacientului pozitia
sezind realizeaza
expansiunea
completa a plaminilor
si permite o mai
buna examinare a
partii superioare a
corpului.
Pacientii slabiti din
punct de vedere fizic
ar putea sa nu poata
30
Decubit lateral
Pozitia se realizeaza
prin ridicarea
partii cefalice a
somierei articulare
cu sprijinitorul de
perne
sau se vor pune 45 perne asezate in
trepte, capul se va
sprijini cu o perna
mica
sub bratele
pacientului se
poate aseza cite o
perna , pentru a
impiedica
alunecarea , se
procedeaza la fel
ca si in cazul
pozitiei semisezind
In fotoliu
- pacientul este asezat
confortabil, trebuie bine
imbracat si acoperit in
patura
Poate fi drept sau sting
culcat pe o parte
capul srpijinit pe o
singura perna
membrele
inferioare flectate
usor
sau membrul
inferior care este
in contact cu patul
intins iar celelalt
indoit
spatele srijinit cu
o perna sau un sul
dupa
anumite
interventii
chirurgicale
pleurezii
meningite
dupa
interventii
intratoracice
dupa
interventii
renale
in cazul
drenajului
cavitatii
pleurale
in cursul
efectuarii
toaletei
administrarii
clismelor si
supozitoarelo
r
masurarii
temperaturii
pe cale
rectala
pentru
punctia
lombara
in cursul
sondajului
duodenal
drenajul
postural
pe masa de
operatie in
cazul
sincopelor
din cursul
anesteziei
generale
in anemii
acute
pentru
autotransfuzii
pentru
oprirea
hemoragiilor
membrelor
Pozitie decliva
trendelenburg
decubit dorsal ,
eventual lateral cu
capul mai jos decit
restul corpului
se realizeaza prin
ridicarea
extremitatiilor
distale ale patului
diferenta dintre
cele doua
extremitati ale
patului poate varia
de la 10 la 60 cm
sub capul
pacientului se
sta in aceasta pozitie,

ei vor fi asezati in
decubit dorsal cu
extremitatea afalica
ridicata.
Pacientii cu
insuficienta cardiaca
in cursul acceselor de
dispnee nocturna se
aseaza de mai multe
ori la marginea
patului cu picioarele
atirnate sub talpi se
pune un taburet
inima in
d.l.s.
pozitia este
ideala
pentru a
auzi
murmurul cu
sonor redus
Pentru a impiedica
aparitia escarelor
Virstnicii adinamici
vor fi intorsi la
intervale regulate
pentru prevenirea
complicatiilor
Daca pacientul are un
membru inferior
paralizat, fracturat,
dureros, operat
acesta va fi mentinut
in cursul manoperei
de intoarcere de
catre asistenta si
asezat pe un suport
pregatit prealabil
Favorizeaza o buna
circulatie pentru
centrii vitali
In decubit lateral se
aseaza atunci cind
este pericol de
aspiratie a secretilor
31
poate pune o
perna subtire
pentru evitarea
alunecarii
pacientul este
fixat in chingi sau
rezematoare
speciale de umar
Pozitie procliva
trendelenburg invers
Oblica cu capul
mai sus
Decubit ventral
Culcat pe
abdomen
Cu capul intr-o
parte pe o perna
subtire
Membrele
superioare asezate
la stinga si la
dreapta capului
Cu fata palmara
pe suprafata
patului
Cu degetele in
extensie
Sub glezne o
perna cilindrica
Sub torace si
abdomen se pot
aseza perne
subtiri moi
d.d.
genunchii indoiti
coapsele
indepartate
se poate realiza in
pat, pe masa de
axaminare, pe
masa ginecologica
Pozitie ginecologica
inferioare si a
organelor
genitale
feminine
dupa
interventii
ginecologice
dupa
rahianestezie
pentu a
favoriza
drenajul
secretiilor din
caile
respiratorii
superioare
Pentru
extensia
coloanei
cervicale
tratament
ortopedic
In paralizia
unor grupuri
musculare
hemiplegie Paralizie care
afecteaza o
jumatate
(stanga sau
dreapta) a
corpului
Escare extinse
Drenarea unor
colectii
purulente
Inconstienti
pentru
examene
ginecologce
si
obstetricale
faciliteaza
introducerea
speculului
vaginal
valve
pentru
examineri
rectale
organele
genitale
feminine
Pozitie genupectorala
pacientul asezat
pe genunchi,
acestia fiind usor
indepartati
aplecat inainte
pieptul atinge
planul orizontal
Zona rectala
este pozitia
de noapte
pentru
sugari si
copii mici
nu este
posibila fara
perna
pentru
anumite boli
cardiace si
pulmonare
examinarea
se face dupa
golirea
vezicii
urinare si a
rectului
pozitie
jenanta si
inconfortabil
a
nu se
prelungeste
prea mult
examinarea
pacienta
trebuie
mentinuta
bine
acoperita
Este o
pozitie
jenanta
inconfortabil
a
Pacientii cu
artrita sau
alte
deformari
articulare nu
32
o vor putea
practica
EVALUAREA TEGUMENTELOR
Tegumentul ndeplinete o serie de funcii dintre care :
-apr organismul mpotriva agenilor patogeni
-n excreie -eliminarea produilor de secreie
-n termoreglare
-apr organismul mpotriva radiaiilor (ultraviolete ) prin pigmenii
melanici
-recepioneaz senzaiile termice, tactile i dureroase
-particip la absorbie ( medicamente )
-particip la respiraie
Pielea trebuie meninut curat, ngrijit i sntoas pentru a ndeplini
aceste funcii ( una din cele 14 nevoi ).Factorii care influeneaz aceast nevoie
sunt:
a) factori biologici - vrsta - copil i vrstnic - pielea este mai sensibil
- temperatura mediului ambiant ( transpiraia )
-exerciiile fizice -pun sngele n micare i elimin
toxinele prin piele
-alimentaia - ingestia unei cantiti mai mari de
lichide mrete elasticitatea pielii
b) factori psihologici -emoiile cresc transpiraia
-educaia determin nivelul de igien
c) factori sociologici - cultura
- curentul social -obiceiuri de igien i curenie dup mod ( coafuri, produse
cosmetice )
- organizarea social - obiceiuri de igien n funcie de condiiile material
Alterarea tegumentelor poate fi produs n cazul prezenei unor leziuni
tegumentare cauzate de scderea circulaiei sngelui n zonele de presiune,
datorit iritaiei produs de mbrcminte sau prin acumulare de
murdrie,traumatisme,infecii,etc.
Aceste alterri se manifest prin:
1) Prurit (mncrimea ) - n alergii, intoxicaii
2)Modificri de culoare
- pielea palid n anemii sau n stri de oc
- culoarea roz la bolnavii intoxicai cu monoxid de carbon
- eritemul (roeaa) dat de vasodilataie
3)Leziuni elementare la nivelul tegumentului
a) macula - pat determinat de schimbarea culorii tegumentului pe o
zon limitat
33
b) papula - o leziune caracterizat printr-o ridictur circumscris i

solid la suprafaa pielii, fie infiltraiei seroase (cu lichid) n cazul edemului
local
c) vezicula - o ridictur a epidermului, rotund, de mici dimensiuni

(d < 0,5 cm) plin cu lichid clar i nsoit frecvent de prurit i durere
d) flictena - o vezicul cu d > 0,5 cm
34
e) pustula - este un abces minuscul la suprafaa pielii, localizat de

regul la rdcina firului de pr, determinnd leziuni de foliculit
f) crusta - este o leziune secundar produs prin uscarea unor

seroziti provenite dintr-o ulceraie (flictene sau vezicule)
35
g) descuamaia (scoama) - desprinderea celulelor cornoase

superficiale din epiderm i poate fi lamelar sau n lambouri
4)Fisura - reprezint o ntrerupere liniar a continuitii

tegumentului
5)Escoriaiile -o pierdere de substan superficial aprut n urma

unui traumatism (julitur), apare i dup prurit
6)Acneea - este o pustul determinat de un agent patogen specific
36
7)Furunculul - infecia specific foliculului pilosebaceu

determinat de stafilococul auriu
8)Intertrigo - o micoz (ciuperc) cutanat la nivelul plicilor i

interdigital, caracterizat prin eritem, prurit i secreie albicioas obinut
prin macerarea epidermei cornoase cu fisurarea fundului pliului
9)Escare - distrugere a esutului datorat unui deficit de nutriie

local,determinat de leziuni vasculare sau prin compresie continu
37
10)Edemul - o acumulare de lichid seros n esuturi
11)Albinismul - depigmentarea difuz (peste tot), tegumentele sunt

alb-rozate, irisul are o culoare roz-rou,prul este blond, subire, mat
12)Vitiligo - se caracterizeaz prin pete acromice nconjurate de o

zon hiperpigmentat
38
13)Leziuni vasculare cutanate

a) varicele - dilatri permanente ale venelor superficiale
asociate cu insuficien a valvelor peretelui venos
b) hemoroizii - dilatri ale plexurilor venoase anale i rectale

cu apariia proceselor inflamatorii i trombotice
c) angiomul - o tumor benign a pielii rezultat din

proliferarea i aglomerarea local a unor mici vase de snge dilatate (arteriole)
39
d)peteiile - pete vasculare determinate de hemoragiile

capilarelor din piele
e)echimozele - hemoragii produse de ruperea vaselor

subcutanate
Examinarea pe aparate i sisteme

EXAMINAREA EXTERMITII CEFALICE
1. PRUL
Pilozitatea poate fi normal cnd se afl sub control endocrin i anume
hormonii androgeni testiculari i mai puin de hormonii estrogeni produi de
ovare i hormonii tiroidieni.
Modificri ale pilozitii :
a) pilozitate de tip feminin la brbai -n ciroza hepatic
b) prul blond sau rocat - frecvent fac alergii
c) ncrunirea trzie - n cancer
d) hipertricoza (hirsutism)- excesul de pr care apare n afeciuni ale
glandei suprarenale
e) alopecia - lipsa parial.sau total a prului (chelia) poate fi
constituional sau poate aprea n infecii grave, n hipertiroidie, sau n
intoxicaii cu taliu
40
f) prul friabil (subire) - n hipovitaminoz, anemii feriprive (prin lipsa de

fier)
2.PIELEA CAPULUI (scalpul)
Poate s prezinte leziuni elementare patologice,consecin a carenelor n
curenie, prul gras, murdar sau a pediculozei (pduchi)
3.UNGHIILE
Modificri de form :
a) unghii hipocratice ("n sticl de ceasornic") apar n afeciuni cardiace, n
cancer pulmonar
b) coilonichia - apariia unei concaviti transversale asociat cu subierea i
fragilitatea unghiei, apare n carena de fier, vitamina B6 i vitamina E
c) onicogrifoza - o curbur accentuat a unghiei i apare la nivelul halucelui n
general la vrstnici
Modificri de consisten i culoare :
a) unghii subiate - apar n afeciuni hepatice i endocrine
b) unghii cu striaii i straturi transversale - apar n infecii grave, n tetanos, la
denutrii
4.OCHII
I. Aspectul globului ocular
Exoftalmia - ochii sunt ieii din orbite
- apare n hipertiroidism, tumori i inflamaii
retrooculare
Endoftalmia - ochii sunt nfundai n orbite
- apare n infecii grave
II. Aspectul pupilei
Midriaz - se caracterizeaz printr-o pupil mrit
- apare la ocai, muribunzi, intoxicaia cu atropin
Mioz - caracterizat prin micorarea pupilei
III. Aspectul fantei palpebrale
a) mrit n hipertiroidism
b)micorat n hipotiroidism
IV. Pleoapele - pot prezenta diferite leziuni determinate de infecii,
traumatisme sau angioame.
V. Mobilitatea globului ocular
VI. Acuitatea vizual
VII. Capacitatea de a distinge culorile
VIII. Modificri de culoare ( la nivelul sclerei)
- apare o culoare galben n icter i anemii
5.URECHILE
I. Acuitatea auditiv
II. Leziuni la nivelul lobului urechii sau conductului auditiv extern
III. Sensibilitatea local la atingere
IV. Prezena de lichide patologice de tipul:
41
- puroi, hemoragie (otoragie), otoliqvoree-scurgerea lichidului

cefalorahidian (traumatisme craniocerebrale).
V. Corpuri strine intraauricular.
6. NASUL I SINUSURILE
Nasul poate prezenta:
a) sensibilitatea local la atingere
b) diferite leziuni determinate de infecii, traumatisme
c) mobilitate anormal a piramidei nazale
d) permeabilitatea orificiilor nazale
e) prezena de - secreii nazale
- hemoragie nazal = epistaxis
- linoriqvoree scurgerea lichidului cefalorahidian posttraumatic
Sinusurile :
- prezena sensibilitii la palpare i percuie
7. CAVITATEA BUCAL I FARINGELE
Cavitatea bucal :
-aspectul vestibulului bucal
- aspectul gingiilor
- aspectul dinilor
- aspectul limbii
manifestri patologice de tipul leziunilor traumatice sau inflamatorii
- dinii cu striaii transversale - n rahitism, tetanie
- semnul KPLIK - apare n rujeol (pojar) sub forma unor pete
mici albicioase ca boabele de gris, situate n dreptul celui de-al
doilea molar
- perceperea halenei (mirosul emanat din gur) - la diabetici - miros
de aceton.
Examinarea faringelui :
- se face la lumin corespunztoare, cu o spatul faringeal i se pot
observa:eritem, vezicule, secreii patologice i pseudomembrane.
Limba poate fi :
- sabural (ncrcat)
- negricioas - n tratamentul ndelungat cu antibiotice, ciuperci
- zmeurie - n scarlatin
- roie - n hepatit, afeciuni cardiace, digestive
- lucioas - nsoit de arsuri- n anemie (Glosita Hunter)
- afte - mici ulceraii dureroase (stomatite)
Gingiile pot fi afectate prin :
-gingivoragii - sngerarea gingiilor
-n scorbut - lipsa vitaminei C
- n intoxicaii cu plumb i mercur
- n sindroame hemoragipare
42
- trismus - contractur spastic a muchilor maseteri (duce la

imposibilitatea deschiderii gurii)
8.GTUL
n regiunea gtului se pot observa :
- vene proeminente sau turgescente (n afeciuni cardiace i
hepatice)
- tumefierea(adenopatia) sau mrirea ganglionilor superficiali
laterocervicali sau subman-dibulari, parotidei (n parotidit epidemic)
EVALUAREA TORACELUI I PLMNILOR
n aceast etap urmrim:
-respiraia - tahipnee,bradipnee, apnee
- frecvena respiraiei
-tipul respiraiei - superficial, profund, uiertoare(zgomotoas)
- forma toracelui :
a) emfizematos - creterea diametrului antero-posterior al toracelui
cu tendina de a-l egala pe cel transvers(torace n butoi)
- n astm bronic i alte boli obstructive pulmonare
b) conoid -lrgirea aperturii inferioare
c) paralitic - inversul toracelui n butoi (scade diametrul anteroposterior cu aplatizarea lui )
d) globulos - crete apertura superioar
e) cifoscoliotic - accentuarea curburii fiziologice a coloanei
vertebrale
- n cifoz, n scolioza coloanei dorsale
- prin percuie - zgomote i sunete anormale
EVALUAREA CORDULUI I A SISTEMULUI VASCULAR
a)la inspecia cordului se pot observa modificri de culoarepaloare cianoz
b) la palparea cordului - ocul apexian - impulsul determinat de activitatea
sistolei ventriculului stng
- pulsul-la artera brahial, ulnar, carotid, temporal
superficial, femural, poplitee, dorsal a piciorului, facial, aort.
c) prin auscultaie - btile cardiace - ritmice sau aritmice
- tahicardie sau bradicardie
EVALUAREA ABDOMENULUI
43
Se pot observa : - forma i volumul abdomenului

-abdomen mrit - persoane obeze, graviditate
-abdomen escavat - la denutrii, n infecii grave
-abdomen bombat globulos (de batracian)-atunci cnd
conine
lichid la bolnavi cu ciroz hepatic i
ascit
-prezena vergeturilor - dungi neregulate de culoare
alb-sidefie sau roz, se ntlnesc la obezi i n sarcin
-cicatrici postoperatorii
- la palpare putem evidenia
- sensibilitatea- difuz, localizat
- consistena i elasticitatea tegumentului abdominal
- starea muchilor drepi abdominali - n peritonit
exist o contractur puternic a muchilor abdominali
dnd "abdomen de lemn"
- prin auscultaie - zgomote intestinale determinate de peristaltismul abdominal
EVALUAREA SNILOR
Urmrim:
- forma, volumul, simetria
- prezena semnelor de inflamaie
- aspectul tegumentului- coaj de portocal - n cancer
mamar asociat cu retracii
- prezena nodulilor- mici sau multipli,de consisten
diferit, mobili sau nu ntre ei i planurile adiacente
Evaluarea axilelor- depistarea leziunilor sau deformrilor locale
determinate de adenopatii axilare
EVALUAREA ORGANELOR GENITALE
- prin inspecie - gradul de dezvoltare
- prezena secreiilor patologice
- prin palpare - sensibilitatea local n inflamaii
- explorarea vaginal - tueul vaginal (explorarea vaginului i
a colului uterin)
EVALUAREA RECTULUI
- prin inspecie observarea hemoroizilor externi
44
- prin tehnic manual- tueul rectal pentru depistarea afeciunilor rectului,

anusului sau adenomului de prostat
EVALUAREA RINICHILOR
- prin palpare- sensibilitatea local
- monitorizarea diurezei
- aspectul durerii, cantitatea de urin
- prezena sau nu a durerii n timpul urinrii
-prezena hematuriei (snge cu urin)
EVALUAREA SISTEMULUI MUSCULOSCHELETAL
- prin inspecie i palpare:
- dezvoltarea sistemului musculo-scheletal n exces = hipertrofii
musculare
- dispariia esutului muscular = atrofie muscular
- zone dureroase la nivelul oaselor, asociate cu crepitaii i
mobilitate anormal - n fracturi sau contuzii
- mobilitate articular: - pstrat
- diminuat- n afeciuni inflamatorii
articulare (artrite)
- disprut-apare anchiloza-n afeciuni
degenerative ale articulaiilor (artrite)
- aspectul coloanei vertebrale- apar modificri ale curburii normale
- cifoz - la nivelul curburii cervicale
- scolioz - la nivelul coloanei vertebrale toracale
(dorsale)i lombare, modificarea coloanei vertebrale n
plan frontal
- torticolis - o deviaie a coloanei vertebrale cervicale,
constnd n nclinarea capului ntr-o parte cu o uoar rotaie i cu brbia de
partea opus leziunii.Poate fi congenital sau poate aprea n caz de discopatii
cervicale, n spasme musculare,n caz de poziii vicioase.
EXAMINAREA SISTEMULUI NERVOS
-cercetarea prezenei reflexelor osteotendinoase(rotulian, bicipital,
tricipital).Pot fi:accentuate, diminuate sau disprute.
- reflexul pupilar fotomotor- acomodarea pupilei la lumin
- prezena diverselor tipuri de pareze, paralizii:
- Pareza - scdere a funciei motorii musculare
- Paralizia - dispariia total a funciei motorii musculare
- Hemiplegia - paralizia unei jumti laterale a corpului
45
- Paraplegia - paralizia membrelor inferioare

- Tetraplegia - paralizia celor patru membre
- starea de contien, vigilena, anxietatea, agitaia psihomotorie
- modificri ale funciei psihice:
- apatia - lipsa de interes pentru mediul nconjurtor i pentru propria persoan
- starea de somnolen - necesitatea de a dormi ndelungat, se trezete uor dar
adoarme imediat
- obnubilarea - bolnavul are funciile psihice ncetinite, sesizeaz doar parial
evenimentele din jur
- delirul - starea de obnubilare nsoit i de iluzii, halucinaii, hiperexcitaie
- coma - o stare patologic de inhibiie profund a activitii nervoase
superioare, caracterizat prin pierderea complet sau parial a cunotinei, a
micrilor voluntare, a sensibilitii, fiind pstrate doar funciile vegetative
vitale(respiraia i circulaia)
TRANSFERUL I EXTERNAREA PACIENTULUI
- in cursul tratamentului se iveste adesea necesitatea ca bolnavul sa fie
transferat de la o sectie la alt
- transferul se face pe baza intelegerii intre sectii
Scop - asigurarea documentelor i efectelor pentru ieirea din spital sau
transferarea bolnavului n alt secie sau spital .
Se vor aduna toate documentele necesare pentru ntocmirea epicrizei
(bilanul internrii) i pentru completarea biletului de ieire sau de transfer de
ctre medic.
Timpi de execuie :
- pregtirea documentaiei necesare pentru medic;
- ntiinarea familiei privind externarea sau transferul bolnavului;
- informarea bolnavului despre oportunitatea deciziei de externare sau
transfer;
- instruirea bolnavului privind regimul dietetic i tratamentul prescris
la externare;
- se noteaz externarea n condic;
- se scoate bolnavul din evidena alimentaiei i a condicii de
medicamente;
- se ajut bolnavul s-i primeasc hainele de la magazie contra
bonului eliberat la internare, i s predea hainele de spital;
- se administreaz bolnavului medicaia prescris pe ziua respectiv;
- bolnavul transferat va fi nsoit pn la secia sau spitalul n care
urmeaz s fie internat
46
Iesirea bolnavilor din spital

- momentul plecarii este stabilit de medicul sef de sectie
- sarcinile asistentei
o va fixa impreuna cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura
alimentatia
o va verifica hainele cu care a venit
o va anunta cu 2 -3 zile inainte data externarii familiei , daca acesta
este minor
o va aprofunda cu bolnavul indicatiile primite de la medic si cuprinse
in biletul de iesire
o va lamuri prescriptiile relative la regimul dietetic
o va verifica daca bolnavul si-a insusit in mod corespunzator tehnicile
necesare pentru continuarea tratamentului la domiciliu
o va insista ca la data indicata sa se prezinte neaparat la control
o va insoti bolnavul pina la magazia de efecte, unde i va ajuta sa-si
primeasca hainele
o inainte de a-si lua la revedere va mai verifica daca are biletul de
iesire si reteta
Exist i situaii n care pacientul solicit externarea - externare la cerere -.
Modalitile de externare sunt aceleai cu deosebirea c n epicriz se
menioneaz c externarea a fost fcut la cererea bolnavului iar bolnavul va
trebui s semneze n foaia de observaie refuzul rmnerii n spital.
- bolnavul poate pleca din spital si la cerere propie
- daca cererea lui nu concorda cu parerea medicului sef de sectie si nu se
lasa convins de necesitatea sederii mai departe pentru continuarea
tratamentului, atunci el va da o declaratie iscalita asupra raspunderii pe
care si-o asuma odata cu parasirea spitalului
- in cazul bolnavilor minori declaratia va fi facuta de parinti
- bolnavii suferinzi de boli transmisibile de izolare obligatorie si bolnavii
psihici nu pot fi externati pe raspundere propie
- daca bolnavul nu se supune tratamentului ce i s-a prescris sau prin
comportarea lui dezorganizeaza viata din spital, medicul sef de sectie are
dreptul de a dispune evacuarea lui , daca aceasta nu - i pericliteaza viata
Evidenta
- condica de sectie
o bolnavii primiti pe sectie sunt inregistrati in condica de sectie
o aceasta cuprinde
datele personale ale bolnavului
numarul foii de observatie
timpul de spitalizare cu data inernarii si iesirii
47
diagnosticul
starea la iesire
eventuale observatii
o este tinuta de obicei la asistenta sefa sau la ambulanta locul
internarii bolnavilor
- raportarea numerica a efectivului de bolnavi
o asistentele raporteaza zilnic numarul bolnavilor din saloanele lor,
precum si numarul de paturi libere
o asistenta sefa dupa ce totalizeaza datele primite, inainteaza
administreatiei numarul de bolnavi si numarul de paturi libere
o efectivul se raporteaza dimineata, pina la orele 7,30 pentru ca
asistenta sefa sa-si poata totaliza datele obtinute pina la raportul de
garda
- foile de observatie
o reprezinta dosarul de spital al bolnavului
o sunt administrate de asistenta
o este un document medoco-legal, stiintific, pe baza caruia se
dirijeaza tratamentul bolnavului
o pastrarea lor se face in cele mai bune conditii
o vor fi tinute intr-un soar sau mapa, intr-un loc innacesibil
bolnavilor, caci unele date cuprinse ar putea fi interpretate gresit
o continutul F O constituie obiectul secretului profesional
o asistenta va trece in F O rezultatul tuturor investigatiilor de
laborator, care s-au executat
o la plecare medicul de salon incheie evolutia bolii descriind epicriza,
definitiveaza diagnosticul, adnotind indicatiile date si mentioneaza
starea la externare
o asistenta scoate din evidenta , inclusiv din condica de sectie F o
o pe biletul de iesire se trece numarul F O cu care bolnavul a fost
inregistrat la internare
o foile de observatie se pastreaza la arhiva
o ele vor putea fi elberate apoi doar in incinta spitalului, eliberarea se
face prin inregistrare cine a cerut si a luat F O , se noteaza intr-un
registru ziua , iscalitura celui care a luat-o si ziua restituirii
Decesul
- sarcinile asistentei
o pregatirea documentatiei pentru medic in vederea pregatirii
epicrizei si a referatului de deces
o complectarea biletului de trimitere a cadavrului in sectia de
prosectura
48
o anuntarea administratiei spitalului in vederea instiintarii

apartinatorilor, daca acestia nu au fost prezenti la deces
o instiintarea prosecturii si luarea masurilor pentru transportul
cadavrului in vederea necropsiei, avind grija sa fie trimisa si F O
incheiata
o scoaterea din efectiv
daca apartinatorii nu sunt prezenti in momentul decesului, asistenta va
aduna bunurile bolnavului si va intocmi un inventar , pe care il va iscali
impreuna cu 2 martori
tot ceea ce s-a gasit asupra bolnavului se va pastra intr-un pachet pina la
sosirea apartinatorilor, cu exceptia banilor si obiectelor de valoare, care se
predau la administratie
dupa deces va mai fi tinut inca 2 ore , abia pe urma va fi transportat
se va pune un bilet care va insoti decedatul la sectia de prosectura care sa
contina nume, prenume, virsta, diagnostic, ora si data decesului
transportul din sectie trebuie facut in liniste
in timpul transportului asistenta va avea grija ca bolnavii sa nu stea pe
coridoare si usile saloanelor sa fie inchise
Asigurarea conditiilor de spitalizare a bolnaviilor
Asigurarea anturajului terapeutic
- scopul spitalizarii bolnavilor , in majoritatea cazurilor, este vindecarea

- pentru a se realiza acest lucru trebuie create conditii prielnice
- internarea in spital in majoritatea cazurilor reprezinta pentru bolnav o
grea incercare
- anturajul terapeutic de protectie are scopul de a izola bolnavul de
conditiile negative ale mediului inconjurator, care ar putea traumatiza
- crearea conditiilor regimului terapeutic de protectie incepe cu amplasarea
si constructia spitalelor
- saloanele, coridoarele si incaperile anexe trebuie sa fie astfel mobilate si
amenajate ca sa se apropie cit mai mult de anturajul obisnuit al bolnavului
- saloane cit mai mici cu 2-4 paturi
- mobilier usor de curatat
- F O nu vor fi tinute in saloane, exceptie doar F O a bolnavilor din sectia
de TI
- Se vor indeparta toti factorii excitanti
- Personalul sectiei trebuie sa evite discutiile si distractiile in saloane si pe
coridoare
- Bolnavii nu trebuie sa vada rezultatele examinarilor, nu trebuie discutat cu
bolnavii despre acest lucru, medicul e cel care va da toate nelamuririle
49
- Distribuirea mesei se va face in halate curate, imbracate peste hainele de

protectie
- Este absolut necesara diviziune unor munci in cadrul sectiei, astfel, cei
care sunt repartizati pentru curatirea closetelor nu pot sa atinga alimentele
bolnavilor
- Se vor inlatura din spital complet dezinfectantele cu miros patrunzator si
se vor inlocui cu cele fara miros
- Plostile, pansamentele de pe plagi , puroiul evacuat trebuie indepartate
imediat din salon
- Dupa utilizarea plostilor se va face aerisirea salonului
- Asistenta trebuie sa stie cum sa inlature frica din constiinta bolnavului,
acesta trebuie sa priveasca cu incredere procedurile
- Linistirea bolnavului, pregatirea lui psihica, utilizarea anestezieie locale
acolo unde se poate, mentinerea instrumentarului in stare perfecta de
functionalitate sunt etape pregatitare, obligatorii, ale oricarei interventii
de explorare sau de tratament
- Regimul terapeutic de protectie tine seama de odihna pasiva si activa a
bolnavului
- Patul trebuie aranjat dupa preferinta bolnavului, asigurindu-se o pozitie cit
mai comoda, daca boala nu contraindica acest lucru
- Pentru bolnavii n stare mai putin grava se vor asigura fotolii
- Se va respecta somnul bolnavului
- Trebuie asiguratasi odihna activa a bolnavilor
- Asistenta isi va petrece timpul , in care nu are sarcini concrete de ingrijire
in saloane printre bolnavi, daca aceasta nu deranjeaza somnul bolnavului
- Asigurarea conditiilor pentru realizarea unui regim terapeutic de crutare
poate fi obtinut numai prin munca comuna a tuturor lucratorilor unei
institutii sanitare
Primirea bolnavilor in sectie si initierea lor in regulamentul de ordine interioara
a spitalului
- bolnavul va fi condus in salon
- repartizarea se face in functie de boala, gravitate si starea in care se
gaseste
- bolnavii inconstienti, comatosi, cu excitatii psihomotoare , cei cu
incontnenta de materii fecale si urina , precum si cei suspecti de boli
infectioase vor fi repartizati in rezerva
- bolnavii cardiaci, emotivi, hipertensiv nu vor fi dusi in saloane cu bolnavi
neurotici
- trebuie primit cu caldura si repartizat imediat
- va fi condus de asistenta in salon, unde i se va aata patul
- dupa repartizarea in pat i se va spune regulamentul de ordine interioara
50
- dupa ce a fost culcat in pat , asistenta ii complecteaza foaia de

temperatura, ii masoara temperatura, pulsul, T A talia si greutatea
- pe baza prescriptiilor asistenta va pregati bolnavul pentru examinari sau
pentru efectuarea tratamentelor
- primirea pe sectie si initierea bolnavului cu obiceiurile sectiei reprezinta
un moment hotaritor in cistigarea increderii bolnavului
Regulamentul de ordine interioara a spitalului
- personalul are obligatia de a respecta si asigura odihna bolnavului
- regulamentul de orine interioara se ocupa de toate aspectele activitatii
institutiei
- sunt de urmarit urmatoarele aspecte ale regulamentului
o reguli de comportare si regimul de viata al bolnavilor
o legaturile bolnavului spitalizat cu lumea extraspitaliceasca
o programul de zi al sectiei
o regimul de munca si orarul asistentelor
o predarea si preluarea serviciului
REGULI DE COMPORTARE SI REGIMUL DE VIATA AL
BOLNAVILOR
- ele sunt in functie de caracterul spitalului
- cu ocazia internarii bolnavul trebuie sa predea hainele la magazie si sa
imbrace hainele spitalulu
- bolnavii sunt obligati de a respecta ordinea de zi a spitalului pentru a nu
deranja pe ceilalti bolnavi
- bolnavii trebuie sa declare in mod sincer simptomele si toate datele despre
ei
- indeplinirea prescriptiilor medicale , executarea procedurilor terapeutice ,
baile, lavajele sunt obligatorii
- bolnavii nu pt pretinde tratamente sau meicamente neprescrise sau care
sunt contraindicate
- in timpul vzitei bolnavul va astepta linistit in salon , in pat pina ce ii va
veni rindul fara sa deranjeze munca medicilor si asistentelor
- este interzis sa faca galagie, murdarie sau dezordine in salon
- bolnavii nu au voie sa eterioreze cladireea, salonul mobilierul sau
instrumentarul spitalului
- in spitalul de boli infacto-contagioase se vor depune toate efectele la
magazia spitalului, dupa ce au fost dezinfectate
- bolnavul va adresa toate plingerile asistentei de salon, medicului de salon
, medicului sef de sectie
51
LEGATURILE BOLNAVULUI SPITALIZAT CU LUMEA

EXTRASPITALICEASCA
- nu ramine izolat de lumea exterioara
- vizitarea bolnavului este admisa numai in zilele si orele afectate acestui
scop, in rest accesul este interzis
- accesul este permis doar cu halate
- in spitalele de boli infectioase vizitele sunt interzise
- bolnavii nu trebuie obositi cu vizitele
- nu au voie mai mult de 2 vizitatori
- bolnavul poate sa fie aprovizionat de acasa cu tot ce doreste daca nu
contravine prescriptiilor medicului
- bolnavul nu poate fi chemat la telefonul sectiei
- asistenta nu va da relatii prin telefon
- corespondenta bolnavului se va da imediat
- asistenta este obligata a sta totdeauna la dispozitia apartinatorilor pentru a
da relatii asupra starii bolnavilor lor
- in cazuri grave cu prognostic rezervat este bine sa se indrume apartinatorii
carte medicul de salon pentru obtinerea relatiilor asupra bolnavului
PROGRAMUL DE ZI AL SECTIEI
- serviciul personalului si regimul bolnavilor este reglementat de odinea de
zi a spitalului
- este diferita de la spital la spital, si de la o sectie la alta, insa in fond
cuprinde aceleasi etape
o desteptarea
o toaleta
o reinprospatarea paturilor
o servirea meselor
o examinarile clinice si de laborator
o pregatierea vizitei
o aplicarea tratamentelor, etc
- activitatea zilnica a sectiei se incepe cu trezirea bolnavilor
- respectarea programului de zi este obligatorie
- programul de zi trebuie afisat pe coridoare si saloane pentru ca bolnavii sa
cunoasca si sa aiba posibilitatea de a se conforma in permanenta
regulamentului de ordine interioara
REGIMUL DE MUNCA SI ORARUL ASISTENTELOR
- serviciul in spital este continuu, fiind organizat pentru intreaga perioada
de 24 ore
52
- pentru a respecta timpul de munca de 8 ore , muncitorii sanitari trebuie sa

lucreze in shimburi
- munc asistentelor este organizata in 3 schimburi de cite 8 ore, care se
continua si in wekend si sarbatorilegale, ziua libera se acorda prin rotatie
- numarul asistentelor de pe sectie se normeaza dupa numarul paturilor
- se repartizeaza inegal pe schimburi dupa intensitatea de munca din sectie
- activitatea mai intensa este in schimbul unu
- serviciul de noapte chiar daca aparent pare mai usor, nu trebuie
subapreciat si asistenta va fi repartizata pentru aceasta muncanumai dupa
ce si-a asimilat cunostiitele si deprinderile necesare pentru a ingriji
bolnavul in mod independent
PREDAREA SI PRELUAREA SERVICIULUI
- continuitatea muncii in sistemul de schimburi se poate asigura numai prin
predarea si preluarea constiincioasa si exacta a serviciului
- neglijarea unui amanunt cit de mic in predarea serviciului poate da nastere
la urmari grave , uneori chiar fatale pentru bolnavi
- in sistemul de 3 ture timpul de munca nu poate fi strict respectat
- la preluarea si predarea serviciului trebuie sa fie amindoua asistentele
prezente
- operatia de predare se face la patul bolnavului necesitind ca cel care preia
sa vina mai repede si cel care preda sa mai stea dupa program cu circa 15
min
- parasirea serviciului inainte de inlocuire este categoric interzisa, daca
dinmotive de imbolnavire sauaccident si nu va veni schimbul atunci va
trebui sa ramina in continuare, anuntind asistenta sefa
- predarea se face atit scris cit si verbal
- in caietul de predare se va nota
o numele bolnavului
o salonul
o starea bolnavului si unele manifestari aparute in timpul serviciului
o tratamentul, cu doza, concentratia, calea de administrare a
medicamentelor
o modificari survenite in tratament
o probleme principale care trebuie urmarite si supravegheate in cursul
serviciului urmator
o sarcini concrete in legatura cu pregatirea bolnavului pentru
examinari complementare de laborator, recoltari de probe biologice
o in final se semneaza fiecare
- acest caiet este oglinda calitatii muncii din sectie
- asistenta trebuie sa scrie citet
53
- tinind cont de importanta medicala si medico-legal este important sa se

tina cont de urmatoarele
o caietul sa fie completat cu pix
o anumite dispozitii neobisnuite date de medic , care ar putea da
nesiguranta in atitudinea schimbului urmator , sa fie scrisa si sa fie
subliniata cu rosu
o sa evite prescurtarile individuale
o sa nu lase rinduri libere in textul scris
o sa nu utilizeze semnul de repetare
o adnoterile valorilor determinate puls, temperatura etc- sa o faca
imediat dupa efectuarea lor si nu ulterior
o manoperele de investigatie si tratament , ca si administrarea
medicamentelor sa fie adnotate numai dupa indeplinirea lor, insa
imediat dupa executare
o la adnotarea manoperelor sa mentioneze si ora efectuarii lor
o sa mentioneze daca este cazul reactia bolnavului la medicamentele
administrate si alte tratamente aplicate
o daca bolnavul paraseste sectia pentru anumite procedee de
investigatii sau tratamente si nu s-a intors pina la ora schimbului, se
va nota ora exacta a plecarii, scopul si locul unde a plecat, numele
insotitorului precum si modul de deplasare
o sa nu adnoteze activitati efectuate de altii pentru care a fost
eventual rugata
o sa nu pretinda si sa nu roage pe altii sa introduca sarcini de ingrijire
efectuate de ea
- este o datorie elementara a fiecarei asistente ca predarea sectiei sa se faca
in perfecta ordine, sa nu se amine sarcinile lasindu-le pentru schimbul
urmator
Asigurarea sectiei cu lenjerie curata
Circulatia lenjeriei
- bolnavul trebuie asigurat cu lenjerie curata
- lenjeria utilizata intr-o sectie se compune din
o lenjerie de corp camasi, pijamale, batiste, basmale
o lenjerie de pat cearceaf fete de perne, fete de plapumi
o lenjerie necesara aplicarii tehnicilor de investigatie si tratament
traverse, stergare, comprese
- lenjeria este data in inventarul sectiilor, unde se pastreaza
- bolnavul nou spitalizat trebuie sa primeasca totdeauna lenjerie curata
- nu poate fi culcat intr-un asternut neschimbat
54
- lenjeria se schimba daca bolnavul pleaca, dace se murdareste cu singe,

puroi, alimente, urina, fecale
- lenjeria murdara este adunata pe sectii in cosuri speciale sau saci de pinza
si va fi dusa la spalatorie cu numar de fiecare schimb
- aducerea rufelor de la spalatorie se va face pe alta cale decit pe cea pe

care au fost duse
- forma cea mai operativa este schimbarea directe a rufariei murdare cu cea
curata, la spalatorie
- acest mod de schimbare presupune existenta unui stoc circulant de rufe
dezinfectarea lenjeriei inainte de spalare este obligatorie

spalarea lenjeriei in spital se face mecanic
rufaria nu trebuie sa ajunga pe sectie rupta
rufaria reparata se va depozita la magazia de rufe curate a spalatoriei si va
fi eliberata in schimbul rufelor murdare aduse de pe sectie
55
- prin eliberarea din nou a acestor rufe se inchide circuitul lenjeriei din
spital
Asigurarea alimentelor
- bolnavii internati intr-o sectie de spital sunt supusi diferitelor regimuri
alimentare
- asigurarea regimului dietetic , prescris fiecarui bolnav aparte este una din
cele mai importante sarcini ale asistentei medicale
- alimentatia bolnavului poate sa se incadreze in regimurile tip ale spitalului

sau poate fi dirijata prin prescriptii individualizate dupa bolnav, in acest
caz medicul va da indicatii speciale asupra compozitiei si cantitatii totale
a componentelor, iar asistenta dieteticiana asupra modului de preparare a
alimentelor prescrise
- spitalele lucreaza cu regimuri tip, dar bucatariile au datoria sa prepare
orice mincare prescrisa pentru bolnavi
- in vederea asigurarii alimentelor necesare si potrivite spitalele au asistente
dieteticiene
- asistentele sefe pe baza datelor primite de la asistente referitor la numarul
bolnavilor pe categorii de boli si dupa indicatiile primite de la medic ,
alcatuiesc tabele de regimuri, care se trimit la bucatarie pina la ora 12
Controlul si intretinerea instalatiilor si a aparaturii
- asistenta va verifica in fiecare zi instalatiile si aparatura din sectorul ei de
activitate, luind masurile necesare pentru repararea celor defecte
- instalatiile de apa, electrica, de gaz metan, canalizare, etc trebuie sa
functioneze ireprosabil
- in sectie trebuie sa existe o condica in care se semnaleaza deranjamentele
- asistenta trebuie sa aiba o instruire tehnica pentru ca pe baza
cunoastiintelor sale proprii sa se poata orienta imediat asupra naturii si
56
localizarii defectelor si deranjamentelor simple uzuale, care sunt cele mai

simple stringerea suruburilor, repararea sigurantei electrice si sa le
rezolve singura , mai ales noaptea , fara a mai astepta ajutorul
mecanicilor.
NGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI
n condiiile spitalizrii, patul reprezint pentru fiecare bolnav spaiul n
care-i petrece majoritatea timpului i i se asigur ngrijirea.
Patul - 2 m lungime, 80-90 cm lime, 60 cm nlime de la saltea,
satisface cerinele de odihn ale bolnavului, asigurndu-i posibilitatea adoptrii
unei poziii comode i pentru manipularea lui de ctre personalul de ngrijire.
Patul se confecioneaz din tuburi uoare de metal, vopsit n alb.
Partea sa principal, util, este somiera metalic confecionat din srm
inoxidabil, bine ntins pe un cadru de fier i elastic.
Tipurile de paturi:
- patul simplu cu somier dintr-o bucat;
- patul simplu cu rezemtor mobil;

- patul cu somier mobil (ortopedic) cadranul somierei este din 2,3 sau 4
buci articulate, dnd posibilitatea de aezare a bolnavului n poziii foarte
variate;
- patul universal;
- patul nchis cu plas (pentru bolnavi agitai, psihici);
- patul pentru sugari i copii (cu gratii mobile);
- patul pentru terapie intensiv (cu aprtori demontabile).
Accesoriile patului: salteaua, una-dou perne, ptura cu lenjeria de pat
(dou cearafuri unul simplu i unul plic), dou fee de pern, o muama i o
alez (travers).
57
1. Pregtirea patului i accesoriilor lui.

2. Schimbarea lenjeriei de pat bolnavului imobilizat.
3. Asigurarea igienei personale, corporale i vestimentare a bolnavilor.
4. Dezbrcarea i mbrcarea bolnavului n pat.
5. Efectuarea toaletei pe regiuni la bolnavul imobilizat.
6. Efectuarea toaletei generale prin mbiere a bolnavului imobilizat.
7. Observarea poziiei bolnavului.
8. Schimbarea poziiei bolnavului.
9. Mobilizarea bolnavului.
10.Captarea dejeciilor fiziologice i patologice ale bolnavilor.
11.Efectuarea transportului bolnavului n spital.
1. PREGTIREA PATULUI I ACCESORIILOR LUI
Scop: asigurarea condiiilor igienice, de confort, pentru odihn i ngrijirea
bolnavului.
Materiale necesare: salteaua, una-dou perne, ptura cu lenjeria de pat
(dou cearafuri unul simplu i unul plic), dou fee de pern, o muama i o
alez (travers).
Etape de execuie:
1. Pregtirea materialelor:
- Alegerea accesoriilor (materialelor) necesare.
- Materialele se aaz pe un scaun lng sptarul patului.
- Se ndeprteaz noptiera de pat.
2. ntinderea cearafului peste saltea:
- Cearaful simplu (sau unul din cele dou) se pune peste saltea, la mijlocul
patului.
- Cu o mn se desface o parte a cearafului spre cap, iar cu cealalt se ntinde
spre partea opus.
- Se introduce cearaful adnc sub saltea la captul patului.
3. Executarea colurilor (n form de plic):
- Cu mna de lng pat se prinde partea liber a cearafului, la o distan de col
egal cu lungimea marginii care atrn i se ridic lng saltea.
- Din triunghiul format se introduce sub saltea partea care depete salteaua.
- Se las n jos partea ridicat la marginea saltelei i se introduce sub saltea
restul triunghiului mpreun cu partea lateral a cearafului.
- Se aaz muamaua la mijlocul patului i se acoper cu aleza.
4. Aezarea cearafului de ptur:
A. Cu cearaf simplu
58
- Se aaz al doilea cearaf peste care se ntinde ptura.

- Marginea cearafului dinspre cap se rsfrnge peste ptur.
- Att cearaful ct i ptura se introduc sub saltea la captul de la picioare, dup
ce s-a efectuat o cut pentru a da lrgimea necesar micrilor picioarelor
bolnavului.
- Colurile pturii i cearafului se execut identic ca la etapa 3.
Executarea coltului
B. Cu cearaf plic
- Se ndoaie ptura n lungime.
- Se introduce ptura n cearaf, prin deschiztura plicului.
- Se fixeaz colurile pturii de cele ale cearafului, cu butoniere i nasturi.
- Se face cuta pentru ca picioarele s stea comod.
5. Aezarea pernelor:
- Fiecare pern se mbrac cu fa de pern.
- Se aaz pernele pe pat.
- Se reaaz noptiera lng pat.
2. SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT BOLNAVULUI IMOBILIZAT
Scop: asigurarea condiiilor igienice, de confort, pentru odihn i ngrijirea
bolnavului.
Materiale necesare: cearaf de pat, cearaf de ptur, fee de pern,
ptur, alez, muama, sac de rufe murdare.
Tehnica este efectuat de dou-trei cadre medii, aezate de o parte i de
alta a patului.
59
Etape de execuie:
1. Pregtirea materialelor necesare:
- Lenjeria se mpturete i se aaz pe un scaun, n ordinea ntrebuinrii: ptura
i cearaful ei se mpturesc n trei, sub forma de armonic; aleza mpreun cu
muamaua se ruleaz n lime; cearaful de pat va fi rulat n lungime, pe fa,
ntr-o singur direcie.
- Se deprteaz noptiera de pat.
mpturirea cearafului n armonic

2. Pregtirea psihic a bolnavului:
- Se anun bolnavul i i se explic acestuia simplitatea tehnicii (pentru a nu-i
crea stri emotive).
3. Pregtirea fizic a bolnavului:
- Se aaz bolnavul n poziia decubit lateral.
4. Schimbarea cearafului de pat:
- Splarea minilor.
- Asistenta din dreapta prinde bolnavul cu mna stng n axila dreapt a
bolnavului, sprijinindu-i capul de antebra.
- Se trage perna uor cu mna stng spre marginea patului.
- Se flecteaz uor cu mna stng gambele bolnavului spre coaps.
- Se ntoarce bolnavul n decubit lateral drept, sprijinindu-l n regiunea
omoplailor i a genunchilor.
- Se menine bolnavul bine acoperit n aceast poziie.
- Asistenta din partea stng ruleaz cearaful mpreun cu muamaua i aleza
murdar pn la spatele bolnavului.
- Cearaful mpreun cu muamaua i aleza pregtite anterior se deruleaz pe
jumtatea liber a patului, fr ca lenjeria curat s se ating de cea murdar.
- Asistenta din partea dreapt flecteaz membrele inferioare ale bolnavului.
- Sprijinind bolnavul n regiunea omoplailor i sub genunchi, el se aduce n
decubit dorsal cu foarte mare atenie.
- Prinznd bolnavul de axila stng, sora din partea stng l ridic uor i
introduce mna dreapt sub spatele bolnavului.
- Se sprijin capul bolnavului pe antebraul stng.
60
- Cu mna dreapt, se trage perna pe marginea stng a patului.

- Se aaz capul bolnavului pe pern.
- Sprijinind bolnavul de spate i regiunea poplitee, el se aduce (cu foarte mare
atenie) n decubit lateral stng, dincolo de cele dou suluri de lenjerie.
Rularea lenjeriei pentru schimbare, n lungime

- Se menine bolnavul bine acoperit n aceast poziie (asistenta din partea
stng).
- Asistenta din partea dreapt ruleaz lenjeria murdar.
- Lenjeria murdar se introduce n sacul special prin micri lente, pentru a se
evita mprtierea n aer a impuritilor, prafului etc.
- Splarea minilor.
- Se ntind bine cearaful, muamaua i aleza i pe cealalt jumtate a patului.
- Se execut colurile.
- Sprijinind bolnavul (asistenta din partea stng) n regiunea omoplailor i sub
genunchi, acesta se readuce n decubit dorsal cu foarte mare atenie.
5. Schimbarea cearafului de ptur:
- Se ndeprteaz ptura cu micri lente, iar bolnavul rmne acoperit numai cu
cearaful murdar.
- Se aaz peste bolnav cearaful curat, mpturit n trei, n form de armonic.
- Meninerea colurilor de sus ale cearafului va fi efectuat de a treia persoan.
- Cele dou cadre medii, stnd la marginile patului, prind cu o mn colurile
inferioare ale cearafului curat, iar cu cealalt colurile superioare ale cearafului
murdar i printr-o micare micare atent, hotrt n direcia picioarelor
bolnavului, ndeprteaz cearaful murdar i acoper bolnavul cu cel curat.
- Se introduce cearaful murdar n sacul special, cu micri lente.
- Se aaz ptura peste cearaf.
- Se ntinde bine cearaful rsfrngnd marginea dinspre cap, peste ptur.
- Se plicatureaz ptura deasupra degetelor de la picioarele bolnavului.
6. Schimbarea feei de pern:
- Splarea minilor.
- Faa de pern murdar se nlocuiete cu una curat.
7. Reorganizarea locului de munc:
- Se aerisete salonul.
61
- Se aaz noptiera la locul ei.

- Se aaz scaunul la locul lui.
- Sacul cu lenjerie murdar se scoate din salon.
Observaii:
Schimbarea lenjeriei, cu bolnavul n pat, se execut dimineaa nainte de
curenia salonului, dup msurarea temperaturii, pulsului i toaleta bolnavului
sau ori de cte ori este necesar schimbarea lenjeriei murdrite.
Muamaua, aleza i cearaful se vor ntinde bine, pentru a nu produce iritaii
pielii bolnavului.
Schimbarea cearafului de
pat, pe lime
La bolnavii mobilizabili n poziie seznd, schimbarea lenjeriei se face n
limea patului, dup aceeai tehnic, dar rularea cearafului se face transversal.
3. ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE, CORPORALE I
VESTIMENTARE A BOLNAVILOR
A. Baia general, duul
La internarea n spital, bolnavului neimobilizat i se d posibilitatea s fac
o baie sau un du, iar n timpul spitalizrii bolnavul va face baie sau du cel
puin de dou ori pe sptmn. Cu aceast ocazie i se va schimba i lenjeria.
Baia general, pentru categoria de bolnavi mobilizai, va fi efectuat n
mod obligatoriu i naintea interveniilor chirurgicale ca i naintea externrii
bolnavului.
Scop: meninerea tegumentelor ntr-o stare de perfect curenie n
vederea prevenirii unor complicaii cutanate, pentru stimularea funciilor pielii i
pentru asigurarea unei stri de confort fizic i psihic.
Materiale necesare: termometru de baie i de camer; spun; mnui de
baie; cearaf de baie; alcool; lenjerie curat nclzit; trus pentru unghii, casc
pentru protejarea prului (la femei).
Etape de execuie:
1. Pregtirea ncperii:
- nchiderea geamurilor i a uii.
- Msurarea temperaturii ncperii (n jur de 20C).
62
- Se aaz spunul n savonier, mnuile de baie pe un suport la marginea bii
sau pe un suport lng du.
- Se aaz pe un scaun cearaful de baie, lenjeria curat, trusa pentru unghii cu
ustensile dezinfectate, pieptenele, peria de dini, paharul, pasta de dini, alcoolul
pentru frecie, pe o tav.
3. Pregtirea czii de baie:
- Se introduce n cad ap fierbinte peste ap rece, pentru a evita producerea de
vapori, cada fiind splat i dezinfectat n prealabil. Cada se umple pe jumtate.
- Se msoar temperatura apei care va fi ntre 37-38C.
- Pentru bolnavii care prezint o stare de fatigabilitate se aaz transversal pe
marginea bii o scndur, pe care bolnavul va sta n poziie eznd.
4. Pregtirea bolnavului:
- Este invitat s urineze.
- Este ajutat s se dezbrace.
- Se protejeaz prul cu casca de baie.
- Bolnavul este introdus cu precauie n cada de baie, supraveghindu-i reacia.
5. Efectuarea bii:
- Bolnavul se spal singur sau este splat de ctre asistenta cu prima mnu de
baie, pe fa; pe trunchi i membre cu a doua mnu, iar a treia mnu este
ntrebuinat pentru regiunea perineal.
- Cltirea tegumentelor cu ajutorul duului.
- Este ajutat s ias din baie, este nvelit n cearaful de baie i este ters.
- Se face frecie cu alcool pentru nchiderea porilor i stimularea circulaiei.
- Este ajutat s se mbrace cu lenjeria curat, halat i papuci.
- Este ajutat s-i fac toaleta cavitii bucale, s-i taie unghiile, s se pieptene.
Este transportat la salon.
- Se strng materialele folosite, lenjeria murdar se pregtete pentru transport la
spltorie.
- Se spal cada de baie, se aerisete camera.
B. Toaleta zilnic
Asistenta are misiunea delicat de a controla (n mod discret) i de a
ndruma ca bolnavul neimobilizat s-i fac zilnic toaleta de diminea i de
sear (splarea feei, urechilor, gtului, membrelor superioare, regiunii axilare,
toaleta cavitii bucale i ngrijirea prului).
Etape de execuie:
1. Pregtirea ncperii (spltorului). Se impune aceeai conduit ca i la baia
general.
2. Pregtirea materialului:
63
- La chiuvet se pregtesc: spunul, o mnu pentru fa, gt, membre

superioare; periua de dini, pasta de dini, paharul; pieptenele, peria pentru pr;
prosopul.
- n apropierea duului mobil se pregtete materialul pentru mica toalet: spun,
mnui, prosop. n lipsa duului se pregtesc un lighean splat i dezinfectat,
can cu ap cald (36-37C).
- Bolnavul se dezbrac.
- Se protejeaz prul.
4. Efectuarea toaletei:
- Splarea pe fa cu spun sau fr, dupa preferina bolnavului. Se spal gtul,
membrele superioare cu mnua ud i spunit, insistndu-se n regiunea
axilar, partea anterioar a toracelui. Se cltete i se terge.
- Se efectueaz toaleta perineal.
- Se piaptn i se perie prul.
- Se face toaleta bucal.
Atunci cnd este cazul, dup toalet se schimb lenjeria bolnavului.
4. DEZBRCAREA I MBRCAREA BOLNAVULUI N PAT
Lenjeria de corp a bolnavului (cma de noapte sau pijama) trebuie
schimbat periodic i ori de cte ori se murdrete. Bolnavii i schimb singuri
lenjeria de corp, cu excepia celor imobilizai la pat, adinamici, paralizai etc.; la
acetia, asistenta medical este cea care trebuie s schimbe lenjeria de corp.
Scopul: pstrarea igienei personale a bolnavului.
Materiale necesare: cma de noapte curat (sau pijama); un cearaf;
talc; alcool; sac de lenjerie murdar.
Tehnica este executat de dou asistente medicale.
Etape de execuie:
- Alegerea materialelor necesare, potrivite pentru bolnav.
- Transportarea materialelor i aezarea lor pe un scaun lng patul bolnavului.
- Se anun bolnavul, comunicndu-i necesitatea efecturii tehnicii.
3. Efectuarea tehnicii propriu-zise:
- Splarea minilor.
- Plierea pturii care acoper bolnavul sub form de armonic.
- Acoperirea bolnavului cu cearaf.
- Se ntoarce bolnavul n decubit lateral drept sprijinindu-l n regiunea
omoplailor i a genunchilor.
- Se trage uor cmaa n sus pn la torace.
64
- Se readuce bolnavul, cu mare atenie, n decubit dorsal.

- Se ntoarce apoi bolnavul n decubit lateral stng i se repet aceeai operaie.
- Una din cadrele medicale ridic uor bolnavul, sprijinindu-l n regiunea
omoplailor, introducnd mna sub cma.
- Cel de-al doilea cadru medical scoate cmaa cu o micare de la spate spre cap.
- Readucerea bolnavului n poziie orizontal (decubit dorsal).
- Se dezbrac nti braul sntos i apoi braul bolnav.
- Lenjeria murdar se introduce, prin micri lente, n sacul special.
- Se acoper bine bolnavul.
- Splarea minilor.
- Fricionarea cu alcool a regiunilor predispuse la uscare i pudrarea cu talc.
- Se mbrac cu cmaa curat i nclzit, nti braul bolnav, apoi cel sntos.
- Una din cadrele medicale ridic uor bolnavul, sprijinindu-l n regiunea
omoplailor.
- A doua asistenta trece cmaa peste capul bolnavului i o trage apoi peste
spatele acestuia.
- Se readuce bolnavul n poziia orizontal (decubit dorsal).
- Se trage uor cmaa sub ezut.
- Se acoper bolnavul.
- Se reface patul bolnavului.
- Splarea minilor.
- Se aerisete salonul.
- Se scoate din salon sacul cu lenjerie murdar.
5. EFECTUAREA TOALETEI PE REGIUNI LA BOLNAVUL

IMOBILIZAT
Curarea tegumentelor ntregului corp se efectueaz pe regiuni, la patul
bolnavului, descoperindu-se progresiv numai partea care se spal.
Scop: ndeprtarea de pe suprafaa pielii a stratului cornos, descuamat i
impregnat cu secreiile glandelor sebacee i sudoripare, microbi i alte substane
strine care ader la piele.
Efecte: activarea circulaiei cutanate; favorizeaz mobilizarea anticorpilor
formai de celulele reticuloendoteliate din esutul celular subcutanat; creeaz o
stare plcut de confort, care are un efect sedativ asupra organismului.
Materiale necesare: dou scaune; un paravan sau dou stative i dou
cearafuri pentru a-l executa; material impermeabil pentru protejat patul
(muama); aleze; tav medical pe care se aaz materialele necesare; lighean;
can cu ap cald; can cu ap rece; dou bazinete; tvi renal; un cearaf; o
pereche de mnui cauciuc; trei mnui de baie confecionate din prosop sau
finet de culori diferite (cte una pentru fa, trup i membre, organe genitale);
65
trei prosoape de culori diferite; spun neutru; alcool mentolat sau camforat;
cutie (pudrier) cu pudr de talc; lenjerie de pat curat; lenjerie de corp curat;
cldare pentru ap murdar; sac de lenjerie murdar; termometru de baie;
materiale pentru ngrijirea unghiilor (foarfece, pil); material pentru igiena
bucal (periu de dini, past de dini, un pahar cu ap pentru splat pe dini, un
pahar cu soluie antiseptic pentru gargar, un pahar cu ap pentru eventualele
proteze dentare).
Etape de execuie:
- Se aleg i se pregtesc materialele necesare.
- Se anun bolnavul.
- Se explic simplitatea tehnicii (pentru a nu-i crea stri emotive i a-i obine
acordul).
3. Pregtirea condiiilor de mediu:
- nchiderea ferestrelor.
- Verificarea temperaturii din salon (n jur de 20C).
- Se verific s nu fie cureni de aer rece.
- n timpul efecturii toaletei este interzis s se deschid ua.
- Se nclzete lenjeria curat.
- Se pregtete o buiot cu ap cald (termofor).
- Se ndeprteaz noptiera de pat.
- Se aaz dou scaune lng patul bolnavului.
- Se aaz paravanul n jurul patului.
4. Efectuarea toaletei feei:
- Se ndeprteaz una din perne, susinnd capul bolnavului.
- Cealalt pern se acoper cu muama pentru a o proteja de umezeal, iar peste
muama se aaz o alez.
- Se aaz capul bolnavului pe perna acoperit.
- Ptura se pliaz sub form de armonic i se aaz pe scaun.
- Se dezbrac bolnavul i se acoper cu cearaful de ptur.
- Splarea minilor.
- Se umple ligheanul 2/3 cu ap cald (37C).
- Se controleaz temperatura apei cu ajutorul termometrului de baie.
- Se aaz n jurul gtului bolnavului un prosop.
- Se mbrac prima mnu de baie i se umezete.
- Se spal ochii de la comisura extern spre cea intern.
- Se cltesc cu ap curat i se terg cu primul prosop curat.
- Se spal fruntea de la mijloc spre tmple.
- Se spal regiunea perioral i perinazal prin micri circulare.
- Se terge imediat prin tamponare.
5. Efectuarea toaletei urechilor:
66
- Se spunete o ureche insistnd n anurile pavilionului i n regiunea

retroauricular (cu aceeai mnu).
- Se cltete bine i se terge cu prosopul.
- Se ntoarce uor capul bolnavului i se procedeaz la fel cu cealalt ureche.
- Se introduc dopuri de vat (la cererea bolnavului).
6. Efectuarea toaletei gtului:
- Se descoper gtul bolnavului i se spal cu ap i spun.
- Se cltete bine i se terge imediat pentru ca bolnavul s nu fie predispus la
rceal.
- Se acoper gtul bolnavului cu cearaful.
- Se arunc apa din lighean.
7. Efectuarea toaletei membrelor superioare:
- Se umple ligheanul cu 2/3 ap cald (37C).
- Se verific temperatura apei.
- Se descoper unul din membrele superioare i se aaz muamaua i aleza sub
ntreg braul, deasupra nvelitorii.
- Se spunete circular, ncepnd de la umr spre captul distal, insistnd la
axil.
- Se limpezete i se terge imediat cu prosopul curat.
- Se acoper braul bolnavului.
- Se taie unghiile cu grij.
- Se ntoarce bolnavul n decubit lateral de partea corespunztoare braului splat
i se procedeaz la fel cu cellalt bra.
8. Efectuarea toaletei toracelui:
- Se descoper partea anterioar a toracelui.
- La femei se spunete i se insist la pliurile submamare.
- Se limpezete bine i se terge prin tamponare.
9. Efectuarea toaletei spatelui:
- Se ntoarce bolnavul i se susine n decubit lateral.
- Se aaz sub bolnav muamaua acoperit de alez.
- Se spunesc spatele i regiunea lombo-sacral.
- Se limpezesc bine i se terg prin tamponare.
- Se pudreaz cu talc.
- Se ndeprteaz muamaua mpreun cu aleza.
- Se readuce bolnavul n decubit dorsal.
- Se acoper toracele bolnavului.
10. Efectuarea toaletei abdomenului:
- Se aaz muamaua mpreun cu aleza sub abdomenul bolnavului.
- Se spunete abdomenul.
- Cu ajutorul unui tampon de vat montat pe porttampon i nmuiat n alcool, se
insist asupra regiunii ombilicale, ndeprtnd murdria.
- Se spal apoi ombilicul cu ap i spun.
- Se limpezete i se terge imediat.
67
- Se unge regiunea ombilical cu vaselin.

- Se scoate mnua utilizat i se pune n tvia renal.
- Se fricioneaz braele i toracele cu alcool.
- Se pudreaz cu talc gtul, toracele, abdomenul i mai ales braele i axilele.
- Se mbrac bolnavul cu cmaa de noapte (pijama).
- Se arunc apa murdar n cldare.
11. Efectuarea toaletei membrelor inferioare:
- Se umple ligheanul cu 2/3 ap cald (37C).
- Se mbrac cea de-a doua mnus de baie.
- Se mut muamaua mpreun cu aleza n regiunea coapselor.
- Se spunesc coapsele, insistnd n regiunea inghinal.
- Se limpezesc i se terg.
- Se flecteaz gambele bolnavului pe coapse.
- Se mut muamaua mai jos i se aaz ligheanul pe muama.
- Se introduce piciorul n lighean.
Splarea picioarelor
12. Efectuarea toaletei organelor genitale externe. Materiale necesare: bazinet,

pens porttampon, tampoane vat, can cu ap cald, prosop (special), mnu
de cauciuc, mnu de baie.
- Se prezint bolnavului bazinetul pentru a urina.
- Se ndeprteaz bazinetul.
- Se izoleaz salteaua cu muamaua i traversa.
- Se aaz bolnavul n poziie ginecologic.
- Se aaz sub regiunea sacral a bolnavului bazinetul curat.
- Se mbrac mnua de cauciuc.
- Se mbrac peste mnua de cauciuc cea de a treia mnu de baie.
- Se efectueaz splarea dinspre partea anterioar nspre anus, cu spun neutru,
care nu irit pielea i mucoasele.
- Se limpezete cu ajutorul unui jet de ap cald curat turnat dintr-o can.
- Se ndeprteaz cu atenie resturile de spun, care pot produce prurit sau
inflamaii.
- Se scoate bazinetul de sub bolnav.
- Organele genitale i regiunea din jur se terg cu cel de-al treilea prosop curat.
- Se pudreaz cu pudr de talc (pentru prevenirea apariiei de intertrigo).
68
13. Efectuarea toaletei prului. Materiale necesare: pieptene, ampon, aparat de

uscat prul (foehn), lighean, muama, alez, ap cald, prosop.
- Se ridic uor capul bolnavului.
- Se ndeprteaz perna i se aaz pe un scaun.
- Se susine capul bolnavului i se ndoaie salteaua sub restul saltelei.
- Se aaz o muama pe somier i deasupra saltelei ndoite.
- Se aaz ligheanul cu 2/3 ap cald (37C) pe muama.
- Se protejeaz salteaua cu o alez.
- Peste alez se aaz o muama rulat de ambele laturi, astfel nct s formeze
un jgheab.
- Se aaz capul bolnavului n uoar hiperextensie, atrnnd deasupra
ligheanului.
- Se protejeaz ceafa bolnavului cu un prosop.
- Sub ceafa bolnavului se aaz captul mai ngust al muamalei rulate, iar
cellalt capt se introduce n ligheanul aezat pe somier sau ntr-o cldare
aezat lng pat.
Splarea prului
- Se verific temperatura apei.

- Se umezete i se amponeaz prul.
- Se fricioneaz prul cu ambele mini i se maseaz uor pielea capului pentru
activarea circulaiei sangvine.
- Se limpezete prul.
- Se repet manopera de dou-trei ori.
- Dup o cltire abundent, se acoper prul cu un prosop nclzit.
- Se ndeprteaz muamaua, introducnd-o n lighean.
- Se aaz bolnavul n poziia iniial.
- Se usuc prul cu foehnul.
- Se piaptn prul.
- Se acoper prul bolnavului cu un tulpan sau bonet.
69
- Se spal obiectele de pieptnat i se introduc n soluie dezinfectant.

- Splarea minilor.
14. Efectuarea toaletei cavitii bucale.
A. La bolnavii contieni.
Materialele necesare: pahar cu ap; periu i past de dini; prosop, alez;
tvi renal.
- n funcie de starea bolnavului, acesta este adus n poziie semieznd sau n
decubit lateral.
- Se pune past de dini pe periu.
- Se protejeaz lenjeria bolnavului cu prosop i alez.
- Se servesc bolnavului paharul cu ap i periua cu past.
- Bolnavul i va spla dinii.
- Se servete al doilea pahar cu ap pentru gargar.
B. La bolnavii incontieni sau comatoi.
Materialele necesare: tampoane pe port-tampoane sterile; deschiztor de gur,
steril; comprese de tifon; ap boricat; glicerin boraxat 20%; spatul lingual;
tvi renal; mnu steril de cauciuc.
- Bolnavul este n decubit dorsal.
- Se ntoarce lateral capul bolnavului.
- Se aaz sub brbie prosopul i tvia renal.
- Se amplaseaz deschiztorul de gur printre arcadele dentare.
- Se nmoaie un tampon cu glicerin boraxat.
- Se terg limba, bolta palatin i suprafaa intern i extern a arcadelor dentare
cu micri dinuntru n afar.
- Cu alt tampon se cur dantura.
- Cu degetul nfurat n tifon i mbibat n glicerin boraxat sau zeam de
lmie se ndeprteaz depozitul gros depus pe mucoase pn n faringe.
- Buzele crpate i uscate se ung cu glicerin boraxat.
Observaie!
La bolnavii incontieni, toaleta bucal se realizeaz cu mna protejat de
mnua de cauciuc.
- Lenjeria murdar de pat se pune n sacul special.
- Splarea minilor.
- Se schimb patul cu lenjerie curat.
- Se ndeprteaz paravanul i lenjeria murdar din salon.
- Se spal materialele folosite i se introduc n soluie dezinfectant pn la
sterilizare.
70
6. EFECTUAREA TOALETEI GENERALE PRIN MBIERE A

BOLNAVULUI IMOBILIZAT
Splarea ntregului corp, prin introducerea bolnavului n cada de baie, are
acelai scop ca i toaleta parial.
Materiale necesare: camera de baie i cada de baie curat, splat,
dezinfectat; paravan; grtar lng cad; termometru de baie; cearaf de baie;
spun neutru; dou prosoape; dou mnui de baie; lenjerie de corp curat; casc
pentru protejarea prului; halat de baie i papuci; materiale pentru ngrijirea
unghiilor; materiale pentru igiena bucal; alcool mentolat sau camforat; pudrier
cu pudr de talc; sac pentru lenjerie murdar; soluii dezinfectante pentru cad i
robinete (cloramin 1%, clorur de var 1%); un scaun.
Etape de execuie:
- Se pregtesc materialele necesare pentru efectuarea mbierii, pe truse, n
ordinea utilizrii lor.
2. Pregtirea psihic i fizic a bolnavului:
- Se anun bolnavul cu o jumtate de or nainte i i se explic necesitatea.
- Se ofer bolnavului urinarul.
- Dup miciune se ndeprteaz urinarul.
- Splarea minilor.
3. Pregtirea camerei de baie:
- Se nchid ferestrele i ua.
- Se verific temperatura din camera de baie.
- Se d drumul la ap rece i apoi la ap cald.
- Se verific temperatura apei cu ajutorul termometrului.
- Se aranjeaz lenjeria de corp curat i nclzit pe un radiator, n ordinea
ntrebuinrii.
4. Efectuarea mbierii:
- Se mbrac bolnavul cu halatul i papucii.
- Se transport bolnavul n camera de baie.
- Se dezbrac bolnavul.
- Se protejeaz prul bolnavului cu casca.
- Se introduce bolnavul n cad (cu ajutorul unui cearaf dou persoane).
- Se menine cearaful pe fundul czii n tot timpul bii.
- Se susine bolnavul s intre n baie.
- Se supravegheaz reacia bolnavului.
- Se mbrac o mnu de baie.
- Se spunete suprafaa corpului, n aceeai ordine ca la toaleta parial la pat.
- Se ndeprteaz spunul de pe tegumente.
- Se schimb mnua i i se efectueaz toaleta organelor genitale.
71
- Se stropete suprafaa corpului cu ap la o temperatur ceva mai sczut dect

cea din cad (pentru efectul de tonifiere a esuturilor i activarea circulaiei si
respiraiei).
- Se susine de sub axile pentru a ridica bonavul din cad.
- Se nfoar bolnavul ntr-un cearaf uscat i nclzit.
- Bolnavul se ntinde pe canapeaua din camera de baie acoperit cu muama i
cearaf curat.
- Se terge i se fricioneaz cu alcool bolnavul.
- Se pudreaz regiunea plicilor.
- Se mbrac bolnavul cu lenjeria de corp curat i nclzit.
- Se face toaleta unghiilor.
- Bolnavul se mbrac cu halat, i se pun papuci i se transport la salon.
- Se aaz bolnavul comod n patul su.
- Se nvelete bine bolnavul.
Atenie!
Dac bolnavul prezint frisoane, se nclzete cu termofoare i se hidrateaz cu
lichide calde.
- Se introduce lenjeria murdar n sacul special.
- Se d drumul la apa din cad.
- Se spal bine cada cu detergeni i se umple cada cu soluie dezinfectant care
se menine timp de trei ore.
- Se spal cada i robinetele cu ap curat.
- Se cur, se spal i se introduc n soluii dezinfectante instrumentele folosite.
- Se aerisete camera de baie.
7. OBSERVAREA POZIIEI BOLNAVULUI
Scopul: cunoaterea poziiilor pe care le iau bolnavii n pat sau n care
acetia trebuie aezai pentru ngrijiri, examinri speciale.
Bolnavul poate avea o poziie activ, pasiv sau forat.
Poziia activ: bolnavul se mic singur, nu are nevoie de ajutor.
Poziia pasiv: bolnavul este lipsit de for fizic i are nevoie de ajutor
pentru micare i schimbarea poziiei.
Poziia forat: bolnavul are o poziie neobinuit, impus de boal sau
de necesitatea efecturii unui tratament.
72
Tipuri de poziii:
1. Decubit dorsal
Poziia bolnavului n decubit dorsal

(cu suport pentru picioare i n
regiuna trochanterian)
a. Bolnavul este culcat pe spate, cu faa n sus, fr pern (este indicat dup
puncie lombar, n unele afeciuni ale coloanei vertebrale etc.).
b. Bolnavul este culcat pe spate, cu o pern subire (anemii posthemoragice,
afeciuni cerebrale etc.).
c. Bolnavul este culcat pe spate, cu faa n sus i cu dou perne (poziia
obinuit).
2. Decubit lateral (drept sau stng).
Decubit lateral
Bolnavul este culcat pe o parte (dreapta sau stnga) cu o pern sub cap, cu
membrul inferior care este n contact cu sprafaa patului ntins, iar cu cellalt
ndoit i spatele sprijinit cu o pern sau un sul (indicat n pleurezii, meningite
etc.).
73
3. Decubit ventral .
Decubit ventral
ntors lateral
cu
capul
Bolnavul este culcat pe abdomen, fr pern, cu capul ntors ntr-o parte, braele
de-a lungul corpului, sau flectate i aezate la stnga i la dreapta capului, cu
partea palmar pe suprafaa patului i sub glezne se aaz un sul (indicat la
bolnavii incontieni, la cei cu escare ale regiunii sacrate, paralizii etc.).
4. Poziia eznd.
a. n pat: bolnavul este meninut eznd n pat, trunchiul realiznd un unghi
de 90 cu membrele inferioare, prin ridicarea somierei articulate.
Gambele sunt n semiflexie pe coapse, sub genunchi se plaseaz un sul,
iar la picioarele bolnavului se plaseaz sprijinitorul. Sub brae se aaz
cte o pern (poziie indicat la bolnavii dispneici, n perioada crizelor de
astm bronic, n insuficien cardiac, ea favoriznd respiraia.
b. n fotoliu: bolnavul este aezat confortabil, bine mbrcat i acoperit cu o
ptur.
5. Poziia semieznd .
Poziie semieznd
Se sprijin spatele bolnavului cu dou perne, cu rezemtorul de spate sau

somier articulat. Sub tlpi se aaz un sprijinitor pentru ca bolnavul sa nu
alunece spre extremitatea distal (poziia este indicat n primul ajutor acordat
bolnavului cu tulburri respiratorii; este interzis bolnavilor cu tulburri de
deglutiie, comatoilor, n cursul anesteziei generale).
74
6. Poziia eznd cu gambele atrnate. Bolnavul st la marginea patului n

poziia eznd, sub picioare se aaz un taburet i va fi protejat contra rcelii cu
o ptur (indicat bolnavilor cu insuficien cardiac).
7. Poziia decliv (Trendelenburg). Ridicarea extremitii distale a patului:
poziia decubit dorsal cu capul bolnavului cobort, realizndu-se o diferen de
10-60 cm, ntre cele dou extremiti. n pat se protejeaz capul bolnavului cu o
pern aezat vertical (indicat n anemii acute grave, drenaj postural, hemoragii
ale membrelor inferioare i organelor genitale, dup rahianestezie, dup
intervenii ginecologice).
8. Poziia procliv. Se obine prin ridicarea extremitii proximale a patului.
9. Poziia ginecologic. Bolnava este aezat pe spate, coapsele flectate pe
abdomen i genunchii ndeprtai (indicat n examinri ginecologice i
obstetricale).
10. Poziia genu-pectoral .
Poziie genu-pectoral
Bolnavul se aaz n genunchi, acetia fiind uor ndeprtai, pieptul atinge
planul orizontal iar capul este ntr-o parte (indicat pentru explorri rectale
rectoscopie, tueu rectal).
8. SCHIMBAREA POZIIEI BOLNAVULUI
Scop: dac menine timp ndelungat aceeai poziie, bolnavul este
predispus la apariia unor complicaii (escare de decubit, tromboze, embolii
etc.), care-i mpiedic procesul de vindecare. Pentru prevenirea apariiei
acestora, se recomand schimbarea poziiei bolnavului. Aceasta se poate efectua
activ (bolnavul i schimb poziia singur) sau pasiv (cu ajutor sau i schimb
alt persoan poziia).
Etape de execuie:
A. Schimbarea poziiei din decubit dorsal n decubit lateral i invers.
75
- Se anun bolnavul.
- I se explic necesitatea efecturii tehnicii.
2. Efectuarea tehnicii propriu-zise:
- Asistenta se aaz de partea patului spre care dorete s se ntoarc bolnavul.
- Se ridic ptura, se pliaz i se aaz pe marginea opus a patului.
- Se prinde bolnavul de umr cu mna dreapt, se ridic i se ntoarce, iar cu
mna stng se introduce ptura sub spatele bolnavului pentru a-l sprijini.
- Cu o mn se sprijin bolnavul n noua poziie, iar cu cealalt se rotesc bazinul
i membrele inferioare.
- Bolnavul este meninut n aceast poziie cu ajutorul sulurilor aezate n

lungime, la spate.
3. Readucerea bolnavului n decubit dorsal (lucreaz dou asistente).
- Asistenta I i asistenta II trec de partea opus a patului.
- Asistenta I, aezat la capul bolnavului, l apuc de sub axil, sprijinindu-i
capul de antebra.
- Asistenta II introduce mna stng sub bazinul bolnavului, iar cu mna dreapt
l rotete readucndu-l n decubit dorsal, sincronizndu-i micrile cu asistenta
I.
B. Schimbarea poziiei din decubit dorsal n poziie eznd.
- Se descoper bolnavul pn la mijloc, ndoind ptura.
- Asistenta se apleac spre bolnav i i prinde regiunea axilar cu mna.
- Se mbrieaz spatele bolnavului cu cealalt mn, sprijinindu-i capul cu

antebraul.
76
- Se solicit bolnavului, dac starea general i permite, s se prind de umerii

ajutorului , s-i ndoaie genunchii, s se sprijine pe tlpi i s-i aduc nainte
capul.
- Se ridic uor bolnavul n poziie eznd.
Repunerea n decubit dorsal se face cu aceleai micri n sens invers.
C. Readucerea bolnavilor alunecai din poziia eznd sau semieznd. Se
efectueaz de dou cadre medii.
- Asistenta I i asistenta II se aaz de o parte i de alta a patului, cu faa spre
bolnav.
- Cu mna dinspre pat, se prinde bolnavul de axil, iar cealalt mn, unit cu a
sorei de partea opus, se aaz sub regiunea fesier a bolnavului.
- La comanda uneia dintre ele, se ridic bolnavul pn la nivelul dorit, ntr-o

poziie comod bolnavului.
77
- Se supravegheaz tot timpul bolnavul, urmrind atent expresia feei, coloraia

tegumentelor, pulsul, respiraia.
EVALUAREA VIABILITATII TESUTULUI IN ESCARE
ESCARA SAU ULCERUL DE DECUBIT reprezinta lezarea profunda si
distrugerea tesutului ca rezultata al presiunii intre proeminentele ososase si un
plan dur sau datorita fortelor de forfecare
- gradul de distrugere si distorsionare poate varia de la un eritem persistent
pina la ulceratia necrotica cu nivel de atingere pentru muschi, tendon si os
- cauze
o pacientul cu mobilitate deficitara este predispus riscului de aparitie
a escarelor prin expunerea anumitor parti ale corpului la presiuni de
durata si intensitate, cauzind in final moartea tesuturilor
o muschii rezista in general bine la compresiune insa tesutul adipos
este afectat pe suprafata sa de contact
o tesutul adipos sufera o scadere a vascularizatiei prin staza venoasa
CAUZE GENERALE
- afectiuni cardiovasculare care determina imobilizarea la pat a pacientului
- pacienti inconstienti, adinamici
- obezitatea si starile de subnutritie
- deficit de autoingrijire datorita virstei
- mentinerea functiilor vitale ale pacientului in stare terminala cu ajutorul
aparatelor
- afectiuni ale maduvei spinarii
- tulburari de circulatie majore
FACTORI PREDISPOZANTI
- presiunea prelungita
- presarea prin greutatea corpului pacientului
- mentinerea pozitiei mai mult de 2 h favorizind astfel presarea si aparitia
modificarilor patologice
- uscaciunea pielii
- edemele
- caldura
- transpiratiile abundente
- incontinenta de urina si fecale
- scurgeri prin catetere de dren si vaginale
- lenjeria de pat grea si umeda
- lipsa de igiena a tegumentelor si mucoaselor
- mentinerea cutelor lenjeriei de pat si corporale
- deteriorarea mecanica a tesuturilor pacientului prin forfecare atunci cind
pacientul este tras din pat sau aluneca determinind intreruperea
microcirculatiei in tesuturile de sustinere rezultind ulcer de presare
78
existenta resturilor alimentare sau tampoane de vata, comprese pe lenjeria

de pat
zonele expuse escarelor
o zonele cele mai expuse sunt acolo unde osul este aproape de
suprafata si acolo unde greutatea este suportata de anumite parti ale
corpului
o decubit dorsal
regiunea occipitala
omoplatii
coate
regiunea sacrococigiana
calciie
o decubit lateral
umar
regiunea deasupra crestei iliace
regiunea trohanteriana
partea externe si interna a genunchiului
maleole
o decubit ventral
timple
urechi
pometii obrajilor
79
arcadele orbitale
nas
arcada mandibulara
umar
creasta iliaca
genunchi
degetele picioarelor
evaluarea riscului de escare

o pentru aprecierea riscului si a nevoii de ingrijire a bolnavului
predispus la escare utilizam formule de evaluare a riscului
individual pentru escare in raport cu anumite criterii
SCALA NORTON
- pacientul este evoluat in raport de 5 criterii
o conditia fizica
o conditia psihica
o activitate
o mobilitate
o inconstienta
80
81
punctajul total indica riscul si nevoia de ingrijire a pacientului

sau prin alta metoda de evaluare
82
masuri preventive
o reducem presiunea
schimbam in mod regulat pozitia pacientului dupa orarul
fixat de medic in general la aproximativ 2 h
reducem presiunea pentru suprafata de contact a pacientului
cu suprafata de sprijin a patului prin repartizarea tendintei de
presare pe o suprafata cit mai mare, marind astfel aria de
contact dintre corp si pat saltele cu apa, cu aer
pentru evitarea pozitiilor vicioase a membrelor si coloanei
vertebrale asiguram pozitia corecta in pat a pacientului cu
ajutorul rezematoarelor , pernelor, paturilor
o asiguram conditii optime de confort
pat comod cu saltea corespunzatoare
cearaf bine intins
o asiguram toaleta bolnavului
efectuam toaleta zilnica generala si toaleta pe regiuni
spalam zonele cu sapun neutru
spalam zonele cu risc in cazul incontinentei
nu se frectioneaza zonele cu risc
se utilizeaza creme protectoare sau hidratante daca epiderma
este uscata si la recomandarea medicului
nu utilizam creme protectoare care impiedica schimbul de
umiditate prin piele sau in cazul plagilor deschise
inspectam regulat tegumentele si mucoasele pacientului
intrebam zilnic pacientii daca prezinta dureri la nivelul
zonelor expuse escarelor
promovam si mentinem continenta de urina si fecale ori de
cite ori este posibil
instituim masuri eficiente pentru orice fel de tip de
incontinenta
masam pacientul pentru activitatea functiilor pielii si
inviorarea articulatiilor
in zonele comprimate favorizam circulatia prin mobilizarea
pasiva sau activa
dupa terminarea toaletei frictionam cu alcool diluat toata
suprafata corpului pentru stimularea circulatiei cutanate
o asiguram alimentatie si hidratare adecvata
aport de lichide si nutritie adecvata
starii generale a pacientului, afectiunii de baza, virstei
si greutatii pacientului
starii de malnutritie, existentei diabetului, anemiei
conditiilor de favorizare a cicatrizarii si acoperirii
cheltuielilor energetice de baza ale organismului
83
o controlam efectul medicatiei prescrise

controlam efectele posibile ale anumitor medicamente
administrate pacientului cu efect direct asupra capacitatii de
mobilizare a pacientului si procesului de vindecare
comunicam de urgenta medicului actiunea sedativelor ,
narcoticelor asupra pacientului cind acestea reduc
mobilizarea sau imobilizeaza pacientul la pat
imunosupresoarele si medicamentele antiinflamatorii pot
reduce viteza de replicare a celulelor
o educam pacientul si familia pentru
facilitam educatia si implicarea pacientului si familiei pentru
reducerea riscului de escare
schimbarile regulate de pozitie
asigurarea unei diete corespunzatoare
mentinerea tegumentelor si mucoaselor intacte
respectarea programului de mobilizare cu ridicarea si
sprijinirea corecta prin deprinderea tehnicilor
respective
inspectarea tegumentelor si mucoaselor cel putin o
data pe zi
pentru deprinderi de autoingrijire
evaluarea escarelor
o aparitia escarelor constiutuie o palma pentru competenta
profesionala a asistentei medicale deoarece in majoritatea cazurilor
de neglijenta, comoditatea si slaba pregatire profesionala a acestora
sunt cauze determinante
o daca distrugerea tesutului este prezenta localizam marimea si
gradul fiecarei escare
o zona sacrata
dupa citeva ore la nivelul compresiunii apare o pata rosie ce
evolueaza in 24-48 ore sau mai putin spre stadiul de flictena
in jurul careia apar pete negre prin degradarea dermului si
epidermului
o la nivelul calciiului
prin lispa stratului adipos si compresiune exercitata pe o
suprafata redusa , escara intereseaza de la inceput pina la os
o evaluarea dimensiunii escarelor o efectuam prin masurarea
suprafetei zonei lezate
o evaluarea volumului tesutului lezat este dificila deoarece adincimea
cavitatii si gradul de lezare al structurilor profunde pot fi doar
apreciate estimativ
o baza cavitatii plagii o evaluam prin
identificarea tesutului devitalizat sau necrotic
84
marimea crusti
cantitatea de supuratie
o gradul ulceratiei este determinat de gradul de distrugere care poate
fi reprezentat de la rupturi sau fisuri superficiale ale pielii pina la
necroza cu cavitate implicind si tesuturile de sustinere
o majoritatea escarelor prezinta plagi infectate
o marginile plagilor infectate prezinta eriteme si inflamatii de peste 1
cm
o plagile infectate acoperite cu crusta prezinta puroi si miros
respingator
tratarea escarelor
o este acelasi tratament ca pentru orice plaga
o in ulceratiile superficiale cu epiderma intactasunt recomandate
pansamentele bio-ocluzive deoarece
atenueaza durerea
retin umuditatea
reduc frecarea
stimuleaza epitelizarea
o pentru tesutul necozat care cuprinde tot tesutul devitalizat se
recomanda indepartarea prin
excizie chirurgicala
preparate enzimatice
agenti hidroscopici
agenti chimici
o tesutul necrotic poate fi mentinut deasupra plagii numai cind
constituie un strat protector inert fara colectie sub el
o alternativa folosirii diferitilor agenti pentru indepartarea
materialului necrotic areanumite limitarispecifice fiecarui tip de
agent
o excizia chirurgicala
constituie alternativa agresiva dar cea mai eficienta pentru
indepartarea tesutului necrozat
9. MOBILIZAREA BOLNAVULUI
Scop: pentru prevenirea apariiei unor complicaii (escare, tromboze) i

grbirea procesului de vindecare. Momentul mobilizrii este hotrt de ctre
medic n funcie de boal, stare general.
Obiectivele urmarite
Normalizarea tonusului muscular
Mentinerea mobilitatii articulare
Asigurarea starii de bine si independenta pacientului
Stimularea metabolismului
85
Favorizarea eliminarii de urina si fecale

Stimularea circulatiei sanguinepentru: profilaxia trombozelor,pneumoniilor,
escarelor, contracturilor
Principii de respectat
Mobilizarea se face in functie de:
Natura bolii
Starea generala
Tipul de reactivitate a pacientului
Perioada de exercitii pasive si active pentru refacerea conditiei musculare si
anvergura de miscare trebuie inceputa incet,marindu-se treptat, in functie de
raspunsul fiziologic al pacientului
Exercitiile se fac inainte de mese
Pacientul trebuie invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitii de
respiratie
De asemenea, trebuie planificat impreuna cu pacientul exercitii de relaxare
Observatie momentul in care se incep mobilizarea si scularea din pat, precum
si ritmul in care se efectueaza vor fi hotarate de medic
- executarea in bune conditii tine de competenta asistentei
Pregatiri
Pregatirea materialelor se face tinand cont de tipul de miscare impus (halat,
papuci, fotoliu, carje)
Asistenta il formeaza: procedeu, scop
Ii controleaza pulsul, tensiunea arteriala, observa starea pacientului, expresia
fetei; de asemenea se poate determina gradul de flexie a articulatiei cu
goniometrul
Tipuri de miscari si modalitati de mobilizare

Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunea si
starea pacientului; mobilizarea se face progresiv,
crescand treptat gama de miscari; se incepe cu:
Miscarea capului miscari pasive si active
Miscarea degetelor, incheieturilor (mainii, gleznei)
86
Miscarea si schimbarea pozitiei membrelor superioare si inferioare, miscari

de flexie si extensie, pacientul pastrand pozitia de decubit
87
Important: Miscarea trebuie asociata cu miscari de respiratie. De asemenea se

poate asocia cu efectuarea unor masaje
Etape de execuie:
- Se anun bolnavul.
88
- Se explic necesitatea i importana pentru vindecarea lui.

2. Mobilizarea capului i a membrelor (n poziia decubit dorsal):
- Se examineaz faciesul i pulsul bolnavului.
- Se efectueaz micri pasive de gimnastic la pat.
- Se controleaz pulsul bolnavului.
3. Ridicarea n poziie eznd n pat:
- De mai multe ori pe zi, se ridic bolnavul n poziia eznd (micarea poate fi
asociat cu exerciii de respiraie) .
Agtoare pentru mobilizare activ
4. Aezarea bolnavului n poziia eznd la marginea patului.

- Cu mna dinspre partea proximal a patului, se descoper bolnavul prin
ndeprtarea pturii. Se prinde bolnavul de spate, iar cu cealalt mn sub
regiunea poplitee.
- Bolnavul dac poate se va prinde de gtul asistentei.
- Se rotesc picioarele bolnavului ntr-un unghi de 90, picioarele atrnnd pe
marginea patului .
Mobilizarea bolnavului la marginea patului

89
- Se verific dac poziia bolnavului este comod.

- Dac bolnavul devine palid sau cianotic, dac are ameeli, se reaaz imediat n
pat, cu aceleai micri, dar n ordine invers.
5. Aezarea n fotoliu (execut dou cadre medii):
- Se mbrac bolnavul cu halatul i ciorapi.
- Se aaz bolnavul la marginea patului i i se ofer papucii.
- Se aaz fotoliul cu rezemtoarea lateral lipit de marginea patului.
- Asistenta I i asistenta II se plaseaz de o parte i de alta a bolnavului, introduc
minile n axila bolnavului i, la comand, ridic uor bolnavul n picioare, l
rotesc n direcia fotoliului i l aaz cu precauie.
- Se acoper bolnavul cu ptura.
- Se repune bolnavul n pat cu aceleai micri, n ordine invers.
6. Ridicarea bolnavului n poziie ortostatic:
- Se aduce bolnavul n poziia eznd, pe marginea patului.
- Situat n faa bolnavului, asistenta l solicit s se sprijine de umerii ei i,
susinndu-l cu minile sub axile, l ridic n picioare .
- Se menine bolnavul cteva minute, dac se simte bine, iar dac are ameeli se
reaaz pe pat.
Mobilizarea bolnavului (ridicarea n picioare)

7. Efectuarea primilor pai ai bolnavului.
- Asistenta I i asistenta II se plaseaz de o parte i de alta a bolnavului i l
sprijin n axil, aducndu-l n poziie ortostatic .
- Bolnavul va face primii pai n salon, condus i susinut de cele dou asistente.
- Se va continua cu o scurt plimbare n salon.
- Se readuce i se repune bolnavul n pat.
90
Efectuarea primilor pai
10. CAPTAREA MATERIILOR FECALE

Scop: observarea caracterelor fizice ale dejeciilor fiziologice i
patologice pentru descoperirea modificrilor lor patologice, n vederea stabilirii
diagnosticului.
A. Captarea materiilor fecale
Materialele necesare: paravan; plosc (bazinet); o plosc i materiale
pentru mica toalet; acoperitoare pentru plosc; hrtie igienic; materiale pentru
splarea minilor; muama i alez (pentru protejat patul).
Etape de execuie:
1. Pregtirea materialelor. Se pregtesc materialele necesare.
2. Efectuarea tehnicii:
- Patul bolnavului se separ cu un paravan de restul salonului.
- Ptura i cearaful care acoper bolnavul se pliaz sub form de armonic la
picioarele bolnavului.
- Se protejeaz patul bolnavului cu muamaua i aleza.
- Se ridic bolnavului cmaa de noapte.
- Cu mna stng introdus cu palma n sus sub regiunea sacral, se ridic
bolnavul i, n acelai timp, cu mna dreapt se introduce plosca sub bolnav
(plosc care n prealabil a fost nclzit cu ap fierbinte).
- Se acoper bolnavul i se menine astfel pn termin actul defecrii.
- Se ofer bolnavului hrtie igienic i la nevoie se face toaleta regiunii perianale
pe plosca special pregtit.
- Se ndeprteaz plosca cu mult precauie.
- Se acoper plosca i se ndeprteaz din salon.
- Se spal minile bolnavului n ligheanul special pregtit.
91
- Se ndeprteaz muamaua i aleza, se mbrac bolnavul i se reface patul

bolnavului.
- Se ndeprteaz paravanul i se aerisete salonul.
- Splarea minilor.
- Materiile fecale se pstreaz pn la vizita medical n camera special a
grupului sanitar (plosca va avea ataat un bilet cu numele bolnavului, numrul
salonului, al patului i ora defecrii).
- Materiile fecale provenite de la un bolnav contagios se arunc dup ce se las
timp de dou ore n contact cu un dezinfectant.
- Splarea minilor.
B. Captarea urinei
Materiale necesare: urinar, comprese uscate.
Captarea urinei bolnavului imobilizat la pat se face n urinare (recipiente
confecionate din metal emailat, sticl sau material plastic), cu deschiztur
diferit: pentru brbai n form de tub, pentru femei mai scurt i lit .
Urinar: a pentru femei; b pentru brbai

Dup utilizare, urinarele se golesc imediat, se spal cu ap cald n jet, cu
spun i se dezinfecteaz.
C. Captarea sputei
Materiale necesare: pahar conic sau cutie Petri sau scuiptoare special,
splate, sterilizate i uscate, cu soluie lizol 3% sau fenol 2,5% amestecat cu
sod caustic.
Etape de execuie:
1. Pregtirea materialelor. Se pregtesc materialele necesare.
2. Instruirea bolnavului:
- Se instruiete bolnavul s nu nghit sputa, s nu o mprtie, s nu o scuipe n
batist, erveele de hrtie, ci numai n vasul pe care-l primete n acest scop.
3. Captarea sputei:
- Se asigur cel puin dou scuiptori de rulaj la un bolnav care expectoreaz .
- Se schimb scuiptorile n fiecare diminea.
92
Scuiptoare
4. Curarea i sterilizarea scuiptorilor:
- Dup golire se spal cu ap rece, apoi cu ap cald cu ajutorul unor perii
speciale inute n soluii dezinfectante.
- Se sterilizeaz zilnic, prin fierbere sau cu vapori supranclzii sub presiune.
D. Captarea vrsturilor
Materiale necesare: muama; alez; prosop; dou tvie renale curate, uscate;
pahar cu soluie aromat.
Etape de execuie:
1. Pregtirea materialelor. Se pregtesc materialele mai sus menionate.
- n timpul vrsturilor, bolnavul se aaz n poziia eznd, iar dac starea lui
nu permite, va rmne culcat cu capul ntors ntr-o parte, aezndu-i sub cap un
prosop.
- Se protejeaz lenjeria de pat i corp cu o muama i o alez, iar n faa
bolnavului se aaz un prosop.
- Splarea minilor.
- Dac bolnavul are protez dentar mobil se ndeprteaz.
- Se d bolnavului tvia renal sau se ine (n cazul n care acesta nu poate) i cu
mna dreapt se susine fruntea bolnavului.
- Cnd bolnavul s-a linitit se ndeprteaz tvia renal.
- Se cltete gura cu soluie aromat folosind o alt tvi renal.
- Se ndeprteaz imediat din salon tvia renal cu vrsturi.
- Splarea minilor.
- Vrstura captat n tvia renal se pstreaz pn la vizita medical, ntr-un
dulap special.
- Tviele renale se golesc, se spal, se dezinfecteaz i se sterilizeaz prin
fierbere sau vapori supranclzii sub presiune.
12.EFECTUAREA TRANSPORTULUI BOLNAVULUI N SPITAL
Transportul bolnavului n spital este o etap important deoarece
efectuat cu ntrziere sau n condiii neadecvate poate determina agravarea
bolii sau chiar decesul bolnavului.
93
Transportul primar transportul bolnavului la spital de la locul de munc,

de la domiciliu sau de la locul accidentului. Riscul este mai mare, deoarece
bolnavul este transportat nepregtit i fr un diagnostic cunoscut.
Transportul secundar transportul bolnavului de la un spital la altul sau la
domiciliu, de la o secie la alta, de la servicii de diagnostic i tratament, precum
i mutarea lui de la un salon la altul. Bolnavul fiind sub ngrijire, transportul
poate fi pregtit i efectuat n funcie de starea lui.
n spital, bolnavul care nu se poate deplasa sau cruia i este contraindicat
deplasarea se transport cu: brancard , crucior, fotoliu i pat rulant sau cu
ascensorul.
Scop: deplasarea bolnavului, n stare imobilizat, la diferite servicii de
investigaii, diagnostic i tratament.
Materiale necesare: targ; crucior; ptur (pentru targ) sau saltea
subire pentru crucior; muama, alez;cearaf; o pern subire; dou pturi
(pentru nvelit bolnavul).
A. Transportul cu brancarda (targa)
Etape de execui:
- Se pregtesc targa cu ptura, cearaf, muama i pern subire.
2. Efectuarea tehnicii
- Cei doi brancardieri aduc targa de-a lungul patului,
Ridicarea bolnavului efectuat de trei

persoane.
- Bolnavul este ridicat din pat de trei persoane: P.I susine bolnavul din regiunea
cefalic, sprijinindu-i capul, spatele i conduce aciunea de mobilizare i
transport; P.II susine regiunea lombo-sacrat i membrele superioare; P.III
susine membrele inferioare.
- P.I comand manevra numrnd 1, 2, 3; la comanda ,,3 bolnavul este ridicat i
se face un pas napoi.
94
- Brancardierii aduc targa n poziie orizontal sub bolnav, pe care cele trei
persoane l vor aeza cu grij.
- Se acoper bolnavul cu cele dou pturi.
- Cei doi brancardieri pornesc la comand de pe loc cu pai schimbai, pentru a
micora oscilaiile trgii.
Asistenta sau brancardierul din spate va supraveghea bolnavul n timpul
transportului.
- Bolnavul este transportat cu faa nainte, pentru a-i da sentimentul de siguran
n timpul deplasrii.
- Transportul bolnavului cu brancarda pe scri
Transportul bolnavului cu brancarda: a la urcarea scrilor; b la coborrea

scrilor
B. Transportul cu cruciorul
Cruciorul este specific seciilor de chirurgie, pentru sala de operaie,
reanimare. Are 3-4 roi pneumatice i o pnz ntins ca la brancard, avnd
nlimea mesei de operaie.
Etape de execuie:
- Se pregtete cruciorul, cu lenjeria curat.
- Cruciorul se aaz n raport cu patul pentru a muta bolnavul de pe crucior pe
pat i invers.
- Pe crucior, bolnavul se acoper cu cearaful i laturile pturii.
- Capul operatului se ntoarce ntr-o parte, pentru a evita aspirarea vrsturii.
- Bolnavul se transport cu faa n direcia mersului i supravegheat n
permanen de brancardier.
95
Transportul bolnavului cu brancarda.
Pozitiile pacientului pe targa in functie de afectiune

o decubit dorsal
pacienti cu traumatisme abdominele
cu genunchi flectati
accidentati constienti
suspecti de fractura a coloanei vertebrale sau a bazinului
leziuni ale membrelor superioare
accidentati cu stare de soc sau hemoragie cu membrele
inferioare ridicate
o pozitie sezinda
pacienti cu traumatisme craniene, constienti fara semne de
soc
leziuni ale gitului capul va fi flectat astfel in cit regiunea
mentoniera sa atinga toracele
o pozitie semisezind
accidentati toraco-pulmonari
insuficienta cardiorespiratorie
accidentatii cu leziuni abdominale cu genunchii flectati
o decubit lateral
pacientii in stare de coma
o decubit ventral
pacientii cu leziuni ale fetei sub frunte se pune un sul din
cearceafuri
leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere
o decubit semiventral
inconstienti
tulburari de deglutitie
hipersecretie salivara
pentru a preveni acumularea sau aspirarea secretiilor
o pozitie trendelenburg cu inclinare maxima de 10-15 grade
accidentatii in stare de soc
96
o
o
o
colaps periferic
pozitie trendelenburg inversata
accidentatii cu fracturi ale bazei craniului
BOLNAVII PSIHICI AGITATI SE CALMEAZA
MEDICAMENTOS LA INDICATIA MEDICULUI, SE
TRANSPORTA IMOBILIZATI
IN LEZIUNI ALE COLOANEI VERTEBRALESE
TRANSPORTA PE O SUPRAFATA DURA SE
RECOMANDA SA SE TRANSPORTE IN POZITIA IN CARE
AU FOST GASITI
IN CAZURI EXCEPTIONALE CIND ESTE IMPOSIBIL SA
SE ASIGURE O TARGA TARE CHIAR IMPROVIZATA USA, SCINDURA TRANSPORTUL SE POATE FACE CU O
PATURA CULCAT CU FATA IN JOS CU EXCEPTIA
CELOR SUSPECTI DE FRACTURA A COLOANEI
CERVICALE
C. Transportul cu fotoliul rulant

Bolnavii slbii, convalesceni sau cu afeciuni ale membrelor inferioare
sunt transportai cu fotoliul rulant, la serviciile de diagnostic i tratament.
Etape de execuie:
1. Pregtirea materialelor
- Se pregtesc fotoliul cu ptur, cearaf, muama i alez.
- Se anun bolnavul.
- Se mbrac bolnavul, peste pijama, cu halatul de molton, cu osete i papuci.
- Bolnavul este ajutat s se aeze n fotoliul rulant, n cazul n care acesta nu se
poate ridica n picioare. Dac bolnavul nu se poate ridica din pat, mutarea lui n
fotoliu se va face de dou persoane
- Asistenta I aduce bolnavul n poziia eznd i-l sprijin.
- Asistenta II mbrac bolnavul cu halatul i cu osete.
- Asistenta I l ajut s se ntoarc cu spatele la marginea patului i sprijin
bolnavul.
- Asistenta II mpinge fotoliul la marginea patului, n dreptul spatelui
bolnavului.
- Cele dou persoane fixeaz roile cu picioarele lor.
- Fiecare apuc bolnavul cu o mn sub axil, iar cu cealalt din regiunea
poplitee i-l ridic, aezndu-l n fotoliu.
- P.I retrage fotoliul.
- P.II susine membrele inferioare ale bolnavului, i pune papucii i-i aaz
picioarele pe suportul fotoliului. Membrele inferioare vor fi acoperite cu cearaf
i ptur.
97
- Fotoliul este mpins din spatele bolnavului, n timpul transportului fiind aezat
cu faa n direcia mersului i supravegheat de sor.
Transportul bolnavului cu cruciorul.
D. Transportul cu patul rulant

Dac bolnavul este n stare grav sau nu poate fi mobilizat, este
transportat cu patul rulant pentru: explorri funcionale, examinri radiologice,
mutri dintr-un salon n altul, cur de aer pe terase.
Paturile sunt prevzute cu roi sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roi,
orice pat poate deveni astfel rulant.
Acest sistem de transport reduce la jumtate numrul transbordrilor,
bolnavul fiind astfel menajat.
E. Transportul cu ascensorul
Transportul bolnavilor cu targa, cruciorul, fotoliul sau patul rulant, ntre
diferite niveluri ale unui spital, se face cu liftul. Lifturile sunt spaioase i
prevzute cu ui largi.
Etape de execuie:
- Se mpinge patul rulant n ascensor i brancardierul sau asistenta intr dup
bolnav.
- La ieire, brancardierul iese din lift naintea bolnavului i trage patul.
- Transportul cu cruciorul sau fotoliul rulant brancardierul intr primul n
ascensor i trage dup el mijlocul de transport, astfel ca bolnavul s fie
poziionat cu privirea spre ua liftului.
- La sosire, fotoliul sau cruciorul este mpins afar din lift, asistenta rmnnd
n spatele bolnavului.
Oservaie!
Este obligatorie transportarea cu cruciorul a urmtorilor bolnavi: n stare de
oc; somnoleni, n com; astenici, adinamici, febrili, epuizai; cu insuficien
98
cardio-pulmonar grav; suspeci sau confirmai cu infarct miocardic, cu

tulburri nervoase i de echilibru; cu afeciuni ale membrelor inferioare; scoi
din sala de operaie dup intervenie; dup natere, femeile sunt scoase din
sala de natere cu cruciorul.
Alimentatia pacientului
- trebuie sa respecte urmatoarele principii
o inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului
o asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare
metabolismului normal
o favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave
o alientatia rationala poate influienta tabloul clinic, caracterul
procesului infectios devenind un factor terapeutic
o prevenirea unei evolutii nefavorabile in bolile latente
o consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute prin alte tratamente
Alimentatia dietetica
- este o contributie la tratarea pacientului
- regimurile dietetice sunt foarte variate
- regimurile dietetice pot fi
o hipocalorice
o hipercalorice
- regimurile dietetice urmaresc
o punerea in repaus si crutare unor organe, aparate si sisteme
regim de crutare a
intestinului gros dizenterie
mucoasei bucale stomatita
stomacului gastrita, ulcer gastric
ficatului hepatita, cirozarinichiului nefrita,
glomerulonefrita, insuficienta renala cronica
la alcatuirea regimurilor de crutare se va tine seama de
compozitia chimica a almentelor
modul de preparare
starea lor de agregare
o echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului
in colita de fermentatie regim bogat in proteine
in colita de putrefactie regim bogat in hidrocarbonati
in ciroza hepatica restrictie de lichide
in insuficienta cardiaca restrictie de lichide
o compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor
endocrine
99
se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat

o satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului
in boli infectioase regim bogat in vitamine
afectiuni osoase - regim bogat in calciu
in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat
in proteine
o indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali
produse patologice ca - mucus, puroi, se por indeparta cu
ajutorul regimului de mere rase sau morcovi
o numarul regimurilor dietetice este variat in functie de diversitatea
imbolnavirilor, de stadiul si de gravitatea acestora
regim hidric
indicatii
o in primele zile postoperator
o diarei acute
o gastrite acute
alimente permise
o supe limpezi de legume
o ceaiuri indulcite cu zaharina sau neindulcite
o zeama de orez
o supe diluate si degresate din carne
o apa fiarta si racita
hidro-zaharat
indicatii
o perioade de debut a hepatitei epidemice
o insuficienta renala acuta
o colecistita acuta
o in perioada febrila a bolilor infectioase
alimente permise
o sucuri de fructe indulcite
o ceaiuri indulcite
o zeama de compot
o zeama de orez
o se administreaza cantitati mici si dese
semilichid
indicatii
o colecistita subacuta
o perioada icterica a hepatitei epidemice
o ciroza hepatica
o varice esofagiene
o dupa primele zile ale infarctului miocardic acut
alimente permise
o supe de fainoase
100
o
o
o
o
o
o
supe de legume
pireuri de legume
fructe coapte
fainoase
sufleuri de brinza de vaci
mese mici cantitativ si mai frecvente
lactat
indicatii
o in primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii
ulceroase
o in primele zile dupa hemoragia digestiva
superioara
alimente permise
o 1000-2000 ml lapte, eventual imbogatit cu
fresca sau smintina
lacto-fainos - vegetarian
indicatii
o dupa puseul acut al ulcerului in remisiune
o dupa operatii pe stomac
alimente permise
o brinza de vaci
o oua moi
o cas
o lapte
o pireuri de legume
o smintina
o frisca
o fainoase
hepatic
indicatii
o hepatita cronica agresiva
o ciroza hepatica decompensata
o neoplasm hepatic
alimente permise
o brinza de vaci
o cas
o urda
o iaurt
o carne slaba fiarta
o piine alba prajita
o legume
o fainoase
o fructe coapte
101
o
o
o
o
biscuiti
supe de fainoase
unt 10g/zi
ulei 20-30g/zi
renal
indicatii
o glomerulonefrita acuta difuza
o insuficienta renala
alimente permise
o salata de cruditati cu untdelemn
o fructe crude coapte
o compor
o supe de legume si fainoase
o prajituri cu mere
o cas
o brinza de vaci
o urda
o galbenusi de ou
o frisca
o piine fara sare
cardio-vascular
indicatii
o cardiopatii decompensate
o HTA
o infarct miocardic acut a 2-a saptamina de boala
alimente permise
o lapte
o iaurt
o brinzeturi
o carne slaba fiarta
o salata de sfecla
o fructe crude sau coapte
o aluat de tarta
o dulceata
o unt 10g/zi
o ulei 30 g/zi
diabetic
indicatii
o diabet zaharat
alimente permise
o in functie de toleranta la glucide va cuprinde
alimente cintarite in mod obligatoriu si alimente
necintarite
102
o alimente cintarite
piine
lapte
cartofi
fainoase
legume uscate
fructe
o alimente necintarite
peste
carne
mezeluri
oua
supe de carne
sosuri fara faina
ulei
hipocaloric
indicatii
o obezitate
o HTA
alimente permise
o 240 cal 300 g brinza de vaci
o 400 cal lapte, brinza de vaci, carne alba,
mezeluri, legume, mere
o 600 cal din aceleasi alimente
Notiuni de gastrotehnie
- studiaza transformarile suferite de alimente in cursul pregatirii lor culinare
- inaintea prepararii se cerceteaza starea de salubritate a alimentelor
- Carnea
o Proaspata
Culoare rosie
Lucioasa
Usor umeda
o Alterata
Culoare cenusie
Verzuie
Umeda
Lipicoasa
- Mezelurile
o Proaspete
Suprafata curata
Nelipicioasa
103
Masa compacta
Legata
Miros placut
o Vechi
Pete de mucegai
Miros neplacut
Sfarimicioase
- Pestele
o Proaspat
Culoare normala
Strat umed
Bronhii rosii
o Alterat
Cenusiu
Verde
Negru
Bronhii negre, violacee
Tegumente moi, rupte
- Laptele
o Proaspat
Omogen
Consistenta fluida
Miros placut
Gust dulceag
o Praf
Proaspat
Pulbere fina
Omogena
Uniforma
Miros placut
Vechi
Aglomerari de bulgari
Miros nepacut
- Oul
o Proaspat
Dupa spargere albusul transparent
Reflexe albastrui
Consistenta filanta
Galbenusi auriu, uniform
Isi mentine forma
o Alterat
Galbenusul nu-si mentine forma
Albusul apos cu miros neplacut, respingator
104
- Faina
o Proaspata
Pulbere alba-galbuie
Gust putin dulceag
o Alterata
Amara
Acra
Miros de mucegai
- Conservele
o Bune
Capac nebombat
Fara pete de rugina
Produsul cu propietati organoleptice caracteristice
continutului
o Alterate
Capac bombat
Pete de rugina
Deschise
Degaja miros urit
Prelucrare preliminara
-
transarea carnii
spalarea, eviscerarea pasarii
curatirea solzilor, eviscerarea pestelui
ouale spalate, sparte in vase curate
legumele sortate, spalate, curatate, taiate
prelucrarea preliminara se va face cu putin timp inainte
se eviata spalarea indelungata si mentinerea in apa
se indeparteaza parti minime exterioare ale unor legume
Tehnici de gastrotehnie
- fierberea
o suprafata alimentelor se comporta ca un dializor trec substantele
minerale in apa daca aceasta este rece
o daca se introduc in apa fierbinte la suprafata se creeazaun strat
protector
- inabusirea
o sau fierberea in vapori supraincalziti
o scurteaza timpul de preparare
o minimalizeaza pierderile de vitamine si minerale
- prajirea
105
o se formeaza compusi prin degradarea grasimilor foarte daunatori

organismului
o alimentele formeaza o crusta ce nu permite trecerea substantelor
sapide la exterior - contraindicata
- frigerea
o se formeaza o crusta ce mentine substantele sapide
o se realizeaza prin expunere directa la radiatii calorice sau prin
asezarea alimentelor pe placa incinsa
- coacerea
o alimentele se introduc in atmosfera de aer cald
o se formeaza o crusta de glucide caramelizate sau proteine
cuagulante
o alimentele se coc
- conservare
o congelare
o afumare
o murare
o sarare
o uscare
Alimentatia pacientului
- servirea meselor
o modul in care pacientului i se ofera alimenteare aceeasi actiune
importanta ca si regimul propiu zis
o in legatura cu servirea mesei, asistenta va tine seama de
- orarul si repartizarea meselor
o intervalul dintre mese trebuie stabilit in asa fel incit perioada de
repaus din cursul noptii sa nu fie mai mare de 10-11 ore, iar in
unele cazuri si mai mic ulcer gastric
o pacientii in stare grava, febrili vor fi alimentati in momentele de
acalmie, indiferent de programul sectiei
o pacientii cu boala ulceroasa sau hipersecretie gastrica vor fi
alimentati la intervale scurte, in functie de stadiul de evolutie
la acestia alimentele trebuie servite uneori din ora in ora in
cursul zilei, adaugind una doua mese si in cursul noptii
o pacientii febrili, adinamici, in stare grava nu pot ingera cantitatea
obisnuita de alimente , de aceea vor fi alimentati dupa un program
special cu mese mici, dese, repartizate atit ziua cit si noaptea
o pacientii cardiaci si cei cu sistem nervos labil suporta greu o
flaminzire mai mare de 6 ore
o alimentele rezervate acestor pacienti vor fi pastrate in conditii
corespunzatoare la oficiul de alimente
106
o mesele principale nu vor fi servite niciodata inaintea aplicarii

tratamentului
o dupa prinz vor fi rezervate ore de odihna
pregatirea servirii meselor
o hranirea pacientului nu trebuie sa fie tulburata de activitatea sectiei
tratamente, recoltari, vizita medicala
o inaintea servirii meselor nu se aplica tratamente dureroase
o se vor inlatura din salon factorii dezagreabili
o pacientii cu aspect neplacut vor fi izolati de restul bolnavilor cu
paravane
o saloanele vor fi aerisite, curate cu ambianta placuta
o asistenta imbraca halat alb peste uniforma, isi prinde parul, isi spala
bine miinile
distribuirea alimentelor
o servirea estetica si curata a meselor contribuie la imbunatatirea
poftei de mincare a pacientilor
o asigura declansarea secretiei sucurilor digestive si pe cale psihica
o operativitatea impiedica denaturarea si racirea alimentelor
o distribuirea alimentelor se face pe baza tabelelor de alimentatie
o in unele cazuri asistenta intocmeste fise individuale de regim
o alimentele se portioneaza pe regimuri si apoi sunt distribuite in
salon pe un carucior special, iar la bolnavi pe tavi acoperite
o felurile de alimente se servesc pe rind, pe masura ce bolnavul
consuma felul anterior
o alimentele nu se ating cu mina
o gustul unor alimente se poate corecta daca nu contravine dietei
ordinea de servire a mesei
o se va distribui intii regimul comun, apoi tegimurile tip si al urma se
va dispune aducerea regimurilor individuale
o vor lua masa intii pacientii ce se pot alimenta singuri, apoi asistenta
se va ocupa de cei ce trebuie alimentati de ea
o alimentarea artificiala se va face in afara programului obisnuit
moduri de alimentare a bolnaviilor
o in functie de starea bolnavului alimentarea se face
activ pacientul maninca singur in sala de mese sau in salon
pasiv pacientului i se introduc alimente in gura
artificial alimentele sunt introduse in organism in conditii
nefiziologice
Alimentarea activa
- in functie de starea generala pacientul maninca singur, fara ajutor,

alimentele oferite
107
- starea generala a pacientului permite ca acesta sa serveasca masa singur si

fara ajutor
- se face in
o sala de mese
o salon
la masa
la pat
- pregatiri
o materiale
tava
tacimuri
farfurii
servetele
cana pentru supa
pahar de apa
fete de masa
cosulet de piine
- conditii de mediu
o sala de mese
curatenie desavirsita
aerisire
se aranjeaza estetic pe mese mici, tacimurile, farfuriile, etc
numarul regimului
se creaza o atmosfera cit mai placuta
se anunta bolnavii sa vina la masa
se invita sa se spele pe miini
o servirea mesei
servesc felurile de mincare pe rind
se ridica imediat vesela folosita
nu se ating alientele cu mina
se observa daca pacientul a consumat alimentele in itregime,
in caz contrar se solicita motivul si se iau masuri de inlocuire
se transporta vesela la oficiu
se aeriseste si se curata mesele
o conditii de mediu in salon la masa
se indeparteaza tot ce ar putea influienta negativ apetitul
pacientului
se separa cu paravan pacientii cu aspect dezagreabil
se pregateste masa bolnavului
se invita pacientul sa se spele pe miini
este ajutat sa se aseze la masa
asistenta imbraca halatul de protectie si isi stringe parul
se spala pe miini
108
- alimentarea activa in pat la salon

o se pregateste salonul
o se aseaza pacientul in pozitie confortabila
o se protejeaza lenjeria de pat cu musama
o se aseaza peste musama un lighean
o i se ofera pacientului sapunul si i se toarna apa sa se spale
o i se ofera prosopul sa-si stearga miinile
o se indeparteaza materialele folosite
o se adapteaza masa speciala la pat
o se aseaza in jurul gitului un servetel
o asistenta imbraca halatul de protectie
o sa spala pe miini si serveste masa
- alimentarea activa la pat in decubit lateral sting
o se aseaza pacientul in decubit lateral sting cu capul sprijinit pe
perna
o se spala pe miini
o se protejeaza lanjeria de pat cu aleza, iar cea a bolnavului cu un
prosop curat
o se aseaza tava la marginea patului
o se servesc alimentele pe rind
o se taie cele solide
o lichidele se servesc in cani specile cu cioc sau cu ajutorul unor
tuburi (pai)
o se ridica vesela utilizata
o se indeparteaza materialele folosite
o se spala pacientul pe miini
Alimentarea pasiva
- cind starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri,
trebuie sa fie ajutati
- starea genarala a pacientului nu permite ca acesta sa serveasca masa
singur necesitind ajutor ca de exemplu
pacienti adinamici
pacienti imobilizati
pacienti cu deficit motor la membrele superioare
pacienti cu usoare tulburari de deglutitie
- scop
o vor fi hraniti bolnavii imobilizati, paralizati, epuizati adinamici, in
stare grava sau cei cu usoare tulburari de deglutitie
- pregatiri
o materiale
tava
109
fafurii
cana cu cioc
pahar de apa
servet
tacimuri
cana pentru supa
o asistenta
imbraca halatul de protectie
stringe parul
se spala pe miini
o pacient
se aseaza in pozitie semisezinda
se protejeaza lenjeria
se adapteaza masuta la pat
se aseaza mincarea in asa fel incit sa vada ce i se introduce in
gura
- servirea mesei
o asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu
perna
o verifica temperatura alimentelor
o ii serveste supa cu lingura sau cu cana cu cioc, taie alimentele
solide
o supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste
puterile de deglutitie a pacientului
o este sters la gura
o se aranjeaza patul
o se indeparteaza eventualele resturi alimentare care ajunse sub
bolana pot contribui la formarea escarelor
o schimba lenjeria daca s-a murdarit
o acopera pacientul
o aeriseste salonul
o stringe vesela si o duce la oficiu
!!!!!!!IMPORTANT
- se incurajeaza pacientul in timpul mesei, asigurindu-l de contributia
alimentelor in procesul vindecarii
- se ofera pacientului cantitati nu prea mari deoarece neputind sa le
inghita ar putea sa le aspire
- se evita servirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci
- se evita atingerea alimentelor care au fost in gura pacientului
- este interzis a se sufla pentru racirea alimentelor prea fierbinti
- dupa 2-3 lingurite efectuam pauze in alimentare
- se intrerupe alimentatia la aparitia tulburarilor functionale ale respiratiei
tuse, dispnee
110
- evitam efortul pacientului pentru masticatie si inghitire

- stimulam apetitul pacientului si nu il obosim prin conversatii inutile
Principii de alimentare a pacientilor inapetenti
- scop
o observarea apetitului urmareste descoperirea si combaterea
inapetentei sau anorexiei bolnavului
o apetitul poate fi un indiciu in stabilirea diagnosticului unor afectiuni
cei cu cancer gastric refuza carnea da vaca
in hepatita epidemica faza preicterica refuza grasimile
polifagia poate indica un diabet zaharat
apetitul preferential in cazul unor carente ale organismului gravide
o pentru comvaterea anorexiei si a inapetentei se va avea in vedere
urmatoarele
se verifica daca inapetenta este totala sau repulsia se
manifesta numai fata de alimentele din regim in comparatie
cu cele preferate
se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului in cadrul
limitelor permise de prescriptia medicala
servirea mesei se va face intr-un cadru cit mai estetic
se servesc alimentele in portii mici
mesele vor fi servite la intervale mici
pentru eliminarea senzatiei de greata lighidele se servesc reci,
acidifiate cu lamiie, intr-o variatie cit mai mare
nu se administreaza alimente hiperzaharate provoaca
senzatia de plenitudine si favorizeaza diareea
laptele in cantitate mai mare de 1 litr provoaca diaree, greata
albuminele dozate brinza provoaca meteorism si
accentueaza inapetenta
la bolnavii complet inapetenti senzatia de sete va fi exploata
si li se vor da elemente nutritive sub forma lichida lapte,
sucurile de fructe vor fi imbogatie cu praf de lapte, cacao,
galbenus, preparate de zahar, zeama de lamiie sau portocale
bulionul de legume va fi imbogatit cu unt, brinza, faina,
galbenus de ou, cacao
in aceste amestecuri se vor itroduce si preparate de vitamine,
daca ele nu disperseaza usor si nu modifica gustul sau
mirosul alimentelor
se asigura necesitatiile calorice 2500-3000 cal/24h prin
administrare de preparate lichide hipercalorice
111
la revenirea apetitului se administreaza alimentatie solida

repartizata in 4-5 mese
asistenta trebuie sa noteze exact cantitatea de alimente
consumata si sa calculeze valoarea calorica pentru a se putea
orienta in ceea ce priveste acoperirea necesitatilor zilnice
va urmari ca bolnavul sa consume numai alimente conform
prescriptiilor medicale
Alimentatia artificiala
- definitie
o introducerea alimentelor in organismul paientului prin mijloace
artificiale
o se realizeaza prin
sonda gastrica sau intestinala
gastrostoma
pe cale parenterala
clisma
- scop
o hranirea pacientilor inconstienti
o cu tulburari de glutitie
o cu intoleranta digestiva
o hemorafie digestiva
o operati pe tubul digestiv si glende anexe
o cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
o in stare grava
o negativism alimentar
Alimentarea prin sonda gastrica
- SCOP este introducerea prin sonda de lichide pacientilor care nu se pot
hrani oral
- Indicatii
Pacienti inconstienti
Pacienti cu leziuni sau interventii chirurgicale in urmatoarele regiuni
nas, faringe, amigdale, palat dur si moale, esofag
Pacienti cu paralizia deglutitiei
Pacienti cu tumori in zonele enuntate mai sus
- Contraindicatii
Afectiuni gastrointestinale de genul diaree, varsaturi, tenesme,
meteorism
Faringita, rinita, deshidratare masiva, edeme
- pregatire
112
o materiale
de protectie
aleza
prosoape
sterile
sonda Einhorn sau Faucher
seringi de 5-10 ml
pensa hemostatica
nesterile
pilnie
tavita renala
bulion alimentar
sa nu prezinte grunji
sa fie la temperatura corpului
sa aiba valoare calorica
pacient
psihic
o se informeaza pacientul
o se explica necesitatea tehnicii
o este rugat sa respecte indicatiile date in timpul
sondajului
fizic
o se aseaza pe un scaun cu spatar, cu spatele cit
mai drept
o se protejeaza cu un sort din material plastic
o se indeparteaza proteza dentara si se aseaza in
paharul cu apa
o se aseaza tavita renala sub barbia pacientului
pentru a capta saliva ce se scurge din cavitatea
bucala
o este solicitat sa mentina in aceata pozitie
o pacientul nu va minca in dimineata efectuarii
sondajului
- introducerea sondei
o asistenta se spala pe miini
o isi pune sortul
o isi pune manusile sterile
o pozitionam pacientul constient semisezind , iar pacientul
inconstient in decubit lateral
o umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag
o se aseaza in dreapta bolnavului si ii fixeaza capul cu mina stinga ,
tinindu-l intre mina si torace
113
o prinde cu mina dreata extremitatea rotunjita a sondei ca pe un

creion
o cere pacientului sa deschida gura larg
o sa respire adinc si introduce capatul sondei pina la peretele
posterior al faringelui , cit mai aproape de radacina limbii, invitind
bolnavul sa inghita
o prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa atent spre
stomac ( la marcajul 40-50 cm citit la arcada dentara)
o se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirare cu seringa
- alimentatia propiu-zisa
o in caz de staza gastrica se aspira continutul si se efecteaza spalatura
gastrica
o se ataseaza pilnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar
200-400 ml pina la 500 ml , incalzit la temperatura corpului
o se introduc 200-300 ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli
sonda
o se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor
in faringe de unde ar putea fi aspirate determinind pneumonia de
aspiratie complicatie grava
o se extrage sonda
o sonda se extrage printr-o miscare hotarita , cu prudenta , dupa
comprimarea ei cu o pensa pentru a impiedica scurgerea
continutului in faringe
o cind capatul liber al sondei ajunge in gura pacientului se prinde cu
mina stinga si se indeparteaza
o se goleste continutul sondei in vasul colector
o se aseaza sonda in tavita renala
- ingrijiri ulterioare
- i se ofera un pahar cu apa aromata sa clateasca gura
- se streg mucozitatiile
- se indeparteaza tavita renala si sortul
- i se ofera proteza
- se aseaza comod in pat
!!!!!IMPORTANT
- LA PACIENTII INCONSTIENTI CU TULBURARI DE
DEGLUTITIE SAU CARE TREBUIE ALIMENTATI MAI MULT
TIMP PE ACEASTA CALE SONDA SE INTRODUCE
ENDONAZAL
- SONDELE DE POLIETILEN SE MENTIN MAI MULT DE 4-6
ZILE , CELE DE CAUCIUC MAXIM 2-3 ZILE FIIND
TRAUMATIZANTE PRODUC ESCARE ALE MUCOASELOR
114
RATIA ZILNICA SE ADMUNISTREAZA I 4-6 DOZE FOARTE

INCET, DE PREFERINTA CU APARATUL DE PERFUZAT
UTILIZIND VASE IZOTERME
Alimentatia prin gastrostoma
deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul

alimentarii printr-o sonda in cazul in care in care care calea
esofagiana este intrerupta
in cazul stricturilor esofagiene dupa arsuri sau intoxicatii cu
substante caustice , cind alimentatia artificiala ia un caracter de
durata si nu se poate utiliza sonda gastrica , alimentele vor fi
introduse in organism prin gastrostoma
in stoma este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia
alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau prin pilnie
respectindu-se aceleasi princii, se introduc si aceleasi amestecuri
alimentare ca in cazul alimentatie prin sonda gastrica
alimentele vor fi intrduse in doze fractionale la intervale obisnuite
dupa orarul de alimentatie al pacientilor incalzite la temperatura
corpului
cantitatea introdusa odata nu va depasi 500 ml
dupa introducerea alimentelor pe sonda se inchide pentru a
impiedica refluarea acestora
tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric
care se prelinge adesea pe linga sonda, provocind uneori leziuni
apreciabile
de aceea regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata, acoperita cu
un ungvent protector si antimicrobian, pansata steril cu pansament
absorbant
Alimentatia prin clisma
se poate asigura hidratarea si alimentarea pe o perioada scurta de

timp
deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestie, iar mucoasa
absoarbe numai solutii izotonice , substantele proteice sunt
eliminate sau supue unui proces de putrefactie
alimentarea se face prin clisma picatura cu picatura cu solutie
Ringer, glucoza 47% cu rol hidratant
materiale necesare
o de protectie
paravan
musama
115
aleza
inve;itoare
o sterile
canula rectala
casoleta cu comprese
para de cauciuc pentru copii
o nesterile
stativ pentru irigator
irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5 -2 m lungime si 10
mm diametru
tavita renala
bazinet
o medicamente
substanta lubrefianta - vaselina
pacient
o psihic
se anunta si se explica tehnica
se respecta pudoarea
o fizic
se izoleaza patul cu paravan
se protejeaza cu musama si aleza
se aseaza pacientul in functie de starea generala in
pozitie
decubit dorsal cu membrele inferioare usor
flectate
decubit lateral sting cu membrul inferior sting
intins si dreptul flectat
genupectoriala
se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste
pacientul
executie
o se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul
o se verifica temperatura solutiei ce urmeaza a fi introdusa
o se umple irigatorul
o se evacueaza aerul si prima coloana de apa
o se lubrefiaza canula cu o compresa de tifon
o se fixeaza irigatorul pe stativ
o asistenta se spala pe miini si se dezinfecteaza
o indeparteaza fesele bolnavului cu mina stinga
o introduce canula prin anus in rect
o dupa ce virful canulei a trecut prin sfincter se ridica
extremitatea externa si se indreapta virful in axa ampulei
rectale
116
o se introduce canula 10-12 cm

o se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere ritm
20-30 picaturi/min
clisma picatura cu picatura
o se pot introduce in organism 1-2 l solutie in 24 h
o pentru mentinerea constanta a temperaturii solutiei se vor
folosi rezevoare termostat sau se inveleste irigatorul intr-un
material moale, vata, perna elecrtica
ingrijiri ulterioare
o se efectueaza toaleta regiunii anale pe un bazinet curat
o se indeparteaza materialele de protectie
o se aseaza pacientul comod
o se inveleste
o se aeriseste salonul
HOMEOSTAZIA
FLUIDE I ELECTROLII
I. APA este lichidul solvent al tuturor substanelor chimice, organice i

anorganice necesare bunei funcionri a organismului.
Se afl n organism n dou stri:
- liber - circulant
- fix - structural (intr n constituia moleculelor)
Apa liber reprezint 70 % din greutatea organismului i se repartizeaz
astfel: - 50% n interiorul celulelor (lichid intracelular)
- 15% n spaiile lacunare (lichid interstiial)
- 5% circul n vase (lichid plasmatic)
Lichidul interstiial i plasmatic sunt numite lichide extracelulare.
Apa menine n soluie o serie de sruri minerale.
Mediul intern al organismului este o soluie apoas de sruri minerale,
formnd partea fundamental a plasmei sanguine, a limfei i a lichidului
interstiial.
Srurile minerale menin presiunea osmotic a lichidelor din organism.
Nevoia de ap a adultului este de 2000 - 2500 ml/zi. La copil nevoia de
ap este mai mare, n raport cu greutatea corporal, astfel sunt necesare: - 180
ml ap / kg corp n primele 6 luni
- 150 ml ap / kg corp ntre 6 - 9 luni
- 120 ml ap / kg corp ntre 9 - 12 luni
- 100 ml ap / kg corp peste 12 luni
Necesarul de ap se acoper prin aportul ali8mentar fie sub form de
lichide, fie sub form de ap coninut n alimentele solide.
Eliminarea apei din organism se face pe mai multe ci, astfel:
- 1000 - 1500 ml se elimin prin urin
117
- 500 - 1000 ml - prin transpiraie

- 350 - 500 ml - sub form de vapori din plmni
- 100 - 200 ml - prin intestin (scaun)
Normal, este un echilibru ntre lichidele introduse n organism i
pierderile fiziologice. n situaiile patologice se produce dezechilibrul ce duce la
deshidratare sau hiperhidratare. Exist mai multe tipuri de sindroame de
deshidratare:
1) deshidratarea izoton - cnd aportul insuficient sau pierderile
intereseaz n acelai procent apa i electroliii (vrsturi, diaree, aspiraie
gastric sau intestinal, fistul gastric, paracentezele repetate, hemoragii
masive). Se pot pierde 2 - 3 l sau chiar 5 - 10 l /24 ore.
2) deshidratarea hiperton - apa se elimin n proporie mai mare (prin
polipnee, ntre 1 - 1,5 l/zi, transpiraie excesiv 2 - 3 - 5 l/zi).
3) deshidratarea hipoton - se elimin srurile n proprie mai mare ( n
poliuriile patologice sau cele provocate prin diuretice).
HOMEOSTAZIA : totalitatea constantelor biochimice sau biofizice ale
mediului intern, sistemul de coordonare i control al homeostaziei fiind neuroendocrino-vegetativ.
II. Stabilirea necesitilor hidrice i minerale
Se face prin: -stabilirea felului deshidratrii
- simptomatologia deshidratrii
- investigaii de laborator.
Diferena dintre cifra normal a unui ion din plasm i cifra constatat la
bolnav reflect deficitul lui la un litru de ap extracelular. Aceasta se
nmulete cu cantitatea total de ap extracelular, care la un individ de 70 kg
este de 14 l. Cifra obinut reprezint deficitul global al ionului respectiv. Dac
nu se poate stabili cu certitudine felul deshidratrii, se administreaz n pri
egale glucoz i soluii izotonice de sruri minerale.
Cantitatea lichidelor necesare organismului se stabilete prin nsumarea
raiei de ntreinere i a raiei de corectare a dezechilibrelor anterioare:
- raia de ntreinere = pierderile de lichide / 24 ore
- raia de corectare = se face pe baza analizelor de laborator ( de ctre
medic).
Nevoia de ap a copilului deshidratat se determin dup suprafaa
corporal, prin tabele speciale, iar la sugar dup greutatea corporal: 100 -180
ml /kg corp (valori obinute din totalizarea pierderilor normale ale copilului): 25 - 30 ml perspiraie
- 50 -100 ml transpiraie
- 10 - 20 ml prin scaun
- 35 - 40 ml urin/ kg corp/24 ore, precum i a pierderilor n plus
(diaree, vrsturi, febr).
III. Urmrirea bilanului lichidian
118
Pentru a urmri bilanul lichidian este necesar s se noteze att intrrile

ct i ieirile (diureza msurat exact + alte pierderi).
Intrrile - sunt constituite din apa din alimente i buturi (ap, supe, ceai,
etc), pe de o parte i prin apa provenit din metabolismul celular, pe de alt
parte. Mai sunt, uneori, i alte intrri prin: perfuzie, transfuzie, etc.
Ieirile - sunt constituite prin urin, scaun i pierderi insensibile (cale
pulmonar i cutanat), sau pot fi pierderi anormale, patologice: pierderi n caz
de febr, vrsturi, diaree, fistule, aspiraii, drenaje, etc, care vor fi de asemenea
msurate i evaluate ct mai exact i notate n bilanul lichidian.
! De reinut: - pentru fiecare grad peste 37 grade C, se va calcula o
pierdere suplimentar de 500 ml
- se va nota, de asemenea, de cte ori a fost schimbat un
pansament i gradul de mbibare. Se estimeaz c, printr-un pansament abundent
mbibat, se pot pierde circa 500 - 700 ml de ap.
- un bilan echilibrat ntre intrri i ieiri menine o hidratare
constant.
BILAN INTRRI - IEIRI
INTRRI
buturi = 1000
alimente = 1000
metabolism 300
Perfuzii
IEIRI
urina 1000 - 1500
scaun 100
pierderi insensibile 800
pierderi anormale:
- febr
- vom
- diaree
- fistule
BILAN LICHIDIAN
Bilanul vizeaz meninerea unui echilibru ntre pierderile de ap i
cantitile care vor trebui administrate.
INTRRI
digestiv
(buturialiment
e
metabo-lism
celular
alte *
8h16h
16h24h
0h-8h
TOTAL
24 h
IEIRI
8h16h
16h24h
0h-8h
TOTAL
24h
600
600
100
1300
urin
500
300
500
1300
---300
---300
-------
300
600
scaun
alte*
-------
-------
-------
100
----
TOTAL INTRRI = 2200

TOTAL IEIRI = 2200
= inclusiv soluiile folosite pentru administrarea medicamentelor.
NOT: modificrile n limite fiziologice nu au semnificaie. Paralel cu bilanul
lichidian, este necesar s se fac i graficul evoluiei greutii corporale.
*
119
CALCULUL RITMULUI (RATA DE FLUX) DE ADMINISTRARE A

SOLUIILOR PERFUZABILE
Dac este prescris o anumit cantitate de soluie de ctre medic, i
cunoscnd timpul (numrul de ore) n care aceasta trebuie perfuzat pacientului,
asistenta medical trebuie s poat calcula ritmul administrrii soluiei, nct el
s fie constant pentru toat durata indicat. Se vor folosi urmtoarele trei
formule:
FORMULA 1 : total soluie/ total ore = mililitru/ore
FORMULA 2 : mililitru/or x factor picurtor = picturi/or
FORMULA 3 : total soluie x factor picurtor / numr de ore x 60 minute =
picturi / minut
unde : factor picurtor = picturi / mililitru, dup care urmeaz
- picurtor copii = micro = 60 picturi / mililitru
- picurtor adult = macro = 15 picturi / mililitru
- picurtor snge = 10 picturi / mililitru
exemplu: un pacient adult are prescris 100 ml soluie de administrat n 6 ore.
Asistenta i va calcula ritmul de picturi / minut, conform formulei 3 :
picturi / minut = 1000 x 15 / 6 x 60 = 41,67 (42).
Msurarea greutii corporale.
Scop : - apreciaz starea de nutriie a pacientului
- stabilete necesitile valorice
- stabilete doza terapeutic de medicamente
- urmrete evoluia unor afeciuni (edeme, ciroz hepatic,
insuficien cardiac, etc).
Indicaii : - la toi pacienii internai, cu excepia celor la care mobilizarea
activ e contraindicat.
Contraindicaii: - pacieni cu - infarct miocardic
- tromboflebite
- hemoragii
- traumatisme
- stri de oc
Pregtiri : * materiale - cntar antropometric
* pacient - se anun s nu mnnce
- i golete vezica urinar
120
Execuie :
- se verific funcionalitatea balanei
- la nevoie se echilibreaz
- se imobilizeaz acul indicator
- se aeaz greutile aproximativ la greutatea pacientului
- se solicit pacientul s se aeze pe cntar
- se deschide braul balanei i se echilibreaz greutile
- se citesc valorile obinute pe scara cursorului
- se imobilizeaz braul balanei, se coboar pacientul
- se conduce n salon
- se noteaz G n foaia de observaie
De tiut ; - cntrirea pacientului se face n aceleai condiii (acelai cntar,
aceeai vestimentaie cntrit anterior)
- pacientul adinamic va fi aezat pe scaunul cntarului, apoi
cntrit. Pacienii imobilizai pot fi cntrii cu pat balan (se scade greutatea
patului).
Cntrirea sugarului i copilului mic d indicii despre starea de nutriie i
cretere; se stabilete cantitatea de lapte supt (proba suptului) prin cntrire
nainte i dup alimentaie.
Tulburri ale fluidelor.
A. VOLUMUL DEFICITAR DE FLUID
- HIPOVOLEMIE - DESHIDRATARE - se datorete pierderilor excesive (vrsturi, aspiraie,
diaforez, arsuri, diuretice), sau micrii fluidului (spaiul al III -lea); acumulare
anormal de fluid n diferite zone ale organismului (ascit, edem periferic,
hematom).
Manifestri : - piele uscat cu turgor redus
- membrane, mucoase uscate, buze uscate, limba
ars
- ochi adncii, moi
- letargie, sete
- scderea eliminrii urinare
- tahicardie, hipotensiune arterial
- scderea presiunii venoase centrale
- creterea hemoglobinei i a hematocritului prin
hemoconcentraie
- creterea ureei sanguine
- urin concentrat cu densitate mare
Interveniile asistentei :
- msoar i noteaz zilnic ingestia i eliminarea
121
- cntrete zilnic pacientul

- monitorizeaz semnele vitale, nivelul de consisten, parametrii
clinici, rezultatele de laborator, slbiciune, nelinite, agitaie
- menine integritatea membranelor mucoase prin igien riguroas
- ngrijete tegumentele cu atenie pentru evitarea atigerii integritii
lor
- inspecteaz zilnic zonele de presiune de poziie i le maseaz la
fiecare 2 ore
- asigur aportul lichidian 2500 ml / zi din care 1500 ml per os.
B. EXCESUL VOLUMULUI DE LICHID
- merge n sectorul extracelular, formnd edeme
- se datorete creterii Na i a cantitii de ap prin retenie i /sau ingestie
excesiv, scderii excreiei renale de Na i ap, scderii mobilizrii de lichide n
interiorul spaiului intravascular.
Manifestri : -creterea acut n greutate
- edeme periferice
- pleoape edemaiale
- creterea presiunii venoase centrale
- HTA, puls puternic
- dispnee, raluri crepitante
- turgescena jugularelor
- scderea hemoglobinei i a hematocritului
- scderea densitii urinare
- educ pacienii cronici privind apariia acestor semne
- educ pacientul i familia privind importana aportului sczut de
lichide i Na
- msoar zilnic ingestia i eliminarea
- cntrete zilnic pacientul
- observ edemul periferic
- ascult frecvent respiraia
- evalueaz semnele i simptomele de edem pulmonar
- stabilete cantitatea de lichide pentru fiecare tur
- educ pacientul privind efectul diureticelor asupra echilibrului
hidroelectrolitic
- nva pacientul care sunt lichidele i alimentele cu coninut
crescut n Na
- schimb concepia de preparare a alimentelor
Tulburri electrolitice.
A. HIPONATREMIA
Manifestri: - deficit de Na sub 130 mEq / l
- cefalee, confizie
- anxietate, piele umed
122
Interveniile asistentei:
- creaz un mediu de siguran, pacientul fiind agitat i confuz
- recunoate modificrile de comportament
- acord suport psihologic
- acord suport moral familiei
- monitorizeaz soluiile intravenoase i rata de flux a acestora.
B. HIPERNATREMIA
Manifestri : - excesul de Na peste 150 mEq / l
- agitaie, pn la convulsii
- mucoase uscate
- sete, hiperemia feei
- tahicardie, hipertensiune arterial
- reduce ingestia de Na
- administreaz soluii cu coninut sczut de Na
- administreaz diuretice
- creaz un mediu de siguran
C. HIPOPOTASEMIA
Manifestri: - nivel sczut de K sub 3 mEq / l
- slbiciune, scderea peristaltismului pn la ileus
- scderea poftei de mncare
- crampe musculare la extremiti
- greuri, fatigabilitate
- administreaz i.v. K cu mare pruden
- monitorizeaz aritmiile cardiace
- asigur mediul de siguran
- msoar cu atennie ingestia i excreia
- monitorizeaz zgomotele intestinale
- educ pacientul s consume alimentele bogate n K (banane, spanac,
varz de Bruxelles, citrice, piersici, caise).
D. HIPERPOTASEMIA
Manifestri : - exces de K peste 5,5 mEq / l
- grea, crampe abdominale
- diaree (hiperactivitate intestinal)
- parestezii, slbiciune, iritabilitate
- aritmii cardiace severe
- schimbarea personalitii
- administreaz perfuzii de glucoz i insulin sau bicarbonat (scad nivelul
de K, prin uurarea ptrunderii lui n celul)
- monitorizeaz aritmiile cardiace
123
- asigur mediul de securitate

VII. Tipuri de fluide utilizate pentru rehidratare i remineralizare
= izotonice - aceeai concentraie cu lichidul organismului (plasma)
hipertonice - concentraie mai mare dect lichidul organismului
hipotonice - concentraie mai mic dect lichidul organismului
soluie izotonic de NaCl
soluie hiperton de
NaCl
bicarbonat de sodiu
lactat de sodiu
glucoz
Soluie apoas de 7,5 - 9% NaCl = ser fiziologic

Soluie NaCl 10 - 20 %
Soluie apoas izotonic de 1,4 %

Soluie izotonic 1,9 %
Soluie
izotonic
4,7;
soluie
hipertonic
5,10,20,33,40%
soluie de KCl
K 2% n soluie de glucoz izotonic
soluie Ringer
Soluie de electrolii: KCl-0,3g; CaCl2-0,5g; NaCl-8,5g;
ap la 1000 ml
soluie Darow
Kcl- 2,8g; NaCl-4g; sol.lactat de Na 20%-29g;ap la
1000ml
soluie Krebs
NaCl-7g; KCl-0,28g; fosfat acid de K-1,16g; CaCl-0,27g;
sulfat de Mg- 2,40g
soluie Buttler
NaCl-0,58g; KCl-0,89g; fosfat de K bibazic-0,25g;
sol.lactat de Na 20%-11,2g; glucoz-24g; ap la 1000 ml
soluie Locke
NaCl-9g; Kcl-0,075g; CaCl2-0,10g; bicarbonat Na-0,10g;
glucoz-1g; ap la 1000 ml
soluie Hartmann
Idem soluia Ringer + lactat Na - 3,1 g la 1000 ml
soluie Tham
Baza aminat ce se combin cu CO2bicarbonat
soluie Fischer
Soluie alcalin folosit n combaterea acidozei
metabolice
nlocuitori ai masei n soluie de NaCl sau glucoz = sunt polimeri ai glucozei,
circulante
cu greuti moleculare diferite
Dextran 70; Dextran 40
Rheomacrodex
Marisang
plasm uman
snge integral
derivate de snge
mas eritrocitar
Cile de hidratare ale organismului.

1) Oral : - calea fiziologic de administrare a lichidelor
- declaneaz reflex funcia normal a tubului digestiv i a glandelor
anexe, funcie necesar absorbiei lichidelor
- se renun la ea n caz de : vrsturi, stenoz piloric i
esofagian, negativism total din partea pacientului
2) Duodenal : - administrarea lichidelor prin sond duodenal
124
- lichidele se administreaz pictur cu pictur, n ritm de 60 100 / minut

3) Rectal : - prin clism, pictur cu pictur, sau clisme Katzenstein
4) Subcutanat : - se face prin perfuzii
- reabsorbia e lent
- poate determiina accidente : necroza esuturilor prin
compresiune, coagularea esuturilor (cnd temperatura e prea nalt), flegmoane,
complicaii septice.
PERFUZIA ENDOVENOAS
Definiie: introducerea pe cale parenteral, pictur cu pictur, a soluiei
medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitic, hidroionic i volemic
a organismului
1.Materiale necesare
- branul/flutura/ac n funcie de necesiti
- mnui de cauciuc - nesterile
- soluia de perfuzat
- atel opional
- perfuzor (adaptat soluiei perfuzabile)
- injectomat (opional)
- stativ pentru perfuzie
- trus pentru puncie venoas
garou
leucoplast
comprese sterile
adeziv transparent
- prosop pentru protecia lenjeriei
2. Scop asigur cale venoas pentru administrare de fluide, medicamente,
snge, nutrieni
- hidratarea i mineralizarea organismului
- administrarea medicamentelor la care se urmrete efect prelungit
- depurativ, dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici
- completarea proteinelor sau a altor componente sangvine
- alimentaia pe cale parenteral
3. Evaluarea situaiei se va focaliza pe urmtoarele:
- motivul pentru care se iniiaz terapia i.v. pentru pacient
- indicaii privind tipul i rata de fluide i/sau localizarea specific a abordului
venosstarea tegumentelor pe zona de abord venos (mn, antebra, regiune
maleolar, epicranianetc)
- posibilitatea capacientul s mite segmentul puncionat (mna,antebra etc) n
timpul efecturii tehnicii
- alergie la ac (neptur), iod, leucoplast
125
- cunotinele pacientului privind terapia i.v.

4. Diagnostic nursing
Exemple de diagnostice nursing corelate cu necesitatea instituirii P.E.V.:
a) Alterarea balanei de lichide: deficit, relaionat cu deshidratare
b) Alterarea siguranei relaionate cu infecia
c) Potenial alterare a pompei cardiace relaionat cu vasoconstricia sistemic
d) Alterarea echilibrului hidric prin tulburri de tranzit intestinal: vrstur,
diaree
e) Alterarea balanei fluidelor cauzat de hipertermie datorat infeciei
5. Consideraii speciale
- mnuile de protecie trebuie purtate n orice etap a instalrii P.E.V. pentru
evitarea contactului direct cu sngele pacientului
- meninerea unor condiii stricte de asepsie este o prim grij pentru
asistentulmedical careinstituie terapia i.v.
- alegerea unor catetere (ace) potrivite cu starea venelor pacientului
i alegerea unor perfuzoare care s permit o rat de infuzie optim
- cateterele subiri provoac mai puin iritaie venoas dect cele groase
- cnd pacientul este copil sau cu manifestri de confuzie/agitaie,asigurai-v
c avei la dispoziie un ajutor care s imobilizeze segmentul dorit
- este de preferat caabordul venos s fie distal
- n cazul branulelor dac introducerea cateterului este precoce dup
extragereaacului, montai amboulperfuzorului la cateter, dai drumul soluiei,
apoi continuai naintarea cateteruli
- penrtu acurateea urmririi aportului venos /24 ore, fiecaretur vapreda
pacientul schimbului urmtor menionnd: cantitatea de soluie perfuzat i
cea rmas, necesitatea schimbrii perfuzoarelor sau locului punciei,
ngrijirea regiunii puncionate
6. Tehnica de iniiere a liniei venoase
- se spal bine mnile i se dezinfecteaz
- se explic pacientului necesitatea iniierii terapiei venoase i conduita n
timpul i dup efectuarea tehnicii
- se alege o poziie ct mai confortabil pentru pacient pentru a evita
ntreruperi ale tehnicii
- se inspecteaz zonele de abord venos
- se pregtesc materialele ct mai la ndemn dup stabilirea locului de
puncie
- se pregtete soluia de perfuzat
- se deschide ambalajul perfuzorului,se desface i se nchide clema
- se dezinfecteaz dopul flaconului cu soluie, cu un tampon alcoolizat i se
ateapt cteva secunde s se usuce
- se scoate eprubeta protectoare de la acul ce urmeaz s fie introdus n
flaconul cu soluie
126
- se neap dopul flaconului, se umple rezervorul cu soluie, se monteaz acul

de aer (dac este necesar) i se d drumul clemei pentru a circula soluia prin
tubulatur fr a lsa bule de aer pe traiect
- se nchide clema i se aeaz pe o compres steril sau sprijinit de stativ
- se mbrac mnuile de protecie
- se alege vena i se izoleaz lenjeria cu un prosop
- se aplic garoul n amonte fa de locul de puncie pentru a evidenia vena
- se terge locul cu alcool sau betadin cu micri orientate de la centru ctre
exterior, ateptndu-de 1 minut pentru alcool i 15 secunde pentru ca
betadina s-i exercite efectul dezinfectant
- se desigileaz cateterul,fluturaul, acul
- se invit pacientul s respire adnc i dac este posibil s strng pumnul
(este recomandat s se vorbeasc pacientului tot timpul procedurii mai ales la
copii pentru a le deturna atenia)
- se prinde cu o mn branula sau fluturaul (de aripioare) iar cu cealalt se
ine ntins tegumentul, din regiunea ce urmeaz a fi puncionat
- se introduce acul la o distan de 1 cm de locul de abord al venei ntr-un
unghi de 30-45 de grade
- dup ce acul a ptruns n tegument, se nclin pn atinge aproape pielea i se
nainteaz n axul venos
- cnd acul a perforat peretele venos se simte o uoar rezisten apoi
naintarea se face mai uor
- se nainteaz cu acul pn cnd se observ apariia sngelui la nivelul tubului
fluturaului sau la amboul branulei
- se scoate acul de pe cateter cu atenie innd cu o mn amboul cateterului i
cu una amboul acului i se ataeaz perfuzorul (steril)
- se scoate acul
- se fixeaz cateterul cu leucoplast
- se deschide clema i se stabilete rata infuziei
- se acoper locul punciei cu o compres steril i dac este necesar mna sau
antebraul se fixeaz cu o atel
- se strng materialele
- se ndeprteaz mnuile de protecie i se spal pe mni
- se verific rata de infuzie la 5 minute apoi 15 minute i comfortul pacientului
- se verific volumul de soluie perfuzat la fiecare 1-2 ore
127
Aparate de perfuzie
7. Meninerea locului de PEV
- pansamentul steril care acoper locul de puncie se schimb la fiecare 48 de
ore i se inspecteaz zona pentru a detecta precocesemnele de inflamaie
- dac se folosete un plasture steriltransparent care se aplic etan,acesta se
poate pstra 72 de ore
- se schimb tubulatura la cel mult 72 ore
- se schimb locul de perfuzie la cel mult 72 ore, dup aceasta crete riscul de
apariie a flebitei i infeciilor
- se schimb punga sau sticla de perfuzie la cel mult 24 ore
schimbarea flaconului de perfuzie

- se poate folosi o rat redus pentru a ine vena deschis
- pentru a menine vena deschis fr infuzie, se folosete un mic cpcel de
plastic cu conectare la nchiztoarea luer
- acesta trebuie curat zilnic i dup fiecare utilizare,cu heparin 10u/ml sau
Na Cl 9%o
- toate fluidele folosite i.v. trebuie s fie etichetate cu data,ora, medicaia
adugat i doza
128
Accidente: - hiperhidratarea - (la cardiaci poate determina edem pulmonar); se

reduce ritmul sau se ntrerupe perfuzia, se administreaz tonicardiace
-embolia gazoas - prin ptrunderea aerului n snge (atenie la
utilizarea perfuziilor sub presiune, cnd se folosete para de cauciuc)
-revrsarea lichidului n esuturile perivenoase - poate da natere
la flebite, necroze
- coagularea sngelui pe ac sau canul - se previne prin
perfuzarea lichidului cu soluie de heparin
DE TIUT: - toate fluidele administrate i.v. trebuie etichetate cu data, ora,
medicaia adugat i doza
- rata de flux = numrul de picturi / minut
- sursele de contaminare a perfuziei :
- nainte - prin manevre necorespunztoare
- n timpul perfuziei - substane adiionale
- schimbarea flaconului
- aer poluat
- infecii complementare
DE EVITAT: - folosirea aparatului de susinere a braului, care ar putea crete
posibilitatea compresiei vaselor sau nervilor.
!!!!!!!!ATENTIE
- TOATE FLUIDELE ADMINISTRATE I V TREBUIE
ETICHETATE CU DATA, ORA, MEDICATIA ADAUGATA SI
DOZA IN MG SI ML
- RATA DE FLUX = NUMARUL DE PICATURI/MIN
- SURSELE DE CONTAMINARE A PERFUZIEI
o INAINTE
PRIN MENEVRE NECORESPUNZATOARE
o IN TIMPUL PERFUZIEI
SUBSTANTE ADITIONALE
SCHIMBAREA FLACONULUI
AER POUAT
INJECTII COMPLEMENTARE
- SE EVITA FOLOSIREA APARATULUI DE SUSTINERE A
BRATULUI, CARE AR PUTEA CRESTE POSIBILITATEA
COMPRESIEI VASELOR SAU NERVILOR
SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI
n ngrijirea bolnavului asistenta are obligaia:
- s-l supravegheze pentru a culege toate datele privind starea general i
evoluia bolii acestuia;
- s comunice medicului tot ce a observat la bolnav, n cursul zilei sau nopii.
129
Dac observaiile sale sunt sistematice i complete, vor putea fi

valorificate de medic.
Asistenta va sta ct mai mult la patul bolnavului i va urmri:
- comportamentul bolnavului (faciesul, starea psihic, reactivitatea general,
somnul);
- funciile vitale i vegetative ale organismului;
- apariia unor manifestri patologice.
Urmrind comportamentul bolnavului, asistenta culege observaiile, n
mod tiinific i obiectiv. Notarea incorect, fr pricepere i cunotine
obiective a modificrilor, mpiedic asigurarea unor ngrijiri de bun calitate a
bolnavilor.
Datele culese de asistent, n urma supravegherii bolnavului, prin
msurarea funciilor vitale i vegetative se noteaz grafic n foaia de
temperatur, component a foii de observaie.
Foaia de temperatur documentul medical, tiinific i medicojudiciar. Acest document se completeaz de asistent exact, clar i ordonat
pentru a reflecta corect starea bolnavului. Foaia de observaie clinic cuprinde
datele personale ale bolnavului si datele principale legate de internarea acestuia,
foaia de temperatur fiind anexa acesteia.
Partea principal a foii de temperatur cuprinde un sistem de coordonate
n care se noteaz grafic valorile obinute prin urmrirea funciilor vitale:
circulaia, respiraia, termoreglarea i diureza. Pe abscis, mprit pe zile de
boal (fiecare zi n cte dou jumti), se noteaz timpul n care evolueaz
boala. Pe ordonata graficului se noteaz valorile temperaturii, tensiunii arteriale,
frecvenei pulsului, respiraiei i cantitatea de urin emis n 24 de ore.
Dedesubtul coordonatelor sunt urmtoarele rubrici: masa corporal;
- numrul i felul scaunelor, al vrsturilor; apariia unor manifestri patologice;
- regimul dietetic.
Prin sgei n diferite culori convenionale, se noteaz: intervenia
chirurgical, transfuzia de snge sau plasm, la data efecturii lor.
n cazul bolnavilor gravi, foaia de temperatur este nlocuit cu foaia de
terapie intensiv care cuprinde nregistrarea valorilor funciilor vitale din or n
or i planul complex de ngrijire i tratament, inclusiv datele de laborator.
Supravegherea bolnavului implic urmtoarele:
1. Observarea faciesului, a strii psihice, a somnului bolnavului i a reactivitii
generale.
2. Msurarea i notarea temperaturii.
3. Observarea i notarea respiraiei.
4. Msurarea i notarea pulsului.
5. Msurarea i notarea tensiunii arteriale.
6. Observarea, msurarea i notarea diurezei.
7. Msurarea masei corporale a bolnavului adult.
8. Msurarea nlimii bolnavului adult.
130
9. Observarea i notarea expectoraiei.

10.Observarea i notarea vrsturilor.
11.Observarea i notarea scaunului.
12.Observarea apetitului i a modului n care bolnavul respect prescripiile
medicale.
13.Observarea tegumentelor i mucoaselor bolnavului.
OBSERVAREA FACIESULUI, A STRII PSIHICE, A SOMNULUI
BOLNAVULUI I A REACTIVITII GENERALE
Scop: cunoaterea strii psihice i a reactivitii generale a bolnavului este
necesar n stabilirea diagnosticului i aprecierea evoluiei anumitor boli.
Acestea determin bolnavului un anumit comportament, tradus prin cteva
elemente care, mpreun cu caracteristicile lor, trebuie bine cunoscute i
observate de asistent, raportate la timp medicului pentru interpretare.
Elemente de observaie:
a)
Poziia bolnavului n pat:
- bolnavul caut s menajeze partea dureroas (n pleurit sau fractur costal
bolnavul st pe partea sntoas; n ulcerul gastric sau duodenit bolnavul st
n decubit ventral sau n decubit lateral stng);
- poziie ghemuit (n ulcerul gastric penetrant bolnavul exercitnd i o
presiune cu pumnul asupra regiunii dureroase);
- poziie eznd (ortopnee) (n afeciuni cardiace nsoite de insuficien
circulatorie, n afeciuni pulmonare);
- decubit lateral cu spatele ndreptat spre lumin (foto-fobie, meningit
tuberculoas);
- poziie n coco de puc (capul n hiperextensie i membrele inferioare
flectate articulaia coxofemural i cea a genunchiului);
- opistotonus (bolnavul se afl n hiperextensie sub forma unui arc cu
concavitate dorsal, corpul sprijinindu-se pe ceaf i clcie: n tetanos).
b)
Expresia feei bolnavului:
- fa anxioas, cianotic (bolnavii cu insuficien circulatorie grav);
- fa acoperit cu sudori reci, ochii nfundai i nconjurai de cearcne albastre,
nasul ascuit i privirea anxioas fa peritoneal) n peritonit, ileus, alte
afeciuni abdominale grave;
- fa congestionat, agitat, cu ochii sclipitori (boli infecioase grave);
- faa exprim spaim (boala Basedow);
- fa rotund, asemntoare cu luna plin (n mixedem);
- trsturile feei din jurul gurii, ochilor i nrilor simuleaz un rnjet, cu fruntea
ncreit adnc, ntristat (n tetanos).
c)
Starea psihic a bolnavului:
- bolnavul i pstreaz contiena;
131
- starea tific: contiena tulburat, privirea absent, st n pat nemicat (formele

grave de febr tifoid);
- carfologie (stare tific nsoit de micri automate, asemntoare cu prinderea
mutelor din aer);
- obnubilaie bolnavul are funciile psihice ncetinite, sesizeaz numai parial
evenimentele;
- delir stare de obnubilaie nsoit de iluzii, halucinaii, hiperexcitaii (boli
infecioase acute, afeciuni cerebrale, intoxicaii);
- apatie stare de dezinteres fa de mediu i propria persoan;
- stupoare bolnavul st n stare de imobilitate i insensibilitate, poate fi trezit,
dar nu rspunde la ntrebri;
- somnolen necesitatea de a dormi ndelungat, bolnavul se trezete uor, dar
adoarme imediat;
- sopor bolnavul poate fi trezit numai la excitaii foarte puternice;
- com stare patologic de inhibiie profund a activitii nervoase superioare,
caracterizat prin pierderea complet sau parial a cunotinei, a micrilor
voluntare i a sensibilitii, fiind pstrate funciile vegetative fundamentale
(circulaia i respiraia).
d) Somnul bolnavului:
- somn linitit, odihnitor, fr ntreruperi, neagitat;
- somnolen - instalat imediat dup alimentare (n insuficien hepatic);
- stare de insomnie (real sau fals raportul dintre somn de zi i de noapte se
inverseaz);
- somn agitat ntreruperi repetate (dureri de foame, diaree, necesitate de
miciuni, stri de tensiune nervoas).
e) Durerea:
- intensitate mic suportabil (dureri articulare reumatismale) pn la durere de
mare intensitate (colic renal, hepatic);
- spontan sau provocat prin palpare, se poate defini ca jen, apsare,
presiune, crampe, ruptur, sfiere, tensiune, arsur;
- de durat, de la cteva ore la cteva zile, n funcie de cauz, avnd un caracter
de permanen sau intermiten;
- direcia n care iradiaz durerea n ulcerul gastric sau duodenal, durerea
iradiaz din epigastru n spate, n colelitiaz din hipocondrul drept n umrul
drept, n apendicit acut n fosa iliac dreapt etc.
1 hipocondru drept i stng;
2 flanc drept i stng;
3 fose iliace dreapt i stng;
4 epigastru;
5 zona ombilical;
6 hipogas
132
f) Convulsiile i contraciile (convulsia = succesiune de contracii

puternice involuntare ale unor grupe musculare; contracia muscular = punerea
n tensiune sau scurtarea fibrelor musculare): convulsii locale sau generale;
convulsii clonice (scurte);
- convulsii tonicoclonice (scurte, ritmice asociate cu altele cu caracter
permanent).
g) Parezele i paraliziile (pareza = o scdere a funciei motorii musculare;
paralizia = dispariia total a funciei motorii musculare):
- paralizii periferice scderea tonusului muscular (micrile pasive se pot
efectua cu o amplitudine mult mai mare);
- paralizii centrale sunt spastice, cu tonusul muscular pstrat;
- hemiplegia sau paralizia unei jumti laterale a corpului;
- paraplegia paralizia membrelor inferioare;
- tetraplegia paralizia celor patru membre;
- paralizia musculaturii vezicii urinare sau a rectului se manifest prin retenie
de urin sau materii fecale;
- paralizia sfincterelor cauz a incontinenei de urin i materii fecale.
MSURAREA I NOTAREA TEMPERATURII
Temperatura rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare
de cldur prin dezintegrarea alimentelor energetice.
Termoreglare funcia organismului care menine echilibrul ntre
producerea cldurii (termogenez) i pierderea cldurii (termoliz) pentru
pstrarea valorilor constante (homeotermie) de 36,7-37C dimineaa i 3737,3 seara.
Scop: descoperirea unor modificri patologice ale valorii temperaturii
corpului.
Locul de msurare: caviti seminchise (axil, plica inghinal, cavitatea
bucal) sau caviti nchise (rect, vagin).
Materiale necesare: termometru maximal individual;
- casolet mic cu tampoane de vat i comprese de tifon nesterile;
- prosop individual; spun; pahar cu soluie de cloramin 1% pn la 5%;
tav;
- sticl cu ulei de vaselin; tvi renal; sticl cu alcool medicinal;
- creion albastru sau pix cu past; foaie de observaie i carnet propriu.
Etape de execuie:
1.
Pregtirea materialelor i instrumentelor:
- Se pregtesc materialele necesare.
- Se verific termometrul pentru a-i observa integritatea, funcionalitatea i dac
mercurul este cobort n rezervor.
- Se terge termometrul de soluie dezinfectant (irit tegumentele).
2.
Pregtirea psihic i fizic a bolnavului:
133
- Se anun bolnavul.
- Se aaz bolnavul n decubit dorsal, confortabil, cu capul pe pern sau n
poziie eznd, pe scaun.
3.
Efectuarea tehnicii.
A. Msurarea n axil:
- Se ridic braul bolnavului i se terge bine axila prin tamponare cu prosopul
lui.
- Termometrul se ine n mn ca un creion n poziia de scris.

- Se aaz termometrul cu rezervorul de mercur pe pielea centrului axilei, paralel
cu toracele.
- Se apropie braul bolnavului de trunchi cu antebraul flectat pe suprafaa
anterioar a toracelui.
- Se menine termometrul timp de zece minute.
- Se scoate termometrul din axila bolnavului i se aaz pe tava medical.
- Se terge termometrul cu o compres uscat i se citete gradaia.
- Termometrul se ine strns i se scutur cu micri rapide pentru ca mercurul
s coboare n rezervor.
- Se aaz termometrul la loc.
B. Msurarea n cavitatea bucal (se folosete numai termometrul utilizat
numai n acest scop):
- Se umezete termometrul cu ap rece.
- Se introduce termometrul n cavitatea bucal, sub limb.
134
- Se anun bolnavul c trebuie s pstreze gura nchis timp de 5 minute, s nu

sparg termometrul cu dinii.
- Se scoate termometrul i se citete.
C. Msurarea rectal:
- Se lubrifiaz bulbul termometrului cu ulei de vaselin.
- Dac bolnavul tie i poate, i introduce singur termometrul n rect. Cnd

bolnavul nu poate, este aezat n decubit dorsal sau lateral i i se introduce uor
bulbul termometrului n rect cu micri de rotaie i naintare.
- Se menine timp de 3 minute.
- Se scoate termometrul i se terge cu un tampon de vat cu alcool.
- Se citete gradaia.
D. Masurarea auriculara
E. Masurare frontala
135
F. Pentru masurarea in vagin

se urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala introducandu-se
termometrul in vagin
este contraindicata in bolile aparatului genital
valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilara
dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se
sterge cu o compresa sterila
- se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului
- se spala termometrul, se scutura
- se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta
- se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura:
notarea unui punct pe verticala, corespunzator datei si timpului zilei, socotind,
pentru fiecare linie orizontala a foii, 2 diviziuni de grad
se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice
4.
Notarea cifrat:
- n Carnetul de observaii medicale independente se noteaz numele
bolnavului, salonul, patul, data, valoarea temperaturii obinute (urmnd a fi
notat i n foaia de temperatur).
5.
Notarea grafic:
- Se noteaz grafic cu un punct de culoare albastr n foaia de temperatur.
- Pentru fiecare diviziune a foii, se socotesc dou diviziuni de grad.
- Se unete cu valoarea anterioar printr-o linie albastr. Se obine curba termic.
136
6.
Interpretarea rezultatelor:
- Temperatura normal (fiziologic): 36-37C afebril.
- Valori patologice: hipertemie: 37-38C = subfebril; 38-39C = febr moderat;
39-40C = febr ridicat; 40-41C = hiperpirexie; hipotermie: sub 36C.
7.
Reorganizarea locului de munc:
- Se scutur termometrul pn cnd Hg coboar n rezervor.
- Se spal termometrul cu ap i detergeni sau spun lichid.
- Se spal paharul i se schimb soluia dezinfectant.
- Se pune termometrul n pahar
OBSERVAREA I NOTAREA RESPIRAIEI
Respiraia funcia organismului prin care se realizeaz aportul de
oxigen necesar proceselor vitale, n paralel cu eliminarea n atmosfer a
dioxidului de carbon rezultat din acestea.
Ventilaia pulmonar (circulaia aerului prin plmni) - se realizeaz prin
cele dou micri ventilatorii de sens opus (inspiraia i expiraia), n care
volumul cutiei toracice crete respectiv descrete.
Scop: constituie un indiciu pentru stabilirea diag-nosticului, aprecierea

evoluiei bolii, recunoaterea complica-iilor, prognosticul bolii.
Caracteristici ale frec-venei respiraiei: supl, regu-lat, ampl, pe nas,
lent i profund. Frecvena normal a res-piraiei se observ n graficul alturat.
Materiale necesare: ceas cu secundar; foaie de observaie; stilou sau pix
(cu cerneal sau past albastr).
Etape de execuie:
a)
Pregtirea materialelor
b)
Pregtirea bolnavului:
- Se aaz bolnavul n decubit dorsal.
- Nu se anun bolnavul! (se modific ritmul respirator i nu se mai obin valori
reale). Este de preferat perioada de somn a bolnavului.
c)
Efectuarea tehnicii:
137
- Se numr frecvena micrilor de respiraie, prin inspecie (cnd bolnavul este

treaz, contient sau cnd doarme);
- Se aaz mna uor, cu faa palmar pe suprafaa toracelui bolnavului.
- Se numr inspiraiile timp de un minut.
d)
Notarea cifric:
- n Carnetul propriu de observaii medicale independente se noteaz cifric.
Ex: Georgescu D., salon 1, pat 3.
17V Rd = 26 r/min
18V Rd = 24 r/min
Rs = 30 r/min
Rs = 34 r/min
e)
Notarea grafic:
- Se noteaz grafic n foaia de temperatur cu un punct de culoare albastr i se
unete cu o linie cu valoarea anterioar.
- Pentru fiecare linie orizontal a foii se socotesc dou respiraii.

138
a) respiraie normal
b) Cheyne-Stockes
c) Kussmaul
f)
- Frecvena micrilor respiratorii variaz n funcie de: sex, vrst, poziie,
temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau somn.
- n stare fiziologic, curba respiratorie merge paralel cu ce a a temperaturii i a
pulsului.
- Patologic, respiraie dificil (sete de aer): tahipnee (polipnee) - dispnee cu
accelerarea ritmului respirator; bradipnee (12-10-8 resp/min) dispnee cu
rrirea ritmului respirator; dispnee cu perturbarea ritmic i periodic a
respiraiei:
1. dispnee Cheyne-Stockes (respiraie cu amplitudini crescnde pn la
maximum i apoi scznd pn la apnee ce dureaz 10-20 s);
2. dispneea Kussmaul (respiraie n patru timpi, o inspiraie profund
urmat de o scurt pauz i o expiraie scurt, zgomotoas, dup care urmeaz o
alt pauz scurt).
Observaii
- n dispnee se noteaz: orarul, intensitatea, tipul, evoluia n timp.
- Dispneea paroxist (Cheyne-Stockes) trebuie depistat sistematic, deoarece
bolnavul nu o semnaleaz.
- Dispneea Kussmaul apare cnd pH-ul scade sub 7,2 (n come).
MSURAREA I NOTAREA PULSULUI
Puls arterial senzaia de oc perceput la palparea unei artere
superficiale, comprimat incomplet pe un plan rezistent.
Formarea pulsului arterial: sincron cu sistolele ventriculare, pereii
arteriali sunt destini ritmic prin volumul de snge expulzat din ventriculul stng
139
i aort; destinderea pereilor arteriali se propag o dat cu coloana de snge sub

form de und pulsatil.
Calitile pulsului: frecven (rapiditate); ritmicitate (regularitate);
amplitudine (intensitate); volum (tensiune); celeritate.
Scop: obinerea informaiilor cu privire la starea anatomo-funcional a

inimii i vaselor.
Materiale necesare: ceas secundar sau cronometru; creion, pix (culoare
roie);
- foaie de temperatur.
Etape de execuie:
a)
Pregtirea bolnavului (psihic i fizic):
- Se anun bolnavul c i se va msura pulsul.
- Se explic bolnavului modul de msurare (o stare emotiv i poate modifica
valoarea pulsului).
- Bolnavul este meninut n stare de repaus fizic i psihic 5-10 minute cu braul
sprijinit, pentru relaxarea muchilor antebraului.
b)
Executarea tehnicii:
140
I.
Msurarea n artera radial.
II.
Msurarea n aceeai succesiune de timpi, n alte artere: carotid,
cubital, humeral, femural, poplitee, tibial posterioar, pedioas.
a) carotid
d) femural
b) cubital
e) poplitee
c) humeral
f) tibiala posterioara
g) pedioasa
- Splarea minilor.
- Se repereaz anul radial pe extremitatea distal a antebraului, n continuarea
policelui.
- Se poziioneaz degetele palpatoare pe traiectul arterei i cu ajutorul policelui
se mbrieaz antebraul.
- Se exercit o uoar presiune asupra peretelui arterial cu vrful degetelor
(index, mediu i inelar) de la mna dreapt i se percep zvcniturile pline ale
pulsului.
- Se numr zvcniturile percepute urmrind secundarul cronometrului timp de
un minut (se ncepe numrtoarea de la 1/4, 1/2, 3/4 sau un minut).
c)
Notarea cifric n carnetul propriu:
- Se noteaz n carnetul propriu: numele i prenumele bolnavului; salonul i
patul; data; valorile msurate (D-dimineaa, S-seara).
d)
Notarea grafic (n foaia de temperatur a bolnavului):
141
- Pentru fiecare linie subire orizontal a foii de temperatur se socotesc patru

pulsaii.
- Pe ordonat se noteaz frecvena (numrul zvcniturilor pe minut) iar pe
abscis timpul cnd s-a msurat.
- Se noteaz un punct rou la intersecia frecvenei i a timpului.
- Se unesc punctele notate cu o linie roie i se obine curba pulsului.
e)
- Foaia de observaie se aaz n dosarul salonului.
f)
Interpretarea frecvenei pulsului:
- Frecvena pulsului variaz fiziologic n funcie de vrst, emoii, efort etc.
I.
Variaii fiziologice ale frecvenei pulsului:
- puls tahicardic (accelerat) n: ortostatism, efort fizic i psihic, emoii puternice,
n cursul digestiei;
- puls bradicardic (rrit) n: decubit, stare de repaus, linite psihic.
II.
Variaii patologice ale calitilor pulsului:
- frecvena puls tahicardic sau bradicardic;
- ritmicitatea puls ritmic sau aritmic;
- amplitudinea puls cu amplitudine mic, filiform sau puls cu amplitudine
crescut;
- volum (tensiunea) puls dur sau puls moale;
142
- celeritatea puls sltre (cretere rapid a tensiunii urmat de o cdere

brusc) sau puls tard (cdere lent).
MSURAREA I NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE
Tensiunea arterial presiunea exercitat de sngele circulant asupra
pereilor arteriali.
Factorii determinani: debitul cardiac, fora de contracie a inimii,
elasticitatea i calibrul vaselor, vscozitatea sngelui.
Tensiunea arterial:
- sistolic (tensiune arterial maxim) = 140 mm Hg fora de contracie a
inimii va fi mai mare n sistol;
- diastolic (tensiune arterial minim) = 80 mm Hg fora de contracie a
inimii va fi mai mic n diastol.
Tensiunea diferenial (de importan diagnostic) - diferena dintre T.A.
maxim i T.A. minim.
Valorile tensiunii arteriale variaz n funcie de: tonusul neurovegetativ,
starea glandelor endocrine, starea vaselor, volumul sngelui circulant i al
urinei.
Scop: descoperirea modificrilor morfofuncionale ale inimii i vaselor.
Materiale necesare: tav de instrumente medicale;
- tensiometru cu mercur (Riva-Rocci) sau sfigmomanometru;
143
- stetoscop biauricular; creion, pix, stilou (cu culoare albastr);
- foaie de temperatur; tampon de vat cu alcool.

Etape de execuie:
a)
Pregtirea materialelor:
- Adunarea i transportul materialelor necesare la locul examenului.
- Verificarea strii de funcionare a instrumentelor i aparatelor.
b)
Pregtirea bolnavului (psihic, fizic):
- Bolnavul este informat asupra scopului investigaiei.
- Se explic msurile necesare pentru o msurare corect: 15 minute repaus
nainte de msurare; efectuarea msurrii se face dup cel puin 3 ore de la
servirea mesei.
c)
Execuia tehnicii propriu-zis:
I. Cu aparatul Riva-Rocci
- Splarea minilor.
- Se aaz manometrul (cel cu mercur) pe noptier, ntr-o poziie fr vizibilitate
pentru bolnav.
- Se aplic strns maneta pe braul sprijinit i n extensie.
- Se fixeaz cu mna stng membrana stetoscopului pe artera humeral, sub
marginea inferioar a manetei i olivele n urechi.
144
Msurarea tensiunii arteriale

- Cu mna dreapt se pompeaz aer n maneta pneumatic cu para de cauciuc,
pn la dispariia zgomotelor pulsatile.
- Privind manometrul, se decomprim progresiv aerul din manet cu ajutorul

ventilului pompei de aer, pn cnd se aude zgomotul pulsului i se observ
gradaia din momentul dat de zgomotul trecerii primei unde pulsatile.
145
- Se memoreaz valoarea tensional tensiunea maxim indicat de

manometru.
- Se continu decomprimarea, ascultnd zgomotele pulsului i urmrind
gradaiile manometrului pn la dispariia ultimei unde pulsatile.
- Se memoreaz a doua valoare tensional tensiunea minim indicat de
manometru.
- Se ndeprteaz maneta de pe bra.

II. Cu aparatul Pachon
- Se execut cu aceeai succesiune de timpi.
- Citirea valorilo T.A. se face pe cadranul manometrului Pachon.
d)
- Se aaz tensiometrul i stetoscopul pe tava medical.
- Se aaz bolnavul n poziie comod.
- Splarea minilor.
- Se dezinfecteaz membrana stetoscopului cu tampoane de vat cu alcool.
- Se aaz aparatul n dulapul pentru instrumente si materiale medicale.
e)
Notarea cifric:
- n carnetul propriu se noteaz cifric valorile tensiunii msurate, numele i
prenumele bolnavului, salonul, data.
f)
Notarea grafic
- Se noteaz grafic n foaia de temperatur cu culoare albastr (creion, pix,
stilou), haurat.
146
- Se socotete pentru fiecare linie orizontal a foii de temperatur o unitate

coloan de Hg. Deasupra liniei groase se noteaz tensiunea arterial maxim, iar
tensiunea arterial minim dedesubt.
g)
Interpretarea rezultatelor
- Valorile normale i patologice ale T.A. n funcie de vrst.
147
OBSERVAREA, MSURAREA I NOTAREA DIUREZEI

Diureza procesul de formare i eliminare a urinei din organism timp de
24 de ore.
Urina lichidul format de rinichi prin filtrarea sngelui, n care sunt
eliminate substanele rezultate din metabolismul intermediar proteic, inutile i
toxice pentru organism i excretat de aparatul renal. Tulburrile metabolismului
intermediar influeneaz cantitatea i calitatea (compoziia) urinei eliminate.
Miciune actul fiziologic, contient, de eliminare a urinei.
Scop: obinerea de informaii privind starea morfofuncional a aparatului
urinar i a ntregului organism, cantitatea i calitatea urinei furniznd date
importante pentru stabilirea diagnosticului, prognosticului, urmrirea evoluiei
bolilor dar i n stabilirea bilanului nutritiv n bolile metabolice.
Materiale necesare: vase cilindrice gradate cu gt larg sau borcane de 24 l gradate;
- foaie de temperatur; creion sau pix (culoare albastr).
Etape de execuie:
I. Observarea diurezei
- Se va observa ritmul miciunilor:
1.
normal 5-6/24 ore la brbai; 4-5/24 ore la femei;
2.
patologic ritm crescut (polakiurie); mai mult noaptea (nicturie).
- Se vor observa tulburrile de miciune:
3.
polakiurie miciuni frecvente, cu cantiti mici;
4.
ischiurie sau retenie de urin imposibilitatea de a urina;
5.
disurie eliminarea urinei cu dificultate i dureri;
6.
enurezis pierderea involuntar de urin n timpul nopii;
7.
nicturie egalarea sau inversarea raportului dintre numrul
miciunilor i cantitatea de urin emis noaptea fa de cea emis n cursul zilei.
II. Msurarea diurezei
a)
- Se cur riguros vasele cilindrice, gradate, se cltesc cu ap distilat pentru a
nu se modifica compoziia urinei i se acoper.
- Recipientele vor fi etichetate (numele bolnavului, nr. salon i pat).
b)
- Se educ bolnavul s urineze numai n urinar.
Efectuarea tehnicii:
- Splarea minilor.
- Colectarea dup un orar fix, valabil pentru toi bolnavii seciei.
- Se invit bolnavul s urineze i se arunc produsul acestei emisii la ora 8
dimineaa.
- Se colecteaz n vasele gradate toate urinele emise pn a doua zi la ora 8,
adugndu-se i urina acestei emisii.
- Se citete gradaia care indic urina emis n 24 ore.
148
- Splarea minilor.
III. Notarea diurezei
c)
Notarea cifric:
- Se noteaz cifric n Carnetul de observaii medicale independente, n fiecare
diminea (numele bolnavului, nr. patului, data i cantitatea de urin eliminat n
24 de ore.
d)
Notarea grafic:
- Pentru fiecare linie orizontal a foii de temperatur se socotesc 100 ml urin.
- Se noteaz grafic cu creion albastru, sub forma unei coloane ce are haurat
numai partea superioar ce corespunde cantitii de urin a zilei respective.
e)
- Vasele n care se face colectarea urinei pe timp de 24 de ore se depoziteaz n
ncperi rcoroase, pentru a se preveni descompunerea urinei.
- La urina colectat se adaug cteva cristale de timol care mpiedic procesele
de fermentaie fr s modifice reaciile chimice.
f)
- Valori fiziologice normale ale volumului de urin:
femei = 1000-1400 ml/24 h;
brbai = 1200-1800 ml/24 h.
- Valori patologice:
poliurie = peste 3000 ml/24 h;
oligurie = sub 1000 ml/24h;
anurie = absena urinei n vezic.
Observarea calitii urinei:
1. culoare: normal
- galben deschis = urin diluat;
- brun nchis = urin concentrat;
Patologic:
- brun nchis i spum (icter);
- roie deschis pn la roie brun = urin cu snge (hematurie);
Fiziologic:
- albastru-verde = tratament cu albastru de metilen;
- cafeniu-rou-brun-negru = tratament cu chinin sau acid salicilic.
2. miros: caracteristic; amoniacal (n fermentaia alcalin intravezical);
aromatic, de fructe n diabet.
3. aspect: normal = clar, transparent;
- patologic = tulbure (sruri, puroi, microbi, calculi).
MSURAREA MASEI CORPORALE A BOLNAVULUI ADULT
Scop: aprecierea strii de nutriie a bolnavului, stabilirea necesitilor
calorice ale organismului, stabilirea dozei terapeutice de medicamente i
urmrirea evoluiei bolilor.
149
Materiale necesare: cntar antropometric; foaie de temperatur; creion.

Etape de execuie:
a)
- Se verific exactitatea balanei cntarului (se las vrful indicator mobil s
oscileze, pn ce se oprete la vrful indicator fix al puntuclui zero).
- Dac este cazul, se echilibreaz balana cu ajutorul sistemului de corecie.
- Se imobilizeaz acul indicator, nchiznd braul balanei.
b)
- Se anun bolnavul s nu mnnce (dimineaa).
- Bolnavul este rugat s urineze.
c)
Efectuarea tehnicii propiu-zise:
Se aaz greutile la masa aproximativ a bolnavului.
Bolnavul urc pe cntar.
Se deschide braul balanei i se echilibreaz greutile.
Se citesc valorile obinute i se noteaz masa corporal n foaia de

temperatur.
Se imobilizeaz din nou braul balanei cu acul indicator mobil,

dup care bolnavul coboar de pe cntar.
d)
ngrijirea bolnavului dup efectuarea cntririi:
Bolnavul este condus pn la pat i instalat n poziie comod.
Se acoper bolnavul cu ptura.

e)
Se aaz cntarul la locul lui.
Splarea minilor.
150
MSURAREA NLIMII BOLNAVULUI ADULT

Scop: determinarea raportului cu masa corporal.
Materiale necesare: taliometru; foaie de temperatur; creion, pix sau
stilou.
Etape de execuie:
a)
Pregtirea materialelor
- Se pregtesc taliometrul i celelalte materiale.
b)
Pregtirea bolnavului
- Se comunic bolnavului investigaia i simplitatea modului de execuie.
c)
Execuia tehnicii:
I. Cu taliometrul
Se invit bolnavul s se descale.
Se aaz bolnavul n picioare ct mai drept sub cursorul

taliometrului.
Se coboar uor cursorul taliometrului, pn atinge capul

bolnavului (vertex).
Pe tija gradat, se citete nlimea.
Se noteaz n foaia de temperatur i de observaie.
Se invit s coboare i se ajut bolnavul s se ncale.
Se conduce bolnavul pn la pat i se aaz n poziie comod i

invelit.
II. Cu banda metric
Desclat, este aezat n ortostatism, cu spatele lipit de perete.
Se plaseaz un plan orizontal pe vertex, perpendicular pe perete i

se marcheaz locul de ntlnire.
Se msoara cu banda metric distana de la locul marcat pn la sol.
Se noteaz n foaia de observaie i foaia de temperatur.

151
d)

Se aaz taliometrul la locul lui.
Splarea minilor.
OBSERVAREA I NOTAREA EXPECTORAIEI
Expectoraia actul de eliminare pe gur, dup tuse, a produselor

formate n cile respiratorii (sputa sau expecoraia).
Scop: obinerea informaiilor cu privire la calitile sputei, ele avnd o
mare valoare n stabilirea diagnosticului i urmrirea evoluiei unor afeciuni
pulmonare.
Materiale necesare: scuiptoare; tampoane pe porttampon; vas gradat;
tvi renal;
- foaie de observaie (temperatur); pix sau creion de culoare roie.
Etape de execuie:
a)
Pregtirea bolnavului
- Bolnavul va fi educat cum s expectoreze: s tueasc cu gura nchis; s
colecteze sputa n scuiptoare; s nu stropeasc n jurul su, s nu arunce n
scuiptoare corpuri strine.
- Se va insista n educarea femeilor care au tendina de a ingera sputa.
- Se va aeza bolnavul n poziia care-i permite s expectoreze cu uurin.
- Se va sprijini capul bolnavului.
b)
Observarea calitii sputei
1. Culoarea
- Poate fi: roie, sangvinolent, aerat i spumoas (n hemoptizia din
tuberculoz, cancer pulmonar); hemoptoic sau sput striat cu snge; ruginie
(n debutul de pneumonie); roie-brun cnd sngele stagneaz n plmn
nainte de a fi evacuat; roie gelatinoas (cancerul pulmonar); roz (edemul
pulmonar); galben-verzuie (supuraiile pulmonare); alb sau alb-cenuie
(inflamaia bronhiilor i n astm bronic); neagr (infarct pulmonar).
2. Mirosul
- Poate fi: fetid (dilataia bronic, caverne tuberculoase); fetiditate penetrant,
insuportabil (gangrena pulmonar); mirosul pmntului sau al paiului umed
(supuraii pulmonare).
3. Consistena
- Se va aprecia consistena: spumoas; aerat; gelatinoas; vscoas; lichid.
4. Forma sputei
Se va observa for-ma: perlat (astm); numular (caverne

pulmonare): mase grun-joase, izolate n saliv; mulaje bronice (foarte rar).
5. Compoziia sputei
Se va aprecia aspec-tul sputei: mucos (astm bronic, inflamaia

bronhiilor); purulent (supuraiile pulmonare); muco-purulent; seros (staz i
edem pulmonar); pseudomembranos (dif teria laringian, bronit difteric,
152
bronit pseudo-membranoas);
pulmonar, infarct pulmo-nar).
a) pulmonar, n trei straturi
sangvinolent
(edem
pulmonar,
cancer
b) bronic, n patru straturi
6. Cantitatea sputei
- 50-100 ml/24 h (bronita cataral, pneumonie, tuberculoz incipient);
- 100-1000 ml/24 h (broniectazie, caverne tuberculoase, gangrene pulmonare i
edem pulmonar;
- vomic eliminarea unor colecii masive de puroi sau exsudat (abces
pulmonar, chist hidatic).
c)
Curirea mucoasei bucale:
- Se pregtesc tampoane de tifon pe porttampon.
- Se cur mucoasa bucal i dinii cu tampoane pe porttampon.
- Se arunc tampoanele n tvia renal.
d)
Notarea grafic
- Se noteaz n foaia de temperatur cu culoare roie, identic cu notarea diurezei,
cantitatea de sput colectat n vasul gradat n 24 h.
Observaie
- Culoarea, aspectul i cantitatea sputei expectorate pot fi modificate de unele
alimente sau medicamente ingerate sau inute n gur nainte de expectoraie.
153
OBSERVAREA I NOTAREA VRSTURILOR

Vom (vrstur) actul reflex prin care se elimin brusc coninutul
stomacal.
Scop: obinerea de informaii privind coninutul gastric pentru stabilirea
diagnosticului i bilanului lichidelor ingerate i eliminate zilnic din organism.
Materiale necesare: tvi renal; pahar cu ap; foaie de temperatur;
- pix sau stilou; muama, alez, prosop.
Etape de execuie:
a)
Ajutarea bolnavului:
- Se aaz bolnavul ntr-o poziie care s mpiedice aspirarea vrsturii (eznd,
semieznd, n decubit lateral cu capul uor ridicat).
- Se susine capul bolnavului cu o mn i cu cealalt tvia renal.
- Se pune la dispoziia bolnavului un pahar cu ap pentru cltirea gurii dup
vrstur.
- Se anun medicul.
b)
Observarea calitii vrsturilor
1.
Frecvena. Se observ frecvena vrsturilor:
- ocazionale (n intoxicaiile alimentare sau n bolile infecioase acute);
- frecvente (stenoz piloric vrsturile se produc dup mese);
- incoercibile (n graviditate i unele boli psihice).
2.
Orarul. Observarea orarului vrsturilor:
- matinale - dimineaa pe stomacul gol (la alcoolici i gravide);
- postprandiale imediat dup alimentare sau chiar n timpul consumrii
alimentelor (la nevropai);
- tardive la 2-6 ore de la alimentaie (ulcer i cancer gastric complicat cu stenoz
piloric).
3.
Cantitatea. Se va msura cantitatea vrsturilor pe 24 h, pentru a
stabili bilanul hidric:
- n cazul vrsturilor alimentare, bolnavul vars alimentele consumate;
- n stenoz piloric, vrstura este foarte abundent, la alimentele consumate
adugndu-se secreia exagerat a glandelor gastrice i resturile rmase de la
alimentaiile anterioare.
4.
Coninutul. Se va aprecia coninutul:
- alimentare (alimente mai mult sau mai puin digerabile);
- mucoase, apoase (la etilici i gravide);
- fecaloide (n ocluzie intestinal);
- biliare (n colecistopatii);
- purulente (gastrit flegmonoas);
- sangvinolente sau de snge pur hematemeza (boli ale stomacului sau
organelor nvecinate).
5.
Culoarea. Se va observa culoarea vrsturilor:
- galben sau verzuie (vrsturile bilioase);
154
- roie, cu snge nedigerat (ulcer gastro-duodenal);

- glbuie, murdar (ocluzie intestinal);
- brun, avnd aspectul drojdiei de cafea (cancerul gastric).
6.
Mirosul. Se va aprecia mirosul: fad; acru (hiperclorhidrie);
- fecaloid, reflux al coninutului intestinal n stomac (ileus);
- unt rnced (fermentaie gastric).
7.
Fora de proiecie. Se va observa fora de proiecie: brusc, n jet,
fr efort, fr legtur cu alimentarea, fr grea, caracteristici pentru vrstura
n hipertensiunea cranian (meningit, tumori etc.)
8.
Simptome care nsoesc vrstura. Observarea altor simptome:
durere abdominal (peritonit); deshidratare eliminndu-se sodiu, potasiu,
clor, se produce un dezechilibru hidroelectrolitic al organismului.
c)
Notarea vrsturilor n foaia de observaie:
- Se noteaz fiecare vrstur cu un cerc nsoit de data i ora producerii, n
rubrica special a foii de temperatur: vrsturile alimentare - cu cerneal
albastr; vrsturile bilioase cu culoare verde; vrsturile cu coninut
sangvinolent cu culoare roie.
- Dac vrsturile sunt foarte frecvente se va nota numrul vrsturilor din ziua
respectiv.
d)
Prezentarea vrsturii:
- Vrstura colectat se va pstra ntr-un recipient pn la venirea medicului.
- Vasul acoperit cu o plac de sticl se arat medicului.
- La indicaia medicului, vrstura se transport la laborator pentru evidenierea
unor eventuale substane toxice (nsoit de date privind numele i prenumele
bolnavului, secia i salonul).
OBSERVAREA I NOTAREA SCAUNULUI
Scaunul (materiile fecale) resturile alimentelor supuse procesului de
digestie i eliminate din organism prin anus, prin actul defecaiei.
Scopul: obinerea de informaii necesare pentru stabilirea diagnosticului
i urmrirea evoluiei bolilor tubului digestiv i glandelor anexe acestuia.
Urmrirea tranzitului intestinal se face prin: observarea caracterelor
scaunelor i notarea scaunelor n foaia de temperatur.
a)
Frecvena
- valori normale 1-2 scaune/zi;
- valori patologice: - 3-6 scaune/zi - diaree (enterite i enterocolite);
- 20-30 scaune/zi sindrom dizenteric;
- scaun la 2-4 zile constipaie;
- suprimarea complet a eliminrii fecalelor i a gazelor ileus.
b)
Orarul
- valori normale ritmic, la aceeai or a zilei, dimineaa dup sculare;
155
- valori patologice pierderea orarului obinuit al evacurii: constipaie

habitual sau diaree.
c)
Cantitatea
- valori normale zilnic, 150-200 g de materii fecale;
- valori patologice mrit (afeciuni ale pancreasului, ale colonului, diareele
gastrogene de natur aclorhidric); poate ajunge la cteva kilograme (anomalii
de dezvoltare a colonului); redus (n constipaie); foarte redus de numai 1015g (dizenterie).
d)
Consistena
- valori normale consisten pstoas, omogen;
- valori patologice consisten uscat, crescut (schibale, coprolii)
(constipaie); consisten sczut (scaune moi), n diaree; lichid, apoas n
special dup purgative saline; consisten neomogen (scaun solid, dur, urmat de
o cantitate de scaun semilichid sau lichid).
e)
Forma
- valori normale form cilindric cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabil;
- valori patologice - form de panglic sau creion (n cancer rectal); filiform
(spasme ale regiunii anorectale); bile dure, de mrimea mslinelor (n
constipaia spastic); mas fecaloid abundent (constipaie aton); bile
conglomerate, multiglobale (cnd materiile fecale au stagnat mult timp n rect).
a) normal
b) diareic
c) n constipaia spastic
d) n constipaia aton
f)
Culoarea
- valori normale culoare brun;
- valori patologice: culoare galben-aurie (n diaree); verde cnd bilirubina se
oxideaz la nivelul intestinului gros; mai nchis (n constipaie); albicioas ca
argila (icterul mecanic); brun-nchis (icterul hemolitic); neagr ca pcura,
moale i lucios (n cazul unor hemoragii n poriunea superioar a tubului
digestiv melena); roie (n cazul hemoragiilor din poriunea inferioar a
tubului digestiv).
g)
Mirosul
156
- valori normale fecaloid;

- valori patologice acid (n caz de fermentaie intestinal); fetid (n caz de
putrefacie); miros rnced, foarte ptrunztor (cnd se gsesc grsimi
nedigerate); foarte fetid (n cancerul colonului i rectului).
h)
Aspectul
- valori normale aspect pstos-omogen;
- valori patologice aspect de zeam de pepene (n febra tifoid); de zeam de
orez (n intoxicaii, lambliaz sau n holer).
i)
Elemente patologice mucus, puroi, snge (n colite ulceroase,
pseudomembranose, cancer rectal sau intestinal, dizenterie); resturi de alimente
nedigerate (n achilie gastric, n pancreatite cronice); grsimi nedigerate
(steatoree n caz de digestie sau absorbie insuficient a grsimilor); parazii
intestinali. Cazurile vor fi imediat raportate medicului.
j)
Notarea scaunelor
- valori normale scaun normal ( I );
- valori patologice: moale (/); diareic (); mucos (X); cu puroi (P); cu snge (S)
n creion rou; grunjos (Z).
OBSERVAREA APETITULUI I A MODULUI N CARE
BOLNAVUL RESPECT PRESCRIPIILE MEDICALE
Apetit poft de mncare.
Inapeten lipsa poftei de mncare a bolnavului fa de anumite
alimente.
Anorexie scderea sau lipsa poftei de mncare.
Scop: observarea apetitului urmrete desoperirea i combaterea
inapetenei sau anorexiei bolnavului. Astfel: bolnavii cu cancer gastric refuz
carnea de vac; n faza preicteric a hepatitei virale, bolnavii refuz grsimile;
apetitul exagerat sau polifagia este specific diabetului; apetitul preferenial
apare n cazul unor carene n organism (de ex.: calciu la gravide).
Pentru combaterea anorexiei i inapetenei bolnavului, se procedeaz
astfel:
1.
Se verific dac inapetena bolnavului este total sau repulsia lui se
manifest numai fa de alimentele din regim n comparaie cu cele preferate.
2.
Se asigur servirea mesei ntr-un cadru ct mai estetic.
3.
Bolnavii inapeteni se alimenteaz la intervale de 2-3 ore, cu porii
mici.
4.
Se servesc bolnavului lichide reci, uor acidifiate cu lmie,
alternndu-le pentru a asigura o variaie ct mai mare.
5.
Bolnavului inapetent nu i administreaz alimente hiperzaharate
(gustul dulce provoac relativ repede o senzaie de plenitudine i favorizeaz
adesea diaree).
157
6.
Profitnd de setea bolnavului, i se vor oferi elemente nutritive sub
form lichid (de ex. laptele, sucurile de fructe vor fi mbogite cu praf de lapte,
cacao, glbenu de ou, preparate de zahr ridicnd astfel valoarea caloric a
alimentelor introduse).
7.
Se asigur necesitile calorice (2500-3000 calorii/zi) prin
administrarea de preparate lichide hipercalorice.
8.
n momentul n care apetitul ncepe s revin, se administreaz
bolnavului o alimentaie solid (4-5 mese).
9.
Se va urmri ca bolnavul s consume numai alimente conforme
prescripiilor medicale.
10. ncalcarea prescripiilor medicale va fi comunicat medicului.
OBSERVAREA TEGUMENTELOR I MUCOASELOR
BOLNAVULUI
Scop: recunoaterea i descoperirea unor manifestri patologice la nivelul
tegumentelor dintr-o regiune sau alta a corpului. Acestea aduse la cunotina
medicului permit stabilirea diagnosticului i prevenirea complicaiilor.
Regiunile ventrale ale corpului uman
Regiunile dorsale ale corpului uman
158
a)
Transpiraie proces fiziologic de umezire a pielii, prin care
organismul pierde cldur. n cantitate excesiv are semnificaie patologic i
poate conduce la deshidratarea organismului.
- Transpiraia palmelor i plantelor (boala Basedow); generalizat; continu;
periodic (cazul febrei intermitente sau la sfritul unei febre continue criza
pneumonic).
b)
Culoarea tegumentelor. Aspectul i culoarea tegumentelor pot fi:
- paloare (decolorare) permanent (n caz de anemie); paloare instalat brusc
(hemoragii, colaps, oc iminent);
- cianoz sau coloraie albstruie a tegumentelor i a mucoaselor (n afeciuni ale
aparatului respirator, circulator i unele boli cardiace congenitale): discret
(lobul urechilor, extremitile degetelor); foarte intens (la nas, buze, ochi);
foarte intens (toat faa, limba);
- roeaa pielii apare n emoii, n cursului efortului fizic, febr, n unele
afeciuni hemoragice;
- coloraia galben a tegumentelor (n icter, n urma consumrii unor
medicamente - atebrin, acid picric etc. sau poate semnala apariia unei boli
infecioase); culoarea galben ca paiul (cancer i anemie pernicioas);
- bronzat (boala lui Addison);
- brun (n ciroza hepatic);
- cenuie-murdar (supuraii pulmonare cronice).
c)
Edemul acumularea de lichid seros n esuturi, se manifest
prin: creterea n volum a regiunii edemaiate; pielea devin palid, lucioas i
strvezie; tergerea cutelor naturale; pierderea elasticitii esutului edemaiat
(pstreaz urma presiunii digitale = semnul godeului).
- Edemul poate fi: generalizat (n anasarc acumularea de lichid n cavitile
seroase ale organismului), se poate constata prin creterea masei corporale;
- localizat iniial la pleoape apoi la organele genitale ca urmare a stazei
venoase. El se poate generaliza (edem albastru) n afeciunile cardiace i
pulmonare;
- caectic scderea albuminelor din snge i creterea permeabilitii pereilor
vasculari (la bolnavii caectici, subnutrii, tuberculoi, canceroi etc.;
- inflamator localizat n jurul proceselor inflamatorii, este de culoare roie;
- angioneurotic are o cauz alergic i se instaleaz rapid.
Se va urmri diureza i se va recolta urin pentru examinare la laborator.
Se va cntri bolnavul zilnic.
Se urmrete ca bolnavul s respecte regimul dietetic prescris de medic
(desodat).
d)
Descuamaiile (desprinderea celulelor cornoase superficiale din
epiderm).
Se vor observa: caracterul descuamaiei (furfuracee, pitiriazic, lamelar
i n lambouri);
159
- regiunea n care s-a manifestat;

- timpul n care a aprut.
e)
Erupiile cutanate modificri ale tegumentelor.
Acestea pot fi: maculoase, papuloase, veziculoase, pustuloase.
Sunt determinate de:
- boli infecioase (scarlatin, rujeol, varicel etc.);
- reacii alergice urticarie, boala serului;
- hiperexcitabilitatea nervilor vasomotori ai pielii;
- aciunea toxic i de sensibilizare a unor medicamente (iod, morfin etc.).
f)
Hemoragiile cutanate sunt determinate de:
- tulburri de coagulare a sngelui;
- fragilitate capilar exagerat.
Hemoragiile cutanate pot fi:
- peteii hemoragii mici: punctiforme, ovalare, rotunde;
- echimoze pete hemoragice extinse;
- hemoragiile cutanate pot fi nsoite de hemoragii ale mucoaselor (de ex.
epistaxis hemoragie nazal; hemoragii gingivale; hematemez vars snge;
melen scaun cu snge digerat).
Hemoragiile cutanate nu dispar la presiunea digital!
Apariia oricrei manifestri patologice la un bolnav va fi adus la
cunotina medicului i va fi notat n condica de predare a serviciului, pentru ca
bolnavul s fie urmrit n continuare.
ABILITI DE BAZ N NGRIJIREA
PACIENTULUI
Evaluarea semnelor vitale.
Funciile vitale sunt reprezentate de: temperatur, puls, tensiunea arterial,
respiraia.
Ele se msoar:
- cnd intervine o schimbare n starea de sntate a persoanei
- la internare, pe perioada spitalizrii i la externare
- nainte i dup proceduri invazive de diagnostic (puncii)
- nainte i dup intervenii chirurgicale
- nainte i dup administrarea medicamentelor care au efect asupra
sistemului respirator i cardiovascular
Rolul asistentului medical n msurarea funciilor vitale:
- pregtirea materialelor i instrumentarului necesar
- pregtirea fizic i psihic a pacientului
- asigurarea condiiilor de microclimat: temperatura optim a
mediului, linite, umiditate corespunztoare
160
- cunoaterea variaiilor normale ale funciilor vitale n funcie de

vrst i sex
- modificrile semnificative ale funciilor vitale trebuiesc
comunicate medicului.
Foaia de temperatura
Foaia de temperatura caracteristici:
- este parte integrata a foii de observatie
- document medical
- document stiintific
- document medico-juridic
- este completata de catre asistenta si raspunde in fata superiorilor si a legii
- cuprinde datele personale ale bolnavului , se noteaza: nume, prenume, varsta,
data internarii, dg de internare, nr patului, nr foii de
observatie; la externare data si dg de externare.
EFECTUAREA DE SONDAJE, SPALATURI, CLISME
Definitie
- reprezinta introducerea unei sonde sau cateter din metal , cauciuc sau material
plastic prin caile naturale intr-o cavitate naturala a organismului
Scop
- explorator
o recoltarea produselor cavitatii sondate in vederea efectuarii
examenelor de laborator
- terapeutic
o evacuarea continutului cavitatii sondate
o introducerea unor substante medicamentoase
o hidratare
o alimentare
o curatirea cavitatii de substante daunatoare organismului introduse
accidental sau formate printr-o dereglare a proceselor de digestie si
de metabolism
Principii de respectat
- instrumentele folosite pentru sondsje si spalaturi trebuie sa corespunda
unor criterii generale , astfel
o suprafata sondelor trebuie sa fie neteda sa nu lezeze mucoasele
o materialul din care sunt confectionate sa fie rezistent pentru a nu se
rupe in cursul sondajelor si spalaturilor
o virful sondelor sa fie bont pentru a nu se produce leziuni ale
canalelor sau conductelor prin care sunt introduse si pentru a nu
forma cai false
Rolul asistentei
161
- respectarea unei asepsii perfecte prin utilizarea solutiilor si a materialelor

sterilizate
- pregatirea psihica a bolnavului va urmari linistea acestuia , instruirea
privind modul de colaborare in timpul sondajului pentru obtinerea
rezultatului dorit
- sonda va fi lubrefiata sau uda dupa caz pentru a usura inaintarea , pentru a
nu produce cai false , fistule sau pentru a nu perfora organul sondat
- in cazul spalaturilor , cantitatea introdusa trebuie sa fie mai mica decit
capacitatea cavitatii organului spalat
- este interzisa introducerea lichidului de spalatura sub presiune
- continutul evacuat prin sondaje sau spalaturi se pastreaza pentru a fi vazut
de medic si trimis la laborator pentru analize
- sondajele si spalaturile vor fi notate in foaia de observatie insotite de
numele persoanei care le-a efectuat
- eventualelel greseli comise cu ocazia sondajului si spalaturii vor fi
raportate imediat medicului pentru a combate de urgenta complicatiile
survenite
Tipuri de sonde
- pentru alimentatia enterala artificiala
o sonda nazogastrica
indicate in alimenentarea de scurta durata, cind nu exista risc
important de inhalare boli intestinale inflamatorii, pacienti
anorexici si casectici
o sonda nazoduodenala si nazojejunala
162
indicata in nutritia de durata scurta in risc major de inhalare

sau tulburari de evacuare a stomacului pacienti cu tulburari
de constienta, AVC
o gastrostomie endoscopica percutana

indicata in alimentatia enterala de durata lunga pacienti cu
tumori esofagiene, tulburari persistente de deglutitie in boli
neurologice
o jejunostomie endoscopica percutana

indicata in alimentatia enterala de durata lunga cu risc major
de inhalatie , fara interventie chirurgicala pacienti care
prezinta tulburari de deglutitie insotite de tulburari ale
constientei si diminuarea reflexelor de aparare
163
- sonde gastroduodenale
o sunt utilizate cu urmatoarele scopuri
prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic
evacuarea sau aspirarea lichidului gastric sau a singelui
evacuarea aerului sau a gazului dupa o reanimare cu
ventilatie pe masca
evacuarea continutului gastric inainte de anestezie in
interventia chirurgicala de urgenta
evacuarea stomacului dupa absorbtie orala de substante
toxice cu tentativa de suicid
sonda de alimentatie gastrica sau duodenala la pacientii cu
AVC
o tipuri de sonde gastroduodenale
pentru utilizarea de scurta durata
din PVC sau cauciuc
cu lumen unic
folosite in scop de diagnostic sau postoperator
pentru utilizarea de lunga durata
din material sintetic - poliuretan, silicon rezistent la
aciditate
cu lumen unic sau dublu
folosite pentru alimentatie enterala, aspiratia secretiilor
, evacuare
Sondele sunt lungi de 75 120 cm cu diametru de 8-12 ch pe scara Charriere 1
ch 1,3 mm pentru alimentatie , de 12 15 ch pentru evacuare si spalatura, iar
pentru spalatura gastrica de 30 ch
164
- sonde de compresiune esofagiene

o folosite pentru oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene
sau a hemoragiei gastrice
o tipuri
sonda Blakemore cu 2 balonase si 3 deschizaturi
sonda Linton cu un balonas si 3 deschizaturi
165
o complicatii
asfixie prin deplasarea sondei care antreneaza obstructia
traheei si a laringelui
pneumopatie de inhalatie
ruptura de esofag, cardiala
ulcer de compresiune al esofagului cu risc de esofagita
- sondele intestinului subtire
o lungime 120-310 cm
o confectionate din cauciuc sau material plastic, cu un balonas ce
poate fi umplut cu aer , apa sau mercur pentru a facilita inaintarea
in aval prin peristaltism
o folosite pentru alimentatie, decompresiune si eliberarea lumenului
intestinal
o tipuri
sonda Miller Abooott cu lumen dublu, balonas distal,
lungime 310 cm 12 18 ch
166
sonda eudel
cu oliva metalica distala ce poate fi inlocuita de un
balonas care sa fie umplut cu mercur
este confectionata din cauciuc si are o lungime de 250
cm si 14 ch
Cantor din cauciuc , cu un singur lumen si balonas distal
umplut cu mercur, pentru asigurarea inaintarii, lungimea 310
cm si 12-18 ch
Sonda Dennis din material plastic cu 3 lumene unul pentru

a umfla balonasul, unul pentru aspirarea continutului gastric,
unul pentru spalatura sau evacuarea gazelor lungime 250 cm
- sonde vezicale
o instalate in scop
diagnostic prelevare de urina sau injectare de substanta de
contrast
terapeutic tulburari de evacuare a vezicii, obtructii
subvezicale, interventii chirurgicale
o tipuri
nelaton
mercier
nelaton a demeure
thiemann a demeure
167
cateterism suprapubian pezzer
Sondajul traheo-bronic
Definitie
Prin sondaj traheo-bronsic se intelege introducerea unei sonde de cauciuc prin
cavitatea bucala si laringe in trahee si bronhii (sondaj Metras).
Scop
*explorator
- in caz de bronhografii tintite pentru obtinerea imaginii arborizatiilor bronsice
dintr-un lob sau dintr-un segment pulmonar; in acest caz, substanta radioopaca
se introduce direct prin sonda in ramura bronsica respectiva
*terapeutic
- pentru extragerea exsudatelor din caile respiratorii; continutului abceselor si al
ectaziilor bronsice
168
- pentru mobilizarea dopurilor de secretie intrabronsice care inchid unele ramuri

bronsice
- pentru tratamentul local al proceselor pulmonare supurative (bronsiectazia,
abces pulmonar, chist aerian supurat).
Pregatiri
*materiale
- de protectie
prosoape
masti de tifon
- sterile:
seria sondelor Metras
intrumente pentru laringoscopia indireeta: spatula linguala, oglinda laringiana
comprese de tifon
instrumente pentru anestezia laringelui, traheei si bronhiilor, seringa
laringiana
seringi de diferite dimensiuni pentru extragerea exsudatelor si injectarea
medicamentelor
- nesterile
tavita renala
sursa de lumina
- medicamente
adrenalina, cafeina, plegomazin, fenobarbital
excitante ale centrului respirator
solutie medicamentoasa in cantitatea si dilutia prescrisa (solutie de
antibiotice)
solutie de cocaina 2% pentru anestezia faringelui .
*pacient
- psihic:
se va linisti bolnavul
se va instrui in legatura cu tehnica (de felul cum acesta colaboreaza depinde
reusita sondajului)
- fizic:
pacientul va fi nemancat in dimineata examenului
cu o ora inainte, i se administreaza o fiola de fenobarbital
i se ofera un pahar cu solutie cocaina 2% cu care face gargara timp de 5-10
minute (fara sa o inghita)
va fi asezat pe unscaun, protejat cu un prosop in jurul gatului
i se ofera tavita renala, imobilizandu-i bratele, pentru a nu incurca operatorul
169
EXECUTIE
MEDICUL
Se spala pe miini, se
dezinfecteaza, imbraca
manusile sterile si masca
Executa anestezia
Alege sonda corespunzatoare
lobului in care vrea sa
patrunda
Sub controlul laringoscopului
introduce sonda pina in
regiunea subglotica
Dupa ce sonda a patruns sub
glota , retrage mandrinul si o
impinge mai departe sub
control radioscopic spre locul
leziunii
Injecteaza substanta de
contrast cu presiune moderata
Insufla sonda cu aer pentru a
elimina catre bronhii
substanta ramasa pe sonda
Extrage sonda
Face examenul radiologic
ASISTENTA 1
Tine capul bolnavului
asigurind pozitia
ASISTENTA 2
Serveste medicul cu seringa
cu anestezie
Pune in functiune sistemul de
iluminat
Sustine limba pacientului in

afara
Aseaza bolnavul in d.d. putin

inclinat spre partea care
trebuie injectata
Schimba pozitia pacientului
d.l. sting sau drept,, d. v. ,
pozitie trendelenburg
In functie de scop ofera

substanta de contrast,
medicamentoasa, aspira
secretiile, exudatele
Ingrijirea ulterioara a pacientului

- dupa introducerea medicamentelor si extragerea sondei, pacientul pastreaza
pozitia inca o fumatate de ora, pentru a mentine substanta medicamentoasa pe
loc
- se ajuta sa se imbrace si este condus la pat nu ingera nimic timp de 2 ore pana
cand inceteaza efectul anestezicului
- va fi invatat sa coiecteze in scuipatoare substanja de contrast care se elimina
prin tuse, sa nu o inghita (produce intoxicatii)
Reorganizare
Notarea in foaia de observatie
- numele persoanei care l-a efectuat
- aspectul produsului recoltat
Complicatii
*imediate:
- tuse: - se intrerupe sondajul si se completeaza anestezia
- intoxicatia cu cocaina manifestata prin dispnee, palpitatii, transpiratii reci,
fenomene de colaps, dupa utilizarea unei cantitati mari de cocaina .
*tardive:
170
- suprainfectii prin introducerea gemenilor patogeni prin manevre si materiale

nesterile
DE STIUT:
- deglutitia si regurgitarea, fara controlui local al sistemului nervos, da nastere la
accidente grave, de aspiratie in caile respiratorii
DE EVITAT:
- refularea substantei de contrast si patrunderea ei in stomac, deoarece resorbtia
produce intoxicatii
SONDAJUL GASTRIC
Definiie: Sondajul sau tubajul gastric, reprezint introducerea unui tub de
cauciuc sonda gastric Faucher sau Einhorn prin faringe i esofag n stomac.
Scop:
explorator:
- recoltarea coninutului stomacal n vederea evalurii funciei chimice i
secretorii (chimismului gastric);
- pentru studierea funciei evacuatoare a stomacului;
terapeutic
- evacuarea coninutului stomacal toxic
- curirea mucoasei de exsudate i substane strine depuse;
- hidratarea ;i alimentarea bolnavului;
- introducerea unor substane medicamentoase;
Indicaii:
- n gastritele acute sau cronice, boala ulceroas;
Pregtiri:
materiale:
- de protecie:
o dou oruri din material plastic
o muama i alez
o prosoape
- sterile:
o sonda Faucher sau Einhorn;
o 2 seringi de 20 ml;
o casolet cu mnui de cauciuc;
o pense hemostatice;
o eprubete;
- nesterile:
o tvi renal;
o tav medical;
o pahar cu ap aromat;
o pahar cu ap pentru protez;
o recipient;
171
- medicamente: la indicaia medicului;

pacient: - psihic:
o se informeaz pacientul i i se explic necesitatea tehnicii;
o este rugat s respecte indicaiile date n timpul sondajului;
- fizic:
o se aeaz pacientul pe un scaun cu speteaz, cu spatele ct mai drept;
o se protejeaz cu orul de cauciuc sau material plastic;
o i se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul) i se aeaz ntr-un pahar cu
ap;
o se aeaz tvia renal sub brbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge
din cavitatea bucal;
o este solicitat s menin tvia n aceast poziie;
o pacientul nu va mnca n dimineaa efecturii examenului.
Execuie:
- asistenta se spal pe mini cu ap i spun
- mbrac orul de cauciuc;
- i pune mnuile sterile;
- umezete sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe i esofag;
- se aeaz n dreapta bolnavului i i fixeaz capul cu mna stng, inndu-l
ntre mn i torace;
- prinde cu mna dreapta extremitatea rotunjit a sondei ca pe un creion;
- cere pacientului s deschid larg gura, s respire adnc i introduce captul
sondei pn la peretele posterior al faringelui, ct mai aproape de rdcina
limbii, invitnd bolnavul s nghit;
- prin deglutiie sonda ptrunde n esofag i este mpins foarte atent spre stomac
(la marcajul 40-50 cm citit la arcada dentar);
- verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu
ajutorul seringii;
- se fixeaz sonda;
Fixarea sondei gastrice

172
- aeaz la extremitatea liber a sondei balonul Erlemneyer (cnd se colecteaz

pentru o prob) sau aspir sucul gastric cu seringa;
- pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat s-i contracte pereii
abdominali;
- extrage sonda printr-o micare hotrt, cu pruden, dup comprimarea ei cu o
pens hemostatic pentru a mpiedica scurgerea
coninutului n faringe (de unde ar putea fi aspirat de pacient);
- cnd captul liber al sondei ajunge n gura pacientului se prinde cu mna
stng i se ndeprteaz sonda,
- golete coninutul sondei n vasul colector;
- aeaz sonda n tvia renal.
ngrijirea ulterioar a pacientului:
- i se ofer un pahar cu ap aromat s-i clteasc gura;
- se terg mucozitile de pe fa i brbie;
- se ndeprteaz tvia i orul de cauciuc;
- i se ofer proteza dentar (dup caz);
- se aeaz pacientul n poziie comod;
Pregtirea produsului pentru examenul de laborator:
- se determin cantitatea evacuat;
- se completeaz formularele de recoltare;
- se trimit probele etichetate la laborator;
Reorganizare:
- se noteaz tehnica, data, cantitatea i spectrul macroscopic al sucului gastric
extras;
Accidente:
- grea i senzaie de vrstur; se nltur fie printr-o singur respiraie
profund, fie se efectueaz anestezia faringelui cu o soluie de cocain2%;
- sonda poate ptrunde n laringe: apare reflexul de tuse, hipermia feei, apoi
cianoza, se ndeprteaz sonda;
- sonda se poate nfunda cu resturi alimentare; desfundarea se face prin insuflaie
cu aer;
- se pot produce bronhopneumonii de aspiraie;
DE TIUT:
- tubajul gastric se efectueaz n condiii de perfect asepsie;
- sondajul gastric se poate efectua i pe cale endozonal cu sonda Einhorn
- pacienilor incontieni li se urmresc respiraia, culoarea feei; verificarea cii
de ptrundere a sondei se face prin introducerea
captului liber ntr-un pahar cu ap apariia bulelor de aer confirm
ptrunderea n cile respiratorii;
- o form particulare de sondare n scop hemostatic este introducerea sondei
Blackmore.
DE EVITAT:
173
- ungerea sondei cu ulei sau alte substane grase (provoac grea pacientului).
INTRODUCEREA SONDEI BLACKMORE
Pentru compresia segmentar a esofagului i a cardiei n vederea unui
tamponament esofagian se folosesc mai multe de sonde, dintre care cea mai
utilizat este sonda Blackmore.
Scop:
- realizarea hemostazei n hemoragia digestiv superioar prin ruptura varicelor
esofagiene: o cnd cantitatea de snge pierdut este important i/sau persistent
peste 2 u (1000 ml);
o cnd tulburrile hemodinamice nu se restabilesc dup umplere vascular cu
1000 ml;
Pregtiri:
materiale:
- sterile
o sonda Blackmore cu dublu balonaj
Sonda Blakemore cu dublu balonas

o sond gastric, laringoscop
o seringi de 20 ml
o pense hemostatice
o comprese
- nesterile:
o aparat de aspiraie;
o vas colector;
- medicamente:
o soluie novocain, cocain pentru anestezie
174
o substan lubrifiant
pacient:
- psihic:
o se anun i se explic necesitatea i inofensivitatea tehnicii
- fizic:
o se evacueaz coninutul gastric;
o se verific etaneitatea i funcionalitatea balonaelor;
o se lubrifiaz sonda Blackmore;
o se face anestezia orificiilor nazale;
o se verific aparatul de aspiraie;
o se repereaz pe sond distana nas-ombilic
Execuie:
- se introduce sonda endonazal, este mpins progresiv i prin micri de
degluie va fi nghiit pn la marcaj (reflexul de snge
sau suc gastric dovedete prezena ei n stomac);
- se umfl balonaul gastric cu 200-250 ml aer;
- se trage sonda astfel ca balonaul s fie n dreptul jonciunii eso-cardiale
- se fixeaz la orificiul nazal printr-un sistem de prindere (gulera)
- se umfl balonaul esofagian 60-80 ml aer
- se aspir coninutul sondei
- se ataeaz sonda la punga colectoare care va fi situat decliv (sifonaj).
- se verific permanent presiunea din balonae prin intermediul manometrului;
- presiunea necesar asigurrii homeostazei este de 50-60 mm Hg
- se supravegheaz fixarea, permeabilitatea sondei, tensiunea arterial i pulsul;
- se supravegheaz episodul hemoragic;
DE TIUT:
- se va nscrie cantitatea de aer injectat pe fiecare tub al balonaului;
- pentru prevenirea ischemiei mucoasei i ulcerarea bazei esofagului se
controleaz presiunea balonaului 50 60 mm Hg; se
dezumfl periodic balonaul esofagian, la 4 ore, timp de 15 minute;
- dac strngerea nu este controlat, balonaul gastric se umfl 300 ml, dar
volumul de aer s nu depeasc 100 ml n balonaul esofgian.
DE EVITAT:
- compresia traheei prin balonaul esofagian care poate determina necroz
esofagian, pneumonie de inhalaie, sughi, durere toracic.
Sondajul dudenal
RECOLTAREA CONTINUTULUI BILEI SI A SUCULUI DUODENAL
Definiie: Sondajul sau tubajul duodenal reprezint introducerea unei sonde
Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden i mediul
exterior.
175
Scop:
explorator
- extragerea coninutului duodenal format din coninutul gastric, bil (A, B, C),
suc pancreatic i secreie proprie.
- aprecierea funciei biliare hepatice, a cilor extrahepatice
- descoperirea unor modificri anatomo-patologice ale organelor care dau
aspectul, cantitatea, compoziia chimic sau morfologic a sucurilor extrase prin
sondaj;
- evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare;
terapeutic:
- drenarea cilor biliare i introducerea unor medicamente care au aciune direct
asupra ficatului, a cilor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor aciona fie
local, fie se vor resorbi, prin pereii intestinali, ajungnd prin vena port n ficat,
de unde apoi vor fi excretate mpreun cu bila n cile biliare, urmnd calea
circulaiei entero-hepatice;
alimentaie artificial
- se introduc lichide hidratante i alimente lichide n organismul pacienilor
incontieni sau cu imposibilitate de nghiire;
aspiraie continu
- n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale
- dup intervenii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator, vezi nevoia de
eliminare);
Generaliti:
se verific totodat i permeabilitatea cilor biliare;
se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei
veziculare de cea hepatic din coninutul sucului duodenal;
analiza sucului pancreatic urmrete dozarea fermenilor din coninutul lui;
recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal.
Pregtiri:
materiale:
- de protecie:
o muama i alez;
o or de cauciuc sau alt material impermeabil;
o prosoape;
- sterile:
o sonda Einhorn;
o 2 seringi de 20 ml;
o mnui de cauciuc sterile;
o pens homestatic;
o medii de cultur;
o eprubete;
- nesterile:
o tvi renal;
176
o tav medical;
o stativ pentru eprubete;
o pahar cu ap aromat;
o pern cilindric dur sau ptur rulat;
o hrtie de turnesol roie i albastr;
- medicamente:
o sulfat de magneziu 33%;
o ulei de msline;
o novocain;
o soluii necesare hidratrii i alimentrii (materialele se vor alege n funcie de
scopul sondajului);
pacient
- psihic:
o se informeaz pacinetul;
o i se explic necesitatea tehnicii;
- fizic:
o pacientul va fi nemncat;
o se izoleaz patul cu un paravan;
o se protejeaz cu muamaua i alez;
o se aeaz pacientul n poziie eznd la marginea patului;
o i se ndeprteaz proteza (dup caz)
o i se d tvia renal s o in sub brbie
Execuia:
introducerea sondei:
- asistenta se spal pe mini;
- mbrac mnui sterile;
- prinde sonda (umezit) ct mai aproape de oliv i o introduce cu blndee prin
cavitatea bucal sau nazal pn n faringe;
- cere pacientului s respire adnc, cu gura deschis i s nghit de cteva ori
pn cnd oliva trece n esofag;
- cu micri blnde ajut naintarea sondei pn la marcajul 45 cm la arcada
dentar, moment n care se consider c sonda a trecut de cardia i a ptruns n
stomac;
- se aeaz pacientul n decubit lateral drept, cu trunchiul uor ridicat i capul
mai jos, coapsele flectate pe bazin;
- se introduce perna cilindric sub regiunea hepatic;
- se mpinge uor sonda spre pilor pn la marcajul 60 cm;
- se continu introducerea sondei cu rbdare i atenie concomitent cu aciunea
de nghiire a ei de ctre pacient (1-2 cm la 3-5 minute);
- cnd diviziunea 75 cm se afl la arcada dentar, oliva sondei a ajuns n duoden
(dup circa 1-1 ore de la ptrunderea ei n stomac);
verificarea poziiei sondei
177
- dac nu se scurge bil sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verific dac
sonda a ajuns n duoden sau s-a ncolcit n stomac;
Verificarea pozitiei sondei

- se insufl 60 ml de aer prin sond cu sering i dup un minut se aspir. Dac
sonda a ajuns n duoden se recupereaz mai puin de 20 ml;
- se introduc 10 ml de lapte care nu mai poate fi extras dac sonda a ajuns n
duoden, dar poate fi extras dac ea se afl n stomac;
- se face control radiologic, sonda urmrindu-se sub ecran, ea fiind vizibil
datorit impregnrii cu sruri de plumb;
captarea bilei
- dup 1 1 h de la ptrunderea sondei n stomac, la captul liber al sondei
apare bila A, coledian, cu culoare galben aurie, care se colecteaz ntr-o
eprubet;
- se verific reacia sucului duodenal cu hrtia de turnesol steril; nclzit la
temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;
- se nchide extremitatea liber a sondei prin nnodare sau cu o pens;
- dup 15-30 minute se deschide sonda i se colecteaz 30-40 ml bil vscoas
de culoase nchis castanie bila B, vezicular steril sau pe medii de cultur
pentru examen bacteriologic;
- dup evacuarea bilei B se colecteaz o bil clar care provine direct din ficat
bila C, hepatic; aceasta, fiind n cantitate mai mare se va capta ntr-un recipient
corespunztor;
- extragerea sondei se face dup ce se insufl civa ml de aer i se nchide
captul liber cu o pens;
- extremitatea sondei se va ine sub nivelul stomacului pacientului pentru a
mpiedica scurgerea coninutului ei n faringe sau n cavitatea bucal;
- se golete coninutul sondei i se aeaz tvia renal;
Recoltarile pt examinarile bacteriologice se fac din bila B sau C sau din
amandoua
- Bila B se cerceteaza flora microbiana a vezicii biliare
- Bila C - germenii ce s-ar gasi eventual in caile biliare intrahepatice
Ptr declansarea contractiei vezicii biliare si eliminarea continutului se vor
utiliza numai ulei sau solutie de sulfat de magneziu steril
178
Insamantarea se face in timpul sondajului direct pe mediile de cultura,

deasupra flacarii, flamband si extremitatea sondei
Primele picaturi scurse dupa flambare se arunca , apoi fara ca sonda sa se
atinga de gura balonului se lasa sa curga bila pe mediul de cultura
Se inchide balonul si se trimite imediat la laborator ptr a fi pus la termostat
Insamantarea si cresterea germenilor din bila = BILICULTURA
Daca sucul duodenal se recolteaza ptr analiza parazitotlogice, eprubeta se va
aseza intr-un vas cu apa incaalzita la 37C ptr a mentine vitalitatea parazitilor
Ptr restul examinarilor, sucul duodenal se trimite la laborator in vase curate,
fara vreo masura deosebita.
- se ofer un pahar cu ap aromat pentru cltirea gurii;
- se terg mucozitile de pe fa i brbie;
- se ndeprteaz orul din material plastic;
- se aeaz pacientul n poziie comod;
Pregtirea produsului pentru examen de laborator:
- se determin cantitatea de bil obinut;
- se eticheteaz recipientele;
- se trimit probele la laborator;
Reorganizarea
Notarea n foaia de observaie
Accidente:
- nnodarea sondei datorit contraciilor pereilor stomacali n timpul senzaiei de
vrsturi;
- ncolcirea sondei n stomac;
RECOLAREA SUCULUI PANCREATIC
se face prin tubaj duodenal
acesta este amestecat cu bila, suc gastric si secretie duodenala
ptr a se obtine un continut duodenal bogat in suc pancreatic se utilizeaza
substante excitante ale secretiei pancreatice: eter
acesta se injecteaza prin sonda in duoden, cand oliva sondei a ajuns in dreptul
ampulei Vater
cantitatea injectata este de 2-3 ml, doza care nu trebuie depasita
SONDAJUL VEZICAL
Sondajul vezical = introducerea unei sonde sau cateter, prin uretra, in vezica
urinara.
179
Scop; a) explorator = recoltarea unei cantitati de urina pentru examene de

laborator;
b) terapeutic = golirea continutului (daca acesta nu se produce spontan);
- depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare;
- executarea unor procedee de tratament prin sonda.
Materiale necesare: - tava medicala;
- stativ cu 1-2 eprubete sterilizate, cu dop de vata (pentru urocultura);
- mediu de cultura in functie de germenii cautati;
- doua sonde sterile (una de rezerva) de metal nichelate sau de sticla, lungi de 15
cm;
- ser fiziologic steril;
- casoleta mica cu tampoane de vata sterile;
- sticla cu oxicianura de mercur 1/5.000;
- casoleta mica cu manusi de cauciuc sterile;
- tavita renala pentru colectarea urinei;
- musama si aleza;
- doua pense sterile;
- materiale pentru toaleta organului genital externe (sapun, lubrefiant ulei de
parafina steril).
A. SONDAJUL VEZICAL AL FEMEII
1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare:
1.1. Se pregatesc instrumentele si materialele necesare.
1.2. Se transporta langa bolnava materialele si instrumentele pregatite.
2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavei:
2.1. Se anunta bolnava si i se explica necesitatea tehnicii.
2.2. Se anunta bolnava sa nu manance.
2.3. Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul bolnavei cu un paravan.
180
2.4. Se asaza musamaua si aleza.

2.5. Se asaza bolnava in decubit dorsal, cu genunchii ridicati si coapsele
indepartate (pozitie ginecologica).
2.6. Se indeparteaza perna de sub capul bolnavei, iar patura se ruleaza la
picioare.
2.7. Se acopera bolnava lasand accesibila numai regiunea vulvara.
2.8. Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavei.
2.9. Se efectueaza toaleta regiunii vulvare cu apa si sapun
3.1. Spalare pe maini cu apa curenta si sapun si dezinfectare cu alcool.
3.2. Se pun manusile sterile de cauciuc.
3.3. Asistenta se aseaza in partea dreapta a bolnavei si cu policele si indexul
mainii stangi se indeparteaza labiile si se evidentiaza meatul urinar.
3.4. Cu un tampon imbibat in oxicianura de mercur 1/5.000. se sterge orificiul

uretral de sus in jos, in directia anusului si nu invers; tamponul se utilizeaza
pentru o singura stergere!
3.5. Operatia se repeta de 2-3 ori.

3.6. Cu o pensa se scoate sonda, se prinde intre degete mediu si inelar ale mainii
drepte si se lubrifiaza in intregime cu ulei steril.
181
3.7. Sonda se orienteaza cu ciocul inainte si in sus, tinand-o ca pe un creion in

timpul scrisului.
3.8. Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful cudurii spre

simfiza pubiana.
3.9. Paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea externa a sondei, printro miscare in forma de arc. Scurgerea urinei confirma prezenta sondei in vezica.
Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala si in continuare se goleste
vezica intr-un recipient pregatit sau se recolteaza potrivit scopului (hemocultura,
examene biochimice etc.).
3.10. Se inchide cu degetul orificiul extern al sondei si se indeparteaza sonda
prin miscari inverse celor cu care s-a introdus.
3.11. Spalare pe maini cu apa curenta si sapun!
4. Ingrijirea bolnavei dupa tehnica.
4.1. Se efectueaza toaleta regiunii vulvulare.
4.2. Bolnava va fi supravegheata in repaus la pat.
B. SONDAJUL VEZICAL LA BARBAT
1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare:
1.1. Se pregatesc instrumentele si materialele necesare.
1.2. Se transporta langa bolnav materialele si instrumentele pregatite.
182
2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului:

2.1. Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii.
2.2. Se anunta bolnavul sa nu manance.
2.3. Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul bolnavului cu un paravan.
2.4. Se asaza musamaua si aleza.
2.5. Se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu picioarele intinse si usor
indepartate
2.6. Se indeparteaza perna de sub capul bolnavului, iar patura se ruleaza la
picioare.
2.7. Se acopera bolnavul lasand accesibila numai regiunea genitala
2.8. Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavului.
2.9. Se efectueaza toaleta regiunii genitale cu apa si sapun.
3.1. Spalare pe maini cu apa si sapun; apoi se imbraca manusi de cauciuc.
3.2. Se spala bine glandul cu apa si sapun si se dezinfecteaza meatul urinar cu
ser fiziologic si tampoane cu oxicianura de mercur.
3.3. Cu mana dreapta inmanusata se prinde sonda si se lubrifiaza in ulei de
parafina steril, in intregime..
3.4. Cu mana stanga se intinde bine penisul la verticala si se introduce in meat
sonda, cu curbura spre simfiza pubiana, circa 12 cm
183
3.5. Cand sonda a ajuns in vezica, incepe sa curga urina care se capteaza in
tavita renala, recipient sau eprubete..
3.6. Cand vezica s-a golit, sonda se indeparteaza, extremitatea externa
comprimandu-se..
3.7. Spalare pe maini cu apa curenta si sapun!.

3.8. Se noteaza in foaia de observatie sondajul, data, ora, cantitatea de urina
recoltata si numele celui care l-a efectuat.
4. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica.
4.1. Se efectueaza toaleta si se imbraca bolnavul.
4.2. Se schimba lenjeria de pat, daca s-a patat cu urina.
5. Reorganizarea locului de munca.
5.1. Se curata riguros si se spala cu apa curenta, instrumentele folosite.
5.2. Dupa indepartare, se verifica daca sondele in cursul sondajului (cele de
sticla) nu s-au rupt si daca fragmentele de sticla
nu au ramas in uretra sau vezica.
5.3. Se asaza instrumentele folosite in solutie dezinfectanta pana la sterilizare,
iar celelalte materiale se pun la locul lor.
184
Fixarea sondei
Spalatura gastrica
sonda va fi prevazuta cu o palnie de sticla
- sonda Faucher palnia se adapteaza direct la sonda
- tub Leube palnia fixata pe tubul de cauciuc care prelungeste sonda prin
racordul de sticla
palnia se aduce pana la nivelul toracelui bolnavului si se umple cu apa la temp
de 25-26 C
apoi se ridica palnia pana deasupra capului bolnavului a.i. lichidul sa patrunda
prin sonda in stomac
inainte ca palnia sa se goleasca complet, este lasata in jos cu 30-40 cm sub
nivelul epigastrului , dar in pozitie verticala
dupa ce palnia se umplut se goleste continutul ei prin rasturnare in
ligheanul/galeata pregatita langa bolnav
procedeul deumplere si golire se repeta de 5-6 ori pana ce lichidul devine
complet curat, limpede, lipsit de resturi alimentare sau
substante straine
Spalatura duodenala
se executa dupa aceiasi tehnica ca si tubajul (sondajul) duodenal utilizand
solutii izotonice de clorura de sodiu sau ape minerale,
dupa indicatia medicului.
185
SPALATURA VEZICALA
Spalatura vezicii urinare = introducerea unei solutii medicamentoase, prin
sonda uretrala, in vezica urinara, cu scopul indepartarii exsudatelor patologice
rezultate din inflamatia peretilor vezicii..
Materiale necesare: - tava medicala;
- stativ cu 1-2 eprubete sterilizate, cu dop de vata (pentru urocultura);
- mediu de cultura in functie de germenii cautati;
- doua sonde sterile (una de rezerva) de metal nichelate sau de sticla, lungi de 15
cm;
- ser fiziologic steril;
- casoleta mica cu tampoane de vata sterile;
- sticla cu oxicianura de mercur 1/5.000;
- casoleta mica cu manusi de cauciuc sterile;
- musama si aleza;
- doua pense sterile;
- materiale pentru toaleta organului genital externe (sapun, lubrefiant ulei de
parafina steril).
- seringa Guyon sau irigator prevazut cu ramificatie in T a tubului de cauciuc, cu
robinet, instalat pe stativ;
- solutie de injectat (pentru spalatura) circa 1 l, incalzita la temperatura corpului
(ser fiziologic, solutie rivanol 0,1-2% ; solutie de nitrat de argint 1-4%o ; acid
boric 3%).
Tehnica incepe cu efectuarea sondajului vezical (la femeie sau la barbat).
Dupa efectuarea sondajului evacuator, la sonda se adapteaza seringa guyon si se
introduc lent 80-100ml solutie, fara sa destinda
vezica.
Se retrage seringa si se asteapta sa se scurga lichidul introdus.
Se repeta operatia de cateva ori pana cand se scurge lichid clar.
ATENTIE!
Dupa fiecare spalatura, capatul liber al sondei se asaza pe o compresa
sterila pana la reumplerea seringii.
Instilarea substantelor medicamentoasein vezica urinara
se face cu ajutorul unei seringi adaptate prin intermediul unui tub de cauciuc la
sonda vezicala
introducerea se face incet avand grija de cant si concentratia prescrisa de
medic.
Drenarea vezicii urinare
186
in unele cazuri este necesar ca sonda vezicii sa ramana pe loc sub forma de
sonda permanenta , sau sonda a demeure, dandu-se posibilitatea ca urina sa se
evacueze permanent, astfel incat vezica urinara sa ramana in stare de repaus.
sondele utilizate a demeure trebuie sa fie moi sis a nu depaseasca o grosime
de 15-16 grade Charierptr a preveni escarele mucoasei uretale.
Ptr femei se pot utilize sonde Pezzer, Malecot, Casper, care prezentand cate o
umflatura la capatul lor , se fixeaza in mod automat in vezica.Este preferata insa
sonda Folley, care se poate utilize si la barbate , in lipsa ei se pot utilize sondele
Nelaton sau Thiemanncare se fixeaza cu ajutorul benzilor de leucoplast.
Conditia esentiala a bunei functionari a unei sonde permanente este ca orificiul
intern al sondei sa fie imediat deasupra orificiului uretral al vezicii.
Verificarea pozitiei corecte a sondei pemanente se face prin introducerea in
vezica a unei cant de lichid , ce trebuie sa se reintoarca prin sonda intr-un flux
continuu .Daca eliminarea lichidului se face sacadat, atunci orificiul intern al
sondei se afla prea sus, urina va stagna in vezica, pana cand va ajunge la nivelul
orificiului sondei- eliminarea va fi sacadata.
Sonda pemanenta tip Folley poate fi mentinuta pe loc 7-14 zile
Sondele confectionate din cauciuc , nu vor fi lasate pe loc mai mult de 24-48
de ore .
Urina care se evacueaza prin sonda permanenta va fi colectata
- intr-un sac colector de material plastic, ce poate fi fixat de coapsa bv sau
imbracamintea sa ;
- sau intr-un urinar de sticla.
Tehnica se incheie ca si sondajul vezical.
OBSERVATII:
Sondajul vezical si spalatura vezicala se executa in conditii de asepsie
riguroasa a materialelor, mainii si manevrelor.
In cazul aparitiei unei rezistente in timpul sondajului, sonda se retrage si nu se
forteaza (se pot produce traumatisme si cai false).
Recoltarea urinei se face in vase sterilizate, in absenta oricarei substante
straine pentru a impiedica fermentatia urinei care ar genera
rezultate false ale examinarilor.
INCIDENTE SI ACCIDENTE:
Astuparea sondei se datoreaza cheagurilor de sange intravezicale (sonda se
destupa prin insuflare de aer sau cativa ml de solutie
dezinfectanta).
Traumatisme, hemoragii si infectii
SPALATURA VAGINALA
Spalatura vaginala = introducerea in vagin a unui curent de apa sau solutii
medicamentoase cu care se spala peretii vaginului si care se evacueaza apoi pe
langa canula.
187
Spalaturile vaginale pot fi dupa temperatura :

spalaturi vaginale reci (pana la 20 C)
spalaturi vaginale caldute ( 35 - 37 C)
spalaturi vaginale calde ( 45 - 50 C)
Scop : terapeutic
indepartarea continutului vaginal , dezlipirea exsudatelor patologice de pe
peretele vaginului
dezinfectia locala in preajma interventiilor chirurgicale , ginecologice si
obstetricale
calmarea durerilor
reducerea proceselor inflamatoare
- irigator de sticla utilizat numai ptr. spalaturi vaginale, cu stativ ;
- canula vaginala sterila, de sticla sau ebonita, 15-20 cm, usor incurbata in
unghi obtuz, varful bombat, prevazut cu orificii ;
- tavita renala ;
- plosca ;
- musama si aleza ;
- paravan ptr. izolarea bolnavei ;
- manusi sterile ;
- vata hidrofila ;
- prosoape curate ;
- apa fiarta / ceai de musetel indepartarea exsudatelor vaginale ;
- sol. diluata permanganat de potasiu 1 : 20 000 (usor roz) pentru
dezodorizare, dezinfectare;
- solutie de oxiceanura de mercur 1:4 000 si solutie de sublimat 1% pentru
dezinfectie;
- sulfat de zinc si alaun dublu de sodiu si potasiu in parti egale un vf. cutit
/ 1l apa astringent
- solutiile medicamentoase din flacoanele farmaceutice sau cele preparate
pe loc se incalzesc la temperatura dorita iar inaintea utilizarii se verifica
din nou temperatura lor.
1. Pregatirea bolnavei
- se anunta bolnava si i se explica necesitatea tehnicii si modul ei de
efectuare
- spalatura se efectueaza in sala de tratamente , pe masa de examinare, in
poz. ginecologica / in salon , pe pat, in aceiasi pozitie, dar izolarea cu
paravan a patului de restul salonului
- pacienta in decubit dorsal, genunchii flectati, coapsele indepartate
- sub ea se asaza musamaua , traversa si plosca
188
- paturile se impaturesc la picioarele bolnavei, iar bolnava se acopera,

lasand accesibila doar reg. vulvara
- spalare cu apa si sapun a org. genitale
- in cazul spalaturilor calde , reg. vulvara se acopera cu un strat de vaselina
- spalare pe maini cu apa si sapun
- se adapteaza canula pe tubul irigatorului
- se verifica temperatura apei sau solutiei medicamentoase
- se goleste de aer , lasand sa curga apa din tubul irigatorului in plosca, asezand
irigatorul la o inaltime de 50-75 cm fata de simfiza pubiana
- se indeparteaza cu degetele mainii stangi labiile mari si mici, descoperind
orificiul de intrare al vaginului
- cu cealalta mana se deschide robinetul si cu afluxul de apa se introduce canula
in vagin
- canula se introduce inautru prin miscari de rotatie, pana la o adancime de 1011 cm cand va intampina rezistenta fundului de sac posterior al vaginului
- se spala bine aceasta regiune si se plimba apoi canula pe toata suprafata
vaginului
- presiunea apei sa nu fie prea mare !
- se scoate canula din vagin inainte ca irigatorul sa se goleasca complet, cu
pensarea tubului si depunearea lui in tavita renala
- se usuca regiunea genitala a bolnavei cu vata si prosoape curate
- se indeparteaza plosca , aleza si musamaua
- se imbraca bolnava
- se aseaza bolnava comod in pat , se indeparteaza paravanul, se aeriseste
salonul.
3. Examinarea lichidului de spalatura
- va fi examinat si daca prezinta continut patologic : flocoane mari de mucus,
puroi, cheaguri de sange va fi prezentat medicului
- se pregateste ptr. laborator daca medicul solicita acest lucru, completand
formularele de recoltare
CLISME
Definitie: Clisma este o forma speciala a tubajului,prin care se introduce diferite
lichide in intestinul gros(prin anus,in rect si colon).
Scop
1. evacuator
evacuarea continutului intestinului gros
pregatirea pacientului pentru examinare(rectoscopie,irigoscop
interventii chirurgicale asupra rectului
2. terapeutic
introducere de medicamente
189
alimentarea sau hidratarea pacientului

Clasificare dupa efect
clisme evacuatoare care pot fi :simple,inalte,prin sifonaj,uleioase, purgative
clisme terapeutice medicamentoase cu efect local,anestezice
clisme alimentare hidratante
clisme baritate cu scop explorator
Pregatiri
1. materiale
de protectie paravan,musama,aleza,invelitoare
sterile canula rectala
- casoleta cu comprese
- para de cauciuc pentru copii
nesterile stativ pentru irigator

- irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si 10 mm diametru
- tavita renala,bazinet
190
- apa calda la 35-37 grade C (500-1000 ml pentru adulti,250 ml pentru

adolescenti,150 ml pentru copil,50-60 ml pentru sugari)
- sare(1 lingurita la un litru de apa)
- ulei(4 linguri la un litru de apa)sau
-glicerina(40g la500ml)
- sapun(1 lingurita rasa la 1 litru)
medicamente solutii medicamentoase in cantitatea sau concentratia ceruta de
medic
- substanta lubrifianta(vaselina)
2. pacient
psihic - se anunta si i se explica tehnica
- se respecta pudoarea
fizic - se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musamaua si
aleza
- se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie :
- decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate
- decubit lateral stang cu membrul inferior strans si dreptul flectat
- genupectoral
- se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu

191
Invelitoarea
CLISME EVACUATOARE
Executia
clisma evacuatoare simpla :
- se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul
- se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase
- se umple irigatorul
- se evacueaza aerul si prima coloana de apa
- se fixeaza irigatorul pe stativ
- asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza
- indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga

- introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta) perpendicular
subadiacenta, cu varful indreptat inainte in directia vezicii urinare.
- dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea
externa si se indreapta varful in axa ampulei rectale.
- se introduce 10 12 cm
- se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a
apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm de suprafata
patului pacientului.
- pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculatura abdominala, sa
retina solutia 10 15 min
- se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de
scurgere.
- se indeparteaza canula si se aseaza un tavita renala
192
- pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi de cubit dorsal
pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai mare.
- se capteaza scaunul la pat sau la toaleta
clisma inalta :
- se practica pentru indepartarea mucozitatilor, puroiului exudatelor sau
toxinelor microbiene de pe suprafata mucoaselor
- in parezele intestinale, ocluzia intestinala
- se foloseste o canula retala (sonda) de 35-40 cm lungime si 1,5 cm
diametru, din cauciuc semirigid si prevazut cu orificii largi
- se adapteaza la tubul irigatorului o palnie de 1,5 l (in loc de rezervor)

- se umple palnia cu apa calda la 35 C si se deschide robnetul sau lasand sa iasa
aierul
- se lubrifiaza canula si se introduce pana in colonul sigmoid
- se ridica pana la inaltime de 1 m si se da drumul apei
- inainte ca acesta sa se goleasca, se coboara sub nivelul colonului, apa se va
reintoarce in palnie
- se goleste palnia intr-un recipient
- se repeta operatia de 5 6 ori pana ce prin tub se evacueaza apa curata
clisma uleioasa :
- se folosesc uleiuri vegetale (floarea soarelui, masline), incalzite
la 38 grade C in baia de apa
- introducerea in rect se face cu ajutorul unui irigator la care
193
rezervorul este inlouit cu o palnie sau cu ajutorul unei seringi

- se introduce la presiune joasa
- aproximativ 200 ml de ulei se introduc in 10 15 min
- se mentine in rect 6 12 ore (este bine sa se execute seara iar pacientul va
elimina dimineata un scaun moale
nedureros)
- se indica in constipatii cronice, fecalom
clisma purgativa :
- evacueaza colonul prin actiunea purgativa ( nu mecanica)
- se utilizeaza solutia concentrata de sulfat de magneziu (250 ml apa cu 2 linguri
Mg SO4), care prin mecanism osmotic produce o transsudatie de lichid prin
peretii intestinali in lumen, formand un scaun lichid ambundent
- se mai poate folosi bila de bou ( un varf de cutit de bila pulbere la 250 ml apa)
care are actiune stimultanta asupra peristaltismului intestinal
CLISMA TERAPEUTICA
1. clisma terapeutica
se foloseste cand se doreste o actiune locala asupra mucoasei, cand calea orala
nu este practicabila sau cand se doreste ocolirea caii portale
se pot administra medicamente ca : digitala, clorura de calciu, tinctura de opiu,
chinina care se absorb prin mucoasa rectala sau cele cu efect local ( solutii
izotonice) in microclisme picatura cu picatura ( la o ora, 1 h dupa clizma
evacuatoare) cu un ritm de 60 picaturi pe min
2. microclisme
substanta medicamentoasa se dizolva in 10 15 ml apa, ser fiziologic sau
solutie izotona de glucoza si se introduce cu ajutorul unei seringi adaptate la
canula rectala
3. clisma picatura cu picatura
se pot introduce in organism 1-2 l solutie medicamentoasa in 24 h
pentru mentinerea constanta a temperaturii solutiei se vor folosi rezervoare
termostat sau se inveleste irigatorul intr-un material moale vata, perna electrica
se foloseste in scop anestezic ( cand narcoza prin inhalatie este contraindicata)
eterul putand fi administrat sub forma unei clisme picatura cu picatura
pentru efectul local se utilizeaza clismele cu bicarbonate de Na, infuzie de
musetel, cortizon, vitamina A, decoct de usturoi
INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE
Tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigid, de 30 -35 cm lungime si 8-12
mm diametru, cu marginile extremitatilor rotunjite
Scop :
194
eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal (imposibilitatea

de a elimina gazele in mod spontan)
Pregatiri :
materiale de protectie (musama, aleza, invelitoare, paravan)
- sterile (tub de gaze, comprese, substanta lubrifianta)
pacient - psihic : se anunta si se explica tehnica
- fizic : se izoleaza patul cu paravan, se protejeaza cu musamaua si aleza, se
dezbraca pacientul si se aseaza in pozitie ginecologica
Executie :
asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza
unge tubul cu vaselina boricata
departeaza fesele pacientului cu mana stanga, iar cu dreapta introduce tubul de
gaze prin anus in rect si de aici in colon, prin miscari de rasucire si inaintare
pana la 15-20 cm
acopera pacientul cu invelitoare
mentine tubul maximum 2 h
se indeparteaza dupa degajare
la nevoie se repune dupa 1-2 h (dupa ce se restabileste circulatia la nivelul
mucoasei)
Ingrijirea ulterioara a pacientului :
se efectueaza toaleta regiunii anale
Se aseaza pacientul comod, se inveleste
Se aeriseste salonul
Reorganizare :
Instrumentele folosite se curata, se dezinfecteaza, se pregatesc pentru
sterilizare
Aparatele prevazute cu un cerc albastru (care sunt de ultima generatie) se pot
curata si dezinfecta sub imersie totala in masini de spalat speciale
Interiorul fibrogastroscopului se spala cu o perie care trebuie intrudusa in toate
canalele, astfel in cat canalele trebuie sa fie irigate cu produs dezinfectant
Se periaza extremitatile endoscopului
Se sterge aparatul cu solutie de glutaraldehida sau CIDEX (atentie este toxica)
; apoi se sterge cu alcool de 90 (care se evapora repede si indeparteaza
dezinfectantul)
Se usuca bine (pentru a preveni o eventuala infestatie micotica)
Fibrogastroscopul si pensele bioptice se ung cu silicon, pentru a le proteja
Se stocheaza material curat intr-un dulap care trebuie dezinfectat zilnic
Fibrogastroscopul trebuie pus intr-un camp steril, iar dimineata, se
dezinfecteaza din nou
Incidente si accidente :
dureri de deglutitie,
subfebrilitati,
dureri si tumefactia amigdalitelor ,
195
hemoragia
SIDA
ASEPSIA MEDICAL
Asepsia = fr putrefacie (infecie)
Dezvoltarea microbiologiei.Istoric al asepsiei.
MICROBIOLOGIA - tiina care se ocup cu studiul microorganismelor
care nu se vd cu ochiul liber furniznd informaii de baz pentru organizarea
unor metode largi de scoatere a omenirii din marile flagele infecioase
(malaria,variola,ciuma,tifosul exantematic).
nc din cele mai vechi timpuri persoanele care practicau medicina au
cutat s utilizeze diferite mijloace i metode pentru combaterea infeciilor.
Astfel, n perioada prehipocratic se recomanda splarea rnilor proaspete cu
ap cald i pansarea lor cu fei albe.n perioada lui Hipocrate, n raport cu
nivelul cunotinelor din acea vreme, se aplicau o serie de reguli privind actul
chirurgical(aranjarea cmpului operator, poziia chirurgului),curenia care
trebuia respectat (splarea minilor i unghiilor) i modul de tratare a unei plgi
(curire cu ap cald,vin vechi,ulei cald i protejarea lor cu fei albe).
n evul mediu, n vremea lui Ambroise Par (i leag numele de
descoperirea fenomenului de contagiune), pe msura dezvoltrii cunotinelor,
se stabilete noiunea de infecie, modul de contagiune i se ntrevede legtura
ntre existena posibil a microorganismelor i apariia infeciei.
ntemeietorii microbiologiei au fost Luis Pasteur (1822-1895) i Robert
Koch (medic 1843-1910). Astzi, n practica medical, locul principal n cadrul
sterilizrii n chirurgie l ocup asepsia.
ASEPSIA = o aciune profilactic, de prevenire a contaminrii
plgilor cu germeni patogeni, folosind un ansamblu de msuri(de la
splarea minilor,protejarea cu mnui sterile pn la dezinfecia cmpului
operator,sterilizarea tuturor instrumentelor i materialelor folosite ntr-o
intervenie chirurgical i terminnd cu aplicarea pansamentului steril).
ANTISEPSIA = totalitatea mijloacelor prin care se urmrete
distrugerea germenilor patogeni de pe tegumente, prezeni ntr-o plag sau
n mediul extern.
196
SURSA DE INFECIE
Microbiologia i practica nursing
Infeciile intraspitaliceti (nosocomiale)
Infeciile nosocomiale sunt mbolnviri
de natur infecioas,
manifeste clinice, contractate n spital i care apar n timpul spitalizrii sau
dup externarea bolnavului.
La aceste infecii, care apar la persoanele asistate, se adaug i
infeciile contractate de la personalul medical, n timpul acordrii ngrijirilor.
Infeciile se mpart n:
a) boli transmisibile (contagioase) - contractate n spital i determinate de
germeni patogeni.
b) infeciile cu germeni "condiionat patogeni" care apar la grupuri cu
rezisten sczut la infecii ( nou-nscui, vrstnici,bolnavi cu boli
cronice,bolnavi cu defecte imune, la cei expui unor proceduri medicochirurgicale, puncii,examinri endoscopice,perfuzii,transfuzii,dializ).
Transmiterea infeciei de la o persoan la alta este un proces desfurat
ntr-un lan de 6 verigi :
GAZDA
RECEPTIV
-vrste exteme
- bolnavi cronici
- bolnavi subnutrii
- bolnavi cu imunitate
compromis
POARTA
DE
INTRARE
- digestiv
- respiratorie
- cutanat
-pacientul
- alimentele
- personalul medical
- lichide contaminate
- echipamentul medical
- persoanele supuse
manevrelor invazive
POARTA DE
IEIRE
-snge
- urin
- fecale
- secreii
- aer expirat
CI DE
TRANSMITERE
AGENTUL
PATOGEN
- contact direct(mna)
- indirect(alimente,
lichide,vectori)
- bacterii
- virusuri
- parazii
- fungi
197
Procesul nursing pentru asepsia medical

Strategii de prevenire a infeciilor nosocomiale
Prevenirea i combaterea infeciilor nosocomiale este o operaiune
complex, dificil de realizat, care necesit eforturi educative, tehnicoorganizatorice i economice.
Strategii tehnico-organizatorice
a) precizarea diagnosticului de infecie nosocomial , a tratamentului i
msurilor de combatere:
- obligativitatea medicului de a consemna n F.O. i registrul de
infecii nosocomiale, constatarea apariiei infeciilor nosocomiale, indicarea i
urmrirea efecturii tuturor examinrilor necesare pentru precizarea
diagnosticului,izolarea germenilor i testarea sensibilitii lor la antibiotice.
- examenele bacteriologice se vor repeta ori de cte ori este nevoie,
se va utiliza antibioticul la care germenul izolat este cel mai sensibil.
b)asigurarea condiiilor igienico-sanitare
- igiena aerului :pentru slile de operaie trebuie s existe aer
filtrat, pentru restul spitalului ventilaia liber i expunere maxim la lumin i
raze ultraviolete, dezinfecia periodic a saloanelor prin formolizare, de
preferin saloanele s fie mici, cu 1 - 3 paturi.
- lenjeria de pat se schimb zilnic sau ori de cte ori este nevoie.
- salteaua nou-nscuilor se acoper pe o poriune cu o muama,
care va fi zilnic sau ori de cte ori este nevoie, splat i dezinfectat.
- scutecele murdare se transport n saci de plastic nchii, pe un
traseu special.
- termometrele - sunt de preferat cele de unic folosin sau cu
nveli protector de unic folosin sau pstrate n soluie de cloramin 1 %
- pardoseala, pereii i mobilierul se spal zilnic cu ap,
detergeni, cu soluie dezinfectant de 2 ori pe zi sau ori de cte ori este
nevoie.NU se folosesc mturi,ci aspiratoare, crpe umede i perii. Pereii i
mobilierul se dezinfecteaz zilnic.
c)dezinfecia profilactic
Dezinfecia - distrugerea agenilor patogeni ( bacterii, virui,parazii,
fungi) sau condiionat patogeni de pe tegumente i obiecte din mediul extern.
Exist 2 tipuri de dezinfecie :
- zilnic - saloane, aparatur, diferite suprafee, incubatoare.
- terminal - la aproximativ 5 - 7 zile, n saloane, sli de natere, sli de
operaie .
198
d)circuitele funcionale din spital

Circuitul bolnavului - igienizarea la internare, recoltarea unor probe
bacteriologice ( dac este cazul), repartiia n sector cu potenial septic sau
aseptic, efectuarea zilnic a toaletei generale a nou-nscutului dup protocoale
bine stabilite, necesitatea existenei unei camere de externare a nou-nscutului
de unde va fi preluat de familie.
Circuitul vizitatorilor - vizitele la nou-nscui sunt permise familiei i
prietenilor apropiai cu obligativitatea splrii minilor la intrarea n salon i
nainte de manevrarea nou-nscutului, purtarea echipamentului de protecie
corespunztor (halat, botoei).Vizitele la nou-nscui sunt interzise persoanelor
expuse la boli transmisibile,persoanelor cu febr sau simptome de boli acute
(infecii respiratorii, digestive).
Circuitul personalului medical - echipament de spital, evitarea mutrii
personalului din sectorul septic n cel aseptic, interzicerea intrrii n tur a
persoanelor cu afeciuni respiratorii, digestive, cutanate.
Circuitul medicamentelor - dup eliberarea lor de la farmacie se vor
depozia n locuri speciale (dulapuri,frigidere),evitndu-se manipularea lor
nejustificat.
Colectarea i transportul rezidurilor solide - trebuiesc folosite recipiente
metalice cu capac, existente n fiecare salon, splate i dezinfectate dup fiecare
golire,reziduurile organice se distrug prin ardere n crematoriu,evitarea
manipulrii seringilor i acelor folosite,care se vor colecta n recipiente
speciale,de unic folosin.
Circuitul lenjeriei (murdar i curat)
Precauiuni universale
Splarea pe mini - este cel mai important element al controlului
infeciei,mna este principala cale de transmitere a infeciei .Exist 3 tipuri de
splare pe mini:
a) Splarea igienic uzual
- se face nainte i dup contactul cu un pacient sau cu un obiect al pacientului
- naintea folosirii materialului steril
- naintea interveniilor asupra corpului pacienilor,naintea efecturii injeciilor,
perfuziilor,alimentaiei.
- dup atingerea unei pri a corpului bolnavului,posibil contaminat cu microbi
- dup manipularea secreiilor pacientului (urin,fecale,snge)
- dup scoaterea mnuilor de lucru
TEHNIC- splarea se face 2 minute cu ap curect,spun, periue, pe toate
feele minilor i interdigital.
b)Splarea de decontaminare a minilor
- dup ngrijirea pacientului cu boli infecioase (hepatit)
- dup contactul cu un material infectat (urin,fecale,snge, sput .a secreii)
- dup curirea instrumentelor (folosirea de mnui )
199
TEHNIC - dup splarea normal se aplic 5 ml soluie dezinfectant i se las

s se usuce.
c)Splarea naintea interveniei chirurgicale
naintea efecturii unei operaii este total interzis realizarea oricror
pansamente, examene rectale sau vaginale, unghiile tiate ct mai scurt pentru a
nu reine murdria.
TEHNIC - splarea minilor se face cu ap steril, peristeril i spun sau lufe
(buci de tifon sterile, mbibate cu spun steril).
Etape :
1. - se spal de la mn pn la cot
- se cltete cu ap din abunden astfel nct apa s se scurg
de la mn spre cot
- dureaz 4 - 5 minute
2. - se ncepe de la mn pn la jumtatea antebraului
- se limpezete cu ap dinspre mn spre cot
- dureaz 4 - 5 minute
3. - splarea pn la treimea inferioar a antebraului
- limpezire spre cot
Dup splare minile rmn ridicate, cu palma spre cot, sunt dezinfectate
cu alcool i lsate s se usuce n aceeai poziie.
Folosirea echipamentului de protecie
a. HALATELE
- se folosesc halate speciale pentru spital, de preferat cu mneci scurte
- trebuie s fie sterile n sala de natere, de operaie, sectoare septice,la
unele manevre invazive
- nainte interveniilor chirurgicale, halatul steril este interzis a fi
mbrcat direct pe piele, deoarece transpiraia compromite asepsia.
b. CALOTA I MASCA
- purtarea lor nu este obligatorie pe secie, se poart doar ca
echipament de protecie n sala de operaie, de natere i la unele manevre
invazive (puncii, transfuzii)
-masca se folosete n cazul persoanelor cu infecii respiratorii.
c.MNUILE
- sunt folosite cnd se vine n contact cu snge sau alte lichide, la toate
manevrele invazive (intubaie, montarea perfuziilor, puncii lombare,
endoscopie, etc.)
- la schimbarea scutecelor
- la manipularea instrumentelor
- nesterile- la manipularea lenjeriei murdare, la tergerea suprafeelor
contaminate cu snge sau alte secreii
- obligatoriu, dup folosire, splarea pe mini.
d.BOTOEI IMPERMEABILI I OCHELARII DE PROTECIE
-pentru slile de operaie i cele de nateri
200
Materiale consumabile
- acele i seringile de unic folosin - se depozieaz dup folosire n cutii
speciale care se incinereaz
- instrumentele metalice de utilizare ndelungat se spal (pense, spatule),
se in n soluie dezinfectant i se sterilizeaz adecvat
- sondele de intubaie, de aspiraie, cateterele trebuie s fie de unic
folosin
ngrijirea profilactic a nou-nscutului
- baia se face cnd starea lui clinic i temperatura mediului
ambiant o permite. Splarea se face cu ap curent, spun. Pielea uscat i
fisurat se ngrijete cu creme emoliente.
-profilaxia oftalmiei gonococice - este de preferat s se foloseasc
unguente(eritromicin 0,5%), evitndu-se instilaiile oculare (soluie penicilina
20 mii uniti, soluie cloramfenicol 5%) care pot produce leziuni la nivelul
retinei. Toaleta zilnic a ochiului se face folosind ser fiziologic.
- ngrijirea bontului ombilical - necesit toalet local cu alcool
sanitar n concentraie de 70%, urmat de pansament steril, manoper care se
face odat pe zi.
- imunizarea - prin vaccinare antivirus B (hepatit), vaccinare BCG
i mpotriva tetanosului.
Pregtirea nou-nscutului pentru practici invazive
- tratamentele intravenoase necesit dezinfecia locului de puncionat cu
alcool iodat, fixarea corect i verificarea pentru a sesiza extravazrile,
schimbarea locului de perfuzie la 48-72 ore, oprirea perfuzrii la apariia
oricrui semn de complicaie.
- terapia respiratorie crete riscul contaminrii nou-nscutului, este
necesar utilizarea tehnicii aseptice, se folosesc soluii sterile pentru umidificare,
curirea i dezinfectarea oricrui echipament ori de cte ori este nevoie.
- cateterul venos sau artificial necesit inserie i ngrijire local aseptic,
minimalizarea manipulrii cateterului i pstrarea lui n condiii aseptice.
Tehnici de izolare a nou-nscutului
Izbucnirile epidemice sunt precedate de supraaglomerarea i
suprancrcarea activitii cadrelor medicale.
De aceea:
-trebuie evitat un numr crescut de zile de spitalizare;
-personalul din salonul unde a izbucnit o epidemie va continua s
lucreze doar acolo;
-este necesar o dezinfecie general la externare;
-se fac recoltri bacteriologice de la contaci i de la personalul
medical
- se vor trata cu antibiotice nou-nscuii bolnavi pe o perioad
scurt de timp
201
- antibioticele nu vor fi utilizate ca nlocuitor al msurilor de

asepsie. Se face doar n cazuri epidemice bine stabilite i pe o perioad scurt de
timp, pentru c apariia unor tulpini rezistente la germeni ine i de folosirea
neraional a antibioticelor.
- alimentaia trebuie s fie pe ct posibil natural i preparatele
artificiale s fie pregtite n condiii aseptice i n locuri special amenajate
(buctrii dietetice).
Schem pentru dezinfecia pielii
Tipul I
- comport un risc redus de infecie
- se aplic dezinfectantul pe piele, timp de 30 secunde
- se face n cazul injeciilor subcutanate, intravenoase i a recoltrilor de snge
Tipul II
- risc mediu
- se cur pielea cu un tampon dezinfectant, apoi cu un tampon steril de dou
ori, timp de 30 secunde
- la cateterizarea venelor, pentru perfuzii endovenoase, la efectuarea injeciilor
musculare, recoltarea sngelui pentru hemoculturi
Tipul III
- risc crescut
- se cur pielea cu ap i spun, se epileaz, se degreseaz, se aplic de dou
ori dezinfectantul, la intervale de 2 - 2 i 1/2 minute, durata total 5 minute
- n operaii, puncii arteriale, puncii cavitare, puncii articulare
INGRIJIREA PLAGILOR
-
obiective
o in functie de starea plagii, profunzimea, tipul si starea generala a
pacientului obiectivele ingrijirii unei plagi sunt
atenuarea /suprimarea durerii
efectuarea hemostazei provizorie/definitiva
conditii de asepsie perfecta pentru instrumente, materiale,
operator
pansamentul efectuat sa asigure buna absorbtie a secretiilor
aseptizarea plagii conform stadiului ei de evolutie
protejarea plagii de factorii nocivi, mecanici, fizici, infectiosi
repaus pentru regiunea lezata prin pozitionare confortabila si
imobilizare la nevoie
o ingrijirea si vindecarea plagii variaza in raport cu localizarea si
gradul de lezare al tesutului, starea de sanatate generala a
pacientului si calitatea ingrijirilor generale acordate pentru evitarea
factorilor de risc si mentinerea microclimatului propice vindecarii
202
o asigurarea de conditii optime in scopul accelerarii vindecarii ranii si

ingrijirii generale a pacientului
conditie psihologica
o asiguram confort psihologic pacientului, incurajindu-l si ajutindu-l
sa inteleaga conditiile de vindecare
o diminuam starea emotionala a pacientului si ii cistigam cooperarea
pentru procedurile de interventie
o incurajam pacientul pentru recistigarea imaginii corporale in cazul
plagilor disreptive si desfigurante
o efectuam evaluarea caracterului si intensitatea durerii cauzata de
plaga si initiem interventiile pentru indepartarea durerii cauzata de
plaga sau prin tratarea acesteia
conditie nutritionala
o evaluam starea nutritionala a pacientului
o evaluam diferite afectiuni care includ pierderea apetitului, scaderea
in greutate
o acordam atentie deosebita afectiunilor metabolice ca
diabet
boli de ficat
abuz de alcool, tutun, medicamente interzise
o consideram pacientii cu risc in vindecarea plagii, pacientii care au
scazut in geutate in ultimele 2 luni
o asiguram pacientului dieta nutritionala prescrisa de medic si
dietetician necesara pentru vindecarea plagii
o asiguram si administram suplimentele la dieta , in spacial cele care
contin vitamina A, C, Zn indicate in anumite conditii
o mentinem bilantul lichidian prin administrarea adecvata a lichidelor
cu scopul de reducere a hipovolemiei si necrozei tesutului
o hrana si suplimentele corespunzatoare unei nutritii adecvata
constituie un aport deosebit in vindecarea plagilor
alte conditii
o prevenim, limitam si indepartam infectia pentru a favoriza
accelerarea vindecarii
o respectam conduita terapeutica medicamentoasa prescrisa si
reducem sau interzicem medicamentele care pot dauna plagii
anticoagulante, produse cortizonice, ungvente
o asiguram conditii de mediu , postura si ingrijiri individuale pentru
fiecare pacient
conditii pentru tratament local
o efectuarea si inlocuirea pansamentelor intra in atributia asistentei
medicale care trebuie sa cunoasca
localizarea plagii
prezenta edemelor, a hematoamelor
203
caracterul si semnificatia durerii la schimbarea

pansamentului
intermitenta
continua
in timpul zilei, noptii
surda
ascutita
stadiul de inflamare, volumul si suprafata plagii
profunzimea si pierderea de substanta
cantitatea de substanta drenata, culoarea, miros, consistenta
aspectul si caracterul zonei din jurul plagi
culoare
edem
eritem
existenta infectiei prin
cantitatea de puroi
inflamare
reactii febrile
Semnele locale ale infectiei
- roseata rubor expresia hipertermiei si vasodilatatiei locale
- caldura calor produsa de afluxul de singe si procesele metabolice
- tumefactia tumor rezultat al exudatului si colectiei purulente
- durerea dlor datorita excitatiilor intense ale terminatiilor nervoase
senzitive din zona
modul de curatire a plagii si folosirea solutiilor dezinfectante
criteriile pentru un pansament ideal
necesitatea schimbarii pansamentelor
- pregatirea materialelor
o carucior curat rezervat pentru procedurile aseptice care nu trebuie
folosit in alte scopuri
o pansamentemsterile, comprese sterile care nu lasa scame
o tavita renala
o instrumentar steril
o manusi chirurgicale
o cimp steril
o recipient pentru materialele folosite
o solutii dezinfectante
o banda adeziva, hipoalergica
- pregatirea mediului
o atunci cind nu este posibil efectuarea pansamentului in sala de
tratamente protejam pacientul cu un paravan
204
o curatenia salonului trebuie sa fie terminata cu 30 de minute inainte

de efectuarea pansamentului, iar perdelele ci cel putin 10 min
inainte, pentru a nu mai vehicula praful si microorganismele in aer
pregatirea pacientului
o explicam pacientului necesitatea efectuarii pansamentului
o mentinem confortul pacientului prin pozitionare cit mai normala ,
sezind sau decubit dorsal in functie de localizare plagii
o la pozitionarea pacientului tinem cont de zona respectiva sa ne fie
usor accesibila, iar pacientul sa fie cit mai putin expus
o cind plaga se afla intr-o regiune paroasa tundem si la nevoie radem
de par aceea regiune
tehnica de lucru
o ne spalam pe miini cu apa si sapun respectind regulile lui Feldman
utilizarea sapunului
utilizarea apei care curge permanent
pozitionarea miinilor pentru a evita contaminarea bratelor
evitarea stropirii imbracamintii si a pardoselii
frecarea riguroasa a miinilor una de cealalta
utilizarea frectionarii tuturor suprafetelor
limpezirea minutioasa a miinilor tinindu-le in jos pentru a le
limpezi
uscarea completa a miinilor
o pentru uscarea miinilor utilizarea prosoapelor de hirtie este cea
preferabila, in caz contrar folosim un prosop curat pentru fiecare
procedura
o inainte de spalare indepartam inelele, bratarile, ceasul
o spalarea miinilor este cea mai importanta procedura pentru
prevenirea transmiterii infectiilor contactate in spital
o verificam caracterul steril al tuturor materialelor
o asezam cimpul steril pe raftul superior al carutului prin realizarea
colturilor , reducind astfel zona potentiala de contaminare
o dupa manipularea ambalajelor , pachetelor, ne spalam pe miini cu o
solutie alcoolica antibacteriana clohexidina alcoolica 0,5%
o solutiile dezinfectante folosite sunt sterile sau folosim pliculete
individuale
o imbracam manusile chirurgicale atingind numai marginea interioara
de la incheietura miinii
o curatam plaga indepartind
resturile si exudatele in exces
tesutul necrotic si strain
componentele toxice
prin tamponare cu comprese sterile uscate utilizate o singura
data
205
o pentru curatirea plagilor folosim solutie dezinfectanta prin turnare

in plaga
o ATENTIE la folosirea acestor dezinfectante deoarece unele din
ele au efect negativ local sau general conform tabelului , nu le
putem folosi in plagile penetrante
SOLUTIA
Dezinfectant
APA OXIGENATA
ACTIUNE
-
BROMOCET
CLORHEXIDIN
DECADERM
SEPTOZOL
ACID BORIC 4%
IOD 1%
CLORURA DE SODIU 0,9%
METRONIDAZOL
VIOLET DE GENTIANA
MERCUROCROM
HIPOCLORIT DE SODIU
antiseptic eficace in
cazul plagilor murdare,
infectate, necrotice
nu se utilizeaza in
plagile intinse sau
profunde, deoarece poate
cauza embolie de aer
dezinfectant extern
pentru leziunile mici
nu este iritant pentru
tesuturi
se evita folosirea
solutiilor concentrate ,
pentru uz extern folosim
solutia apoasa 1
antiseptic activ indicat in
plagi infectate si
antisepsia pielii inaintea
injectiilor sau
interventiilor
chirurgicale
antibacterian si
antifungic activ
utilizat in aplicatii
locale, badijonari,
pansamente, pentru
plagi, arsuri, ulcere
varicoase infectate,
dermatite fungice
ntisptic pentru pile si
mucoase
in aplicatii locale 1/10
bactericid
toxic pentru tesut
antiseptic
- nu are propietati antiseptice, dar

nu este toxica pentru tesut si
reduce numarul bacteriilor
- antibacterian numai pentru
anaerobe
- antiseptic astringent utilizat in
afectiuni dermatologice
bacteriostatic slab
toxic pentru tesut
antiseptic puternic, toxic
pentru tesut
opreste curgrea singelui
in capilare
RASPUNS
-
adecvat, se utilizeaza cu
precautie
acceptata ca agent de
spalare
efect antiseptic redus
acceptat
se evita atingerea
ochilor, sensibilitate
locale
se utilizeaza cu precautie
reactii alergice locale
folosirea indelungata
poate provoca leziuni
necrotice
acceptat
rareaori reactii alergice
neadecvat
- utilizabil
- adecvat
- se utilizeaza cu precautie
- neadecvat pentru plagi
- neadecvat
- utilizare cu precautie
206
CLORAMINA B
BESEPTIN
antiseptic si dezinfectant
cu o actiune lenta si
durabila
putin iritant
antiseptic profilactic in
timpul si dupa
interventiile chirurgicale
pe zonelelaterale
operatiei
dezinfectant al pielii,
ranilor, membranelor,
mucoaselor
uz extern pentru arsuri,
ulceratii, rosatura
- adecvat
- adecvat
o spalam plaga cu apa oxogenata sau clorura de sodiu 0,9% pentru

indepartarea resturilor de singe si puroi
o stergem marginile periferice ale plagii de fiecare data cu alt tampon
si dezinfectam tegumentele sanatoase din jurul plagii cu alcool
iodat 1
o curatam plaga prin tamponare de fiecare data cu alt tampon steril
o este interzisa apasarea, stoarcerea sau masarea ranilor si
tegumentelor invecinate, deoarece are loc diseminarea germenilor
din plaga, rezultind septicemia
o efectuam lavaj intermitent cu solutii antiseptice
o daca plaga prezinta supuratii secundare irigarea o efectuam dinspre
zona curata spre cea murdara
o tampoanele , compresele folosite pentru supuratii nu le utilizam
pentru alte zone
o acoperim plaga prin aplicarea compreselor strerile imbibate sau nu
cu solutie
o compresele trebuie sa depaseasca cu 2-3 cm marginile plagii fiind
atasate cu ajutorul a doua pense
o peste comprese se aseaza un strat de vata hidrofila, care confera
pansamentului rol absorbant, protectie fata de traumatisme, mentine
temperatura locala constanta si constituie bariera impotriva
mocrobilor
o fixam pansamentul in asa fel sa nu alunece de pe rana , sa nu se
desprinda de pe tegument prin infasare, banda adeziva, mastisol,
colofix
o dupa pansament asiguram pacientului pozitia confortabila si il
acoperim cu patura
o pansamentele murdare, compresele, tampoanele folosite sunt
adunate si duse la incinerator
o in cazul focarelor grave se efectueaza incizii si grefe
o pentru regenerare se pot folosi bureti de fibrina, trombina uscata
207
o dupa indepartarea manusilor chirurgicale, reorganizam mediul prin

aerisirea camerei si indepartarea instrumentarului si a materialelor
- rolul pansamentului
PANSAMENT act chirurgical prin care o plaga este aseptizata , tratata,
protejata pentru a asigura si mentine un mediu in care vindecarea sa fie cit mai
rapida
o indiferent de gama pansamentelor si natura acestora trebuie sa
indeplineasca urmatoarele principii
indepartarea transpiratiei, mentinerea umiditatii la exterior
asigura izolare termica
permite schimbul de gaze
constituie o bariera pentru bacterii
diminueaza durerea, mirosul, singerarea
asigura absorbtia secretiilor
nu devine sursa de infectie pentru gazda
este eficient ca aspect si confortabil pentru pacient
asigura aplicarea solutiilor antiseptice
asigura compresia terapeutica pentru a preveni hematoamele
pozitioneaza si imobilizeaza palga
asigura accelerarea vindecarii
- schimbarea pansamentului
o se pregatesc materialele si instrumentele necesare
o slabim pansamentul anterior si il indepartam fara a cauza traume,
folosind apa oxigenata daca nu se desprinde usor
o indepartam pansamentul cu o pensa care apoi nu va mai fi folosita
o materialul contaminat il introducem in punga colectoare
o evaluam starea generala a plagii
drenaj
durere
tesut inconjurator
posibile semne de infectie sau necroza
stadiul vindecarii
o daca plaga este curata si secretiile sunt putin prezente, toaleta
repetata este contraindicata prin lezarea tesutului nou si scaderea
temperaturii plagii
o atentie la tipul de vata utilizata pentru toaleta plagii, deoarece pot
ramine fibre in plaga care vor actiona ca un focar de infectie
o acolo unde este cazul vom asigura pansamente impermeabile pentru
protectia plagii
Pansarea plgilor n cabinetele medicale:
1. Materialul necesar: pe o msu se pun n ordine:
208
- flacoane sterile etichetate, n care se afl benzin, tinctur de iod,

alcool, ap oxigenat, ser fiziologic, sol. Rivanol 1 , permanganat de K
1/4000. Dopul lor s fie eventual perforat i strbtut de un tub de plastic/sticl,
cu L = 5 cm.
- cutie cu instrumente sterile: pense, foarfeci, sonde canelate /
butonate, ace de siguran
- casolet cu comprese sterile de diferite mrimi, tampoane de vat
i tifon, vat steril, mee de tifon, fee de tifon
- cutie cu instrumente cu tuburi i lame de cauciuc sterile
- tvi renal, alez, muama
- seringi sterile
2. Tehnica de lucru :- aplicarea tehnicii de ctre o singur persoan
a) - se deschide cu mna stng cutia cu instrumente
- cu mna dreapt se ia o pens steril i apoi se nchide cutia; o pens
se ia n mna stmg i devine pensa de servit, iar pensa din mna dreapt va fi
pensa de lucru.
DE REINUT:- casoleta va fi aezat n aa fel nct capacul s se poat
deschide cu mna dreapt, pentru ca braul celui care deschide casoleta s nu
ajung deasupra materialului steril din casolet;
- se deschide casoleta cu ultimele 2 degete ale minii drepte (cu
grij s nu se desterilizeze pensa de lucru, inut tot n mna dreapt), iar cu
pensa din mna stng se scoate un tampon de vat. Se nchide casoleta
- cu mna stng se ia flaconul cu soluia dezinfectant i se toarn
peste tamponul din mna dreapt
b) - se face degresarea i dezinfecia tegumentului = dac plaga este
descoperit, se degreseaz tegumentul din jur. Pentru dezinfecia tegumentului
se folosesc alte tampoane sterile.
OBSEVAIE:
- dac exist pansament pe plag, se va ndeprta astfel:
-cu tamponul mbibat n soluia degresant, se tamponeaz marginile compresei
ce acoper vechiul pansament, pentru a dezlipi mai uor;
-dac pansamentul e aderent, se mbib cu ap oxigenat/ser fiziologic cldu,
apoi se ndeprteaz cu pensa de lucru.
c) - tratarea plgii:
- se schimb pensa de lucru folosit cu o alt pens steril
- se face toaleta plgii cu ap oxigenat n jet;
- se tamponeaz spuma cu un tampon uscat steril;
- pentru curare, se poate repeta turnnd ser fiziologic, i tamponnd
iari cu un tampon steril uscat, pn se obine plaga curat, fr secreii i
sfaceluri
- dup aceste manevre, se dezinfecteaz din nou tegumentul cu tinctur de
iod i alcool
- se acoper plaga cu un pansament steril
209
ATENIE:
- plgile care depesc 6 ore de la accident se consider infectate; se face acelai
tratament ca mai sus, ns plaga nu se va sutura primar, pe cnd plaga sub 6 ore
se poate sutura primar la nevoie. n cazul acestor plgi (> 6 ore) se pot aplica n
plag comprese umede mbibate cu soluii antiseptice (Rivanol 1 , cloramin 4
1 , ap oxigenat 3 %,etc. Peste compresele umede se aplic comprese sterile
i, la nevoie, vat steril.
Plgile vechi se panseaz i se controleaz zilnic.
d) fixarea pansamentului:
- fie cu galifix (mastisol), prin badijonarea tegumentului din jurul
pansamentului, apoi acoperirea pansamentului cu o compres; sau fie, fixnd
compresa ce acoper pansamentul cu leucoplast, sau prin nfare, bandajare.
e) profilaxia tetanosului:
- n special la bolnavii cu plgi tetanigene. Astfel toate plgile produse n mediu
i cu ageni traumatici suspeci trebuie tratate special.
Atenie deosebit se acord plgilor nepate cu achii, spini (dac nu este
extras abces, flegmon), cuie, srm (ce pot dezvolta infecii virulente), prin
mucturi de animale, fracturi deschise, avort, arsuri sau orice alt plag
murdrit cu pmnt, praf de strad, etc.
1. Msuri de protecie nespecific:
- curirea chirurgical a plgilor;
- tratarea cu antiseptic (ap oxigenat, hipermanganat de K 1/4000, bromocet 1 1
);
- antibioterapie.
2. Msuri de protecie specific: se aplic difereniat:
- la persoane sigur vaccinate sau revaccinate se administreaz ATPA i.m. 0,5 ml.
Nu se administreaz ser antitetanic. Excepie fac politraumatizaii grav, cu stare
de oc i hempragie, la care se administreaz n doz unic ser antitetanic 3000 15000 U.A.
La persoanele nevaccinate sau cu vaccinri incomplete se administreaz +
ser antitetanic 3000 - 15000 U.A: i.m. , n doz unic, cu desensibilizare
prealabil subcutanat (0,1 ml sol 1 % ser antitetanic + ser fiziologic i se
ateapt 30 minute.
ATENIE: la persoanele alergice, desensibilizarea se face doar n spital. ATPA
i.m. se face n alt zon dect serul antitetanic - n doz unic de 0,5 ml.
PRECIZRI: - pansamentul poate fi fcut i de 2 persoane
- pentru a putea sutura o plag n orice cabinet trebuie s existe
"trus de mic chirurgie", sterilizat i recipient nchis cu a chirurgical
sterilizat i pstrat n alcool.
Trusa de mic chirurgie (de urgen) trebuie s conin minimum: 2 pense
chirurgicale, 2 pense Pean, 1 pens Kocher, 1 bisturiu, 1 foarfec chirurgical, 1
portac, 2 - 3 ace chirugicale, 1 sond canelat, 1 sond butonat.
210
E contraindicat pstrarea pensei de servit n flacoane deschise, cu alcool.

Atenie la bolnavii alergici la iod sau alte substane medicamentoase.
Condiiile unui bun pansament:
- s fie fcut n condiii aseptice
-s fie absorbant - pentru plgile secretante/drenate
- s fie protector
- s nu fie dureros
- manevrele de efectuare a unui pansament trebuie s fie blnde pentru a
nu declana dureri n plus bolnavului
- s fie schimbat la timp
- aceasta funcie de evoluia plgii. n cazul plgilor chirurgicale aseptice,
fr secreii, schimbarea se face mai rar, (la scoaterea firelor); la fel i
pansamentul plgilor la care au aprut mugurii de cicatrizare i epitelizare.
TIPURI DE PANSAMENTE
a) pansamentul protector
- utilizat n plgi nesecretante i care nu sunt drenate;
- se face cu mai multe straturi de comprese (2 - 3), fixate cu galifix / romplast;
b) pansamentul absorbant
- se aplic pe plgile drenate sau secretante i este alctuit dintr-un strat de
comprese i un strat de vat hidrofil, cu grosimea n funcie de cantitatea
secreiilor;
c) pansamentul compresiv
- e indicat n scop hemostatic (plgi sngernde), pentru imobilizarea unei
regiuni sau pentru reducerea unei caviti superficiale dup puncionare;
d) pansamentul ocluziv
- indicat n plgile nsoite de leziuni osoase, const n acoperirea plgii cu
comprese i vat, peste care se aplic aparatul gipsat pentru imobilizare osoas;
e) pansamentul cu gelatin zincat
- e aplicat n ulcere trofice ale gambei, cu rol izolant, semicompresiv i
absorbant. Schimbarea acestor tipuri de pansamente se face la 2 - 3 sptmni.
ngrijirea unei plgi (chirurgicale) operatorii
n spital, pansamentele se pot efectua fie n slile de pansamente, fie la
patul bolnavului. Indiferent de locul unde se execut pansamentele bolnavul
trebuie s fie n decubit pentru a evita eventualele hipotimii emoionale. Se
consider c numai bolnavii netransportabili (politraumatizai, imobilizai, din
ATI) s fie pansai la pat, ceilali - n sala de pansamente (special amenajat
pentru plgi aseptice i septice)
ETAPE:
a) medicul mbrac mnuile chirurgicale sterile i e servit cu
instrumentele necesare;
211
b) dezlipirea pansamentului vechi se va face cu blndee, tracionnd uor

banda de leucoplast sau umezind tifonul cu benzin / eter n zona de fixare cu
galifix; - se ndeprteaz vata i compresele de tifon ce acoper plaga (dac sunt
lipite de plag, se umezesc cu soluii antiseptice: H2O2, KMnO4 1/4000, sol.
Dakin);
c) se degreseaz cu benzin tegumentul din jurul plgii (de la plag spre
periferie);
d) dezinfectarea pielii din jur cu tinctur de iod, alcool iodat (alcool pe o
distan de 6 - 7 cm folosind la fiecare tergere alt tampon)
e) plaga suturat se dezinfecteaz printr-o singur tergere, cu tamponul
mbibat n tinctur de iod / alcool;
f) se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii;
g) se acoper plaga cu o compres steril apoi se fixeaz pansamentul.
SUTURAREA PLGILOR
Materiale de sutur: a) resorbabile: colagen (Catgut), acid poliglicolic
(Vicryl, Dexon).
Avantaje: - nu se mai extrag firele, cicatrizarea este mai puternic
b) neresorbabile: mtase, poliester, poliamid
(nylon)(Ethikon), fir de argint sau oel special.
Extragerea firelor:
- regula general:
-la trunchi - dup 10 - 14 zile
-la extremiti - dup 7 - 10 zile
-la fa i n general la copii - dup 4 - 7 zile
ATENIE: nainte de sutura chirurgical, trebuie s se ndeprteze toate
fragmentele de esuturi devitalizate i toate corpurile strine. n leziunile situate
la fa, mini nu se practic incizii suplimentare.
Se spal cu o mare cantitate de ser fiziologic.
Anestezia local: - infiltrativ (cea mai frecvent): se injecteaz circular n
jurul zonei de intervenie; ex: Lidocain (xilin) 1 % = 2 - 20 ml
- de conducere: anestezicul local se aplic perineural (ex:
anestezia Oberst)
- n leziuni ale falangei proximale.
Sutura (nchiderea) plgii poate fi:
1) sutura imediat = sutura primar a plgii
NU SE PRACTIC SUTURA PRIMAR N: - plgi puternic contaminate sau
infectate (plgi prin muctur, prin mpucare) i plgi de peste 6 - 8 ore
(pentru pielea scalpului de peste 24 ore) de la producere.
2) sutura primar amnat: n ziua 4 - 7 (dup retragerea edemului local)
3) sutura secundar: din a 8 a zi; pielea trebuie mobilizat; marginile plgii
trebuie s fie tensionate ! cnd se sutureaz.
212
PANSAMENTE
n sens strict, pansamentul chirurgical = actul prin care se realizeaz i se
menine asepsia unei plgi, n scopul cicatrizrii ei.
n sens larg, pansamentul reprezint totalitatea mijloacelor i metodelor care
realizeaz protecia unui esut sau organ fa de aciunea agresiv a diverilor
ageni; vezi i pansament gastric (administrarea unor medicamente cu rol
protector asupra mucoasei gastrice), pansament antiinflamator (aplicarea unor
comprese umede peste o regiune inflamat).
Pentru a efectua un pansament chirurgical sunt necesare:
- cunotine de asepsie-antisepsie,
- cunotine de mic chirurgie,
- cunotine de biologie a plgii.
Materiale necesare:
1. Substane antiseptice (rol: s realizeze curirea i dezinfecia plgii i a
tegumentelor din jur):
- alcool
- tinctur de iod
- ap oxigenat
- cloramin
- betadin
- acid boric, etc..
2. Materiale care realizeaz protecia plgii (proprieti generale: s fie uoare,
s nu fie iritante pentru tegumente, s se poat steriliza, s aib putere
absorbant, s se opun ptrunderii germenilor din afar, s realizeze o
compresiune elastic a plgii):
- comprese din tifon (pnz rar de bumbac): capacitate de absorbie mai mic
dect a vatei;
- vat hidrofil (bumbac prelucrat i degresat)
3. Mijloace de fixare:
- galifix (mastisol) = soluie de colofoniu (sacz);
- leucoplast (se aplic pe tegument ras i degresat; este impermeabil pentru aer);
- bandaj (realizeaz nfarea chirurgical).
4. Instrumentar chirurgical.
5. Alte materiale:
- benzin, neofalin, eter, aceton: realizeaz degresarea tegumentului (necesare
pentru ndeprtarea galifix-ului de pe tegument);
- unguente: protecia tegumentelor din jurul unei plgi secretante;
213
CUTADEN: ihtiol 1.5 g, oxid de zinc 15 g, oxid de titan 6 g, extract de

Hamamelis 0.13 g, tetraborat de sodiu 0.1 g, excipieni ad 100 g; indicaii:
eczeme uscate, dermatite iritative (eriteme fesiere, fisuri ale pielii, degerturi,
arsuri superficiale limitate); mod de administrare: aplicaii locale pe piele, de 2-3
ori pe zi, n condiii de asepsie a leziunii.
DERMAZIN (FLAMMAZINE): sulfadiazin; indicaii: arsuri infectate, rni
suprainfectate, inclusiv escare i rni adnci netratate; mod de administrare:
aplicaii locale de 1-2 ori pe zi n strat de 2-4 mm.
JECOLAN: oleum jecoris 40 g, lanolin 17 g, vaselin ad 100 g; indicaii:
dermite uscate, plgi atone, ulcere varicoase, arsuri de gradul I, degerturi; mod
de administrare: aplicare local, de 1-2 ori pe zi.
JECOZINC: oleum jecoris 12 g, oxid de zinc 38 g, talc 4 g, lanolin 12 g,
vaselin ad 100 g.
TETRACICLIN, etc..
- me: band steril de tifon utilizat cel mai frecvent n scop hemostatic, dar i
pentru a permite eliminarea secreiilor dintr-o plag sau cavitate n care este
introdus mea;
- aleze ( laise = a se simi bine) = buci mari de pnz cu dublu rol: solidarizare a unei regiuni operatorii (plag operatorie abdominal mare la pacient
obez, etc.) + protecie a rufriei de pat.
Condiiile unui bun pansament:
- s fie fcut n condiii aseptice;
- s fie absorbant;
- s fie protector;
- s nu fie dureros;
- s fie schimbat la timp.
Tehnica efecturii unui pansament mai muli timpi:
1. pregtirea medicului pentru pansament (mnui sterile, servire de ctre
asistent cu instrumentele necesare);
2. dezlipirea vechiului pansament, ndeprtarea vechiului pansament (cu
blndee, eventual dup umezire cu eter sau alcool, respectiv cu ap oxigenat
sau permanganat de potasiu);
3. curirea tegumentelor din jurul plgii, centrifug tampon de vat steril
mbibat cu eter (pentru degresare);
4. dezinfectarea pielii din jur cu alcool sau tinctur de iod;
5. tratamentul plgii n funcie de natura sa i momentul evoluiei:
- plgi operatorii cu evoluie aseptic: nu necesit tratament special, n afar de
scoaterea tuburilor de dren, a firelor sau agrafelor;
- plgi secretante: necesit curire (splare cu jet de soluie antiseptic, excizie a
esuturilor mortificate),
- evacuare a coleciilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2 fire de a,
nepare a cicatricei cu un stilet butonat;
- colecii purulente: deschidere larg, drenare cu tuburi;
214
- plgi accidentale: curare de resturi vestimentare sau telurice, debridare, regularizare, lavaj antiseptic, eventual suturare;
6. protecia plgii: stratul de comprese trebuie s depeasc marginile plgii, iar
grosimea s nu fie mai mare de 1-2 comprese (pentru a realiza o bun
capilaritate);
7. fixarea pansamentului: galifix, leucoplast, fei.
Tipuri de pansamente:
1. pansament protector: pe plgi care nu secret i nu sunt drenate;
2. pansament absorbant: pe plgi drenate sau secretante;
3. pansament compresiv: pe plgi sngernde (scop hemostatic), pentru
imobilizarea unei regiuni, pentru reducerea unei caviti superficiale dup
puncionare; se realizeaz fixare cu fei n cadrul unui bandaj;
4. pansament ocluziv: pentru plgi nsoite de leziuni osoase (acoperire a plgii
cu comprese i vat, peste care se aplic un aparat gipsat).
BANDAJE
Faa = band de tifon, pnz sau estur elastic, de lime i lungime diferit
n funcie de regiunea pe care o acoper i ntinderea pansamentului; n general,
limea unei fei trebuie s fie aproximativ egal cu diametrul regiunii pe care o
nfa (5-20 cm).
Indicaii:
- fixare a pansamentului n regiuni n care substanele adezive nu i ating scopul
(extremiti, regiune cefalic, plgi periarticulare);
- fixarea pansamentelor unor plgi uoare situate n regiuni supuse
traumatismelor n timpul activitii (mn, picior);
- efectuarea unui pansament compresiv;
- imobilizare temporar a unor traumatisme ale membrelor (entorse, luxaii,
fracturi).
Principii:
- punctul de plecare i de terminare trebuie s fie la distan de plag;
- la membre, nfarea se ncepe de obicei de la extremitate spre rdcin (n
sensul circulaiei de ntoarcere); distal (mn, picior) se ncepe dinspre
proximal spre distal (prin benzi de fixare);
- s acopere n ntregime pansamentul;
- s fie elastic (s nu jeneze circulaia) pe traiectul vaselor mari se aeaz
peste un strat de vat;
- s nu produc dureri (pretejarea zonelor iritate i a nervilor s nu fie
comprimate exagerat);
- s permit micrile articulaiilor peste care trece.
Tehnica nfrii:
- aplicarea se face cu ambele mini: se ine sulul de fa n mna dreapt, prins
ntre police i cele patru degete, iar captul iniial se prinde cu mna stng);
215
- primul tur de fa se trece circular, la 10-15 cm de plag, fiind acoperit n

totalitate de al doilea tur (pentru fixare);
- urmtoarele ture se trag oblic, avnd grij s acopere jumtate din zona
precedent; modul de trecere poate fi diferit (oblic, n evantai, etc.);
- dup terminarea nfrii, se trag din nou 1-2 ture circulare, iar captul
terminal se fixeaz la bandaj prin nnodare sau lipire cu leucoplast.
nfarea chirurgical (bandajul) = metod de fixare a unui pansament la
nivelul unei plgi (eventual compresiv) sau de imobilizare temporar a unei
fracturi, luxaii sau entorse; se realizeaz cu ajutorul unei fae = o band de
tifon, pnz, alt estur elastic sau chiar hrtie special cu proprieti elastice
i absorbante, a crei lime se recomand a fi aproximativ egal cu cu diametrul
regiunii care se nfa (excepie degetele); se descriu mai multe modaliti de
nfare:
- nfare circular: rapid i simpl,
este indicat n regiuni cilindrice
(cap, gt, torace, abdomen, bra);
- nfare n spiral: este indicat la
nfare n spiral
membre, n regiuni tronconice i
nfare n evantai
pe suprafee ntinse;
- nfare n evantai: este indicat n
cazul fixrii pansamentului n jurul
articulaiilor cotului i genunchiului;
- nfare rsfrnt: este indicat n
nfare rsfrnt
aceleai regiuni ca nfarea n spinfare n spic
a snului amputat
ral, fiind mai etan;
- nfare n spic de gru (spica): se aplic la rdcina membrelor sau n cazul pansamentului
compresiv dup amputaia de sn
la femei;
- nfare n form de 8: este indicat
n plgile minii, n plgile periartinfare n form
culare i n entorsele articulaiei
de 8 a minii
nfare recurent a
tibio-tarsiene
bontului de amputaie
- nfare recurent: indicat pentru acoperirea bonturilor de amputaie, la

membre, la nivelul calotei craniene (se execut cu 2-3 fee).
Tipuri de nfare pe regiuni:
a) la nivelul calotei craniene: capelina (boneta), mitra lui Hippocrat, etc.;
b) la nivelul feei: capastrul (n regiunea nazal), prastia (n regiunea brbiei);
c) la nivelul orbitelor: monoclul, binoclul;
216
debutul unui bandaj recurent cu 2

ture circulare
bonet (capelin)
pratie
cpstru
monoclu
c) la nivelul toracelui: nfarea circular,

spica snului, bandajul Desault, bandajul Velpeau, earfa lui J. L. Petit (cu
basmale n 3 sau 4 coluri);
d) la nivelul umrului i axilei: bandaj n
8 (Watson-Jones), n spic sau cu basma (cravata biaxilar a lui Mayor);
earfa lui J.L.Petit (cu 4 coluri, cu 3 coluri)
e) la nivelul degetelor: nfare circular,

nfare n 8, spic;
f) n regiunea inghinal: spic inghinofemural unilateral sau bilateral;
g) pansamentele scrotului: bandaj n T,
suspensor, etc.;
h) n regiunea perineal i anal: bandaj
n T;
spica umrului
nfare
nfare n 8
a policelui
circula-r a
indexului
i) bontul de amputaie: nfare recurent

cu o fa sau 2 fae, etc.
j) n regiunea piciorului: nfare n 8,
etc..
spic inghino-femural
(bilateral, unilateral)
suspensor
217
bandaj rsfrnt
bandaj n 8
al piciorului
terminarea unui
bandaj recurent
cu 2 ture circulare
spica policelui
bandaj n T
al perineului
PUNCIA VENOAS
Definiie: Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin
intermediul unui ac de puncie.
Reprezint gestul medical de ptrundere cu un ac sau cateter n lumenul unei
vene (de regul periferic, superficial) n vederea recoltrii de snge pentru
examinri de laborator.
Administrarea medicamentelor, respectiv a soluiilor perfuzabile pe cale
intravenoas constituie obiectul injeciei, respectiv perfuziei intravenoase.
Scop:
explorator
- recoltarea sngelui pentru examene de laborator biochimice, hematologice,
serologice i bacteriologice
terapeutic
- administrarea unor medicamente sub forma injeciei i perfuziei intravenoase
- recoltarea sngelui n vederea transfuzrii sale
- executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui
- sngerare 300 500 ml n edemul pulmonar acut, hipertensiune arterial.
Locul punciei:
- venele de la plica colului (bazilic i cefalic) unde se formeaz un M venos
prin anastomozarea lor
- venele antebraului
Locuri de punctie venoasa

218
- venele de pe faa dorsal a minii

- venele subclaviculare
Tehnica punctiei venei subclaviculare drepte

- venele femurale
Tehnica punctiei venoase femurale

- venele maleolare interne
- venele jugulare i epicraniene mai ales la sugar i copil mic
219
Locuri pentru administrare intravenoasa

La copii
220
Legenda:
1. v. temporala supericial
2. v. auriculara posterioara
3. v. jugular extern
4. v. cefalic accesorie
5. v. basilic
6. arcada dorsal (palmar
respectiv plantar)
7. v. safen
8. v. femural
9. v. cubital.
10. v. basilic
11. v. cefalic
12. v. supratrohlear
Pregtirea punciei:
materiale
- de protecie, pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez
- pentru dezinfecia tegumentului
- instrumentar i materiale sterile, ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10
mm n funcie de scop, seringi de capacitate n funcie de scop, pense,
mnui chirurgicale, tampoane
- alte materiale garou sau band Esmarch, eprubete uscate i etichetate,
cilindru gradat, fiole cu soluii medicamentoase, soluii perfuzabile, tvi renal
(materialele se vor pregtii n funcie de scopul punciei)
pacientul
- pregtirea psihic se informeaz asupra scopului punciei
- pregtirea fizic pentru puncia la venele braului, antebraului:
o se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentru pacient, ct i pentru persoana
care execut puncia (decubit dorsal)
o se examineaz calitatea i starea venelor avnd grij ca hainele s nu
mpiedice circulaia de ntoarcere la nivelul braului
o se aeaz braul pe perni i muama n abducie i extensie maxim
o se dezinfecteaz tegumentele
o se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei, strngndu-l
astfel nct s opreasc circulaia venoas fr a comprima artera
o se recomand pacientului s strng pumnul, venele devenind astfel
turgescente
221
Execuia punciei:
Asistenta mbrac mnuile sterile i se aez vis-a-vis de bolnav.
- se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul punciei,
exercitnd o uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine
Punctia venoasa
- se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizoul n sus, n mna
dreapt, ntre police i restul degetelor;
- se ptrunde cu acul traversnd, n ordine tegumentul n direcie oblic (unghi
de 30 grade), apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten elastic, pn
cnd acul nainteaz n gol;
- se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei;
- se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa
- se continu tehnica n funcie de scopul punciei venoase: injectarea
medicamentelor, recoltarea sngelui, perfuzie
- n caz de sngerare, se prelungete acul de puncie cu un tub din polietilen
care se introduce n vasul colector, garoul rmnnd legat de bra
- se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului
i a pumnului
- se aplic tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de ptrundere a
acului i se retrage brusc acul
- se comprim locul punciei 1-3 minute, braul fiind n poziie vertical
- se face toaleta local a tegumentului
- se schimb lenjeria dac este murdar
- se asigur o poziie comod n pat
- se supravegheaz pacientul
222
DE TIUT:
pentru evidenierea venelor
- se fac micri n sensul circulaiei de ntoarcere cu partea cubital a minii pe
faa anterioar a antebraului
- se introduce mna i antebraul n ap cald
- pentru evidenierea venelor la care nu se poate aplica garoul se face presiune
digital pe traiectul venei deasupra locului punciei (n sensul circulaiei
venoase)
pentru puncionarea venelor jugulare, pacientul se aeaz n decubit dorsal,
transversal pe pat, cu capul lsat s atrne
prin puncia venoas, se pot fixa pe cale transcutanat catetere din material
plastic ace Braunulen sau Venflons (cateterul este introdus n lumenul acului
cu care se face puncia, dup puncionarea venei acul se retrage rmnnd numai
cateterul). Se utilizeaz numai materiale de unic folosin.
DE EVITAT:
- puncionarea venei din lateral
- puncionarea venei cu acul avnd bizoul n jos
- manevrarea incorect a instrumentarului steril
- atingerea produsului recoltat (puncia crend o legtur direct ntre mediul
exterior i sistemul vascular pot intra i iei germeni patogeni)
- flectarea antebraului pe bra cu tamponul la plica cotului, deoarece mpiedic
nchiderea plgii venoase, favoriznd revrsarea sngelui.
Tehnica punciei unei vene superficiale de la plica cotului

Incidentele, accidentele i complicaiile punciei venoase sunt repezentate de:
- imposibilitatea de puncionare a unei vene superficiale situaie ntlnit la
obezi, persoane cu vene subiri ori sclerozate ca urmare a multor injecii
intravenoase fcute anterior, precum i la persoane aflate n oc (colaps); impune
puncionarea unei vene profunde sau descoperire de ven
223
- neexteriorizarea de snge la aspiraie n situaia n care bizoul acului nu a

ptruns complet n lumen, ori dac vrful acului a trecut prin ambii perei ai
venei i a ajuns napoia acesteia; puncia va trebui repetat n alt loc
- puncionarea inadvertent a unei artere nvecinate se recunote dup aspectul
arterial al sngelui exteriorizat
- lezarea nervului median n foseta antecubital
- hematomul la locul punciei prin nerespectarea indicaiei de comprimare a
venei puncionate
- reacia inflamatorie la locul punciei consecutiv nerespectrii msurilor de
asepsie i antisepsie
- tromboflebita superficial
Puncia venei subclaviculare se va face n anul delto-pectoral, unde se palpeaz
prima articulaie condro-costal, cu pacientul aflat n decubit dorsal, cu capul
rotit spre partea opus.
Direcia de ptrundere a acului va fi oblic antero-posterioar, spre medial i
superior, urmnd anul subclavicular, sub un unghi de 45 fa de planul frontal,
exercitnd n permanen o aspiraie uoar asupra pistonului seringii.
Complicaia cea mai de temut o reprezint neparea domului pleural.
Puncionarea venei femurale se va face n regiunea femural (sub nivelul
ligamentului inghinal), la circa 1 cm medial de artera femural, reperat prin
palpare, cu pacientul aflat n decubit dorsal.
Direcia de ptrundere a acului va fi oblic n sus sub un unghi de 60-70 de
grade exercitnd n permanen o aspiraie uoar asupra pistonului seringii,
pn ce sngele venos ptrunde n sering.
Dup puncie se va exercita o presiune moderat asupra regiunii timp de 1-2
minute pentru a evita formarea unui hematom.
Recoltarea sngelui pentru examene sanguine
INTRODUCERE
Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct
diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului.
De cele mai multe ori, asistenta este drect responsabila de recoltarea
prompta si corecta a acestor probe.
In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care recolteaza, ea trebuie
sa verifice proba, sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute la
efectarea respectivei recoltari, sa acorde ingrijiri specifice pacientului dupa
recoltare.
Exista anumite teste pentru care pacientul trebuie invatat cum sa si le faca
singur acasa (glicemia pe glucotest).
Pregatirea pacientului
224
O buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il

efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru
respectiva manevra.
Explicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si vom castiga
increderea si cooperarea sa.
De exemplu, inaintea unei recoltari dificile si dureroase ( cum ar fi
punctia de maduva osoasa) trebuie sa informam pacientul asupra tipului si
gradului de disconfort pe care probabil il va simti.
De asemenea trebuie informat cat timp va dura procedura, la ce efecte sa
se astepte dupa si in cat timp vor fi gata rezultatele. Stiind exact la ce sa se
astepte, pacientului ii va fii mult mai usor sa coopereze si sa suporte manevra in
sine.
Daca trebuie doar sa asistam medicul in timpul unei recoltari, trebuie
vorbit cu pacientul pe parcursul acesteia, sa il incurajam, si apoi sa-l
supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau complicatii, pregatite pentru
a acorda ingrijirile specifice in orice situatie.
Unele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura de
cooperarea totala a pacientului si de corecta recoltare a probelor, cu atat mai
mult cu cat unele necesita anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului
de viata inaintea recoltarii ( o dieta speciala, un mod corect de recoltare de catre
insusi pacient, etc).
Utilitatea examenelor de laborator
- modificarile organismului din punct de vedere morfologic, fiziologic,
biochimic sunt evidentiate prin examinarile de laborator ale produselor
biologice si patologice
- stabilirea diagnosticului prin confirmarea sau infirmarea diagnosticului
diferential
- stabilirea gradului de gravitate al afectiunilor
- reflecta obiectiv evolutia bolilor
- clasifica prognosticul
- reflecta eficacitatea tratamentului
- confirma vindecarea pacientului
- semnaleaza aparitia anumitor complicatii
Consimtamantul pacientului
Este un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a
intelege exact ce i se va face, procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile
225
manevrei inainte de a consimti si a semna ca este de accord cu efectuarea

procedurii.
A explica procedura, cum va fi efectuata si potentialele riscuri este in
primul rand responsabilitatea medicului.
Asistenta va relua explicatiile medicului, se va asigura ca pacientul le-a
inteles bine si va verifica daca pacientul a semnat consimtamantul atunci cand
este necesar.
Masuri de protectie:
Masurile de protectie trebuie luate atat pentru asistenta cat si pentru
pacient.
Dupa recoltare, produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime,
care sa nu afecteze rezultatul.
Scopul examenelor sanguine este :
- completeaz simptomatologia bolilor cu elemente obiective
- confirm sau infirm diagnosticul clinic
- reflect evoluia bolii i eficacitatea tratamentului
- confirm vindecarea
- permit depistarea bolilor infecioase i a persoanelor sntoase purttoare
de germeni patogeni
Sngele se recolteaz pentru examene :
- hematologice
- biochimice
- bacteriologice
- parazitologice
- serologice
Recoltarea se face prin :
- nepare - la adult pulpa degetului, lobul urechii
- la copil faa plantar a halucelui, clci
- puncie venoas
- puncie arterial
A. Recoltarea sngelui capilar pentru examene hematologice (hemoleucogram,
timp de sngerare, timp de coagulare, examen parazitologic, grup sanguin )
Pregtirea : - materialelor mnui de cauciuc, ace, tampoane, soluii
dezinfectante, lame uscate, pipete Potain
- pacientului se explic necesitatea tehnicii
Execuie : - se aseptizeaz pielea degetului inelar sau mediu, se evit
congestionarea printr-o frecare puternic i prelungit
- se ateapt evaporarea alcoolului
- cu o micare brusc se neap pielea degetului n partea lateral a
extremitii perpendicular pe straturile cutanate
226
- se terge cu un tampon uscat prima pictur, a doua pictur se

recolteaz cu pipeta sau lama
Pregtirea produsului pentru laborator efectuarea frotiuliui :
- la extremitatea lamei se pune o pictur de snge
- se aeaz o lamel cu marginile lefuite n unghi de 45 o cu lama
- cu lama se trage spre partea liber a lamei pstrnd aceeai nclinaie

- se usuc lama, se eticheteaz i se trimite la laborator
B. Recoltarea sngelui venos pentru examene hematologice
Sedimentarea reprezint aezarea progresiv a elementelor figurate spre fundul
eprubetei din snge necoagulabil lsat n repaus.
Viteza de sedimentare a hematiilor ( VSH ) reprezint rapiditatea cu care se
produce depunerea hematiilor.
Pregtirea : - materialelor ace de puncie, soluie citrat de sodiu 3,8 %, sering
de 2 ml, stativ i pipete Westergreen, garou, vat, alcool 70 %
- pacientului se explic necesitatea tehnicii
Execuie : - splare pe mini
- mbrcarea de mnui sterile
- se aspir 0,4 ml citrat de sodiu 3,8 % la care se adaug 1,6 ml snge
obinut prin puncie
- se omogenizeaz i se aspir n pipet care se aeaz n stativ
Pentru hematocrit se recolteaz 2 ml snge cu 0,5 ml EDTA.
Pentru determinarea rezistenei globulare se recolteaz 5-6 ml snge care se
pune ntr-un balon Erlenmayer de 100 ml n care se afl 5-10 perle de sticl, se
agit balonul timp de 5-10 minute cu micri circulare.
227
V.N. = 0,42-0,34 %
Interpretarea rezultatelor :
Eritrocite : - 4,5-5,5 mil/mm3 , la brbai
- 4,2-4,8 mil/mm3 , la femei
Reticulocite : 10-15 %
Hemoglobin : - 15 +/- 2 g /100 ml , la brbat
- 13 +/- 2 g / 100 ml , la femei
Leucocite : 4200-8000 / mm3 din care : - polinucleare neutrofile nesegmentate
0-5%
- segmentate
45-70%
- eozinofile 1-3 %
- bazofile 0-5 %
- limfocite 20-40 %
- monocite 4-8 %
3
Trombocite : 150000-400000 / mm
VSH : - 1-10 mm/h, 7-15 /2h, la brbat
- 2-13 mm/h, 12-17 mm/2h, la femei
Constante eritrocitare : - hemoglobin eritrocitar medie (HEM ) =25-33 g
- concentraia eritricitar medie a hemoglobinei
( CHEM )= 32-37 %
- valoarea globular (VG ) = 1
- volum eritrocitar mediu (VEM ) = 83-97 cm3
Pentru examenul n pictur groas se recolteaz sngele sub form de
pictur groas, la fiecare extremitate a lamei se pun 2-3 picturi ct mai
aproape ntre ele, cu colul unei lamei se amestec picturile, se continu
amestecarea pn se formeaz un mic cheag = semnul unei defibrinri complete.
Se folosete pentru diagnosticul malariei ( recoltarea se face n cursul accesului
febril cnd numrul paraziilor n snge este foarte mare ).
228
C. Recoltarea sngelui pentru examene biochimice

- se efectueaz prin puncie venoas, dimineaa, bolnavul fiind nemncat
- se recolteaz 5-10 ml snge simplu pentru a determina ureea, acidul uric,
creatinina, colesterolul, lipide, teste de disproteinemie, bilirubin, fosfataz
alcalin seric, TGO, TGP, amilaz, electroforez, calcemie, sideremie,
glicemie, ionogram sanguin, fibrinogen, timp de protrombin ( timpul Quick
TQ, timpul Howell TH)
D. Recoltarea sngelui pentru examene serologice
Cerceteaz prezena sau absena anticorpilor n serul bolnavilor, pentru
diagnosticul unor boli infecioase ( sifilis, febr tifoid, tifos exantematic ).
Se recolteaz 5-10 ml snge, dup coagulare cheagul se desprinde, iar serul se
decanteaz ntr-o eprubet : - serul hemolizat este roz, iar cel nehemolizat este
glbui.
Ex : - reactia Weill-Felix pentru diagnosticul tifosului exantematic
- reacia de precipitare sau flocurare VDRL, n sifilis
- reacia de fixare a complementului Bordet Wassermann, n sifilis
- dozarea antisteptolizinelor = ASLO, n diagnosticul reumatismului
articular acut, scarlatin
- reacia Waaler-Rose pentru diagnosticul poliartritei reumatoide
- reacia de hemaglutinare, hemaglutinoinhibare n diagnosticul unei viroze
- reacia Widal i aglutinarea Vi , n diagnosticul febrei tifoide i
paratifoide.
E. Recoltarea sngelui pentru examenul bacteriologic - hemocultura
Hemocultura reprezint nsmnarea sngelui pe un mediu de cultur.
Scop : - descoperirea bacteriilor cnd se suspecteaz :
a) o septicemie cu stafilococ, meningococ
b) o bacteriemie : febr tifoid, bruceloz, endocardit malign subacut
Pregtirea : - materialelor mnui sterile, seringi de 20cm3, ace, tampoane,
dou recipiente cu bulion citrat, geloz semilichid, lamp de spirt, chibrituri,
alcool iodat
- fizic i psihic a pacientului se anun i se explic necesitatea
tehnicii
Etape :
- pentru recoltarea sngelui e nevoie de dou asistente
Asistenta I spal, degreseaz i dezinfecteaz regiunea
Asistenta II mbrac mnuile sterile, aseptizeaz regiunea cu iod
Asistenta I aplic garoul, apinde lampa de spirt, mbrac mnuile sterile i
servete seringa
Asistenta II efectueaz puncia venoas i aspir 20 ml snge
Asistenta I desface garoul
Asistenta II retrage seringa
229
Asistenta I aseptizeaz locul punciei, flambeaz dopul i gura balonului

Asistenta II nsmneaz 2 ml n eprubeta cu geloz i 10 ml n bulionul citrat
Asistenta I flambeaz din nou gura balonului, dopul i nchide eprubeta
Asistenta II omogenizeaz prin micri de nclinare i redresare
- dup recoltare se eticheteaz cu data, ora i se trimit la laborator i se pun
la termostat la 37 o C
Observaii
1) Pentru nsmnarea germenilor anaerobi eprubeta cu geloz semilichid se
nclzete la bain-marie timp de 30 minute.
2) n timpul nsmnrii balonul sau eprubeta cu mediul de cultur se pstreaz
nclinat.
3) Flambarea se face fr a nclzi mediul de cultur.
4) nsmnarea se face imediat pentru a evita coagularea sngelui.
5) Hemocultura se efectueaz la debutul bolii i nainte de administrarea
antibioticelor.
La ora actuala cea mai performanta aparatura pentru detectarea
microorganismelor in hemocultura este sistemul Bactec (model nou Bactec 9240
- 9020). Are doua variante: Bactec Standard si Bactec Plus (Becton Dikinson
Instrument Systems, Sparks MD).
Principiul de detectare se bazeaza pe inregistrarea variatiilor de pH si C0 ,
datorate 2 cresterii bacteriilor. Sistemul Bactec inregistreaza aceste variatii
printr-o metoda fluorescenta, folosind un senzor C0 fluorescent. Aceasta metoda
este superioara altora, de exemplu, cea 2 colorimetrica din sistemul BacT/Alert
care foloseste senzor C0 colorimetric. 2 Baloanele de cultura contin un mediu
format din 25 ml caseina din boabe de soia
combinate cu rezina. Aceasta combinatie este de asemenea susperioara altor
sisteme care nu contin rezina, cum este cazul sistemului BacT/Alert. Cantitatea
de sange necesara in lucru este de 5 ml.
Baloanele sunt cercetate si agitate de sistem la fiecare 10 minute. Timpul mediu
de depistare a germenilor a fost de 22,15 ore pentru aerobi si 24, 32 ore pentru
anaerobi. Rata de rezultate fals pozitive a fost de 2,1 % pentru aerobi si 1,8 %
pentru anaerobi. Aceste rezultate au fost obtinute in 1994 de un grup de
cercetatori americani si publicat la Congresul Societatii Americane de
Microbiologie (23 -27 mai 1994).
Rezina este o substanta prezenta in mediile de hemocultura care prin
diferite reactii chimice produce adsorbtia si neutralizarea antibioticului care a
fost administrat pacientului inainte de efectuarea hemoculturii.
Sistemul Bactec mai detine un mare avantaj: descoperirea unui mediu nou
pediatric (Bactec Peds Plus) , care permite utilizarea unor cantitati mult mai mici
de sange, de 0,1 - 0,5 ml (fata de 5 ml si peste, in sistemul de tip adult).
Dezvoltarea acestor medii pediatrice se afla astazi in plin progres.
Recoltarea urinei
230
Scop : explorator d informaii despre starea funcional a rinichilor i a

ntregului organism.
Pregtirea : - materialelor plosc sau urinar, muama, alez, eprubete sterile
sau alte recipiente n funcie de examenul cerut
- fizic i psihic a pacientului se protejeaz patul cu muama i
alez, se face toaleta organelor genitale
Execuie :
a) recoltarea urinei pentru examen sumar din urina obinut se trimit 100-150
ml urin la laborator
b) recoltarea urinei pentru urocultur
- urocultura stabilete prezena bacteriilor n urin
- urina se recolteaz dimineaa ( concentraie mare de germeni ), nainte de
nceperea tratamentului cu antibiotice
- prima cantitate de urin emis se elimin la toalet, apoi fr s se
ntrerup jetul urinar se recolteaz aproximativ 5 ml urin ntr-o eprubet steril
- eprubeta se astup repede cu dopul
- se transport la laborator
c) recoltarea urinei prin sondaj vezical
- se utilizeaz cnd recoltarea la jumtatea miciunii nu este posibil
- se utilizeaz sonde ( catetere )
- se face toaleta organelor genitale
- n caz de sond permanent nu se recolteaz urina din punga colectoare,
ci numai prin puncie n poriunea proximal a sondei dup dezinfectarea ei
d) recoltarea urinei prin puncie vezical
- cnd nu se poate face sondaj vezical sau nu se poate recolta urina la
jumtatea miciunii
Dac se face examen biochimic din urina emis n 24 de ore se instruiete
pacientul n legtur cu modul de recoltare, se omogenizeaz ntreaga cantitate
i se trimite un eantion la laborator preciznd volumul din 24 de ore.
Recoltarea scaunului
Scaunul este constituit din resturile alimentare supuse procesului de digestie,
eliminate din organism prin actul defecaiei.
Scop : explorator depistarea de germeni patogeni
- depistarea unor purttori sntoi de germeni
- depistarea unor tulburri in digestia alimentelor
Materiile fecale pot fi examinate din punct de vedere :
1) bacteriologic pentru depistarea unor boli infectocontagioase ( bacil tific,
dizente-ric, enterobacterii )
2) biochimic pentru descoperirea unor tulburri n secreia fermenilor
digestivi, prezena microscopic a sngelui
3) parazitologic pentru depistarea oulelor de parazii
Pregtirea : - materialelor muama, alez, tampoane sterilizate, tav medical,
tub de recoltare, materiale pentru toaleta perineal
231
- fizic i psihic a pacientului seara se administreaz un purgativ

salin ( sulfat de magneziu 20-30g ), se face toaleta regiunii perineale
Execuie :
a) recoltarea din scaun spontan sau provocat
- splare pe mini
- se protejeaz patul cu muama i alez
- se aeaz bazinetul sub pacient
- se recolteaz cu lingura recipientului cteva fragmente din cteva pri
ale scaunului ( mucus, puroi )
b) recoltare direct din rect
- pacientul se pune n decubit lateral stng cu membrul inferior drept
ntins, iar cel stng n flexie
- se ndeprteaz fesele i se introduce tamponul steril prin micri de
rotaie n rect
- se terge mucoasa rectal, iar tamponul se introduce n eprubeta steril
c) recoltarea la copil
- se aspir cu o sering coninutul sondei Nelaton, coninutul sondei se
golete prin insuflare ntr-o eprubet steril
d) recoltarea pentru ou de parazii
- se face prin raclarea pielii din vecintatea orificiului anal, n special
pentru oxiuri
- se face la 2-3 ore dup culcare sau dimineaa devreme
- bagheta se introduce ntr-o eprubet
Observaii
1) La copii n afar de raclarea pielii din regiunea anal se recomand i
recoltarea mucusului nazal i a depozitului de sub unghii.
2) Pentru punerea n eviden a virusurilor se adaug peste materiile fecale
cteva picturi dintr-o soluie de penicilin ( 200000 UI/10ml ap distilat ) i
steptomicin 1g/10ml ap distilat.
3) Se fac 3 zile consecutiv coproculturi pentru evidenierea germenilor patogeni
intestinali.
Recoltarea sputei
Sputa reprezint totalitatea secreiilor ce se elimin din cile respiratorii prin
tuse.
Scop :
Explorator
- pentru examinari macroscopice, cifolagice, bacteriologice, parazitologice, in
vederea stabilirii diagnosticului.
Materiale
- sterile
cutie Petri, pahar conic
scuipatoare speciala (sterilizata fara substanxa dezinfectanta)
232
- nesterile
pahar cu apa
servetele sau batiste de unica intrebuintare
Pacient
- psihic
se anunla si i se explica necesitatea executarii examinarii
se instruieste sa nu inghita sputa
sa nu o imprastie
sa expectoreze numai in vasul dat
sa nu introduca in vas si saliva
Execuie :
- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura i faringele
- i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut
- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse
- se colecteaza sputa matinaia sau adunata din 24 h.
b) Recoltarea sputei prin frotiu faringian i laringian
- se umezeste tamponul de vata cu apa distilata sterila
- se apasa limba cu spatula
- se introduce tamponul in faringe cerand pacientului sa tuseasca
- sputa eliminata se prinde pe tamponul de vata care se introduce imediat in
eprubeta sterile
- frotiul laringian se recolteaza de medic patrunzand cu tamponul in laringe sub
control laringoscopic
c) Recoltarea sputei prin spltur gastric
- se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), in stomac, dimineata, pe nemancate
- se introduc prin sonda 200 ml apa distilata, bicarbonatata calduta, care este
evacuata imediat sau extrasa cu saringa lichidul recoltat se trimite imediat ia
laborator deoarece germenii cauta si pot fi distrusi daca stau mai mult timp in
contact cu mediul acid al sucului gastric
- daca recoltarea se face pentru insamantare si lichidul trebuie trimis la alt
laborator, sucul obtinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na.
d) Recoltarea sputei prin spltur bronic
- se utilizeaza la pacienIii cu TBC cavitara, care nu expectoreaza
- se pun in evidenta baciii incapsulali in submucoasa, care nu apar in mod
obisnuit in sputa
- se introducin recipientui de aerosoii 5 ml ser fizioiogic sau 4 ml solutie
teofilina 3% cu un ml solutie de stricnina 1
- pacientul inhaleaza de cateva ori prin inspiratii adanci repetate; urmate de
expiratii scurte
- se face o scurta pauza de 4-5 sec. si se repeta pana la aerosolizarea intregii
cantitaiii de lichid
233
- dupa aspiratii, pacientul incepe sa tuseasca chiar daca nu a tusit niciodata sputa
expectorata se recolteaza intr-un vas sterii, recoitarea se repeta ziihic, in
urmatoarele 4 zile, in vase separate.
Pregtirea produselor pentru laborator
- se acopera recipientele
- se eticheteaza
- se trimit la laborator
Recoltarea exudatului faringian
Exudatul faringian este lichidul rezultat dintr-un proces inflamator faringian.
Scop : explorator depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui
- depistarea persoanelor sntoase purttoare de germeni
Pregtirea : - materialelor eprubet cu tampon faringian, eprubete medii de
cultur, spatul lingual
- fizic i psihic a pacientului se anun i i se explic tehnica, se
anun s nu mnnce, s nu bea ap
Execuie :
- se recolteaz nainte de administrarea antibioticelor
- dup splare pe mini asistenta invit pacientul s deschid gura,se
deschide eprubeta cu tamponul faringian
- cu tamponul faringian se terge depozitul de pe faringe i amigdale, se
dezlipete o poriune din falsele membrane ( cnd este cazul )
- se nsmneaz pe medii de cultur sau se ntinde pe lame de sticl
pentru frotiuri colorate, splare pe mini
Observaii
1) Timpul scurs de la recoltare la nsmnare s nu depeasc 5-6 ore.
2) n timpul recoltrii se evit atingerea dinilor i mbibarea tamponului cu
saliv.
RECOLTAREA SECRETIEI NAZALE
- recoltarea se face cu un tampon mai subtire fixat pe un porttampon de sarma
usor indoita, cu care se poate patrunde in nazofaringe
- pentru examinari virusologice recoltarea se face fie prin suflarea puternica a
nasuiui intr-o cutie Petri sterila, fie prin spalare nazo-faringiana
Execuie
- recoltarea se face dimineata, dupa trezirea pacientului
- pacientul este asezat in pozii:ie gezand, cu capul in extensie fortata
- se injecteaza in fosele nazale o solutie izotonica de NaCI sterila, cu ajutorul
unei seringi ce se prelungeste cu un tub de cauciuc de 2-4 cm
234
- capatul liber al tubului taiat oblic se introduce in una din fosele nazale si se
injecteaza soluia de spalatura
- pacientul apleaca imediat capul inainte si lasa sa se scurga lichidul intr-o cutie
Petri sterila
- se trece imediat lichidul in eprubete etichetate si se trimite la laborator
- daca se intarzie trimiterea la laborator; atunci produsul va fi asezat la gheata
RECOLTAREA SECRETIEI OTICE
- se face cu tamponul sub control vizual otoscop din conductul auditiv extern
- flora normala a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern este
reprezentata de bacteriile care se gasesc pe piele
- in etiologia otitei medii acute se intilnesc stafilococi, streptococi, haemophilus
- la nou nascuti si copii se intilnesc e. coli, klepsielle, stafilococ, pseudomonas
RECOLTAREA SECRETIEI OCULARE
- infectiile oculare care necesita un examen bacteriologic sunt
cele careafecteaza invelisul pleoapelor blefarite
conjunctiva conjunctivite
corneea si umoarea camerei anterioare keratita acuta si cronica
irisul si umoarea cemerei anterioare irita
canalul si sacul lacrimal
cristalinul, coroida sau retina si corpul vitros
- secretia din conjunctivite si cacriocistite se recolteaza cu tampon steril
- colectiile puruente ale pleoapelor cu sreinga si ace sterile
- din umoarea apoasa a camerei anterioare cu sreinga si ace sterile
- portiuni din iris indepartate prin iridectomie sunt puse direct pe medii de
imbogatire pentru pneumococi si streptococi
- in cazul de exudate bogate este indicata o spalare anterioara cu ser fiziologic
steril
- se face anestezia ochiului prin instilatie locala de solutie cocaina 4% , apoi se
poate sterge conjunctiva sau corneea cu o spatula de platina sau tampon steril
- se fac frotiuri si culturi pe geloza simpla, bulion glucozat 2%, mediu Lffler
RECOLTAREA SINGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE
- se efectueaza prin punctie venoasa, dimineata, bolnavul fiind a jeune
- se recolteaza 5 -10 ml singe simplu pentru a determina
Ureea sanguina
Acidul uric
Creatinina
Bilirubina
235
Colesterol
Lipemie
Teste de disproteinemie
o Tymol
o Reactia Takata Ara
Fosfataza alcalina
Transaminaze
o TGP sau ALAT (alaninaminotransferaza)
o TGO sau ASAT (aspartaminotransferaza)
Amilaza
Electroforeza
Calcemie
Sideremie fier
Rezerva alcalina
Ionograma sanguina sodiu, potasiu. Clor
Glicemie 2 ml singe /florura de sodiu 4 mg
Timp de protrombina 0,5 ml oxalat de potasiu /4,5 ml singe
o Timp Quick
o Timp Howell
Fibrinogen 0,5 ml citrat de sodiu 3,8 %/4,5 ml singe
RECOLTAREA SINGELUI VENOS CU SISTEMUL VACUTAINER
- Avantaje
o Utilizarea acestei metode de prelevare asigura
Confortul pacientului
Calitatea probei de singe
Securitatea personalului medical
- Pregatire
o Materiale
Holder un tub de material plastic care prezinta la partea
superioara amboul la care se ataseaza acul de punctie prin
infiletare, iar la partea inferioara doua aripi
Acul de punctie protejat de carcasa bicolora
Tuburi de vacuumtainer cu dopuri de diferite culori
conventionale
Mov hemograma, simul set, imunofenotipare
contine EDTA se agita dupa recoltare
Roz sau negru VSH contine citrat de sodiu 3.8 %
se agita dupa recoltare
Albastru pentru coagulograma, fibrinogen - contine
citrat de sodiu 3.8 %, se agita dupa recoltare
236
Rosu biochimie cu sau fara accelerator de

coagulare
Verde citogenetic, cariotip contine heparina se
agita dupa recoltare
Materiale necesare pentru efectuarea punctiei
o Pacient
Psihica
Se anunta si se explica necesitatea si inofensivitatea
tehnicii
Fizica
Recoltarea se face dimineata pe nemincate
Se aseaza pacientul in d.d., confortabil cu membrul
superior in abductie, extensie si supinatie
- Executie
o Asistenta
Se spala pe miini cu apa si sapun
Imbraca manusi
Verifica banda de siguranta a acului
Indeparteaza carcasa de culoare alba a acului prin miscari de
rasucire
Tineti in mina partea colorata a acului, rasuciti si indepartati partea alba a

capacului
Infileteaza capatul liber al acului in holder
Insurubati capatul liber al acului in holder
237
Alege locul punctiei si il aseptizeaza
Pregatiti locul punctiei

Indeparteaza partea colorata a acului
Executa punctia venoasa
Introduce tubul de holder apucind aripioarele cu
indexul si mediul, iar cu policele impinge tubul in
holder si astfel va fi strapunsa diagrama de guma a
dopului
introducerea tubului in holder

Dupa prelevarea singelui se scoate tubul in holder si
astfel prin miscari de impingere asupra aripioarelor
laterale si i se imprima miscari usoare de inclinare
rasturnare pentru omogenizare cu aditivul
238
Se introduce tubul urmator

Se retrage acul din vene si se face o compresiune
asupra locului punctiei timp de 3-5 minute fara a flecta
antebratul peste brat
Pregatirea probelor pentru laborator
o Se eticheteaza tuburile
o Se trimit la laborator
Reorganizare
o Acele utilizate se arunca in containerul destinat
o Se face curatenie
Cind se recolteaza mai multe probe de la acelasi pacient umplerea
tuburilor se face in urmatoarea ordine
Nu se pune niciodata capacul acului la un ac utilizat
In cazul in care holterul e contaminat se arunca
RECOLTAREA DE TESTE SANGVINE PENTRU MASURAREA
GLICEMIEI
Rapid, usor de recoltat, folosind o picatura de sange capilar din deget,

lobul urechii sau calcaie( bebelusi), testul glicemic este o metoda uzuala de
monitorizare a nivelului glucozei din sange la pacientii cu diabet, de screening
pentru diabetul mellitus, de depistare a hipoglicemiei neonatale, sau de
diagnostic diferential intre coma diabetica si nondiabetica. Proba poate fi luata
in spital cat si la domiciliul pacientului.
Materiale necesare:
manusi
glucometru portabil
paduri alcoolizate
comprese tifon
bandaj adeziv
239
Pregatirea echipamentului:
se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia( ace, reserve, banda

de citire, baterie etc)
Recoltarea:
confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se

lua analize la un alt pacient).
se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru
a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa.
se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul urechii pentru adulti, calcaie
pentru nounascut)
se spala mainile bine si se pun manusi
daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese
calde, umede timp de 10 minute
se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si api se usuca cu o compresa
se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de deschide) si apoi se
punctioneaza locul dintr-o singura miscare scurta si rapida
dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se stoarca
locul, pentru a evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare.
se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului,

asigurandu-ne ca este suficienta pentru citirea rezultatului
dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste
sangerarea
dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv.
se noteaza rezultatul , data si ora.
se va evita recotarea din locuri edematiate, cianotice.
Daca nu se poate obtine sange capilar, se va punctiona o vena cu seringa
si se va pune din seringa pe banda glucometrului o picatura mare de sange
240
daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa glucometrul si sa isi recolteze

singur trebuie invatat sa o faca corect cel mai indicat fiind sa I se ofere si
un ghid scris de folosire a glucometrului.De asemenea va trebui sa stie
care sunt valorile glicemice anormale pentru care va trebui sa vina la
spital.
Testul de toleranta la glucoza( oral si i.v.):
Pe langa recoltarea de sange capilar, testul de toleranta la glucoza oral si

i.v. poate oferi informatii fidele privitoare la modul de functionare si tendintele
metabolismului glucidic al pacientului.
Testul oral de toleranta la glucoza masoara metablismul carbohidratilor
dupa ingestia unei cantitati substantiale de glucoza.( 75-100 g glucoza pulvis
dzolvate in 300 ml apa , concentratie 25%, care se bea in decurs de 5
minute).Corpul va absorbi rapid doza, declansand cresterea nivelului plasmatic
de glucoza si un varf al acesteia la 30 minute - 1 ora de la ingestie. Pancreasul
va raspunde secretand insulina care sa readuca nivelul glicemiei la normal in
decurs de 2-3 ore de la ingestie..In tot acest timp este indicat sa fie monitorizat
nivelul glicemiei din sange si urina pentru a depista evalua secretia de insulina si
abilitatea organismului de a metabolize glucoza.
Testul de toleranta la glucoza trebuie intotdeauna precedat de o pregatire
corecta a pacientului. Cu 3 zile inainte, acesta trebuie sa aiba un regim alimentar
bogat in carbohidrati. Testul se realizeaza dimineata, pe nemancate ( a jeun)
dupa cel putin 8 ore de repaus caloric, cand se recolteaza prima proba de sange
venos. Interpretarea rezultatelor se face in functie de valorile glicemice
inregistrate dupa 2-3 ore de la ingestie. In tot timpul acesta pacientul trebuie
monitorizat
si
observate
evntualele
semne
si
simptome
de
hipoglicemie/hiperglicemie, nervozitate, slabiciune.
Testul i.v de toleranta la glucoza se efectueaza la pacientii care nu pot
ingera glucoza per os.( pacienti cu boli de malabsorbtie, gastrectomii etc). Testul
masoara nivelul glucozei in sange dupa administrarea i.v a unei perfuzii cu
glucoza 50%in timp de 3-4 minute..Testele glicemice se vor recolta la 30
minute, 1 ora, 2 ore, si la 3 ore de la administrarea glucozei..Dupa o crestere
imediata de pana la 300-400mg/dl a nivelului glicemiei ( insotita de glicozurie)
nivelul glicemiei va reveni la normal in timp de 1 ora, 1 ora si un sfert. Daca de
241
la 2-3 ore de la administrarea de glucoza, nivelul acesteia nu a revenit la normal,

se confirma suspiciunea de diabet.
PUNCTIA ARTERIALA PENTRU ANALIZA GAZELOR SANGVINE
Sangele arterial se obtine prin punctia percutanata a arterei brahiale,
radiale sau femurale. O data recoltat, sangele poate fi trimis pentru determinarea
gazelor sangelui arterial.
Analiza gazelor sangvine reprezinta eficacitatea ventilatiei masurand pHul sangvin si presiunea partiala a oxigenului (PaO2) si a dioxidului de carbon
arterial(PaCo2). PH-ul sangvin arata balanta acido-bazica din sange. PaO2
indica cantitatea de oxygen pe care plamanii o trimit in sange , iar PaCO2 indica
capacitatea plamanilor de a elimina dioxidul de carbon. Gazele arteriale pot
deasemenea masura concentratia si saturatia de oxigen cat si valorile
bicarbonatului.
De obicei , analiza gazelor arteriale se recomanda pacientilor cu boli
obstructive pulmonare, edeme pulmonare, tulburari respiratorii acute, infarct
miocardic, pneumonie. Se recolteaza de asemenea dupa interventiile chirurgicale
cardiace (bypass-uri), resuscitari in caz de stop cardiac, anestezii intraoperatorii
prelungite, etc.
Inaintea efectuarii punctiei radiale, se efectueaza testul Allen.
Testul Allen:
este utilizat pentru evaluarea fluxului arterial la nivelul mainii. Intai se

palpeaza pulsul la arterele radiala si ulnara , prin compresiunea profunda
la nivelul fetei anterioare a antebratului .
pacientul este rugat sa isi stranga pumnul , apoi se comprima ferm ambele
artere intre cele doua police;
in continuare, pacientul va fi rugat sa deschida pumnul si se va observa ca

palma este palida (in tot acest timp se mentine compresia pe artere);
se va decomprima artera ulnara (se mentine compresia pe artera

radiala);daca artera ulnara este patenta i se va observa colorarea normala a
palmei in 3-5 secunde.
se va decomprima artera radiala( se mentine compresia pe artera ulnara);

daca artera radiala este patenta, fluxul sangvin va inrosi palma in cateva
secunde.
Prin acest procedeu, mentinerea palorii dupa decomprimarea uneia dintre
artere indica ocluzia la nivelul acesteia.
Materiale necesare:
seringa de 2ml sau 5ml

242
fiola de heparina
manusi
paduri alcoolizate
comprese tifon
punga gheata ( buiota)
etichete
formular cerere analize
bandaj adeziv
Pregatirea materialelor:
se heparinizeaza seringa (se deschide fiola de heparina si se trage pana

cand se umple seringa , apoi se va goli incet toata seringa, permitand
heparinei sa spele toata suprafata sa). Heparinizarea seringii previne
coagularea sangelui in seringa. Totodata , excesul de heparina in seringa
poate altera valorile pH-ului si PaO2 sangvin.
Recoltarea
confirmarea identitatii pacientului (pentru a se evita confuzia si a nu se lua

analize altui pacient)
se comunica pacientului procedura si va fi informat in ce consta, pentru ai reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa
se spala mainile si se pun manusile
se aseaza un prosop rulat sub incheietura mainii pacientului pentru
sustinerea acesteia
se localizeaza artera si se palpeaza pulsul
se desinfecteaza locul punctiei
se asteapta sa se usuce locul dezinfectat
se palpeaza artera cu indexul si degetul mijlociu al unei maini in timp ce
seringa este tinuta in cealalta mana deasupra locului ales pentru punctie
pentru punctia arterei radiale , acul se orienteaza in unghi de 30-45 grade
daca se punctioneaza artera brahiala se va orienta in unghi de 60 grade
se punctioneaza pielea si peretele arterial printr-o singura miscare
seringa se va umple automat cu sange
dupa recoltare se preseaza ferm cu comprese pana cand se opreste
sangerarea (cel putin 5 min). Daca pacientul este sub tratament cu
anticoagulante sau are tulburari de coagulare se va mentine compresia 1015 min. Se va evita sa se ceara pacientului sa mentina compresia singur la
locul punctionarii. Daca nu reuseste sa aplice compresie ferma, se va
forma un hematom dureros.
243
se va verifica seringa san nu aiba bule de aer ( daca are, se vor scoate cu
grija)
se va atasa la proba de sange cererea de analize completata corect si va fi

trimisa la laborator intr-un recipient cu gheata
se va atasa un bandaj adeziv dupa oprirea sangerarii
se vor monitoriza semnele vitale ale pacientului pentru a depista

eventualele tulburari de circulatie ca: paloare, durere, toropeala,
furnicaturi, hematom, sangerare la locul punctionarii.
daca pacientul primeste oxigen se va astepta cel putin 15 minute de cand

incepe sa-l primeasca pana la recoltare
nu se va intrerupe administrarea de oxigen in timpul recoltarii decat daca

se indica acest lucru in mod special. Daca nu se opreste administrarea de
oxigen, se va specifica pe formularul de analize cantitatea si tipul de
oxigenoterapie pe care il primeste pacientul
daca pacientul nu este sub oxigenoterapie se va specifica si acest lucru pe

formularul de cerere analize
daca pacientul tocmai a fost pus pe ventilator se va astepta 20 min pana la

recoltare
pe formularul de cerere analize pentru laborator se vor mai specifica:

temperatura pacientului, cel mai recent nivel al Hb, rata respiratorie, iar
daca pacientul este ventilat se vor specifica in plus: fractiunea de oxigen
inspirat , frecventa ventilatorie
nu se vor face mai mult de 2 incercari de punctionare in acelasi loc,

deoarece se pot produce lezari ale arterei si ale nervului radial
Complicatii:
atingerea periostului ce poate provoca o durere considerabila pacientului
perforarea arterei traversand cu acul si celalalt perete ( se va retrage putin

acul pana cand sangele apare in seringa)
aparitia spasmului arterial (se va schimba acul cu unul mai mic si se va

incerca din nou)
RECOLTAREA PROBELOR DE URINA
RECOLTAREA URINII:
Recoltarea probelor de urina se poate face in mai multe feluri in functie de
scopul urmarit
Se poate recolta proba de urina ca parte a unui examen clinic complet,
proba de urina sterila printr-o tehnica neinvaziva, sau prin sondaj urinar.
Recoltarea probelor prin sondaj vezical este contraindicate pacientilor imediat
dupa interventii chirurgicale genitourinare.
Materiale necesare:
244
Pentru proba de urina nesterila :
urinar sau plosca daca este necesar

manusi
recipient gradat
etichete
formular cerere analiza laborator
recipient pentru transportarea analizelor la laborator
Pentru proba sterila prin metoda neinvaziva:
lighean
apa si sapun
prosop
manusi
recipient gradat
3 comprese sterile
solutie antiseptica
recipient steril cu capac
etichete
plosca sau urinar daca este necesar
formular cerere analiza pentru laborator
recipient pentru transportul analizelor la laborator
Pentru proba sterila prin sondaj vezical:
manusi
paduri antiseptice
seringa de 10 ml
ac 21G ori 22G
clema pentru pensarea tubului
recipient steril cu capac
etichete
formular cerere analiza pentru laborator
recipient pentru transportul analizei la laborator
Recoltarea: se va explica pacientului faptul ca trebuie sa-i recoltam o

proba de urina pentru laborator si in ce consta tehnica de recoltare.
Colectarea probei de urina nesterile:
245
asigurarea intimitatii
i se va explica pacientului imobilizat la pat ca va trebui sa urineze intr-o
plosca/urinar;celui care nu este imobilizat i se va explica faptul ca va
trebui sa mearga la toaleta pentru a urina
se pun manusile
din plosca sau urinar se pun cel putin 120 ml urina in recipientul pentru
recoltat si se insurubeaza capacul; daca diureza pacientului trebuie
monitorizata, restul de urina se va masura cu ajutorul recipientului gradat
daca accidental se pierde urina pe peretii exteriori ai recipientului se va
spala si usca
se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, data si ora recoltarii si se
va trimite imediat la laborator insotit de formularul de cerere a analizei
intarzierea trimiterii probei la laborator poate altera rezultatele finale ale
probei
se vor spala plosca/urinarul si recipientul gradat fiind inlaturate de la patul
pacientului
pacientii care nu sunt imobilizati vor merge la toaleta si vor urina in
plosca sau urinar dupa care se va proceda la fel ca mai sus
Colectarea probei de urina prin metoda sterila neinvaziva:
deoarece scopul este recoltarea unei probe necontaminate, se va explica

cu multa atentie pacientului tehnica de recoltare
se va spune pacientului sa merga la toaleta si sa-si dezbrace complet
partea inferioara a corpului apoi sa se spele pe maini
daca este barbat va sta in picioare in fata scaunului de toaleta ca pentru
urinat, iar daca este femeie se va aseza cat mai in spate pe vasul de
toaleta si cu picioarele cat mai desfacute
pacientul/pacienta isi va spala cu apa si sapun zona genitala si meatul
urinar apoi se va sterge de 3 ori cu comprese imbibate in solutie
antiseptica
se indica femeilor sa-si separe labile cu o mana iar cu cealalta sa se
stearga cu compresa sterile imbibata in solutia antiseptica din fata spre
spate,repetand de trei ori gestul,de fiecare data cu compresa diferita; cu
cea de-a treia compresa se va sterge in jurul meatului urinar
se indica barbatilor sa retracteze bine glandul pentru a dezinfecta bine
meatul urinar si sa mentina glandul retractat pe parcursul urinarii si
recoltarii probei
se indica femeilor adoptarea pozitiei cu picioarele cat mai departate si
mentinerea labiilor desfacute pe parcursul urinarii si recoltarii probei
dupa spalare si dezinfectare pacientul/pacienta
poate incepe sa
urineze;apoi,fara a se opri mictionarea, se ia recipientul pentru proba, se
246
pune in dreptul jetului urinar si se recolteaza circa 30-50 ml,indepartanduse apoi din calea jetului urinar
se pun manusile
se ia recipientul de la pacient si se insemneaza capacul; se va evita sa se
atinga marginile interioare ale recipientului sau capacul pe interior
daca accidental urina s-a prelins pe peretii exteriori ai recipientului se va
spala si usca
pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe maini
se va eticheta recipientul cu numele pacientului, testul efectuat, tipul de
proba
daca se va cere urocultura, trebuie mentionat daca pacientul este sub
antibioterapie si ce antibiotic i se administreaza
se ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient si proba se va
trimite la laborator imediat
pentru pacientii imobilizati la pat tehnica recoltarii este aceeasi, dar se va
folosi plosca/urinarul pentru a putea urina la pat
Recoltarea probelor de urina la pacientii cu sonda vezicala:
se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 30 min inainte de recoltarea

probei
se pun manusile;
daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un orificiu
perpendicular, acesta se va dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va
aspira urina cu o seringa de 20 ml care se va goli in recipientul steril
daca nu exista acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va
recolta proba din cateter; se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zona
mica deasupra locului de insertie cu tubul de drenaj; apoi se va intepa cu o
seringa cu ac si se va aspira; a se evita inteparea cateterului exact la
capatul de insertie a tubului de drenaj deoarece poate perfora balonasul de
fixare a cateterului;seringa se goleste in recipientul steril
daca cateterul vezical nu este din caucic si tubul de drenaj nu are are un
orificiu aspecific pentru recoltat, se va dezinfecta cateterul la capatul unde
se insereaza tubul de drenaj; se va deconecta apoi si se va lasa sa curga
urina in recipientul steril; se va evita sa se atinga recipientul cu cateterul
in interior sau marginile acestuia pentru a evita contaminarea
dupa recoltare se sterg din nou cu paduri antiseptice capetele de
conexiune ale sondei vezicale si ale tubului de drenaj si se ataseaza la loc
recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator imediat specificandu-se,
daca este cazul, tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientul
Recoltarea urinei prin punctie vezicala
247
se face numai in caz de vezic plina, cind nu se poate recolta urina la

jumatatea mictiunii sau prin sondaj vezical
se executa punctia urinara
se repartizeaza urina recoltata in recipiente in functie de scop
TOTALUL DE URINA :
Deoarece hormonii, proteinele si electrolitii sunt excretati in cantitati mici
si variabile in urina , probele trebuie recoltate pe o perioada extinsa de timp
pentru a avea o valoare diagnostica .
Probele cerute din urina stransa pe 24 de ore sunt cele mai uzuale,
deoarece sunt semnificative pentru toate substantele eliminate in aceasta
perioada.
Se pot cere probe si din urina colectata timp de 2 pana la 12 ore , in
functie de informatiile pe care dorim sa le aflam.
De asemenea , probele din urina stransa o perioada de timp pot fi colectate
dupa administrarea unei cantitati de medicamente, de exemplu insulina, pentru a
detecta diverse boli renale .
recipient de colectare a urinii cu capacitate de minim 2 litri

manusi
plosca sau urinar daca este nevoie
recipient gradat daca trebuie monitorizata cantitativ diureza
recipient cu gheata daca nu se poate tine la frigider
etichete
formular de cerere analize pentru laborator
Recoltarea :
confirmarea si verificarea identitatii pacientului

se explica procedura pacientului si familiei pentru a ne asigura de
cooperarea acestuia si pentru a preveni pierderile accidentale de urina in
timpul recoltarii
se pot monta etichete la baie prin care pacientul sa-si reaminteasca ca nu
trebuie sa arunce urina, sau pe punga urinara daca pacientul este sondat
pacientul trebuie invatat sa ne anunte dupa fiecare mictionare , sa se
fereasca sa contamineze proba
se vor explica pacientului restrictiile alimentare si medicamentoase acolo
unde este necesar
Colectarea probelor din urina stransa timp de 2 ore :

248
daca este posibil, pacientul va trebui sa bea 2 4 pahare de apa inainte cu

30 de min de inceperea recoltarii
dupa 30 min se cere pacientului sa mictioneze; aceasta proba se arunca si
se incepe recoltarea propriu-zisa, pacientul avand astfel vezica goala; se
noteaza ora inceperii recoltarii
daca medical prescrie, se va administra o doza din medicamentul indicat
si se va scrie ora
se va oferi pacientului cel putin un pahar de apa pe ora pentru a stimula
productia de urina
dupa fiecare mictionare ( in plosca / urinar sau un recipient obisnuit de
300 400 ml ) se va adauga proba in recipientul mare de colectare;
se va masura dupa fiecare eliminare, daca trebuie monitorizata cantitativ
diureza
daca este posibil, cu 15 min inainte de terminarea timpului indicat pentru
colectarea urinii, se va cere pacientului sa mictioneze; aceasta va fi ultima
proba adaugata in recipientul de colectare
la sfarsitul perioadei de colectare, in functie de regulile interioare ale
spitalului, se va acoperi recipientul si se va trimite etichetat la laborator
imediat impreuna cu formularul de cerere sau se va turna intr-un recipient
nesteril 100 - 200 ml din cantitatea totala de urina , va fi etichetat si trimis
la laborator specificanduse pe cerere cantitatea totala de urina stransa si
perioada de timp.
Colectarea probelor din urina stransa timp de 12 24 ore :
se cere pacientului sa urineze; se va arunca aceasta proba, pornindu-se

astfel recoltarea din momentul in care pacientul are vezica urinara goala
se noteaza ora inceperii recoltarii
probele se vor aduna intr-un recipient de cel putin 2 l; pe timpul dintre
mictionari, recipientul cu probele de urina trebuie pastrat la rece sau la
frigider ( niciodata impreuna cu mancarea sau cu medicamente )
se va recolta urina pe toata perioada de timp indicata; inainte de
terminarea timpului se cere pacientului sa urineze inca o data , daca este
posibil; se adauga si ultima proba in recipientul de colectare
se va eticheta recipientul si se va trimite la laborator insotit de formularul
de cerere sau se va turna din cantitarea totala de urina , intr-un recipient
de aprox 100-200 ml, care va fi etichetat si trimis la laborator
specificandu-se pe formular care a fost cantitatea totala si perioada de
timp cat a fost colectata urina.
pacientul va trebui sa fie bine hidratat pe tot parcursul recoltarii probelor
de urina
249
pacientul va fi invatat sa evite cafeaua , ceaiul sau alte substante pe

parcursul recoltarii, cu exceptia recomandarilor medicului, pentru a nu fi
alterate rezultatele
daca pacientul are sonda urinara, se va mentine punga urinara pe toata
peroada recoltarii intr-un recipient cu gheta pus sub patul bolnavului
daca accidental se pierde una din probe, recoltarea trebuie sa fie reluata
integral.
MASURAREA GLICOZURIEI SI CETONURIEI
Glucoza si corpii cetonici nu trebuie sa fie prezenti in urina in mod

normal. Totusi glucoza incepe sa apara in urina ( glicozurie ) atunci cand
glicemia ( glucoza din sange ) depaseste valoarea de 180 mg/dl. Corpii cetonici,
care sunt produsi in organism in absenta insulinei, apar la valori ale glicemiei
mai mari de 240 mg/dl. Prezenta lor in urina ( cetonuria ) este un semnal de
alarma, fara tratament putandu-se intra in cetocidoza diabetica. Cand corpii
cetonici cresc in sange, pacientul capata o respiratie cu halena specifica.
Metoda de masurare a glicozuriei si a cetonuriei este similara, cu benzi.
Rezultatele se compara cu o cartela standard a culorilor de referinta. In
echilibrarea metabolica a diabetului zaharat si urmarirea acestuia se impune si
dozarea corpilor cetonici si a glicozuriei.
recipient de colectare
manusi
benzi pentru masurarea glicozuriei sau a cetonuriei specifice
cartela de referinta cu toate culorile standard
Recoltare :

se explica procedura pacientului, cu atat mai mult cu cat este un pacient
recent diagnosticat ca fiind diabetic. Pacientii care se stiu cu diabet de
mult timp pot fi invatati sa-si recolteze singuri acasa.
se verifica medicatia pe care o ia pacientul si care ar putea modifica
rezultatul testului.
inaintea fiecarui test pacientul este invatat sa nu contamineze proba de
urina
se cere pacientului sa mictioneze; apoi se ofera un pahar cu apa si, dupa
30 40 min se cere sa mictioneze din nou; din cea de-a doua proba se va
efectua testul prin scufundarea benzilor respective
250
in functie de testul cerut benzile vor fi tinute in proba de urina conform

prospectului de utilizare, apoi vor fi citite si interpretate in raport cu
cartela de referinta.
dozarea corpilor cetonici in urina ajuta la diagnosticul diferential intre

coma diabetica si cea nondiabetica si la monitorizarea metabolismului
lipidic
MASURAREA PH-ULUI URINAR:

Ph-ul urinar ( acid sau alcalin ) reflecta abilitatea rinichilor de a mentine o
concentratie normala de ioni de hihrogen ( H+ ) in plasma si lichidele
extracelulare . Concentratia normala de ioni de H variaza de la ph=4,6 la 8,0 ,
dar in cele mai multe cazuri ph-ul se situeaza in jurul valorii de 6,0 .
Cea mai simpla procedura de a determina ph-ul urinar este tot cu ajutorul
benzilor specifice care in contact cu proba de urina a pacientului isi schimba
culoarea .
Un ph urinar alcalin ( > de 7 ) este rezultatul unei diete sarace in proteine
si bogata in vegetale , lactate si citrice , putand determina formarea de cristale de
fosfat, carbon. Deasemenea, urina alcalina poate avea drept cauza o infectie a
tractului urinar sau alcaloza metabolica sau respiratorie .
Un ph urinar acid ( < de 7 ) poate avea drept cauza o dieta bogata in
proteine care poate determina formarea de oxalati, urati. Deasemenea, urina
acida poate avea drept cauze tuberculoza renala, diareea si alte alte forme de
acidoza.
manusi
recipient de recoltare
benzi specifice pentru masurare ph-ului urinar
cartela standard de citire
Masurare :

i se explica pacientului procedura
i se da pacientului recipient si i se explica cum sa colecteze proba de urina
(vezi capitolul Recoltarea probelor de urina )
se scufunda banda conform prospectului de utilizare si apoi se citeste .
251
se va utiliza o proba de urina recoltata in momentul efectuarii testului, nu

cu mult inainte, deoarece o proba stand la temperatura camerei isi
modifica ph-ul .
se va lua in considerare faptul ca de obicei noaptea ph-ul urinii este mai
acid decat ph-ul urinar diurn .
FILTRAREA URINII PENTRU DEPISTAREA CALCULILOR RENALI:

Calculii renali sau pietrele la rinichi se pot dezvolta oriunde in tractul
urinar. Pot fi eliminati odata cu urina sau se pot bloca in tractul urinar
provocand hematurie, colica renala, hidronefroza.
Cu marimi de la cativa cenimetrii pana la dimensiuni microscopice,
caculii se formeaza in rinichi cand sarurile minerale-in principal oxalatul de
calciu sau fosfatul de calciu-se aduna in jurul nucleului unei bacterii, tromb sau
alta particula. O alta substanta care poate determina formarea de calculi este
acidul uric.
Calculii renali apar datorita a numeroase cauze incluzand
hipercalcemia(care poate aparea datorita hiperparatiroidismului), dieta excesiv
bogata in calciu, imobilizare prelungita nivel anormal al pH-ului urinar,
deshidratare, hiperuricemia asociata cu guta, anumite boli ereditare.
Cele mai intalnite cauze de formare a calculilor renali sunt staza urinara
prin concentrare urinara datorita deshidratarii, adenoame benigne de prostata,
boli neurologice, stricturi uretrale.
Depistarea calculilor in urina necesita o atenta monitorizare a pacientului
care va urina intr-un recipient acoperit de tifon pentru ca eventualii calculi sa
ramana pe acesta. Acest test se va continua pana cand pacientul elimina calculi
sau pana la interventia chirurgicala,dupa cum este cazul.
Materiale necesare:
tifon
recipient gradat
urinar sau plosca
formular cerere analize laborator
recipient pentru colectarea calculilor daca sunt eliminati
etichete scrise prin care se reaminteste pacientului ce are de facut
Recoltarea:
se explica pacientului exact procedura pentru a ne asigura de cooperarea

sa.
se posteaza etichetele prin care reamintim pacientului sa stranga urina si
sa o filtreze.
252
se cere pacientului sa ne anunte la fiecare mictionare

se pune tifonul peste gura recipientului si se poate fixa de jur inmprejur
pentru mai multa siguranta.
se pun manusi. Daca pacientul este imobolizat la pat si urineaza in urinar
sau plosca, se va filtra toata urina prin tifonul atasat recipientului gradat
de colectare. Daca are sonda urinara, se va filtra continutul pungii
colectoare prin tifon.
se va examina tifonul dupa filtrarea urinii. Daca se vor depista calculi, vor
fi trimisi intr-un recipient la laborator impreuna cu formularul de cerere
analize, dupa ce a fost anuntat si medicul curant.
daca pe tifon nu vor ramane calculi ci niste reziduri, vor fi si aceste
trimise la laborator pentru analiza.
daca tifonul va ramane intact, fara reziduri sau calculi, va fi indepartat si
pus altul nou pentru urmatoarea mictionare
daca pacientul este acasa trebuie invatat cum sa-si filtreze si monitorizeze
urina si sa inteleaga importanta efectuarii acestor manevre corect.
calculii pot aparea in diferite culori. Daca se intampla asa, fiecare dintre
ei are impoartanta diagnostica in functie de marime, culoare etc.
se vor retine si trimite la laborator orice reziduuri suspecte care vor
ramane pe tifon, deoarece chiar si cei mai mici calculi pot determina
hematurie si durere.
RECOLTAREA VRSTURILOR
Definiie: Vrstura coninut gastric care se elimin spontan, de obicei n

afeciuni digestive, dar ntlnit i ca un simptom n alte afeciuni (alcoolism,
tensiune intra-cranian ) sau n sarcin.
Scop: explorator, se fac examinri macroscopice, bacteriologice, chimice pentru
stabilirea diagnosticului
Pregtire:
- materiale
- 2 tvie renale curate i uscate
- pahar cu soluie aromat
- muama, travers, prosop
- pacient - psihic: va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii
- fizic: - se aeaz n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors lateral
- se aeaz sub cap un prosop sau n jurul gtului
- se protejeaz lenjeria de pat i de corp cu muama sau travers
Execuie:
- se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul)
- i se ofer tvia renal sau o susine asistenta
- sprijin fruntea bolnavului
253
- dac vars dup intervenii chirurgicale intraabdominale va fi sftuit s-i

comprime uor cu palma plaga operatorie
- dup vrstur se ndeprteaz tvia
- i se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (arunc n alt tvi).
ngrijirea ulterioar a pacientului
- se terge gura pacientului
- se ndeprteaz materialele folosite
- se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper
- se aerisete salonul
- se supravegheaz pacientul n continuare
Pregtirea produsului pentru examen de laborator
- se completeaz buletinul de recoltare
- se trimite produsul la laborator
Reorganizare
- se noteaz aspectul macroscopic, cantitatea
- unele semne nsoitoare sau premergtoare (cefalee, vertij, transpiraii, emise
fr efort, n jet etc.
RECOLTAREA MATERIILOR FECALE
Scaun: resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism
prin actul defecaiei.
Scopul: explorator - depistarea unor germeni patogeni responsabili de
mbolnvirea tubului digestiv
- depistarea unor purttori sntoi de germeni
- depistarea unor tulburri n digestia alimentelor
Generaliti:
- recoltarea materiilor fecale se realizeaz n vederea examinrii lor
macroscopice, biochimice, bacteriologice i parazitologice
- examenul bacteriologic permite diagnosticarea bolilor infecioase,
gastointestinale, prin diagnosticarea bolilor infecioase, gastrointestinale,
prin depistarea bacilului tific, dizenteric, tuberculos, vibrioni holerici i
enterobacteriile toxiinfeciilor alimentare; dup stabilirea diagnosticului,
recoltarea se efectueaz pentru supravegherea evoluiei bolilor
- examenele biochimice i de digestie permit descoperirea unor tulburri n
secreia fermenilor digestivi, prezena microscopic a sngelui etc.
- examenele parazitologice descoper parazitozele intestinale prin evidenierea
oulor de parazii
Pregtire:
- materiale - tav medical, plosc steril, tub recoltator
- tampoane sterilizate, montate pe porttampon prevzute cu dopuri de cauciuc i
introduse n eprubete sterile
254
- sond Nelaton nr. 16-18, purgativ salin

- eprubete cu medii de cultur
- materiale pentru toalet perineal
- muama, alez, lamp de spirt, chibrituri
- pacient : - psihic: se anun i i se explic necesitatea efecturii examinrii
- fizic:
o n preziua examenului, seara, se administreaz un purgativ salin (sulfat de
magneziu 20-30g)
o i golete vezica urinar
o se efectueaz toaleta regiunii perineale
o se instruiete pacientul s foloseasc recipientul steril pentru defecare
Execuie:
- recoltare din scaun spontan sau provocat
- splarea minilor
- se protejeaz patul cu muamaua i aleza
- se aeaz bazinetul sub pacient
- se recolteaz cu lingura recipientului cteva fragmente din diferite pri ale
scaunului (mucus, puroi).
- se introduce lingura n recipient
recoltarea direct din rect
- se aeaz pacientul n decubit lateral stng cu membrul inferior drept ntins, iar
cel stng n flexie;
- se ndeprteaz fesele i se introduce tamponul steril, prin micri de rotaie
prin anus n rect;
- se terge mucoasa rectal
- se ndeprteaz tamponul i se introduce n eprubeta steril dup flambarea
gtului ei
recoltarea la copil
- se face cu sonda Nelaton
- se ataeaz la captul liber al sondei o sering
- se introduce sonda prin anus pe o distan de 10-15 cm
- se aspir cu seringa
- se ndeprteaz sonda i se golete coninutul prin insuflare ntr-o eprubet
steril
recoltarea pentru ou de parazii
- se poate face i prin raclare cu o spatul de os sau cu o baghet de lemn plat i
bine lustruit, nmuiat n glicerin cu ap n pri egale
- metoda const n raclarea pielii din vecintatea orificiului anal n special pentru
oxiuri, care se depun n aceast regiune
- raclarea se face le 2-3 ore dup culcare sau dimineaa devreme
- dup raclare bagheta va fi introdus ntr-o eprubet curat i se trimite imediat
la laborator
255
- se efectueaz toaleta n regiunea anal

- se mbrac pacientul i se aeaz comod
- se aerisete camera
Reorganizare:
- se ndeprteaz materialele folosite
- se cur riguros i se pregtesc pentru sterilizare
DE TIUT:
- la copii, n afar de raclarea pielii din regiunea anal, se recomand i
recoltarea mucosului nazal i a depozitului de sub unghii;
- depozitul de sub unghii se recolteaz nmuind toat marginea unghiei cu o
soluie de hidrat de Na sau K, 0,5 1%, dup care se cur captul proximal al
unghiei, marginile i spaiul de sub unghie cu un tampon de vat i o pens;
- materialul recoltat se introduce ntr-un flacon cu soluie de hidrat de Na 1%, se
astup, se agit bine i se trimite la laborator
- pentru punerea n eviden a virusurilor se adaug peste materiile fecale cteva
picturi dintr-o soluie de penicilin 200 000 ui/10 ml ap distilat i aceeai
cantitate dintr-o soluie streptomicin 1 g/10 ml distilat (previne distrugerea
virusului de ctre flora microbian)
- n acelai scop, n cazul recoltrii cu tampon, n soluia nutritiv (Hanks) se
adaug 100 ui penicilin i 25 mg streptomicin nainte de efectuarea recoltrii
- pentru punerea n eviden a agenilor patogeni intestinali se fac coproculturi
timp de 3 zile consecutiv; dac scaunul este lichid se recolteaz 0,5 1 ml;
- probele se trimit fr ntrziere la laborator (germenii sensibili mor repede).
PROBE DIN SCAUN:
A) Recoltarea unei singure probe, fara specificatii de timp
pacientul (daca este internat) este rugat sa anunte aparitia senzatiei de

defecatie iminenta
pacientul este indrumat sa aiba scaun intr-o plosca. La fel si pacientul care
isi recolteaza singur acasa. Daca pacientii vor folosi toaleta si nu plosca,
scaunul se va amesteca cu apa de toaleta interferand cu rezultatul testului.
De asemena, scaunul nu trebuie amestecat cu urina deoarece pH-ul
acesteia poate inhiba cresterea bacteriilor din scaun.
se pun manusi, si cu ajutorul unui apasator de limba se va recolta din
scaun cea mai reprezentativa mostra.
se va pune in recipient si se va inchide capacul.
daca pacientul elimina impreuna cu scaunul sange, mucus, puroi, acestea
trebuie incluse in mostra recoltata.
se infasoara apasatorul de limba folosit in hartie si se arunca la deseurile
contaminate impreuna cu manusile
256
se spala mainile bine
B) Recoltarea probelor din scaun pe o anumita o perioada de timp
se plaseaza etichete la toaleta sau patul pacientului prin care sa i

se reaminteasca de test
se va proceda la fel ca mai sus, cu specificatia ca dupa recoltarea fiecarei
probe cel mai bine este ca acestea sa fie trimise imediat la laborator
daca scaunul trebuie obtinut prin clisma se va folosi pentru aceasta doar
apa obisnuita sau solutie normal salina
ne asiguram ca pacientul se poate toaleta bine dupa efectuarea procedurii,
in caz contrar acesta trebuie ajutat sa se toaleteze corespunzator
nu se vor plasa niciodata probele de scaun intr-un frigider care contine
alte medicamente sau mancare
se anunta medicul ori de cate ori aspectul scaunului este neobisnuit
daca pacientul isi recolteaza singur acasa, va fi instruit cu privire la
efectuarea procedurii de recoltare si depozitare a probei
DEPISTAREA HEMORAGIILOR OCULTE :
Testele de depistare a sangerarilor oculte sunt folosite pentru descoperirea

sangerarilor ascunse (gastrointestinale), pentru diferentierea intre melena si
scaunul cu aspect de melena. Anumite medicamente cum ar fi fierul, bismutul,
pot innegri scaunul putandu-se pune diagnosticul gresit de melena.
De asemenea, aceste teste sunt foarte importante pentru depistarea
precoce a cancerelor colorectale, deoarece 80% din pacientii cu aceste boli
prezinta sangerari oculte. Pe de alta parte, un singur test pozitiv nu indica
neaparat sangerare gastrointestinala sau cancer colorectal. Pentru a putea fii
considerat pozitiv, testul trebuie repetat de cel putin 3 ori intr-o perioada anume,
timp in care pacientul va respecta o dieta specifica recomandata in depistarea
sangerarilor oculte.Cu toate acestea, un test pozitiv si in aceste conditii, nu
indica neaparat un cancer de colon ci poate fii sangerare gastrointestinala
provocata de ulcer gastric, diverticuloze etc.
Testele sunt folosite si ca screening (de exemplu, in Marea Britanie, dupa
o anumita varsta, se repeta la 2 ani, pentru depistarea precoce a cancerelor
colorectale).
Testele sunt usor de efctuat constand in adaugarea de anumite substante
(sau a unei hartii impregnate cu substanta respective) peste proba de scaun ,
aparand aproape imediat o coloratie specifica in cazurile in care sangele pierdut
prin scaun este mai mult de 5 ml pe zi.
257
Aceste analize sunt foarte importante deoarece sangerarile oculte sunt in

cantitati foarte mici, indepistabile ochiului uman, dar repetandu-se, pot duce la
anemii severe.
Materiale necesare:
manusi
recipient colector de sticla
apasator de limba sau orice alt instrument specific de recoltare pe care il
are laboratorul
substanta specifica sau hartie imbibata cu substanta ( din kitul de testare)
Recoltare:
se confirma identitatea pacientului

se pun manusile si se recolteaza conform procedurii de recoltare a
probelor din scaun
se va duce proba imediat la laborator sau, daca avem kitul de recoltare, se
va respecta intocmai prospectul de utilizare
se spala mainile bine si se toaleteaza pacientul daca este imobilizat
se anunta medicul pentru orice aparitie a coloratiei albastre sau verzi pe
hartia testului
ne asiguram ca proba recoltata nu este contaminate cu urina, solutie
sapun, hartie igienica (aceasta contine bismut si afecteaza reultatul) apoi o
testam conform indicatiilor de utilizare a kitului
testul se face din portiuni diferite ale scaunului deoarece sangerarea oculta
din tractul gastrointestinal superior nu este prezenta in tot scaunul format,
iar cea din cancerul colorectal poate aparea de obicei doar in prima
portiune a scaunului
se va verifica data expirarii kitului de testare
pacientul va fii instruit sa respecte o dieta bogata in fibre, fara carne, fara
peste, fara napi, gulii etc pt ca toate acestea pot da reactii fals positive.
Dieta trebuie tinuta intre 48-72 ore inaintea testului
de asemenea, tot cu 48-72 ore inainte de testare, se va intrerupe medicatia
care poate afecta rezultatul (fier, potasiu indometacin, steroizi)
daca pacientul isi face singur acasa testarea, va trebui instruit cu atentie in
ceea ce priveste procedura
unul dintre cele mai noi si usoare teste pentru depistarea sangerarii oculte
este testul intitulate colorcare. Este indicat pentru pacientii care isi fac
singuri testarile, nu necesita recoltarea probei de scaun si este foarte usor
de testat si interpretat. Astfel, pacientul va respecta dieta specifica cu 4872 ore inainte de testare. Pacientul este invatat sa indeparteze orice
258
dezinfectant de toaleta si sa traga apa de 2 ori dupa indepartaea

dezinfectantului de toaleta. Dupa defecare, este instruit sa nu arunce hartie
igienica in vasul de toaleta pana la citirea testului deoarece continutul in
bismut al acesteia poate afecta rezultatul. In cele 5 minute imediat dupa
defecare, va desface kitul de testare si va arunca testerul in toaleta, care va
pluti pe suprafata apei din toaleta. Pacientul va citi rezultatul dupa 15-30
de secunde. Daca scaunul are sangerari oculte, testerul se va colora in
albastru sau verde. Pacientul va trebui sa repete testarea la trei scaune
diferite, sa-si noteze rezultatele si sa le prezinte medicului.
RECOLTAREA DE PROBE PRIN PUNCTIE LOMBARA :
Punctia lombara consta in introducerea unui ac steril in spatiul
subarahnoidal, de obicei intre a 3-a si a 4-a vertebra lombara.Aceasta procedura
se efectueaza pentru a depista prezenta sangelui in lichidul cerebrorahidian,
pentru a obtine probe din acesta in vederea analizarii, pentru a injecta substanta
de contrast, pentru efctuarea diverselor anestezii, pentru intrducerea diverselor
medicamente sau pentru scaderea presiunii intracraniene.
Procedura necesita tehnica sterila si o pozitionare corecta a pacientului.
Punctia lombara este efectuata de catre medic ajutat de asistenta.
masuta de lucru/ carucior

manusi sterile ( pentru medic si asistenta)
solutie dezinfectanta
comprese sterile
paduri cu alcool
camp steril cu deschidere pe mijloc
seringi
ac sterl
anestezic local ( de obicei xilina 1%)
ace spinale
manometru
bandaj adeziv
eprubete sterile pentru recoltare LCR (lichid cerebrorahidian)
formulare cerere analize laborator
etichete
Recoltare:
se confirma identitatea pacientului

259
se explica pacientului procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne

asigura de cooperarea sa
se obtine consimtamantul scris al pacientului
se informeaza pacientul ca poate avea dureri de cap dupa punctie, dar
daca va coopera si urma indicatiile intocmai, efectele vor mult diminuate
se vor evita sedativele si analgezicele inaintea punctiei lombare, in special
la pacientii diagnosticati cu tulburari de sistem nervos central, deoarece
pot masca simpome importante
se asigura intimitatea pacientului in timpul interventiei
se spala mainile bine
se aseaza materialele pe masuta de lucru avand grija sa nu se contamineze
materialele sterile cand se desfac
se asigura luminozitate si se ajusteaza inaltimea patului pacientului pentru
a fii la indemana medicului
se pozitioneaza pacientul adecvat si i se reaminteste sa ramana cat mai
nemiscat pentru a minimaliza disconfortul si eventualele traume (
pacientul este culcat pe pat , in decubit lateral , cat mai aproape de
marginea patului. Barbia trebuie sa fie in piept si genunchii stransi si
pozitionati pe abdomen. Astfel spatele pacientului va fi curbat, la
marginea patului. Aceasta poztie este cea mai indicate pentru punctia
lombara)
pentru a ajuta pacientul sa-si mentina pozitia adecvata ne plasam o mana
la ceafa si una in spatele genunchilor pacientului si tragem cu balndete
inspre interior. In timpul introducerii acului pacientul trebuie tinut cu
fermitate in aceasta pozitie pentru a evita accidente nedorite
medicul va dezinfecta locul punctiei cu comprese sterile, de 3 ori cu 3
comprese diferite.Apoi va aseza campul steril cu deschizatura pe locul
punctionarii
pacientul este atentionat ca va simti o senzatie de arsura si durere locala. I
se va cere sa anunte orice durere persistenta deoarece aceasta poate fi
datorata iritatiei unei radacini nervoase necesitand repozitionarea acului
dupa ce medicul introduce acul, se vor face procedurile indicate (injectare
de substanta de contrast, anestezice, citirea presiunii intracraniene prin
atasarea manometrului, recoltare de LCR in eprubetele sterile)
dupa recoltarea probelor si scoaterea acului se sterge locul punctionarii cu
un dezinfectant si se aplica un pansament
se completeaza formularele de laborator, se eticheteaza corect erubetele si
se trimit imediat la laborator.
se va monitoriza cu atentie bolnavul pe tot parcursul interventiei si se va
anunta imediat o eventuala schimbare a valorilor semnelor vitale sau a
starii generale a pacientului
260
pacientul va trebui sa stea culcat in pat intre 8-12 ore dupa efectuarea
punctiei
probele de LCR recoltate trebuie trimise imediat la laborator deoarece nu
pot fi refrigerate si trimise mai tarziu
complicatiile pot fi diverse pornind de la durerea de cap, care este cea mai
comuna, pana la hernierea de amigdale cerebeloase sau compresie
medulara
alte reactii adverse pot fi la anestezic, abcese epidurale sau subdurale,
sangerare in canalul spinal
durere locala, edem sau hematom la locul punctionarii, dificultate
tranzitorie de mictionare, febra
desi hernierea amigdalelor cerebeloase se intampla foarte rar, se practica
ca preventie CT-ul cerebral inainte de punctia lombara. Astfel, daca
tomografia craniana va evidential un process expansiv intracranian, se
indica temporizarea punctiei lombare
punctia lombara este, de asemenea, este foarta utila in diagnosticarea
meningitei
se fac examinari
o citologice masurarea elementelor celulare
o bacteriologice BK, alti germeni
o serologice sifilisul SNC
o biochimice
RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE

- secretia vaginala
reprezinta un transudata al mucoasei vaginale
o contine celule epiteliale de descuamatie si germeni a caror varietate
este in functie de diferiti factori si de continutul de glicogen
o glicogenul favorizeaza ca flora microbiana sa fie reprezentata de
germeni din grupul Lactobacillus
o prezenta glicogenului , a acidului lactic si lactobacilusul dau
secretiei vaginale un pH acid cu rol de aparare impotriva infectiilor
o perturbarea acestei prezente determina aparitia inflamatiilor
o examenul bacteriologic al secretiei este dificil si fidelitatea
rezultatelor este conditionata de prelevare, transport, examinare,
interpretare
o prelevarea se face in primele zile dupa ciclul menstrual
- pregatire
- materiale
de protectie
o manusi sterile de cauciuc
sterile
261
o specule vaginale
Specul vaginal
o ansa de platina
o pipete Pasteur
o eprubete
o lama de sticla
nesterile
o lampa de spirt
o creion dermatograf
- pacient
psihic
o se anunta si i se explica necesitatea efectuarii examinarii
fizic
o cu 2 zile inainte de recoltare se recomanda repaus terapeutic si
sexual
o se aseaza pacienta in pozitie ginecologica pe masa ginecologica
o se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa sterila
calduta fara solutii dezinfectante sau sapun
- executie
- asistenta se spala pe miini
- imbraca manusile sterile
- indeparteaza labile mari si mici
- recolteaza cu ansa sau cu tamponul fixat in porttampon din urmatoarele
locuri de electie
orificiul glandelor Bartolin
orificiul colului uterin
meatul urinar
- recoltarea se face cu valve si specule sterile evitind atingerea vulvei sau
a peretilor vaginului
- se efectueaza cite 2 frotiuri pentru fiecare produs recoltat pentru examen
citologic iar pentru examenul bacteriologic se recolteaza cu ansa din eprubeta
sterila
262
- la fetite se recolteaza cu ansa iar in caz de suspiciune de difterie vulvara

se preleveaza 3 tampoane - vaginal, nazal, faringian
- interpretarea examenului
la examenul microscopic apar 4 imagini
o tipul I epitelii si lactobacili secretie normala
o tipul II epitelii, lactobacili, rari bacili gram negativi sau leucocite
o tipul III epitelii, foarte rari lactobacili, foarte frecventi bacili gram
negativi, coci gram pozitivi si negativi, frecvente leucocite
o tipul IV rare epitelii, lactobacili absenti, foarte frecvente
leucocite, foarte abundenta flora mixta, trichomonas prezent
- timpul admis de la recoltare pina la examinare este de 1-2 ore
- pentru gonococ insamintarea se face imediat lamele se fixeaza la cald sau cu
alcool 90 grade
- examenul bacteriologic al secretiei vaginale se face intre lamasi lamela,
colorate gram negativ si albastru de metilen
- prezenta leucocitelor este certitudinea unui proces infectios, in timp ce o flora
bogata dar fara leucocite poate coexista cu o mucoasa vaginala normala
- intre cele patru tiluri mai pot fi si situatii intermediare
TESTUL PAPANICOLAU :
Testul citologic Papanicolau ( numit si Babes- Papanicolau dupa
denumirea doctorului roman Aurel Babes, care a preconizat depistarea precoce a
cancerului genital feminine prin examinarea frotiului citovaginal) este o analiza
obtinuta prin recoltarea prin perire a celuleor din cervix si apoi fixarea lor pe o
lama de sticla. Desi analiza celulelor din cervix este cea mai des folosita, testul
Papanicolau permite si evaluarea citologica a celuleor polului vaginal si
endocervicale.
speculum vaginal bivalvular

manusi
Pap stick
applicator cu tija si pat din bumbac
3 lame de sticla pentru citire microscopica
fixative
lampa ajustabila
camp
Recoltare:
263
confirmarea identitatii pacientei

se explica procedura pacientei
se spala mainile
se explica pacientei importanta relaxarii musculatorii perineale pentru a
usura efectuarea examinarii si recoltarii
se cere pacientei sa mictioneze inainte de efctuarea procedurii de recoltare
se asigura intimitate si se cere pacientei sa se dezbrace de la brau in jos
este acoperita cu un halat de unica folosinta si ajutata sa se aseze pe masa
ginecologica
se potriveste lampa pentru luminozitate maxima in zona genitala
se inlatura halatul din zona genitala
se ofera manusi medicului si speculul vaginal. Nu se vor folosi lubrefinate
pentru acesta pentru a nu interfera cu rezulatul testului. Se poate uda
speculul cu apa calda pentru a usura insertia.
se anunta pacienta cand i se introduce speculul pentru a preveni tresarirea
si incordarea musculaturii
se sugereaza pacientei sa se relaxeze si sa respire adanc in timpul
introducerii speculului.
dupa introducerea specului acesta este largit pentru expunerea cervixului
si apoi blocat pentru inceperea recoltarii
se ofera medicului pe rand aplicatoarele si periuta necesare recoltarii
celulelor din diferitele zone. Dupa fiecare recoltare, se vor lua
aplicatoarele si se vor roti bland pe cate o lama de sticla peste care se va
pune imediat un fixator pentru prevenirea uscarii celulelor
lamele microscopice vor fi marcate diferit in functie de zonele din care sau recoltat celulele. La un test complet, medicul va recolta celule din zona
cervicala, endocervicala si a polului vaginal.
dupa recoltare se deblocheaza speculul pentru a fi scos evitand ranirea
peretilor vaginali
este ajutata pacienta sa coboare de pe masa de examinare
se completeaza formularele de laborator cu datele pacientei, inclusiv data
ultimei menstruatii, apoi se trimit probele la laborator
inainte de efectuarea testului, pacienta va trebui invatata sa nu faca
spalaturi vaginale cu 48 de ore ianinte si sa nu foloseasca ovule vaginale
recoltarea poate avea loc cu 5-6 zile inainte de menstruatie sau la 1
saptamana dupa
Recoltarea de secretie din plaga:

Materiale necesare:
264
manusi sterile, camp steril

paduri cu alcool, betadina
pensa sterile
tampoane sterile
seringa de 10 ml
ac steril
tub steril pentru cultura cu mediu de transport
etichete
tub de cultura pentru germeni anaerobi (contine dioxid de carbon)
comprese sterile pentru repansarea plagii
Recoltare:
se spala mainile, se pregateste un camp steril, se pun manusile sterile

se inlatura pansamentul cu o pensa sterila
se curata zona din jurul plagii cu alcool sau betadina pentru a reduce
riscul de contaminare a probei cu bacterii din zona adiacenta plagii
pentru o cultura aerobica se foloseste aplicator cu capat din bumbac, se
introduce in plaga, se roteste bland apoi se introduce imediat in tubul
pentru culture aerobice
se trimite proba imediat la laborator
se arunca manusile la deseuri contaminate
se pun alte manusi si se reface pansamentul plagii
Recoltarea din vezicule, pustule, ulceratii

o se curata si se dezinfecteaza suprafata veziculelor, pustulelor, ulceratiilor
o se sterilizeaza ansa prin incalzire la rosu si se asteapta sa se raceasca
o se recolteaza o mica portiune de piroi de sub crusta sau marginea
ulceratiilor
o materialul recoltat se trece pe o lama de sticla sterila
o se efectueaza frotiu
Recoltarea din papule, nodului sau alte leziuni inflamatoare
o se dezinfecteaza tegumentele cu betadina
o se punctioneaza regiunea cu un ac steril montat la o seringa
o se plimba acul in teren inmai multe directii pina se obtine serozitate la
aspirare
o se spala seringa cu ser fiziologic sau mediu de cultura
o se introduce lichidul intr-o eprubeta sterila si se inchide cu dopul dupa
flambare
265
Recoltarea puroiului din abcese, flegmoane, colectii

o abcesul, flegmonul este deschis
o se recolteaza aseptic cu o pipeta Pasteur, flambata si racita sau cu o
ansa de platina
o cind abcesul este inchis
o recoltarea se face cu o seringa prin punctionare
o transportul produsului se face in cel mult 2 ore, iar pentru anaerobi
se anunta laboratorul cu o ora inainte pentru regenerarea mediilor
o examenul direct - citobacteriologic se face pe lama colorata MayGrumwald-Giemsa
Recoltarea de probe din anus
Materiale necesare:
manusi
apa si sapun
prosop
aplicator steril cu capat din tampon de bumbac
solutie normal salina
tub steril de cultura cu mediu de transport
etichete
formular cerere analize laborator
Recoltare:

se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de
cooperarea sa
se asigura intimitatea pacientului
se spala zona perianala a pacientului cu apa si sapun
se introduce aplicatorul cu capatul din tampon de bumbac (udat in

prealabil in solutie normal salina) in anus aproximativ 1 cm la copii si 4
cm la adulti si se roteste cu blandete de jur imprejur
se introduce aplicatorul in tubul de cultura cu mediu de transport
se arunca mansile la deseuri contaminate si se spala mainile

se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularul
266
PUNCTIILE
- Definitie
o Reprezinta operatia prin care se patrunde intr-un vas, intr=o
cavitate naturala, intr-un organ sau orice tesut al organismului cu
ajutorul unui ac sau al unui trocar
o Se executa urmatoarele punctii
Venoasa
Arteriala
Pleurala
Abdominala
Pericardica
Articulara
Rahidiana
Osoasa
A vezicii urinare
A fundului de sac douglas
Bioptica
A unor colectii purulente
- Scop
o Explorator
Se stabileste prezenta sau absenta lichidului dintr-o cavitate
Se recolteaza lichidul din cavitate in vederea examinarii
pentru a stabilii natura , cantitatea si caracteristicile acestuia
o Terapeutic
Evacuarea lichidului abundent din cavitate evacuatorie
Administrare de medicamente , lichide, aer sau alte solutii in
scop de tratament
- pregatirea punctiei
o pacient
pregatire psihica informare, incurajare si asigurarea
confortului
pregatire fizica asigurarea pozitiei corespunzatoare
o materiale
materiale generale si specifice
pentru dezinfectia miinilor si protectia miinilor
apa curenta
sapun
alcool medicinal
manusi de cauciuc sterile sau nu
pentru dezinfectia si protectia cimpului cutanat
apa
sapun
267
aparat de ras
alcool iodat
tinctura de iod
alcool medicinal
pense
porttampon
cimpuri sterile
pentru anestezia locala
instrumente specifice punctiei
ace
trocare
vase colectoare
eprubete
vase gradate
lame de microscop
sticla de ceasornic
materiale pentru pansarea locului punctiei
tampoane
comprese sterile
leucoplast
materiale pentru colectarea deseurilor
tavita renala
galeti
executarea punctiei
o punctia venoasa se executa de asistenta
o celelalte punctii de medic
o asistenta
protejeaza patul
asigura pozitia corespunzatoare
pregateste cimpul cutanat prin dezinfectie
supravegheaza pacientul in timpul punctiei
serveste medicul cu materialele si instrumentele necesare
ingrijeste locul punctiei
ingrijiri ulterioare
o pacient instalat comod in pat
o supravegheat
o suplinit pentru satisfacerea nevoilor
pregatirea produsului recoltat
o se eticheteaza
o se completeaza formularele necesare
o se masoara cantitatea
reorganizarea
268
o materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc

pentru o noua sterilizare
o deseurile se indeparteaza
- notarea punctiei
o se face in foaia de observatie
o se mentioneaza cantitatea de lichid evacuat, aspectul, punctia alba
cind nu se obtine lichid, accidentele si incidentele produse in timpul
punctiei
- acele si seringile de unica folosinta se verifica inainte de folosire
integritatea ambalajului, data expirarii valabilitatii sterilizarii
- compresele, tampoanele se pregatesc in casolete
- se evita atingerea produsului evacuat din cavitate pentru a preveni
imbolnavirile profesionale
Clasificarea punciilor
a) dup localizarea coleciei lichidiene care va fi puncionat:
- superficial n cazul seroamelor, hematoamelor, abceselor sau chistelor
situate
superficial
- profund
b) dup modul de evacuare a lichidului
- simpl evacuarea lichidului se face spontan
- prin aspiraie utilizeaz pentru evacuare o surs de aspiraie
c) dup scopul urmrit prin puncie
- exploratorie (diagnostic) urmrete cunoaterea naturii i compoziiei
lichidului evacuat prin examen macroscopic, completat cu examinare
biochimic,
citologic, bacteriologic
- evacuatorie urmrete golirea cavitii respective de ntreaga cantitate de
lichid
- terapeutic urmrete introducerea n cavitate a unor medicamente sau
decomprimarea unor organe
Principiile generale care trebuie respectate atunci cnd se dorete efectuarea unei
puncii sunt urmtoarele:
1. obligativitatea cunoaterii perfecte a anatomiei regiunii unde se va efectua
puncia, precum i a tehnicii de efectuare.
2. pregtirea pacientului pentru puncie (pregtire psihologic, sedative) n
vederea
diminurii anxietii acestuia.
3. asepsia materialelor i instrumentelor folosite la efectuarea punciei, precum
i
respectarea regulilor de asepsie i antisepsie pe tot parcursul manoperei.
4. toaleta prealabil cu antiseptice a regiunii corporale unde se va practica
puncia.
269
5. anestezia locului de puncie n vederea linitirii pacientului i pentru a

mpiedica
declanarea unor reflexe vegetative inhibitorii generatoare de incidente sau
accidente (lipotimii, sincope etc.).
6. evacuarea lent a lichidului (sau n mai multe etape) pentru a prentmpina
hemoragiile ex vacuo (prin decompresiune brusc).
7. evitarea apariiei unor complicaii: lezarea unor structuri anatomice,
fistulizarea,
diseminarea unei infecii, ocul anafilactic etc.
Materialele necesare pentru efectuarea unei puncii sunt reprezentate de:
1. substane antiseptice pentru tegumente alcool sanitar, betadin, tinctur de
iod etc.
2. substane anestezice pentru anestezia local (sub form de soluii) xilin,
novocain etc.
3. ace de puncie sau trocare (formate dintr-o canul metalic i un mandren)
4. instrumente de aspiraie seringi, aspiratoare
5. recipiente pentru recoltarea lichidului evacuat plci Petri, medii de cultur,
eprubete etc.
6. pansamente
n cadrul acestui capitol vor fi prezentate cele mai frecvent ntlnite tipuri de
puncii n
practica medical i anume puncia venoas, puncia pleural, puncia
peritoneal,
puncia fundului de sac Douglas, puncia vezicii urinare i cistostomia, puncia
rahidian, puncia pericardic, precum i cteva tipuri particulare de puncie:
puncia cu ac fin pentru examen citologic, puncia ecoghidat i cea ghidat
computertomografic.
Punctia arteriala
- definitie
o crearea unei cai de acces intr-o artera prin intermediul unui ac de
puncie
- scop
o explorator
recoltarea singelui pentru analiza gazelor sanguine
introducerea substantelor de contrast pentru examenul
radiologic al arterelor - arteriografie
o terapeutic
injectarea medicamentelor cu actiune vasodilatatoare
- indicatii
o arteriopatii cu scop de diagnostic si tratament
- contraindicatii
270
o tendinta crescuta la hemoragii, infectii

- locul punctiei
o artera
femurala
a. vena femurala b. artera femurala

Punctia arterei femurale
humerala
radiala
Punctia arterei radiale

cubitala
- pregatirea punctiei
o materiale
de protectie
pentru creearea cimpului cutanat si dezinfectie
instrumentar si materiale sterile
ace de marimi diferite
271
seringi heparinizate pentru examenul gazelor sanguine

manusi
pense
comprese
tampoane
cimp chirurgical
seringi pentru injectarea substantelor de contrast si
anestezie
medicamente
solutii anestezice
sunbstante de contract
alte materiale
eprubete
saculet de nisip
tavite renale
o pacient
pregatire psihica
se informeaza cu privire la scopul punctiei, pozitia in
care va sta in timpul si dupa punctie
pregatire fizica
pentru punctia arterei femurale - va sta in decubit
dorsal pe un plan tare cu coapsa in extensie
pentru punctia arterei radiale va sta in decubit dorsal
cu mina intinsa , hiperextensia articulatiei pumnului
sprijinir pe un saculet cu nisip
pentru regiunea punctionata se aseaza musama si aleza
- executia punctiei
o se face de catre medic, ajutat de asistenta
Medicul
Isi spala si dezinfecteaza miinile
Alege locul punctiei
Asistenta
Isi spala si dezinfecteaza miinile
Dezinfecteaza locul punctiei
Prepara seringa cu mediacatie anestezica
Face anestezia locala

Imbraca manusile
Acopera locul punctiei cu cimpul steril
Executa punctia
Retage acul de punctie
Serveste manusile sterile

Dezinfecteaza din nou locul punctiei
Serveste cimpul steril
Prepara seringa cu acul de punctie si le serveste in mod
aseptic
Asistenta mentine pacientul in pozitia data, il
supravegheaza
Aplica tampon compresiv pe care il tine cu pensa port
tampon 5 minute
Aplica pansament uscat pe care il comprima cu un
saculet cu nisip 1-5 kg in functie de artera
272
- ingrijirea ulterioara
o ramine la pat, in repaus 1-6 ore in functie de artera punctionata
o se controleaza locul punctiei si aspectul pansamentului
roseata
hemoragie
hematom
o se masoara functiile vitale
o se apreciaza culoarea si temperatura locala a tegumentelor
- pregatirea singelui pentru examenul de laborator
o pentru analiza gazelor sanguine produsul va fi ferit de contactul cu
aerul
o se eticheteaza si se trimite imediat la laborator
o se noteaza in foaia de observatie
- complicatii
o in timpul punctiei
punctionarea altor formatiuni
vase
nervi
tesuturi
hemoragie
injectare periarteriala
o dupa punctie
hemoragii
hematoame cu compresiunea tesuturilor
obstructie vasculara din cauza spasmelor, trombozelor
- de stiut
o prin punctia arteriala se poate introduce un cateter in vederea
efectuarii unor explorari ale parametrilor singelui arterial
- de evitat
o atingerea produsului pentru a preveni imbolnavirea persoanelor
care lucreaza cu singele
Puncia pleural (toracocenteza)
Reprezint gestul medical de ptrundere cu un ac sau trocar n cavitatea
pleural.
Indicaiile punciei pleurale sunt urmtoarele:
a) diagnostic (puncie exploratorie) pentru verificarea existenei coleciei
pleurale, recoltarea lichidului pleural i precizarea naturii acestuia prin
examinri complexe (macroscopic, fizico-chimic, citologic i bacteriologic)
b) terapeutic evacuarea coleciilor lichidiene sau aerice (puncie evacuatorie):
colecii intrapleurale voluminoase (hemotorace posttraumatic, hidrotorace,
chilotorace, pneumotorace sufocant etc.) care perturb dinamica respiratorie, a
273
unor colecii pleurale refractare la tratamentul medical, a unor pleurezii

purulente, precum i pentru introducerea unor medicamente n cavitatea
pleural
Contraindicaiile metodei sunt urmtoarele:
a) pacient cu stare general foarte alterat
b) infecii ale peretelui toracic
c) suspiciune de chist hidatic pulmonar (risc de oc anafilactic)
d) pleurezii nchistate paramediastinale sau paravertebrale
nainte de efectuarea punciei, se recomand o anamnez minuioas pentru a
constata dac pacientul urmeaz tratament anticoagulant sau are tulburri de
coagulare, dublat de un examen clinic atent pentru depistarea unei afeciuni
care contraindic puncia, precum i de o radioscopie sau radiografie toracic
pentru a vedea dac nu cumva este vorba de o colecie nchistat.
Materialele necesare sunt simple: antiseptice, seringi de 10-20 ml, ace sau
trocare, anestezic local, eprubete sterile, recipient colector gradat, robinet
bidirecional (pentru puncia evacuatorie), pansament steril, mnui sterile.
Locul de puncie este determinat de prezena semnelor clinice i radiologice ale
revrsatului pleural. n cazul coleciilor libere din cavitatea pleural, acesta este
reprezentat de spaiul VI sau VII intercostal pe linia axilar posterioar. Pentru
coleciile nchistate, puncia se execut n centrul matitii. Dac puncia se
practic pentru pneumotorace sufocant, este indicat ca locul de puncie s fie
situat n spaiul II intercostal pe linia medioclavicular.
Poziia pacientului este de regul eznd (pe un scaun sau la marginea patului),
cu braul de partea afectat ridicat, cu toracele flectat anterior i coatele sprijinite
pe genunchi n vederea unei deschideri ct mai mari a spaiilor intercostale.
Aceast poziie poate fi meninut de un ajutor plasat n faa bolnavului. n cazul
coleciilor nchistate sau al pacienilor cu stare general alterat, manopera poate
fi efectuat i cu pacientul aflat n decubit lateral. Dup pregtirea psihologic
prealabil a pacientului i administrarea premedicaiei destinate prevenirii
sincopei vagale, se procedeaz la puncia propriu-zis.
274
Locuri de puncie si pozitia pacientului n cazul punciei pleurale

Tehnica punciei pleurale:
1. toaleta planului tegumentar cu antiseptice, precum i a indexului stng al
medicului; acesta va repera coasta subiacent spaiului intercostal ales pentru
puncie
2. anestezia local la nivelul locului de puncie (infiltrarea plan cu plan, inclusiv
pleura parietal)
3. ptrunderea se va face cu acul montat la sering perpendicular pe planul
pielii, razant cu marginea superioar a coastei subiacente (pentru a evita lezarea
pachetului vasculo-nervos intercostal); introducerea acului se va face pn ce
medicul percepe senzaia de ptrundere n gol
275
Tehnica punciei pleurale.

4. aspirarea de lichid cu pistonul seringii n cantitate suficient pentru efectuarea
examinrilor necesare
5. retragerea brusc a acului la finalul punciei
6. masarea locului de puncie cu un tampon cu antiseptice (pentru a suprima
traiectul de puncie prin deplasarea lateral a planurilor)
7. aplicarea unui pansament steril pe locul de puncie
n cazul unei puncii evacuatorii, acul va fi conectat la un tub de cauciuc sau de
material plastic, ori la un robinet bidirecional, care s permit evacuarea
lichidului fr extragerea acului i s dirijeze lichidul n recipientul colector.
Precauii:
- evacuarea lichidului se va face lent
- nu se va depi cantitatea de 1000 ml de lichid evacuat la o puncie; n caz
contrar
se poate produce edemul pulmonar ex vacuo, prin scderea brusc a presiunii
intratoracice
- oprirea evacurii lichidului dac pacientul prezint tuse
Incidentele i accidentele punciei pleurale sunt reprezentate de:
- puncia alb (nu se extrage lichid): cauzele pot fi absena coleciei (eroare de
diagnostic), oprirea acului ntr-un esut dens (pahipleurit), extragere de aer
(pneumotorace), depirea coleciei i ptrunderea cu acul n plmn (caz n care
se extrage o cantitate redus de spum sanguinolent), lungimea insuficient a
acului
- oprirea brusc a jetului de lichid prin obliterarea acului de ctre pleura
visceral sau de false membrane impune deplasarea vrfului acului sau
introducerea unui mandren pentru dezobstrucia acestuia
- ruperea acului
- neparea coastei
- durere brutal i/sau hemoragie n caz de lezare a pachetului vasculo-nervos
276
intercostal
- tuse prin iritarea pleurei
- hemoptizie prin ptrunderea acului n plmn
Complicaiile punciei pleurale sunt urmtoarele:
- pneumotoracele prin lezarea plmnului sau prin intrarea de aer prin acul de
puncie n cavitatea pleural; se rezoarbe spontan sau poate necesita aspiraie
pleural continu
- sincopa vagal cu stop cardiorespirator datorat reflexelor vagale inhibitorii
declanate de emoie sau durere, lipsei anesteziei ori a anesteziei incorect
efectuate; impune iniierea msurilor de resuscitare cardio-respiratorie
- edemul pulmonar ex vacuo datorat unei evacuri prea rapide sau n cantitate
prea mare a lichidului pleural; impune oprirea imediat a evacurii lichidului i
instituirea tratamentului medicamentos adecvat (oxigenoterapie, tonicardiace,
diuretice)
- contaminarea lichidului pleural cu transformarea ntr-un empiem pleural
datorit nerespectrii asepsiei; impune drenaj chirurgical i antibioticoterapie
- lezarea ficatului sau splinei extrem de rar prin puncie transdiafragmatic
- hematoame i seroame parietale cnd lichidul este n tensiune i extravazeaz
la nivel parietal
- supuraia parietal
Monitorizarea posttoracocentez va consta n:
- repaus la pat
- radiografie toracic de control
- monitorizarea funciilor vitale, mai ales dac puncia a fost dificil, s-a
modificat starea clinic a pacientului sau puncia a fost efectuat la un pacient cu
risc de sngerare
- recoltarea unei hemograme i a unui hematocrit
Pregatirea produsului pentru laborator
- examinarea macroscopica se face imediat apreciindu-se culoarea, aspectul
si cantitatea lichidului extras
- lichidul poate fi
o seros sau serocitrin este limpede, galben deschis, avind cauze
inflamatorii(tuberculoza), sau avind drept cauza o tulburare
circulatorie (insuficienta cardiaca, cancer pulmonar
o tulbure lichidul poate fi purulent sau chilos cu aspect albicios
lactescent
o hemoragic sau serohemoragic este roz sau rosu intens in
hemoragiile pleurale si pleurezia hemoragica
- se masoara cantitatea
- examinarea biochimica consta in reactia Rivalta
o intr-un pahar conic se pun 50 ml apa distilata si o picatura de acid
acetic glacial , se adauga 1-2 picaturi din lichidul de cercetat
277
o reactia este pozitiva cind picatura de lichid se transforma intr-un

nor ca un fum de tigara, ceea ce inseamna ca lichidul pleural este
bogat in albumine fiind de natura inflamatorie purtind numele de
exudat
o reactia este negativa cind picatura de lichid cade in pahar fara sa
produca modificari
o lichidul sarac in albumine are drept cauza tulburarile circulatorii si
poarta numele de transudat
- pentru dozarea cantitatii de albumina pentru examenul citologic si
bacteriologic, eprubetele etichetate se trimit la laborator
De stiut
- aspirarea lichidului pleural se poate face alternativ cu 2 seringi de 20 ml,
dar demontarea si adaaptarea lor repetata la locul de punctie traumatizeaza
pacientul si permite patrunderea unei cantitati de aer necontrolabila
- aparatele aspiratoare inlatura neajunsul aspiratiei cu seringa
De evitat
- evacuarea mai mare de 1000- 1200ml
- evacuarea completa a lichidului pleural pentru a impiedica formarea
aderentelor
Puncia peritoneal (paracenteza)
Reprezint gestul medical de ptrundere n cavitatea peritoneal cu ajutorul unui
ac sau trocar. Dac este urmat de plasarea unui cateter intraperitoneal, care
permite efectuarea fie a lavajului, fie a dializei peritoneale, vorbim de lavaj
peritoneal.
Indicaiile paracentezei sunt urmtoarele:
- diagnostic (puncie exploratorie) pentru confirmarea prezenei sau
precizarea naturii unui revrsat peritoneal diagnosticat clinic, precum i n cazul
unui traumatism abdominal cu suspiciune de hemoperitoneu prin leziune de
viscer parenchimatos,
- terapeutic (puncie evacuatorie) pentru colecii libere voluminoase care
produc tulburri respiratorii i hemodinamice, ca urmare a compresiunii pe
diafragm, vena cav inferioar; pentru drenajul coleciilor septice
intraabdominale; pentru dializ peritoneal
Contraindicaiile metodei (absolute sau relative) sunt urmtoarele:
- bolnavii febrili, cu stare general foarte alterat
- hemoragii digestive recente
- abdomenul acut chirurgical
- distensia abdominal (meteorismul)
- sarcina
- antecedentele de chirurgie abdominal (mai ales n abdomenul inferior)
- imposibilitatea evacurii cu o sond Foley a vezicii urinare destinse
278
- infeciile la locul de puncie

- diatezele hemoragice
nainte de efectuarea paracentezei, pacientul va fi evaluat prin examen general i
local; n caz de politraumatism este important starea de contien; cunoaterea
antecedentelor permite stabilirea contraindicaiilor sau precauiilor; statusul
respirator i hemodinamic vor fi monitorizate, mai ales n situaia unei evacuri
importante de lichid, generatoare de hipovolemie prin deplasare
intercompartimental a lichidelor organismului.
Testele de hemostaz sunt obligatorii. Se recomand efectuarea unei ecografii
abdominale pentru localizarea lichidului i evaluarea cantitii, precum i
evacuarea vezicii urinare i a colonului.
Materialele necesare: antiseptice, anestezic local, seringi, ace de puncie, trocar
cu mandren, eprubete sterile, recipient colector, tampoane i pansamente sterile.
Locul de puncie: de elecie este situat la unirea treimii externe cu cea mijlocie
a liniei care unete ombilicul cu spina iliac antero-superioar stng (linia
Monroe-Richter).
Locurile de punctie
Puncia la acest nivel evit lezarea vaselor, a colonului sigmoid sau a anselor
intestinale, care fiind mobile fug din calea acului. Mai rar, puncia peritoneal
se poate efectua pe linia median la 2-3 cm infraombilical sau la o treime din
distana ombilico-simfizar (de preferat n dializa peritoneal), ori
supraombilical la 2-3 cm pe linia median n caz de suspiciune de fractur de
bazin sau dac vezica urinar destins nu poate fi evacuat. n alegerea locului
de puncie vor fi evitai muchii drepi abdominali (risc de hemoragie prin
279
lezarea vaselor epigastrice), cicatricile abdominale (risc de perforare a organelor

cavitare aderente la peretele abdominal), precum i cadranele superioare ale
abdomenului.
Puncia peritoneal.
Poziia pacientului: n decubit dorsal, uor nclinat spre partea stng, cu capul
i trunchiul uor ridicate (favoriznd astfel acumularea decliv a lichidului).
Tehnica punciei peritoneale:
1. toaleta planului tegumentar cu antiseptice, eventual izolarea sediului punciei
cu cmpuri sterile i verificarea matitii prin percuie
2. anestezia local la nivelul locului de puncie (infiltrarea plan cu plan, inclusiv
peritoneul parietal)
3. se fixeaz locul de puncie prin etalarea tegumentului ntre indexul i policele
minii stngi
4. ptrunderea se va face cu acul montat la sering perpendicular pe planul
pielii; introducerea acului se va face pn ce medicul percepe senzaia de
ptrundere n gol (pierderea rezistenei)
5. aspirarea de lichid cu pistonul seringii n cantitate suficient pentru efectuarea
examinrilor necesare
traiectul de puncie prin deplasarea lateral a planurilor) cu scopul de a preveni
fistula ascitic
9. nfurarea abdomenului cu un cearaf
n cazul unei puncii evacuatorii se folosete un trocar; acesta se utilizeaz inut
ferm n mna dreapt i fixat ntre police i index i se introduce att ct permite
opritorul;scoaterea mandrenului las s se scurg lichidul ascitic aflat sub
presiune pozitiv n cavitatea peritoneal. Trocarul va fi conectat la un tub de
cauciuc sau de material plastic,care s permit evacuarea lichidului i s dirijeze
lichidul n recipientul colector.
Precauii:
- evacuarea lichidului se va face lent
- nu se va depi cantitatea de 5 l de lichid evacuat la prima puncie; n caz
contrar
280
se poate produce decomprimarea brusc a organelor intraabdominale, cu

vasodilataie n teritoriul splanhnic i pericol de colaps sau de hemoragie
digestiv
Incidentele i accidentele punciei peritoneale sunt reprezentate de:
- puncia alb (nu se extrage lichid): cauzele pot fi diagnosticul incorect,
poziia greit a acului, care a rmas cu vrful n peretele abdominal, alegerea
eronat a locului de puncie (n afara matitii)
- oprirea brusc a jetului de lichid prin obliterarea acului de ctre o ans
intestinal, ciucure epiploic sau de false membrane impune modificarea
poziiei acului sau reintroducerea mandrenului pentru dezobstrucia trocarului
Complicaiile punciei peritoneale sunt urmtoarele:
- hemoragia intraperitoneal sau hemoragia digestiv prin decompresiune
brusc; se evit prin evacuare lent a coleciei peritoneale
- sincopa vagal datorat reflexelor vagale inhibitorii declanate de neparea
peritoneului parietal sau durere, lipsei sedrii, lipsei anesteziei ori a anesteziei
incorect efectuate; impune iniierea msurilor de resuscitare cardio-respiratorie
- lezarea vaselor parietale (epigastrice) cu risc de hematom parietal
- peritonita prin leziunea viscerelor cavitare (anse intestinale, colon, vezica
urinar)
rar, dar grav
- lezarea splinei extrem de rar, n caz de splenomegalie gigant
- fistula ascitic cu risc de contaminare a lichidului rmas intraabdominal; se
previne prin suprimarea traiectului de puncie prin deplasarea lateral a
planurilor anatomice
- supuraia parietal
Monitorizarea postparacentez va consta n:
- repaus la pat timp de cteva ore, n decubit dorsal uor rsturnat spre dreapta
- reluarea examenului obiectiv al abdomenului pentru depistarea unor semne
mascate anterior de prezena ascitei
- monitorizare hemodinamic i respiratorie
Pregatirea produsului pentru examinare
- examenul macroscopic consta in masurarea cantitatii de lichid, aprecierea
aspectului, determinarea denstitatii
- reactia rivalta
- examen citologic, bacteriologic, biochimic, eprubetele vor fi etichetate si
trimise la laborator
Notarea punctiei in foaia de observatie
- se noteaza cantitatea de lichid extrasa, data, ora, numele persoanei care a
executat punctia
- se noteaza circumferinta abdominala inainte si dupa evacuarea lichidului
De stiut
- daca scurgerea lichidului se operste brusc se restabileste prin schimbarea
pozitiei pacientului sau se introduce mandrinul bont pentru a indeparta o
281
ansa intestinala sau flocoanele de fibrina care acopera orificiul canulei

trocarului
- viteza de scurgere a lichidului este de 1 l la 15 min
- la prima paracenteza se evacueaza o cantitate de maximum 4-5 l
- la urmatoarele paracenteze se pot evacua 10 l de lichid ascitic
De evitat
- decomprimarea brusca a cavitatii abdominale
- punctiile evacuatoare repetate, deoarece duc la stari de hipopreoteinemie
si casectizarea organismului
Puncia vezicii urinare
Reprezint gestul medical de ptrundere cu un ac n cavitatea vezicii urinare.
Indicaiile sunt exclusiv n scop evacuator, n situaia n care sondajul vezical s-a
soldat cu un eec, ori este contraindicat:
- imposibilitatea efecturii sondajului uretrovezical (stenoze, traumatisme sau
infecii uretrale)
- asigurarea drenajului urinar n uretroplastii, intervenii chirurgicale pentru
hipospadias
- retenie acut de urin (adenom de prostat, neoplasm prostatic, litiaz uretral
obstructiv)
- bolnavii cu paraplegie i teraplegie prin leziuni medulare cistostomie
percutanat permanent
De asemenea, refuzul pacientului pentru sondajul vezical reprezint o alt
indicaie de puncie a vezicii urinare.
Contraindicaiile sunt reprezentate de :
- diateza hemoragic
- intervenii chirurgicale n antecedente la nivelul pelvisului (risc de puncionare
a unei anse intestinale fixate la perete)
- infecii, arsuri, leziuni traumatice la nivelul regiunii suprapubiene
- obezitate excesiv
- tumorile vezicale
- toate strile fiziologice sau patologice care micoreaz sau deplaseaz
segmentul extraperitoneal al vezicii urinare (ascita, sarcina, tumori pelvine,
ocluzia intestinal, peritonita)
Materiale necesare: antiseptice, ace, seringi, sonde subiri din plastic,
recipiente colectoare, tampoane i pansamente sterile
Locul de puncie: este situat n regiunea hipogastric pe linia median, imediat
deasupra simfizei pubiene (la 1-2 cm), n plin zon de matitate.
Poziia pacientului: n decubit dorsal
282
Locul de puncie n cazul punciei vezicii urinare

Tehnica punciei vezicii urinare:
1. toaleta locului de puncie cu antiseptice
2. anestezie local plan cu plan
3. ptrunderea cu acul montat la sering se va face perpendicular pe planul
tegumentar pe circa 4-5 cm n profunzime, sub aspiraie continu cu pistonul
seringii
4. aspirarea de urin n sering n momentul ptrunderii n vezica urinar
5. evacuarea urinii se poate face cu seringa sau dup adaptarea unui tub la
pavilionul acului, cu colectarea urinii ntr-un recipient colector
6. extragerea brusc a acului dup evacuarea vezicii urinare
7. masarea locului de puncie cu un tampon mbibat n antiseptice
8. aplicarea unui pansament steril
n situaia n care se prevede c puncia va trebui ulterior repetat, se recomand
realizarea unei cistostomii a minor cu ajutorul unui trocar prin care se va
introduce n vezica urinar un cateter subire din plastic cu mai multe orificii
laterale; acesta va rmne n vezic (pentru drenaj continuu) dup extragerea
trocarului i va fi fixat la perete cu un fir. Colectarea urinii se va face n pungi
sterile din plastic.
Tehnica cistostomiei a minor

283
Tehnica cistostomiei a minor -continuare.
Tehnica cistostomiei a minor-continuare

Precauii:
- evacuarea urinii se va face lent pentru a evita hemoragia ex vacuo
- antibioprofilaxie cu spectru urinar
Incidentele i accidentele punciei vezicii urinare sunt reprezentate de:
- puncia alb (nu se extrage lichid): cauzele pot fi poziia greit a acului, n
caz de perete abdominal gros, hipertrofia detrusorului
- puncionarea fundului de sac peritoneal prevezical se evit prin respectarea
locului de puncie
284
Complicaiile punciei vezicii urinare sunt urmtoarele:

- hematuria
- hemoragia ex vacuo
- lezarea vaselor parietale cu apariia unui hematom
- peritonita prin leziune de ans intestinal aderent rar, dar grav se evit
prin respectarea locului de puncie
- contaminarea spaiului Retzius n caz de urini infectate
- fistula urinar la locul de puncie al detrusorului
Monitorizarea post puncie a vezicii urinare va consta n:
- repaus la pat
- monitorizarea diurezei, a aspectului locului de puncie
- monitorizarea permeabilitii tubului de cistostomie i antibioprofilaxie
- eprubetele cu urina recoltata se eticheteaza si se teimit la laborator
- se determina volumul evacuat
- se masoara densitatea
- se notreaza in foaia de observatie cantitatea, aspectul si densitatea
De stiut
- mandrinul acului se mentine steril pentru a se folosi in caz de nevoie
- in caz de intrerupere a scurgerii urinei se va introduce mandrinul pentru
desfundarea acului
- vezica urinara se goleste incet si incomplet 500 ml urina
- punctia se poate repeta la nevoie de mai multe ori
De evitat
- comprimarea abdomenului in timpul evacuarii urinei
Puncia rahidian
Reprezint gestul medical de ptrundere cu un ac n spaiul subarahnoidian pn
la vizualizarea lichidului cefalorahidian (LCR).
Indicaiile punciei rahidiene sunt urmtoarele:
a) diagnostic pentru diagnosticul meningitelor bacteriene, virale, fungice,
tuberculoase, luetice, al hemoragiei subarahnoidiene, al afeciunilor maligne
sau demielinizante ale SNC (tumori, scleroz multipl), precum i n
sindromul Guillain-Barre sau dup traumatismele craniocerebrale; se bazeaz
pe recoltarea LCR n vederea examenului macroscopic, microscopic
(fizicochimic,citologic, bacteriologic)
b) terapeutic pentru administrarea medicaiei specifice n unele afeciuni
neurologice (antibiotice, citostatice)
c) pentru realizarea accesului la spaiul subarahnoidian n vederea injectrii de
aer (pneumoencefalogram), substane de contrast sau izotopi radioactivi
(proceduri imagistice)
d) efectuarea anesteziei subarahnoidiene
285
Contraindicaiile metodei sunt urmtoarele:

a) infecii ale tegumentului sau ale spaiului peridural n vecintatea locului de
puncie
b) tratamentul cu anticoagulante sau existena unei coagulopatii
c) hipertensiunea intracranian prin formaiuni expansive intracraniene
(hematom subdural, abces cerebral, tumori de fos posterioar) cu edem
papilar la examenul fundului de ochi sau semne neurologice de focar
d) come de etiologie neprecizat
e) convulsii tonico-clonice
f) refuzul bolnavului
nainte de efectuarea punciei lombare, este obligator un examen neurologic,
precum i examinarea fundului de ochi pentru a exclude un sindrom de
hipertensiune intracranian.
Se va explica pacientului n ce const manopera i i se administreaz
premedicaie
(sedativ).
Materialele necesare sunt: antiseptice, seringi de 2-5 ml, ace lungi i subiri
(ntre 20-25G) cu bizou scurt i mandren, anestezic local, eprubete sterile,
pansament steril, mnui sterile.
Locul de puncie recomandat este la nivelul spaiilor interspinoase L2-L3, L3-L4
sau L4-L5. Pentru aceasta se va alege ca reper anatomic linia orizontal care
unete cele dou creste iliace (linia Tuffier), care corepunde apofizei
interspinoase L4.
Locul de puncie rahidian, amplasat ntre vertebrele L3-L4.

Poziia pacientului este de regul eznd pe un plan dur, cu capul flectat la
maximum pe piept i coatele sprijinite pe genunchi n vederea unei deschideri
ct mai mari a spaiilor interspinoase. Aceast poziie poate fi meninut de un
ajutor plasat n faa bolnavului.
286
Manopera poate fi efectuat i cu pacientul aflat n decubit lateral pe un plan

rigid, cu capul flectat pe piept i genunchii i coapsele flectate ctre torace, cu
planul spatelui perpendicular pe planul patului i cu o pern sub cap. Poziia
corect a pacientului reprezint o condiie absolut a reuitei punciei. Dup
pregtirea psihologic prealabil a pacientului i administrarea premedicaiei
destinate prevenirii sincopei vagale, se procedeaz la puncia propriu-zis.
Tehnica punciei rahidiene:
1. toaleta planului tegumentar cu antiseptice n 3 rnduri, precum i a policelui
stng al medicului; acesta va repera spaiul interspinos ales pentru puncie
2. anestezia local la nivelul locului de puncie (infiltrarea plan cu plan)
3. ptrunderea se va face cu acul cu mandren perpendicular pe linia median, n
mijlocul spaiului interspinos; introducerea acului se va face progresiv prin
ligamentul interspinos, ligamentele galbene i dura mater, nsoit de retragerea
periodic a mandrenului pentru a verifica poziia acului; penetrarea ligamentului
galben i a durei mater confer medicului senzaia de diminuare a rezistenei la
avansarea acului
287
Poziii ale pacientului pentru puncia lombar

4. scoaterea mandrenului, observnd scurgerea primelor picturi de LCR pe ac;
recoltarea de LCR se va face n eprubete sterile
8. repaus la pat pe plan orizontal, fr pern, minimum 8 ore
Precauii:
- temporizarea procedurii la pacienii cu edem papilar sau semne neurologice de
hipertensiune intracranian, pn la excluderea procesului expansiv intracranian
Incidentele i accidentele punciei rahidiene sunt reprezentate de:
- puncia alb (nu se extrage LCR): cauzele pot fi poziia necorespunztoare a
pacientului, obstruarea acului cu un fragment tisular, ostacol osos (necesit
retragerea acului i repuncionare), lungimea insuficient a acului, direcia
lateral a acestuia, hipotensiunea marcat a LCR;
- scurgere foarte lent a LCR prin ptrunderea insuficient a acului n spaiul
subarahnoidian impune mpingerea uoar a acului
- apariia lichidului sanguinolent pe ac prin lezarea unui vas din plexul
peridural;dac nu se limpezete dup cteva picturi, se va retrage acul i se va
punciona alt spaiu interspinos
- durere brutal ntr-un membru inferior - n caz de nepare a unei rdcini
nervoase
Complicaiile punciei rahidiene sunt urmtoarele:
- sincopa vagal la pacienii anxioi, datorat reflexelor vagale inhibitorii
declanate de emoie sau durere, lipsei sedrii ori a anesteziei incorect efectuate;
impune decubitul dorsal, msuri de reechilibrare volemic
- cefaleea poate fi prevenit prin folosirea de ace foarte subiri i respectarea
decubitului dorsal dup puncie
288
- contaminarea LCR cu apariia meningitei sau empiemului subdural sau

peridural
foarte rar, datorit nerespectrii asepsiei;
- hematomul compresiv subarahnoidian apare n cazul efecturii punciei
rahidiene la pacienii cu tulburri de coagulare sau aflai sub tratament
anticoagulant (prin neparea unui vas) i poate duce la paraplegie
- sindromul de angajare complicaie foarte grav, letal, apare n urma
efecturii punciei la un pacient cu hipertensiune intracranian
- supuraia la locul de puncie
Monitorizarea postpuncie rahidian va consta n:
- repaus la pat
- monitorizarea funciilor vitale
Pregatirea produsului pentru examinare
- examinare macroscopica se face imediat apreciindu-se culoarea,
aspectul,presiunea lichidului normal este limpede, clar ca apa de stinca ,
se scurge picatura cu picatura
- in stari patologice poate fi hemoragic, xantocrom, iar viteza de scurgere
poate creste sau scade
- pentru examenul citologic, biochimic, bacteriologic va fi etichetat si
trimis la laborator
De stiut
- mandrinul dupa scoaterea din interiorul acului se mentine steril pentru a
putea fi refolosit daca se intrerupe scurgerea lichidului in timpul recoltarii
cind lichidul este purulent, viscos sau cu sfacele de fibrina
- in cazul evacuarii unei cantitati mari de lichid dupa punctie pacientul se
va pune in pozitie Trendelenburg
- punctia suboccipitala se poate executa si pacientilor ambulatori deoarece
nu necesita postpunctional pozitia de d. d. 24 ore
- dupa citeva picaturi de singe la inceputul punctiei apare lichidul clar, se
schimba eprubeta, la laborator se trimite lichidul clar
De evitat
- evacuarea unei cantitati mari de lichid cefalorahidian
- modificarea pozitiei pacientului in timpul punctiei indreptarea coloanei
vertebrale care determina ruperea acului si traumatizarea substantei
nervoase
- suprainfectarea produsului in timpul pregatirii pentru trimitere la laborator
Puncia pericardic (pericardiocenteza)
Reprezint gestul medical de ptrundere cu un ac n cavitatea pericardic.
Indicaiile punciei pericardice sunt urmtoarele:
a) exploratorie pentru precizarea naturii unui revrsat lichidian pericardic
(diagnosticul etiologic al pericarditelor exsudative) sau obinerea de informaii
289
privind mecanismul creterii presiunii venoase centrale

b) terapeutic evacuarea lichidului pericardic n urmtoarele situaii:
- tamponada cardiac la pacienii cu traumatisme toracice
- alte cauze de colecie pericardic: uremia, infeciile virale, bacteriene, fungice
sau
TBC, disecie de aort, ruptura miocardic consecutiv unui infarct miocardic cu
hemopericard, afeciunile neoplazice, complicaii ale cateterismului cardiac sau
ale inserrii de pacemaker, mixedemul, postiradiere, dup resuscitarea
cardiorespiratori incorect efectuat sau cauze idiopatice
- instilarea de medicamente (corticosteroizi, citostatice) n sacul pericardic
Ca urmare a acumulrii de lichid pericardic se produce creterea marcat a
presiunii intrapericardice cu consecine hemodinamice nefavorabile (reducerea
relaxrii i umplerii diastolice a cordului) cu hiperpresiune n circulaia venoas
de ntoarcere la inim (clinic validat prin turgescena venelor jugulare),
hipotensiune arterial i estomparea zgomotelor cardiace cu puls paradoxal.
Pericardiocenteza este un act medical cu potenial letal i n principiu va fi
efectuat numai dac exist posibiliti imediate de terapie intensiv, faciliti de
cateterizare cardiac i chirurgie cardiovascular.
Contraindicaiile sunt practic absente (dat fiind riscul vital asociat cu
tamponada cardiac), diateza hemoragic fiind o contraindicaie relativ.
Materialele necesare sunt: antiseptice, seringi de 20 ml, ace lungi cu bizou
scurt, anestezic local, eprubete sterile, pansament i cmpuri sterile, mnui
sterile, conductor de metal pentru conectarea acului de puncie la
electrocardiograf, echipament de resuscitare cardiorespiratorie (aparat de
ventilaie artificial, surs de oxigen, trus de intubaie orotraheal, defibrilator,
seringi cu atropin, xilin, adrenalin).
Locul de puncie recomandat este punctul Marfan (situat n unghiul format de
apendicele xifoid i rebordul costal stng la 0,5 cm n stnga apendicelui
xifoid i la 0,5-1 cm inferior de rebordul costal stng); ca alternative, menionm
abordul prin unghiul xifocostal drept, abordul subxifoidian, abordul prin spaiul
V intercostal stng la 1-2 cm medial de marginea stng a ariei matitii cardiace
(procedeul Curschmann) sau abordul prin spaiul VII sau VIII intercostal stng
pe linia scapular (abord posterior prin procedeul Volkmann).
290
Locul de puncie n cazul pericardiocentezei

Poziia pacientului este de regul decubitul dorsal pe un plan dur (cu toracele
uor elevat la 30 de grade fa de planul orizontal). Sunt obligatorii accesul la
ven, monitorizarea ECG i administrarea de oxigen pe masc pe parcursul
manoperelor.
Pozitia pacientului pentru punctia pericardica

Dup pregtirea psihologic prealabil a pacientului i administrarea
premedicaiei destinate prevenirii sincopei vagale, se procedeaz la puncia
propriu-zis.
Tehnica punciei pericardice:
1. toaleta planului tegumentar cu antiseptice i izolarea cu cmpuri sterile a
locului de puncie
291
2. anestezia local la nivelul locului de puncie (infiltrarea plan cu plan) pe circa

4-5 cm n profunzime, cu acul orientat spre fosa supraclavicular stng
3. ptrunderea se va face cu acul montat la sering orientat n sus i medial,
aproape n contact cu peretele toracic (sub un unghi de 20-30 grade fa de
planul frontal n abordul Marfan), meninnd o aspiraie continu asupra
pistonului seringii; la momentul ptrunderii n cavitatea pericardic se extrage
lichid sau se percep impulsuri sincrone cu contraciile cordului. n acest
moment, avansarea acului trebuie oprit i se plaseaz un opritor pe tegument.
Prin ac poate fi introdus la nevoie un cateter n scopul drenajului pericardic.
4. monitorizarea ECG continu permite sesizarea modificrilor determinate de
neparea pericardului, a miocardului ventricular sau atrial (denivelare ST, PR,
aritmii, tulburri de conducere atrioventriculare)
Precauii:
- evacuarea lichidului pericardic se va face lent, sub monitorizare clinic i ECG
Incidentele i accidentele punciei pericardice sunt reprezentate de:
- lezarea vaselor mamare interne cu apariia de hematoame
- lezarea unor viscere nvecinate (ficat, stomac) cu apariia semnelor de iritaie
peritoneal
- pneumotorace prin neparea pleurei stngi; n cazul pericardiocentezei cu
traversarea accidental a pleurei exist riscul de contaminare pleural dac avem
de a face cu o colecie septic pericardic
- injectarea accidental de aer n cavitile inimii cu intenie de injectare n sacul
pericardic
Complicaiile punciei pericardice sunt urmtoarele:
- sincopa vagal cu hipotensiune i bradicardie; impune aezarea pacientului n
poziie Trendelenburg, msuri de reechilibrare volemic
- tulburri de ritm cardiac inclusiv fibrilaia ventricular, asistolia prin
puncionarea epicardului; necesit retragerea acului
- hemopericard prin leziunea unei artere coronare sau puncionarea unei
caviti a inimii
- leziune coronarian cu infarct miocardic consecutiv
- contaminarea bacterian a pericardului necesit evacuarea coleciei purulente
i tratament antibiotic
- supuraia la locul de puncie
Monitorizarea postpuncie pericardic va consta n:
- repaus la pat
- monitorizarea funciilor vitale i ECG
De stiut
292
- in timpul punctiei pacientul trebuie sa fie imobilizat pentru a preveni orice

deviere de la pozitia data, fapt ce poate avea urmari periculoase prin lezarea
inimii sau a vaselor mari
Puncia fundului de sac Douglas (culdocenteza)
Reprezint un gest medical prin care se ptrunde cu un ac pe cale transvaginal
(la femeie), respectiv transrectal (la brbat) la nivelul fundului de sac Douglas.
Indicaia este reprezentat de evacuarea unor colecii peritoneale septice sau
aseptice pelvine n cantitate mic, acumulate decliv la nivelul fundului de sac
Douglas.
Materialele necesare constau n ace, valve vaginale, irigator i canul pentru
spltur vaginal, pens de col uterin (pentru puncia Douglasului efectuat la
femeie), respectiv ace, anuscop (pentru manopera efectuat la brbat).
Locul de puncie: fundul de sac vaginal posterior la femeie, respectiv peretele
anterior al rectului la brbat.
Poziia pacientului: pe masa ginecologic n poziie ginecologic. Se
recomand ca manopere pregtitoare spltura vaginal cu soluie de
permanganat, evacuarea vezicii urinare i a rectului (clism), precum i
confirmarea prezenei coleciei prin tueu vaginal, respectiv rectal.
Tehnica punciei fundului de sac Douglas la femeie:
1. se plaseaz cele dou valve vaginale i se realizeaz toaleta vaginal cu
antiseptice
2. se prinde marginea posterioar a colului uterin cu o pens i se tracioneaz n
sus 3. se ptrunde cu acul montat la sering n fundul de sac vaginal posterior pe
circa 1,5-2 cm profunzime, sub aspiraie continu
4. aspirarea lichidului n sering i examinare macroscopic cu recoltare n
eprubete sterile pentru examen microscopic (fizico-chimic, citologic i
bacteriologic)
5. evacuarea complet a lichidului
6. extragerea brusc a acului la finalul manoperei
7. tamponarea locului de puncie cu o compres mbibat n antiseptice
293
Tehnica punciei fundului de sac Douglas la femeie

Tehnica punciei fundului de sac Douglas la brbat:
1. se introduce anuscopul n rect i se realizeaz toaleta mucoasei rectale cu
antiseptice
2. se ptrunde cu acul montat la sering uor oblic i n sus la nivelul zonei de
maxim fluctuen de pe peretele anterior al rectului, sub aspiraie continu, pe
circa 1-2 cm
3. aspirarea lichidului n sering i examinare macroscopic cu recoltare n
eprubete
sterile pentru examen microscopic (fizico-chimic, citologic i bacteriologic)
4. evacuare complet a lichidului
5. extragerea brusc a acului la finalul manoperei
6. tamponarea locului de puncie cu o compres mbibat n antiseptice
Puncia osoasa
-ptrunderea cu un ac steril prin stratul cortical pn n spongioasa, realiznd o
comunicare ntre cavitatea medular i mediul extern.
Scopul
Explorator pentru mduva osoas hematogen n vederea stabilirii
structurii compoziiei mduvei, precum i studierii elementelor figurate
ale sngelui n diferite faze ale dezvoltrii lor, n cursul mbolnvirii
organelor hematopoietice.
Terapeutic-se face n vederea administrrii unor medicamente, transfuzii
de snge intraosoase(cnd celelalte cai de administrare nu sunt posibile,
din cauza arsurilor, obezitii, aparate ghipsate.
Puncia osoas se poate executa i la oamenii sntoi , pentru recoltarea de
mduv n vederea transfuzrii ei la bolnavi cu patologii ale organelor
hematopoietice.
294
Material necesar:
2 ace de puncie (Casirschi), care este format dintr-un troacar confecionat

din oel foarte rezistent, de lungimea circa 5 cm, cu un calibru de 1-2 mm i cun vrf scurt dar foarte ascuit. Acu este prevzut cu mandren. Extremitatea
extern a acului se lete n form de disc, pe care se adapteaz mandrenul,
pe aceast extremitate se va sprijini palma medicului, care execut puncia.
Acul e prevzut c-un disc aprtor, reglabil. Acest disc are rolul de a mpiedica
ptrunderea acului dincolo de cavitatea medular n compacta posterioar a
sternului.
Sering de 10-20 ml pentru aspirarea esutului medular, o sticl de

ceasornic.
Sering de 2-5 ml cu ace pentru anestezie, novocain, lame sau lamele.
Materiale pentru dezinfectarea regiunii puncionate.
Tifon steril pentru pansament , leucoplast

Dac puncia se face cu scop terapeutic, n loc de instrumente de laborator(sau
pe lng acestea) se vor pregti sol. medicamentoase care trebuie administrate.
Instrumentele se pregtesc pe o msu acoperita cu un cmp steril, n condiiile
de asepsie perfect ,ntruct mduva osoas este foarte susceptibil la infecie.
Pregtirea bolnavului i alegerea locului pentru puncie.
1. Pregtirea bolnavului trebuie nceput prin ridicarea moralului,
informndu-l asupra necesitii i esenei interveniei.
2. pentru puncia sternal bolnavul este culcat pe spate cu trunchiul uor
ridicat. Asistenta medical se ngrijete ca patul bolnavului s fie ct mai
tare .
3. Sternul poate fi puncionat manombriului sau a corpului, sau la nlimea
coastei a-IV sau V, sau n spaiul al 2-lea sau al 3-lea intercostal, puin n
afar de linia medial
4. Locul ales pentru puncie va fi splat, la nevoie ras, apoi dezinfectat cu
alcool i badijonat cu tinctur de iod.
5. Asistenta medical prezint medicului soluiile de novocain aspirat n
sering pentru anestezia esuturilor moi de deasupra osului, inclusiv
periostul.
6. Se badijoneaz din nou locul anesteziat cu tinctur de iod, se izoleaz
regiunea dezinfectat cu cmpuri sterile i dup 15-20 min , necesare
pentru instalarea anesteziei, se poate executa puncia.
Tehnica punctiei:
1) Puncia se execut n sala de tratament.
2) Asistenta medical prezint medicului instrumentele n timpul punciei.
3) Prima dat se ofer pensa, cu care medicul alege acul de puncie.
4) Medicul fixeaz discul aprtor la distana presupus necesar (10-16 mm) i
apoi strpunge vertical n locul ales pentru puncie, ptrunznd prin lama
exterioar a osului cu ajutorul presiunii exercitate asupra extremitii
manderenului cu podul palmei.
295
5) Dup ptrunderea acului n cavitatea medular al sternului medicul extrage

mandrenul din ac i-l da n mna asistentei medicale, care l pstreaz steril.
6) Asistenta medical pred medicului seringa de 10 sau 20 ml pregtit pentru
aspiraie i pe care medicul o adapteaz n ac i aspir cu ea coninutul
medular.
7) n timpul aspirrii bolnavul simte o senzaie dureroas retrosternal, foarte
penibil. Dup 1-2 sec. dup aspiraie apare n sering mduva osoas.
Cantitatea de mduva osoas necesar pentru examinri este de 0.5-1 ml .
8) Mduva roie hematogen are aspectul sngelui, ns ntins pe lam e
vscoas, cu multe sfacele de esut grsos.
9) Dac puncia sternal sa fcut cu scop terapeutic sau dac o puncie
exploratoare e continuat cu administrarea substanelor medicamentoase pe
cale intramedular, se va pregti din timp aparatul de perfuzie sau transfuzie
cu sol. respective, care se va recolta la acul fixat n os. Pe cale intramedular
se pot administra numai soluii izotonice pictur cu pictur. Ritmul de
administrare nu trebuie s depeasc 15-20 pic pe minut. Cu acest ritm se
pot administra pn la 1500-2000 ml de sol. n 24 ore, ntr-un singur loc.
10) Dup terminarea operaiei de recoltare sau administrare se ndeprteaz
acul de puncie. Locul puncie se badijoneaz i se aplic emplastru.
Complicaiile posibile:
- Imediate
o Nu se poate extrage nimic din cavitatea medular din cauza unei
poziii greite a acului-nfundarea acului(care e desfundat cu
mandrenul steril) punctie alba
o Perforarea lamei posterioare a sternului .
o Fracturi
o Pneumotorax
o Introducerea infeciei n cavitatea medular.
- tardive
o hematoame
o infectii ale osului osteomielita
o tulburari de crestere la copii dupa punctia tibiala
Ingrijiri ulterioare
- se asigura repausul la pat
- se supravegheaza starea generala si semnele vitale
- se urmareste pansamentul
Pregtirea mduvei extrase pentru trimiterea la laborator:
Mduva extras este amestecat cu snge provenit din sinusurile mduvei. Din
acest motiv seringa n care se gsete acest amestec trebuie repede evacuat, cci
sngele poate sase coaguleze n ea. Desprirea parial a esutului medular de
snge se face prin evacuarea coninutului seringii pe un plan nclinat(sticla de
ceasornic cu convexitatea ntoars n sus),unde sngele se scurge, lsnd pe loc
sfaciile grsoase de esut mieloid. Acestea sunt culese i ntinse pe lame
296
degrasate, la fel ca i frotiurile de snge. n cursul unei puncii se pregtesc de

obicei 3- 4 lame cu frotiu de esut medular i la indicaia medicului se vor
executa i alte recoltri pentru numrarea elementelor nucleate, pentru
numrarea elementelor reticulocite, pentru examinri histogice sau se vor face
nsemnri pe medii de cultur. Produsele recoltate pentru probe se trimit fr
ntrziere la laborator cu formularele de recoltare completate. Mediile de cultur
nsmnate se pun ct mai devreme n termostat.
Punctia articulara
Reprezinta realizarea unei comunicari instrumentale intre cavitatea articulara si
mediul extern
Scop
- explorator
o punerea in evidenta a prezentei lichidului articular seros, purulent,
sangvinolent
o recoltarea lichidului articular in vederea examinarii sale
- terapeutic
o evacuarea lichidului
o administrarea medicamentelor in cavitatea articulara produse
cortizonice, anestezice locale, substantae de contrast
Indicatii
- artrite acute sau cronice
- traumatisme articulare insotite de hemartroze
Contraindicatii
- procese inflamatorii tegumentare in zona in care urmeaza a se face
punctia
Locul punctiei
- articulatia genunchiului, cotului, umarului, gleznei
Locurile punctiei articulare

297
Pregatirea punctiei
- materiale
o deprotectie a patului
o pentru dezinfectia pielii
o ace de 4-5 cm lungime
o seringa de 5 ml pentru anestezie
o ace de 8-10 cm lungime cu diametrul 0,5-2 mm pentru aspirarea
lichidului
o pense
o manusi
o cimp chirurgical
o tampoane
o comprese
o leucoplast
o fesi
o tavite renale
o pahar conic gradat
o xilina 1%
o medicamente antiinflamatoare
o antibiotice
o substante de contrast
- pacientul
o pregatire psihica se informeaza
o pregatire fizica
se aseaza intr-o pozitie care sa permita executarea punctiei,
cu articulatia relaxata, eventual se pune o perna
se indeparteaza pilozitatea
Executia punctiei
- se face de catre medic ajutat de 2 asistente in sala de tratamente
Medicul
Isi spala miinile, se dezinfecteaza
Asistenta 1
Alege locul punctiei
Efectueaza anestezia locala

Aseaza cimpul sub locul punctiei
Executa punctia
Aspira lichidul
Retrage acul de punctie
Pregateste locul punctiei

Dezinfecteaza locul
Serveste seringa cu anestezic
Serveste manusile sterile
Serveste cimpul protector
Serveste seringa cu acul de punctie
Asistenta 2
Protejeaza patul sub articulatia
punctionata
Mentine pacientul in pozitie
Mentine pacientul
Supravegheaza pacientul
Colecteaza lichidul in vasul gradat

Recolteaza in eprubete
298
Comprima cu un tampon steril

Aplica pansament compresiv la
locul punctiei fixat de fasa
Aplica atele care sa imobilizeze
articulatia punctionata
- se asigura repausul regiunii
- se supravegheaza starea generala si semnele vitale
- se supravegheaza pansamentul
- se mentine pansamentul compresiv si imobilizarea in atela timp de 24-48
ore
- se eticheteaza eprubetele mentionindu-se examenul cerut citologic,
bacteriologic
- examenul macroscopic se face imediat masurinduse cantitatea si apreciind
aspectul lichidului
- se noteaza in f.o.
Complicatii
- imediate
o lezarea pachetului vasculonervos
- tardive
o infectii
De stiut
- tehnica se desfasoara in conditii de asepsie desavirsita
- seroasele articulare prezinta receptivitate deosebita fata de infectii
De evitat
- zonele tegumentare in care se gasesc procesele inflamatoare pentru
executia punctiei
Punctiile bioptice
Biopsia chirurgical
Biopsia este manopera medical prin care se realizeaz prelevarea de celule sau
probe (buci mici) de esuturi. Probele prelevate sunt examinate microscopic de
ctre un anatomopatolog, cu scopul de a stabili diagnosticul precis, sau de a
stadializa o afeciune.
Cuvntul biopsie vine de la cuvintele greceti bios = via i opsis = imagine,
ceea ce s-ar putea traduce prin examinarea esuturilor vii, sau imaginea
vieii.
n afar de examinarea microscopic a esuturilor (celulelor) prelevate, acestea
pot fi supuse i unor analize chimice sau imuno-histochimice.
Biopsiile se practic dintr-o leziune (cel mai frecvent formaiune tumoral)
atunci cnd n urma examinrilor de laborator i a explorrilor imagistice nu
299
avem un diagnostic de certitudine. Examenul anatomopatologic poate determina

dac tumora este benign sau malign i despre ce tip de cancer este vorba (este
singura modalitate de a pune cu certitudine un diagnostic de cancer). Biopsiile
se practic i din esuturi macroscopic normale (exemplu: biopsia de piele
pentru a pune diagnosticul de vasculit, biopsia muscular pentru a pune un
diagnostic de miozit etc).
Biopsii pot fi prelevate din orice organ sau esut al organismului uman. Pentru
aceasta se folosesc o varietate de tehnici, de la procedee simple care nu necesit
nici mcar anestezie local (exemplu: puncia aspirativ cu ac fin din tiroid, sn
etc), pn la intervenii chirurgicale majore (exemplu: splenectomia de
stadializare n boala Hodgkin).
Indicaiile biopsiei
Biopsia este o manoper invaziv i se practic numai atunci cnd examinrile
de laborator i imagistice (explorri neinvazive) au fost epuizate.
Biopsiile sunt indicate pentru:
1. Stabilirea diagnosticului de certitudine (anatomopatologic) al unei afeciuni
(benigne sau maligne);
2. Stabilirea naturii benigne sau maligne a unei leziuni (formaiune tumoral,
exulceraie etc). n cazul n care se confirm prezena unui cancer, biopsia mai
aduce i alte precizri utile:
a. stabilirea tipului de cancer (adenocarcinom, sarcom) i a
b. grading-ului = gradul de difereniere tumoral (cu ct un cancer este mai
puin difereniat, cu att este mai agresiv);
3. Stadializarea evolutiv unei afeciuni:
a. Maligne: exemplu biopsia dintr-un ganglion superficial, dac arat prezena
metastazei, confirm un stadiu de evoluie al cancerului corespunztor
stadializrii;
b. Benigne: exemplu: hepatita cronic;
4. Recoltarea de celule i esuturi pentru cultur.
Indicaia de biopsie odat stabilit, aceasta se discut cu bolnavul, cruia i se
explic detaliat n ce const procedura, n ce scop se efectueaz, care sunt
riscurile, accidentele posibile i cum poate s modifice rezultatul biopsiei
tratamentul. Bolnavul va semna o declaraie prin care (complet informat) i d
acceptul pentru efectuarea manoperei.
Tehnici de biopsie
n funcie de localizarea profund sau superficial a tumorii, de tipul de organ
din care face parte (parenchimatos sau cavitar) i de cantitatea de esut necesar
pentru examenul histopatologic, exist mai multe tipuri de biopsii.
1. Puncia biopsie percutanat (prin piele), cuprinde:
a. Puncia biopsie aspirativ cu ac fin (urmat de examen citologic)
b. Puncia biopsie cu ac tietor (cu miez tietor = core needle biopsy)
300
2. Biopsia laparoscopic (folosete tehnica chirurgical laparoscopic miniinvaziv pentru biopsierea unor formaiuni tumorale mici, neevideniabile
imagistic)
3. Biopsia chirurgical (deschis), cuprinde:
a. Biopsia incizional
b. Biopsia excizional
4. Biopsia endoscopic (pentru formaiunile tumorale dezvoltate n interiorul
organelor cavitare accesibile endoscopiei)
1. Puncia biopsie percutanat
Puncia biopsie percutanat sau percutan este o aa numit biopsie nchis
(tegumentul rmne intact) i se efectueaz trans-tegumentar (traversnd pielea)
cu ajutorul acelor de puncie-biopsie.
1a. Puncia biopsie aspirativ cu ac fin
Definiie: Manopera medical n care se recolteaz prin aspiraie un placard de
celule dintr-o formaiune tumoral (solid sau chistic) prin utilizarea unor ace
fine (diametrul 0,5-0,8 mm).
Indicaie: stabilirea naturii benigne sau maligne a formaiunii tumorale.
n cazul tumorilor solide, Celulele sunt ntinse pe lam i:
lsate s se usuce la aer, sau
fixate prin stropire cu un spray cu lichid fixator;
lama astfel obinut va fi colorat i examinat de un citolog
experimentat.
n cazul chistelor, se extrage lichid care este centrifugat, iar sedimentul bogat n
celule se ntinde pe lam, se fixeaz, coloreaz i examineaz la microscop.
Examenul citologic poate pune diagnosticul de benignitate sau malignitate, dar
nu poate pune diagnosticul de organ, neavnd un esut de examinat, ci doar
celule. ansele de eroare fiind destul de mari (recoltarea de material insuficient,
neparea unui vas cu suprapunerea a numeroase celule sanguine, recoltarea de
material din jurul tumorii etc), un examen citologic negativ pentru celule
maligne nu exclude cancerul, fiind necesar o puncie biopsie cu ac tietor, sau o
biopsie chirurgical pentru un diagnostic definitiv.
Puncia biopsie aspirativ cu ac fin este cel mai uor de suportat de bolnav i cel
mai rapid de efectuat. Metoda confirm formaiunile chistice (prin extragerea de
lichid), iar pacienii i pot relua activitatea normal imediat dup efectuarea
procedurii.
Pregtire: efectuarea unei coagulograme i dac este cazul, oprirea oricrei
medicaii anticoagulante (Aspirin, Aspenter, Trombostop etc) cu cel puin 48
ore nainte de efectuarea punciei.
Anestezie: local, sau chiar fr anestezie (avnd n vedere diametrul mic al
acului de puncie, durerea nu este mai mare dect n cazul unei injecii obinuite
spre exemplu injecia pentru introducerea anestezicului). n plus, n cazul
tumorilor superficiale, palpabile, edemul produs de soluia anestezic injectat
301
poate modifica planurile anatomice i o tumoreta mic poate s nu mai fie

palpat corect, ducnd la recoltarea de material din vecintatea tumorii.
Tehnic:
Toate manoperele se realizeaz n condiii de sterilitate, cu respectarea strict a
normelor de asepsie i antisepsie, aa cum se procedeaz n cazul oricrei
injecii.
a. puncia biopsie aspirativ direct, sub controlul palprii tumorii
Se realizeaz n cazul formaiunilor tumorale superficiale, palpabile, situate la
nivelul esutului celular subcutanat, a tiroidei, snului, muchiului
- se degreseaz i dezinfecteaz cu soluie de Betadin tegumetele supraiacente
formaiunii tumorale ce urmeaz a fi biopsiat;
- cel care efectueaz manopera va mbrca mnui chirurgicale sterile;
- se izoleaz zona de pucnie cu cmpuri sterile;
- cu mna stng se imobilizeaz formaiunea tumoral, pentru a nu fugi din
calea acului de puncie;
- cu mna dreapt se introduce acul de puncie (ataat unei seringi) prin
tegument,esut celular subcutanat etc, pn n formaiunea tumoral;
- se creeaz un vid n sirig prin aspiraie i se efectueaz mai multe micri de
dute vino cu vrful acului n interiorul tumorii, pentru a fi siguri c obinem un
placard de celule suficient pentru a fi examinat de ctre citolog;
- acul se extrage i un ajutor sau bolnavul va apsa cu un tampon cu alcool sau
Betadin timp de cteva minute locul de puncie (pentru prevenirea sngerrii
sau formrii unui hematom). Se poate aplica un pansament steril pentru cteva
ore;
- prin mpingerea pistonului seringii de mai multe ori, placardul de celule
recoltate este mpins din ac pe o lam de examinare microscopic, udne sunt
ntinse sub form de frotiu.
Puncia biopsie aspirativ direct, sub controlul palprii tumorii

b. puncia biopsie aspirativ ghidat imagistic
Se realizeaz n cazul formaiunilor tumorale profunde, neaccesibile palprii,
sau n cazul tumorilor superficiale mici, depistate imagistic, dar care nu se pot
palpa. Ghidajul acului de puncie se realizeaz sub controlul ecografului sau a
computer tomografului.
302
Ghidajul ecografic este preferat datorit accesibilitii crescute, a costului redus,

a lipsei iradierii i a posibilitii urmririi acului pe tot timpul manoperei.
- Ecografistul alege n urma examinrii calea pe care o va urma acul (cea mai
direct i mai sigur) evitndu-se vasele de snge mari sau alte organe. Datorit
diametrului mic al acelor, pot fi traversate organe parenchimatoase (exemplu:
ficatul) i chiar cavitare (exmeplu: stomacul). Se noteaz pe tegument cu un
marker locul unde se va efectua puncia.
- se degreseaz i dezinfecteaz cu soluie de Betadin tegumetele;
- cel care efectueaz manopera va mbrca mnui chirurgicale sterile;
- se izoleaz zona de puncie cu cmpuri sterile;
- se introduce acul de puncie ataat unei seringi prin tegument, esut celular
subcutanat, muchi, peritoneu etc, pn n formaiunea tumoral;
- pe tot timpul punciei, ecografistul are traductorul ecografic aezat n
vecintatea locului unde a fost introdus acul i ghideaz pas cu pas traiectul
acestuia. Injectarea de anestezic n timpul manoperei face ca traiectul acului s
poat fi reperat mai uor de ctre ecografist;
- dup ptrunderea n tumor, se creeaz un vid n sirig prin aspiraie i se
efectueaz mai multe micri de du-te vino cu vrful acului n interiorul tumorii,
pentru a fi siguri c obinem un placard suficient de celule (Fig 13.3);
- acul se extrage i un ajutor sau bolnavul va apsa cu un tampon cu alcool sau
Betadin timp de cteva minute locul de puncie (pentru prevenirea sngerrii
sau formrii unui hematom. Se poate aplica un pansament steril pentru cteva
ore.
- prin mpingerea pistonului seringii de mai multe ori, placardul de celule
recoltate este mpins din ac pe o lam de examinare microscopic, udne sunt
ntinse sub form de frotiu.
Puncie biopsie aspirativ ghidat ecografic.

1 = traductorul ecografic; 2 = seringa de aspiraie ataat acului de puncie.
303
Complicaii: sngerrile sunt nesemnificative, datorit diametrului mic al

acului.
Dac nu se respect msurile de asepsie i antisepsie, pot apare infecii.
1.b Puncia biopsie cu ac tietor (core needle biopsy)
Definiie: Manopera medical prin care se recolteaz cu ajutorul unor ace
speciale cu miez tietor i diametrul ntre 1,5 i 2,5 mm un fragment de esut
dintr-o formaiune tumoral.
Fragmentul de esut astfel recoltat este fixat n formol i apoi ntr-un bloc de
parafin, este secionat cu microtomul, colorat i poate fi examinat
anatomopatologic.
Indicaie:
- stabilirea naturii benigne sau maligne a unei formaiuni tumorale solide;
- stadializarea unei afeciuni (de exemplu, metoda este mult folosit pentru
biopsie hepatic, cu scopul stadializrii hepatitei cronice).
Puncia biopsie cu ac tietor se realizeaz percutan, direct sau ghidat imagistic.
Ea este mult utilizat n stabilirea diagnosticului de certitudine al: tumorilor
superficiale (esuturi moi, sn, muchi, os etc), dar i a tumorilor profunde, intraabdominale (de ficat, pancreas etc). n aceast din urm situaie, puncia se
efectueaz numai ghidat imagistic.
Metoda se poate aplica i intraoperator (de exemplu din tumorile mari, friabile,
sau din organe ca pancreasul, n care biopsia incizional chirurgical poate duce
la hemoragii sau fistule). Aceast aplicaie este o metod de trecere de la biopsia
mini-invaziv percutan la biopsia deschis, chirurgical.
Puncia biopsie aspirativ cu ac tietor este uor de suportat de bolnav i se
efectueaz rapid. Rezultatele examenului histopatologic sunt mai fiabile dect
ale celui citologic. n cazul biopsiilor intraoperatorii, este necesar nglobarea
probei de esut recoltate ntr-un bloc de ghea, secionarea cu microtomul,
colorarea i efectuarea unuiexamen histopatologic extemporaneu (pe loc)
imediat dup recoltare. Rezultatul poate fi comunicat n 15-30 minute
chirurgului, care va decide tipul de operaie pe care l va efectua n funcie de
natura benign sau malign a tumorii.
ore nainte de efectuarea punciei, sau pn la normalizarea coagulogramei.
Anestezia: local este ntotdeauna necesar, diametrul acului fiind mare. Se
efectueaz cu Xilin, Bupivacain sau alt anestezic local. nainte de efectuare, se
ntreab ntotdeauna bolnavul dac i s-a mai fcut anestezie cu soluia anestezic
utilizat i dac a fcut sau nu alergie. Dac anestezicul nu a mai fost utilizat la
bolnav, se testeaz reacia bolnavului la injectarea intradermic a unei cantiti
mici de medicament diluat, sau la picurarea soluiei diluate n sacul conjunctival.
Dac nu apare roea, mncrime, edem (sau lcrimare n sacul conjunctival),
nseamn c bolnavul tolereaz bine anestezicul.
Tehnic:
304

manopere medico-chirurgicale.
Acele de puncie tietoare, cu scobiltur lateral (core needle biopsy). Sunt
ace de puncie cu diametrul mai mare, formate dintr-un ac propriu-zis i stiletul
cu scobitur lateral care culiseaz n interiorul acului.
Schema acului de puncie biopsie cu scobitur lateral

(mner sub form de mner de pistol, care permite
efectuarea punciei innd acul cu o singur mn)
a = stiletul care culiseaz n interiorul acului; b = acul propriu-zis.
- dac puncia se realizeaz sub ghidaj imagistic, ecografistul alege n urma
examinrii calea pe care o va urma acul (cea mai direct i mai sigur) evitnduse vasele de snge mari sau alte organe. Dei diametrul acelor este mai mare
(1,5-2,5mm) pot fi traversate organe parenchimatoase (exemplu: ficatul). Se
noteaz pe tegument cu un marker locul unde se va efectua puncia.
- se degreseaz i dezinfecteaz cu soluie de Betadin tegumetele deasupra
formaiunii tumorale palpabile, sau n dreptul locului de puncie marcat de
ecografist;
- cel care efectueaz manopera va mbrca mnui chirurgicale sterile, iar zona
de puncie se izoleaz cu cmpuri sterile;
- dup efectuarea anesteziei locale pe tot traiectul viitoarei puncii, se practic la
piele cu bisturiul o incizie mic de 2-3mm, pnetru ca acul de puncie cu
diametrul mare s nu ntmpine rezisten la traversarea tegumentului;
- dac puncia se realizeaz direct, fr ghidaj ecografic, cu mna stng se
imobilizeaz formaiunea tumoral, pentru a nu fugi din calea acului de puncie;
305
- se introduce acul de puncie cu stiletul retras n interior prin esutul celular

subcutanat, muchi, peritoneu etc, pn n dreptul formaiunii tumorale, cu, sau
fr ghidaj ecografic;
- vrful acului trebuie s fie ntotdeauna n dreptul diametrului maxim al
tumorii, pentru a putea recolta o prob ct mai mare de esut tumoral;
- se mpinge stiletul nainte (iese din ac) pentru a traversa tumora aici prin
apsare pe butonul c). Apoi, cu un gest brusc, acul tietor culiseaz peste stilet
prin esutul tumoral aici prinapsarea pe trgaciul d) i secioneaz un
cilindru de esut tumoral.
- dup extragerea acului, stiletul este mpins nafara acului, descoperind proba
de esut extras .Dac proba nu este suficient, sau este fragmentat,
manevra se poate repeta de mai multe ori;
- un ajutor va apsa cu un tampon cu alcool sau Betadin timp de cteva minute
locul de puncie (pentru prevenirea sngerrii sau formrii unui hematom.
Incizia fcut la tegunemt nu necesit sutur. Se aplic un pansament steril;
- proba de esut obinut este fixat n formol i trimis pentru examen
histopatologic. Dimensiunile probelor corect recoltate (aprox. 2cm lungime i 11,5mm grosime - n funcie de diametrul acului) permit i efectuarea unui
examen extemporaneu.
Complicaii: sngerrile sunt mici i pot fi stpnite prin compresiune n cazul
tumorilor superficiale, atunci cnd funcia de coagulare a bolnavului este
normal. n cazul tumorilor profunde, cnd puncia este ecoghidat, pot apare
hemoragii semnificative (dac se lezeaz un vas de snge mai mare) sau chiar
peritonit (dac se lezeaz un organ cavitar).
Ghidajul ecografic trebuie s se efectueze pe tot parcursul manoperei, pentru a
evita aceste accidente. Dac nu se respect msurile de asepsie i antisepsie, pot
apare infecii.
2. Biopsia laparoscopic
Este o metod care face trecerea de la biopsia percutan la biopsia chirurgical
deschis, folosind pentru realizarea biopsiei o metod chirurgical
(laparoscopia) dar care este mini-invaziv i se realizeaz percutan.
Biopsia laparoscopic nu se realizeaz ca o metod de sine stttoare. Ea este o
manoper care face parte integrant din laparoscopia de stadializare. Aceasta
are o valoare deosebit n stadializarea preoperatorie a cancerelor digestive
(pancreatice, hepatobiliare, esofagiene, gastrice), ginecologice, ca i a
limfoamelor abdominale.
Examinrile de laborator i imagistice nu pot s pun ntotdeauna diagnosticul
precis al stadiului de evoluie al unui cancer. Cel mai adesea, metastazele mici
multiple peritoneale (carcinomatoza peritoneal) nu sunt evideniate imagistic.
Prezena lor, arat un stadiu IV de evoluie al cancerului, n care se indic un
tratament bazat pe chimioterapie i radioterapie.
Concluzia este c evidenierea laparoscopic a metastazelor peritoneale i
306
confirmarea lor prin biopsie laparoscopic poate evita efectuarea unei

laparotomii i permite trecerea mai rapid la tratamentul chimioterapic.
Anestezia: este general cu intubaie oro-traheal.
Tehnica:
- se realizeaz pneumoperitoneul. Prin umplerea cavitii abdominale cu gaz, se
realizeaz camera de lucru;
- printr-o incizie de 1 cm n dreptul ombilicului se introduce un trocar cu
diametrul de 10 mm prin care se introduce camera video ce transmite imagini pe
un monitor
- se inspecteaz cu atenie ntreaga cavitate abdominal, urmrindu-se dac
exist metastaze hepatice, peritoneale, adenopatii evidente, invazia altor
organe de ctre tumora primar. Se pot introduce trocare suplimentare (n
funcie de localizarea tumorii) pe care se pot introduce instrumente
suplimentare, cu care s se ndeprteze epiploonul, s se ptrund n bursa
omental sau chiar s se realizeze ecografie laparoscopic (dac exist
traductorul special).
- metastazele peritoneale sau hepatice se biopsiaz cu o pens de biopsie de
forma unei linguri cu marginile tioase . Se practic biopsii multiple, pentru a fi
siguri de suficient esut tumoral recoltat, care s poat fi examinat
histopatologic.
3. Biopsia chirurgical
Biopsia chirurgical a fost n mod tradiional i rmne nc standardul de aur
cu care sunt comparate toate celelalte metode de biopsie.
3.a. Biopsia incizional
Definiie: Procedeul chirurgical prin care se recolteaz o poriune a unei tumori
sau a unei leziuni suspecte n scop diagnostic. esutul recoltat este examinat
dup fixare i colorare de ctre un anatomopatolog.
Indicaie: stabilirea naturii benigne sau maligne a unei formaiuni tumorale:
- de dimensiuni mari, situat superficial (esuturi moi, muchi, os, sn etc);
- cnd o biopsie percutan nu a furnizat suficient material pentru un examen
histopatologic adecvat, care s pun un diagnostic de certitudine;
- intraoperator, atunci cnd natura benign sau malign a tumorii influeneaz
decizia asupra tipului de tratament chirurgical (n aceast situaie este necesar
examenul histopatologic extemporaneu).
Anestezia: local este ntotdeauna necesar. Se efectueaz cu Xilin,
Bupivacain sau alt anestezic local. nainte de efectuare, se ntreab ntotdeauna
bolnavul dac i s-a mai fcut anestezie cu soluia anestezic utilizat i dac a
fcut sau nu alergie. Dac anestezicul nu a mai fost utilizat la bolnav, se practic
testarea. Anestezicul se injecteaz progresiv,plan cu plan de la nceput, sau pe
msur ce incizia progreseaz prin planurile anatomice.
307
Tehnic:
intervenii chirurgicale.
formaiunii tumorale ce urmeaz a fi biopsiat (pregtirea cmpului operator);
- cel care efectueaz manopera va mbrca mnui chirurgicale sterile i halat
steril n funcie de amploarea interveniei;
- incizia este axat pe formaiunea tumoral, orientat n aa fel nct s poat fi
excizat prin incizia viitoarei operaii de extirpare a tumorii ;
- se evideniaz prin disecie suprafaa tumorii i se izoleaz tumora de esuturile
din jur cu cmpuri moi, pentru a evita ct mai mult contaminarea lor cu celule
tumorale
- cu bisturiul, se excizeaz din tumor un fragment n form de con sau
piramid.
Proba recoltat trebuie s fie suficient de mare pentru ca
examenul histopatologic s fie adecvat;
Biopsia incizional. Tumora este izolat de esuturile din jur.

- hemostaza trebuie s fie riguroas, pentru c un hematom dezvoltat n urma
biopsiei va face greu de apreciat la rezecia larg ulterioar extinderea tumorii;
- sutura trebuie s fie etan i estetic .
Proba de esut recoltat prin biopsie incizional (form de piramid).
308
Plaga suturat dup biopsie incizional.

ngrijiri postoperatorii: plaga se va pansa steril. Nu este necesar s se atepte
scoaterea firelor, se va practica rezecia tumoral imediat ce este disponibil
rezultatul histopatologic.
Complicaii:
- hemoragia cu formarea unui hematom;
- infecia (n cazul nerespectrii asepsiei i antisepsiei) poate ntrzia efectuarea
operaiei definitive de rezecie a tumorii.
3.b. Biopsia excizional
Definiie: Procedeul chirurgical prin care se extirp n totalitate o formaiune
tumral n scop diagnostic, metoda putnd servi n acelai timp i ca tratament.
esutul recoltat este examinat dup fixare i colorare de ctre un
anatomopatolog.
Indicaie: stabilirea naturii benigne sau maligne a unei formaiuni tumorale:
- de dimensiuni mici (sub 3 cm), situat superficial (sn, tegument, esuturi
moi);
- cnd o biopsie percutan nu a furnizat suficient material pentru un examen
histopatologic adecvat, care s pun un diagnostic de certitudine.
Anestezia: local este ntotdeauna necesar. Se efectueaz cu Xilin,
Bupivacain sau alt anestezic local. nainte de efectuare, se ntreab ntotdeauna
bolnavul dac i s-a mai fcut anestezie cu soluia anestezic utilizat i dac a
fcut sau nu alergie. Dac anestezicul nu a mai fost utilizat la bolnav, se practic
testarea. Anestezicul se injecteaz progresiv, plan cu plan de la nceput, sau pe
msur ce incizia progreseaz prin planurile anatomice.
Tehnic:
intervenii chirurgicale.
309
formaiunii tumorale ce urmeaz a fi extirpat (pregtirea cmpului operator);

- cel care efectueaz manopera va mbrca mnui chirurgicale sterile i halat
steril n funcie de amploarea interveniei;
- incizia este axat pe formaiunea tumoral, orientat n aa fel nct viitoarea
cicatrice s fie estetic i funcional;
- se evideniaz prin disecie tumora, mai mult prin palpare dect vizual i se
extirp mpreun cu un strat de esuturi sntoase din jur, pentru a evita
diseminarea celulelor tumorale i a avea margini de rezecie libere de celule
tumorale (n cazul n care rezultatul histopatologic va fi de tumor malign);
- hemostaza trebuie s fie riguroas, pentru a preveni formarea de hematoame;
- sutura trebuie s fie etan i estetic, se va efectua pe planuri anatomice.
Dac leziunea (formaiunea tumoral, exulceraie) este situat la nivelul
tegumentului (carcinom al pielii, melanom, papilom, etc), excizia trebuie s fie
eliptic, cu margini de siguran n esut sntos att lateral, ct i n profunzime.
Aa cum se vede n vrfurile exciziei eliptice trebuie s fie alungite, astfel nct
ntre laturile vrfurilor s fie un unghi de cel mult 30o, pentru a avea o cicatrice
plat i a preveni apariia la extremitile plgii a aa numitelor urechi de
cel.
Tehnica exciziei eliptice a unei leziuni cutanate.

ngrijiri postoperatorii: plaga se va pansa steril. Firele se scot dup un interval
de timp care variaz n funcie de regiunea anatomic unde se gsete situat
plaga.
Complicaii:
- hemoragia cu formarea unui hematom;
- infecia (n cazul nerespectrii asepsiei i antisepsiei);
- recidiv local n caz de excizie insuficient de larg a unei tumori maligne.
4. Biopsia endoscopic
Definiie. Biopsia efectuat printr-un endoscop (un tub lung, subire i flexibil
din fibr optic ce permite vizualizarea interiorului organelor cavitare dup
introducerea sa prin orificii naturale).
310
Endoscop mpachetat n cutia de transport.

Se efectueaz din leziunile (formaiunile tumorale, ulceraii) situate n interiorul
organelor cavitare care sunt accesibile endoscopiei (esofag, stomac, duoden,
colon, trahee, bronii, vezica urinar, cavitatea nazal etc).
Indicaie: stabilirea naturii benigne sau maligne a leziunii.
medicaii anticoagulante (Aspirin, Aspenter, Trombostop etc). Sedarea
bolnavului pentru endoscopie este suficient.
Tehnic:
- endoscopul este introdus pn n organul unde se gsete formaiunea
tumoral;
- este vizualizat extinderea tumorii (exulceraiei);
- se recolteaz cu o pens de biopsie n form de lingur (ca i pensa de
biopsie laparoscopic) ce poate fi introdus printr-un canal interior al
endoscopului,biopsii multiple din partea cea mai reprezentativ a leziunii.
Biopsie endoscopic la nivelul colonului.

- probele de biopsie recoltate se fixeaz n soluie de formol i sunt trimise
pentru examen hitopatologic.
Complicaii. Sunt rare, dar pot apare:
311
- hemoragii din tumor (cantitate mic, dar persistente);

- perforarea unui organ cavitar (stomac, colon etc) cu peritonit acut difuz,
care necesit intervenie chirurgical de urgen.
Biopsia endoscopic se efectueaz rapid, nu necesit pregtire special i este
bine suportat de bolnav.
- pacientul ramine la pat 24 ore-48 ore
- se supravegheaza functiile vitale, pansamentul
- la locul punctiei se pune punga cu gheata
- la nevoie se administreaza calmante ale tusei
Pregatirea materialelor pentru laborator
- fragmentele de tesuturi se indeparteaza din ace prin insuflare de aer cu
seringa
- se face biletul de trimitere si se trimite la laborator
Accidente
- hemoragie
- soc pleural
De stiut
- acele de punctie se sterilizeaza numai prin caldura uscata
De evitat
- miscarea pacientului in timpul punctiei poate duce la ruperea acelor si
lezarea organelor punctionate
TEHNICI CARE ASIGURA SUPORTUL VIETII
HEMOSTAZA SI INGRIJIREA PLAGILOR SINGERINDE
Hemoragia i hemostaza
Hemoragia reprezint scurgerea sngelui n afara sistemului vascular
prin una sau mai multe soluii de continuitate ale acestuia.
Clasificarea hemoragiilor
Clasificarea hemoragiilor se face dup mai multe criterii:
a) Dup natura vasului lezat, se difereniaz:
Hemoragia arterial sngele are culoarea rou deschis i nete
ritmic;
Hemoragia venoas sngele are culoarea rou nchis i se
exteriorizeaz sub presiune constant, fr pulsaii;
Hemoragia capilar este difuz neavnd o surs anume de
sngerare, sngereaz n pnz.
312
Rareori se ntlnesc tipuri pure de hemoragie. De cele mai multe ori,

hemoragia este mixt, cu predominana uneia dintre ele.
b)- In funcie de sediul sngerrii, se deosebesc:
1) Hemoragia extern cnd sngele se scurge n afar printr-o plag;
2) Hemoragia intern cnd sngele se acumuleaz ntr-o cavitate
anatomic n interiorul organismului. Dup localizarea hemoragiei
interne deosebim:
- hemotoraxul acumularea sngelui n cavitatea pleural;
- hemoperitoneul acumularea sngelui n cavitatea peritoneal;
- hemopericardul acumularea sngelui n cavitatea pericardic.
3) Hemoragia intern exteriorizat - este o hemoragie intern ntr-un
organ cavitar, urmat de eliminarea sngelui la exterior pe cale
natural. n funcie de sursa sngerrii, deosebim:
- Epistaxis hemoragia mucoasei nazale;
- Hemoptizia hemoragia a crei surs este la nivelul arborelui
respirator. Sngele este rou, aerat, spumat, eliminat pe gur prin
efort de tuse.
- Hematemeza eliminarea pe gur, prin vrsturi, de snge
amestecat cu chiaguri. Sngerarea i are sediul n esofagul
interior, stomac sau duoden. Cnd hemoragia este puternic,
sngele este rou, nealterat, dac ns sngerarea este redus i
sngele stagneaz n stomac,sngerarea are aspect de za de
cafea.
- Melena const n exteriorizarea sngelui acumulat n tubul
digestiv ca urmare a unei hemoragii digestive superioare, prin
defecaie. Scaunul melenic este negru, lucios, moale, de culoarea
pcurei.
- Hemoragia ocult const ntr-o sngerare digestiv de mic
intensitate dar persistent, ce nu modific aspectul scaunului, dar
care prin eliminarea fierului, produce n timp anemie.
- Menstre (metroragie) sngerare de origine uterin, exteriorizat
prin vagin, produs n intervalul dintre dou cicluri menstruale;
- Menoragia menstruaie excesiv de abundent i prelungit;
- Hematuria sngerarea prin miciune produs la nivelul
aparatului reno-urinar.
4) Hemoragia intratisular n urma creia, prin acumulare local de
snge se produce un hematom.
Dup cauza generatoare a hemoragiei,se difereniaz:
Hemoragii traumatice (accidentale sau chirurgicale);
Hemoragii netraumatice, cnd sngerarea are loc n absena unui
traumatism (agresiune chimic, tulburri trofice etc.).
Dup abundena sngerrii, hemoragiile pot fi:
313
1) de mic intensitate (de gravitate mic), cnd cantitatea total de

snge care s-a pierdut este mai mic de 500 ml. Clinic: TA 100
mmHg; AV 100 b/min; Hb 10 g%; Ht 35%;
2) de gravitate medie, cnd cantitatea de snge este ntre 500 i
1500ml; cu tablou clinic evident: 80 TA 100mmHg;
100 AV 120b/min; Hb=8-10 g%; Ht=30-35%; apar simptome
clinice - astenie, ameeli, chiar senzaii de lipotimie.
3) de gravitate mare, nsoite de oc i colaps circulator, pierderea de
snge este continu i depete 1500 ml; clinic AV 120 b/min,
apoi 160 b/min n faza decompensat, TA 80 mm Hg, Hb 7 g% ,
Ht 25%, extremitile sunt reci i transpirate.
4) Cataclismice, cnd ritmul pierderii de snge este rapid (din vase
mari), colaps vascular care conduce la com.
Simptomatologia pacienilor cu hemoragie depinde de:
- cantitatea de snge pierdut;
- ritmul sngerrii;
- continuarea sau oprirea sngerrii;
- condiia biologic a bolnavului;
- nivelul anterior al hemoglobinei (Hb) i al hematocritului
(Ht).
O sngerare de mic intensitate nu are repercursiuni importante.
Hemoragiile medii i grave sunt nsoite ns de tulburri din partea ntregului
organism, pacientul acuznd: astenie marcant, ameeli, lipotimie la trecerea n
ortostatism, tulburri de vedere i echilibru, stare de agitaie i anxietate datorit
lipsei de oxigen a creierului.
Se constat paloarea accentuat a tegumentelor i mucoaselor,
transpiraii reci, polipnee, tahicardie, tensiunea arterial are tendin de scdere,
sete intens, limba uscat, diurez n cantitate mic (oligurie).
Clasificarea hemostazelor
Hemostaza reprezint oprirea spontan sau terapeutic a hemoragiei.
Hemostaza spontan se realizeaz prin mijloace proprii ale
organismului. Aceasta este posibil ns numai pentru vase mici (capilare, venule,
arteriole). Procesul se desfoar n trei faze succesive:
o Faza vascular n care la nivelul vasului lezat se produce o
vasoconstricie;
o Faza endotelio-trombocitar n care la nivelul endoteliului vascular
lezat se aglomereaz trombocite care vor cuta s nchid brea din
vasul lezat formnd un chiag provizoriu, care n timp determin o
reea de fibrin ce conduce la un chiag definitiv i reparare
endotelial;
314
o Faza de coagulare propriuzis cnd prin vasul de snge lezat

continu curgerea sngelui fr extravazare, vasospasmul revine la
normal.
Hemostaza terapeutic (chirurgical) poate fi provizorie sau
definitiv
a) Hemostaza provizorie constituie manevra de urgen fcut n
scopul opririi temporare a hemoragiei. Modaliti de realizare a
acesteia:
- poziionarea pacientului n funcie de sngerare;
- compresie digital a vasului lezat, pe un plan osos (cu
tampon, compres);
- compresie circular deasupra sau dedesubtul zonei lezate (cu
garou sau cu mijloace improvizate curea, cravet).
Intermitent, la 15-30 minute, acesta trebuie slbit cteva
minute pentru a permite irigarea esuturilor. Nu se va aplica
pe o durat mai mare de dou ore, deoarece exist riscul de
apariie a ocului de degarotare.
b)- Hemostaza definitiv se obine prin obliterarea lumenului vascular,
ligaturarea vasului sau sutura plgii vasculare i se poate realiza
prin:
- electrocauterizare, o metod larg utilizat;
- forcipresura (strivirea), se realizeaz cu pens. Este o metod
des folosit la hemostaza parietal;
- tamponare, aplicat pentru plgi sau caviti mai mici n care
se introduc mee sterile mbibate cu ap oxigenat, care se
ndeprteaz dup 24 ore;
- ligatura vasului, mijlocul cel mai eficient i mai sigur de
hemostaz;
- sutura vascular, indicat pentru vasele de calibru mediu i
mare. Se realizeaz prin coaserea orificiului produs n vas;
- capitonajul, metoda const n apropierea strns a buzelor
plgii prin cteva fire de catgut;
- embolizarea selectiv a vasului lezat. Este o tehnic
laborioas, ce presupune cateterism arterial.
Acordarea ingrijirilor in hemoragii
1. se aseaza ranitul in decubit dorsal, cu capul mai jos decit trunchiul si
extremitatiile TRENDELENBURG pentru a se produce mai usor
circulatia la nivelul creierului
2. se identifica tipul de hemoragie venoasa, arteriala, capilara
3. se efectueaza hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau
compresiune la distanta , in functie de marimea hemoragiei si localizarea
ei
315
Punctele de compresiune pentru hemostaza provizorie pe artere

1. faciala
2. temporala
3. carotida
4. humerala
5. axilara
6. aorta abdominala
7. femurala, deasupra triunghiului Scarpa
8. femurala la treimea mijlocie a coapsei
9. femurala la articulatia genunchiului
4. in cazul hemoragiilor arteriale mari, se aplica la member garoul
deasupra sau dedesuptul plagii sau un tub elastic , fixind in zona
traiectului arterial principal un rulou de tifon sau material textile , notind
pe un billet data si ora cind s-a aplicat
Aplicarea garoului improvizat

316
5. se stringe garoul astfel in cit sa oprasca circulatia, dar culoarea

tegumentelor sa se mentina apropiata de cea normala cianoza este
semnul unor leziuni tisulare anoxice, grave
Aplicarea garoului la brat si la coapsa

6. garoul se mentine maxim 2 ore , slabindu-l 1 2 minute la interval de 1520 minute pentru a permite irigarea tesuturilor
7. se iau masuri urgente pentru a transporta ranitul la o unitate sanitara
dotata corespunzatorse aseaza bolnavul pe targa in decubit dorsal, fara
perna si se supravegheaza in tot timpul transportului
8. se efectueaza incalzirea bolnavului in mod progresiv administrindu-i
bauturi calde si incalzindu-i extremitatiile cu sticle calde sau pungi cu apa
calda
9. se administreaza bolnavului oxigen
10.se ridica garoul in mod treptat cu multa atentie dupa ce s-au luat toate
masurile necesare pentru a interveni prompt la primele manifestari ale
socului produs prin derodare
11.decomprimarea garoului nu se face brusc
12.numai la hemoragia arteriala garoul se aplica pina la disparitia pulsului
Durerea
Este considerata o senzaie cauzata de un stlimul; fizic sau de o disfunctie
organica.
- este un motiv de adresabilitate la medic
- problema cea mai des ntlnita
- are efect de suferina
Prejudecai si idei false despre durere
- daca sursa durerii nu poate fi precizata, exista tendina de a ne ndoi de
realitatea ei si a considera persoana in cauza ca pe un pacient dificil
- suprafaa esuturilor lezate este un indicator al intensitii durerii
317
- un pacient cu durere cronica si prelungita sufer mai puin dacit unul cu

durere acuta de scurta durata
- personalul de ingrijire e calificat pentu a dfini natura bolii unui pacient
- ingrijirea pacientilor suferind de durere necesita indeminare atit in stiinta
cit si cunoasterea artei ingrijirii
- responsabilitatea asistentei medicale este de a-l instala pe pacient cit mai
confortabil, de a observa si de a raporta descoperirile ce l-ar putea ajuta pe
medic sa stabileasca un diagnostic corect si sa prescrie un tratament
adecvat
Conceptele durerii
- Strenbach descrie durerea ca un concapt abstract ce se refera la sugestie ,
stimuli si raspuns , exista totodata o emotie in completarea senzatiei de
durere
- Mc Caffery a spus durerea este orice spune persoana care o traieste ,
existind atunci cind spune ca exista, asistenta medicala va intilni frecvent
pacienti acuzind durerea si trebuie sa invete sa foloseasca eficient
strategiile de a descrie sau de a elimina durerea si trebuie sa invete sa
foloseasca eficient strategiile de a descrie sau de a elimina durerea si de ai ajuta pe pacienti sa coopereze
Semnificatie si frecventa
- durerea
are o functie majora alertindu-ne fata de o boala posibila
poate avea alte seminficatii pentru individ
poate precipita senzatiile de teama, frica, provocare sau pedeapsa
in general majoritatea persoanelor vad durerea ca pe o experienta
negativa, ea poate fi descrisa ca fiind inselatoare, urita, cruda, ascutita,
degradanta
Evaluarea durerii
- se refera la intensitatea stimulului nociv necesar pentru ca o persoana sa
perceapa durerea
- este important de notat ca intensitatea durerii nu este legata de stimulul
nociv
- toleranta durerii se refera la durata de timp sau la intensitatea stimulului
nociv la care un individ aceptatoleranta durerii poate fi marita ca urmare a
alcoolului, medicamentelor, hipnozei, caldurii sau activitatiilor ce distrag
atentia
- oboseala, supararea, plictiseala si apasarea pot reduce capacitatea
individului de a suporta durerea
- toleranta durerii este redusa de durerea persistenta ca cea acuzata uneori
de pacienti ce prezinta un carcinom avansat
- un pacient slabit tolereaza mai putin bine durerea decit un om sanatos
- pragul durerii = punctul la care apare reactia la stimuli durerosi
- pragul de perceptie al durerii = locul unde se simte durerea la inceput
318
- pragul durerii severe = momentul in care durerea devine insuportabila

- reactia asistentei medicale la durerea pacientilor
trebuie sa anticipeze durerea pe baza cunostiintelor si a experientei
sa se alerteze la primele semne ale durerii
sa stie faptul ca durerea redusa poate apare dupa interventii
intracraniene si durerea severa apare dupa interventii chirurgicale
abdominale, ortopedice sau traumatisme
Tipuri de durere
- durerea somatica isi poate avea originea in structuri specifice ( piele,
tesut subcutanat ) sau in tesuturi adinci ( oase, muschi)
poate fi
o acuta si bine localizata
o difuza
o adinca
o slab localizata
o insotita de greata, diaforeza
- durere viscerala este slab localizata si aociata cu greata si simptome
autonome, deseori radiaza
- durere la distanta sau iradiata este simtita in alte zone decit cea a
stimularii
- durere psihogena pare sa nu aiba baza fiziologica, mai de graba ea pare
a avea originea in mintea sau starea psihica a bolnavului
- deoarece durerea are o componenta psihica este dificil sa distingem
durerea somatica de cea psihogena
- este important de tinut minte ca pacientul simte durerea , adica nu este
imaginara
- ocazional ea poate fi isterica la origine sau ipohondrica
- durerea membrului fantoma se refera la durerea perceputa de pacient ca
apartinind unei extremitati care a fost amputata
- cauzalgia este durerea asemanatoare unei arsuri puternice
Reacia pacientului la durere
- sustinerea partii dureroase
- pozitie antalgica
- grimase
- plins
- maxilare cripate
- adreseaza frecvent intrebari
- agitatie
- imobilitate
- capacitate redusa de atentie
- evitarea raporturilor sociale
- uneori manifestarile lipsesc dar nu inseamna ca pacientul nu sufera
Factorii care influienteaza percepia durerii si reacia pacientului
319
factorii care diminueaza nivelul de constienta anestezice

lipsa somnului amplifica perceptia durerii
experiente dureroase anterioare
anxietatea
valori atasate durerii
cultura
mediul
rolul avut in dinamica familiala
prezenta unor persoane suport
toleranta la durere
PLAN DE INGRIJIRE PENTRU PACIENTUL CU DURERE
- colectarea datelor
o reactia la durere
o caracteristicile durerii
debut
durata
localizare
iradiere
intensitate
caractwer
o factori declansatori
o masuri luate pentru ameliorare
o efectul terapeutic
o influienta durerii asupra activitatii cotidiene
o semne si simptome care insotesc durerea
cefalee
greturi
ameteli
mictiuni frecvente
o resurse de adaptare
sustinere afectiva
sustinere spirituala
- analiza si interpretarea datelor
o durere legata de fractura , traumatism
o discomfort legat de durere
o anxietate
o alterarea mobilitatii fizice legata de durere
o deficit de autoingrijire
o perturbarea conceptului de sine
o insomnie legata de durere
- planificarea
320
o pacientul sa resimta scaderea intensitatii durerii

o pacientul sa declare ameliorarea discomfortului
o pacientul sa fie capabil sa-si efectueze ingrijirile igienice
o pacientul sa cunoasca tehnici noninvazive de ameliorare a durerii
- interventii
o primul pas este de a cistiga increderea pacientului
o ajuta pacientul sa decrie corect durerea
o sesizeaza momentele de remisie sau exacerbare
o pentru intensitatea durerii pacientul va utiliza termeni ca usoara,
moderata, intensa, insuportabila
o daca pacientul nu gaseste cuvinte pentru a descrie durerea il va
ajuta sa gseasca analogii
o asigura confortul
asezarea pacientului in pozitie corespunzatoare
se intinde cearceaful
se retrag tuburile pe care sta pacientul
se largesc bandajele strinse
se schimba bandajele umede
se verifica temperatura apei de baie
se respecta regimul dietetic
se sustine incizia chirurgicala in timpul tusei
se evita expunerea tegumentelor si mucoaselor la agentii
iritanti urina, secretii materii fecale
previne retentia urinara
previne constipatia
pregatire preoperatorie adecvata
educatie postoperatorie
o indeparteaza factorii agravanti
o va face stimulare cutanata
aplica agenti fizici caldura, frig
frectii
masaj
o va distrage atentia
o va promova un concept de sine pozitiv
incurajeaza pacientul la orice progres obtinut
o va reduce intensitatea durerii
tehnici de relaxare
administrarea tratamentului prescris
o va asigura odihna
se vor administra analgezice cu 30 min inainte de culcare
- evaluare
o pacientul declara ameliorarea durerii
o pacientul resimte starea de confort
321
o pacientul poate efectua partial ingrijirile igienice

o pacientul cunoaste si aplica corect tehicile de relaxare
interventiile vor fi individualizate
chiar daca durerea a fost usurata partial pacientul are nevoie de
supraveghere si atentie
un pacient cu durere cronica nealinata poate deveni usor prada celor care
prescriu remedii nestiintifice
nu se vor da false sperante in atenuarea durerii
322
BIBLIOGRAFIE
1. CAROL, MOZES: Tehnica ngrijirii bolnavului, Editura
Medical, Bucureti 1999.
2. IRWIN, R.S.; RIPPE, J.M.: Intensive care medicine, 2nd
Edition, Lippincott Williams and Wilkins 2003.
3. COMAN, O.A.; et al.: Agenda Medical 2003, Editura
Medical, Bucureti 2003.
4. HALL, J.B.; SCHMIDT, G.A.; WOOD, L.D.H.: Principles of
critical care, 2nd Edition, McGraw-Hill 1998.
5. LUCREIA TITIRC: TEHNICI DE EVALUARE I
NGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENII MEDICALI
Editura Viaa Medical Romneasc
6. LUCREIA TITIRC: GHID DE NURSING - Editura Viaa
Medical Romneasc
7. GEORGETA BALT: TEHNICI DE NGRIJIRE GENERAL
A BOLNAVILOR Editura didactic i pedagogic
8. CORNEL BORUNDEL: MEDICINA INTERNA PENTRU
CADRE MEDII
323

Tehnici de Nursing Gata PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnici de Nursing Gata PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Evidenta si miscarea bolnavilor

Etape parcurse de ctre bolnav n cazul internrii:

Completarea datelor generale ale foii de observaie i a documentelor de micare ale

personalului sanitar deoarece ea sintetizeaz riguros, tiinific, datele examenului clinic,

Spitalul Clinic Colentina.

ntocmit de: ...............................................................

FOAIE DE OBSERVAIE CLINIC GENERAL

Domiciliul legal: judeul

Grup sangvin: A/B/AB/0; Rh + / Alergic la:

Casa de asigurare judeean

Certificat natere (copil) seria

Statut pacient: Asigurat CNAS

Nr. zile c. m. la externare .........................

Nr. carnet asigurat

Semntura i parafa medicului curant

Intervenia chirurgical principal:

medic operator III

Data interveniei chirurgicale:

Intervenii chirurgicale concomitente (cu cea principal):

medic operator principal

medic operator III

medic operator III

Alte intervenii chirurgicale:

medic operator III

medic operator III

Examen citologic .....................................................................................................

Data intrrii (cu ora)

Data ieirii (cu ora)

Nr. zile spit.

Data i ora decesului:

EXAMENUL CLINIC GENERAL

FOAIE DE TEMPERATUR ADULI

FOAIE DE EVOLUIE I TRATAMENT

Bolnavul poate fi internat pe baza biletului de internare sau trimitere, iar

Sursa de informaie este att direct (pacientul ) ct i indirect

Hipoestezie - sensibilitatea este diminuat.

1 hipocondru drept i stng;

-modificri ale aspectului morfologic normal

c)HIPERSTENIC (picnic) - predomin dimensiunile transversale cu

Pregtirea fizic i psihic:

Cntrirea copilului mic d informaii privind creterea i starea de

Formule de apreciere a obezitii:

-GINOID -acumularea grsimii preponderent n jumtatea

4)Faciesul -reprezint expresia caracteristic,de pe faa pacientului,a unei

-n hipotiroidie -apare un aspect de facies buhit cu

-n paralizia de nerv facial exist dou tipuri de facies n funcie de

-coloraia roie limitat a tegumentelor - apare n inflamaii,

extern fiind ridicat

- circumducie micare complex, care include flexia, extensia, abducia

- active executate de ctre pacient

- pasive micri ale articulaiilor, executate de ctre o alt persoan

d)DECUBIT LATERAL - este poziia culcat pe spate cu capul sprijinit pe

i)GENUPECTORAL - este poziia n care pacientul este aezat pe

sta in aceasta pozitie,

b) papula - o leziune caracterizat printr-o ridictur circumscris i

c) vezicula - o ridictur a epidermului, rotund, de mici dimensiuni

d) flictena - o vezicul cu d > 0,5 cm

e) pustula - este un abces minuscul la suprafaa pielii, localizat de

f) crusta - este o leziune secundar produs prin uscarea unor

g) descuamaia (scoama) - desprinderea celulelor cornoase

4)Fisura - reprezint o ntrerupere liniar a continuitii

5)Escoriaiile -o pierdere de substan superficial aprut n urma