MODUL 24

CURS 1
INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI/DEFICIENTE ALE APARATULUI
CARDIOVASCULAR

NOTIUNI DE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

APARATUL CARDIOVASCULAR ESTE FORMAT DIN:

 INIMA
-ESTE ORGAN MUSCULO-CAVITAR
-ESTE ALCATUITA DIN 3 TUNICI:

-ENDOCARDUL-TUNICA INTERNA

- MIOCARDUL-TUNICA MIJLOCIE(MUSCHIUL CARDIAC)

- PERICARDUL-TUNICA EXTERNA

-ARE 4 CAVITATI: -DOUA SUPERIOARE-ATRII ( DREPT SI STANG)

-DOUA INFERIOARE –VENTRICULI (DREPT SI STANG)

-VASCULARIZATIA ESTE REALIZATA PRIN CELE DOUA ARTERE CORONARE

 VASE SANGUINE:ARTERE , VENE, CAPILARE, SISTEM LIMFATIC

CIRCULATIA SANGELUI:

-CIRCULATIA MARE SAU SISTEMICA. CUPRINDE CIRCULATIA SANGELUI DE LA

INIMA LA TESUTURI SI INAPOI.INCEPE DE LA VENTRICULUL STANG SI SE TERMINA
IN ATRIUL DREPT.LA PLAMANI SI INAPOI.
-CIRCULATIA MICA SAU PULMONARA .CUPRINDE CIRCULATIA SANGELUI DE
INCEPE IN VENTRICULUL DREPT SI SE TERMINA IN ATRIUL STANG.

ROLUL APARATULUI CARDIOVASCULAR

-TRANSPORTA SANGE , SUBSTANTE NUTRITIVE LA ORGANE SI TESUTURI
-TRANSPORTA PRODUSE DE METABOLISM DE LA TESUTURI SI ORGANE CATRE
ORGANELE DE EXCRETIE.

1
 INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR

A EDUCATIE SANITARA pentru prevenirea afectiunilor cardiovasculare :

-regim de viata echilibrat
-alimentatie echilibrata:fara exces de sare , grasimi
-suprimarea fumatului
-evitarea abuzului de cafea, alcool
-combaterea obezitatii
-efectuarea de exercitii fizice zilnic, plimbari in aer liber
-evitarea stressului psihic
-control medical periodic
B ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE CU PRIVIRE LA:
1. INSPECTIA: pozitia pacientului(ortopnee in Insuficienta cardiaca stanga); culoarea
tegumentelor(paloare, cianoza); turgescenta venelor, edeme, degete hipocratice (se caracterizeaza
printr-o largire si bombare a unghiilor in toate sensurile ,luand forma unei sticle de
ceasornic .Acest aspect se insoteste de o hipertrofie (marire de volum )a ultimei falange;
2. EXAMINARI DE LABORATOR: VSH, HLG, ASLO, FIBRINOGEN, COLESTEROL, LIPIDE,
TIMP QUICK, UREE SANGUINA, GLICEMIE, CREATININA, IONOGRAMA.
3. EXPLORARI FUNCTIONALE PENTRU CORD

-ELECTROCARDIOGRAMA DE REPAUS SI DE EFFORT

Electrocardiograma, cunoscuta si sub abrevierea din limba engleza, EKG sau ECG, constituie
un test simplu, nedureros care inregistreaza activitatea electrica a inimii. Activitatea electrica a
inimii se inregistreaza cu ajutorul electrocardiogramei (ECG), in repaus, la efort sau pe 24-48 ore
(Holter-ECG). 
Astfel, o electrocardiograma va monitorizeaza inima si va arata cat de repede bate, daca ritmul
batailor inimii este constant sau neregulat, puterea si freventa semnalelor electrice pe masura ce trec
prin fiecare portiune a inimii. Este un test noninvaziv si lipsit de durere, iar rezultatele se obtin
imediat (insa trebuie interpretate de medicul specialist).Este o metoda de investigatie foarte pretioasa
in diagnosticul cardiopatiilor, miocarditelor si in recunoasterea bolilor de inima care evolueaza clinic
latent.
Inregistrarea EKG se face cu aparat special numit electrocardiograf.Legatura intre pacient si
aparat se face print-un cablu la extremitatea distala a avand placate metalice si electrozi in nr. de 10
necesari pentru inregistrarea a 4 derivatii standard si unipolare si 6 precordiale.
Pregatirea pacientului pentru EKG:
1) In primul rand, se recomanda efectuarea EKG-ului de repaos cu un pacient calm, asezat pe spate,
cu o perna subtire sub cap. Pacientul trebuie calmat daca e agitat si trebuie rugat sa NU vorbeasca
si sa NU miste mainile sau picioarele. Evident, se explica procedura, necesitatea efectuarii
procedurii, se obtine acceptul, ne spalam pe maini inainte de-a pune mana pe pacient etc.
Pentru realizarea unui contact bun între tegument şi electrozi, aceştia se ung cu un gel bun
conducător de electricitate;
2) Montarea electrozilor:

2
 Placuta de metal a electrozilor se monteaza pe partile moi ale extremitatilor; cei 4 electrozi ptr.
membre se monteaza astfel:
Rosu-mana dreapta
Galben-mana stanga
Verde-picior stang
Negru-picior drept
Daca pacientul are un membru (sau mai multe) amputat(e), se recomanda pozitionarea electrodului
(sau clestelui) cat mai distal pe ciotul ramas din membru.
Cei 6 electrozi precordiali sunt codati color (rosu, galben, verde, maro, negru, violet)
 V1(ROSU)= spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului
 V2(GALBEN) = spatiul IV intercostal, pe marginea stanga a sternului
 V3(VERDE0 = pe diagonala la mijlocul distantei dintre V2 si V4
 V4(MARO) = spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara (apex)
 V5(NEGRU) = la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia axilaraanterioara stanga
 V6(VIOLET) = la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga
Aparatul este legat la o priza cu impamantare. Se face inregistrarea, iar rezultatul se anexeaza la
FOCG(foaia de observatie clinica generala) a pacientului.
Pe EKG asistenta va nota numele si prenumele pacientului, varsta, data si ora inregistrarii.Citirea
EKG-ului se va face de catre medic.

FONOCARDIOGRAMA (FCG) reprezintă înregistrarea grafică a fenomenelor acustice care iau

naştere în timpul activităţii cordului.

APEXOCARDIOGRAMA(ACG) reprezintă înregistrarea grafică a vibraţiilor produse de mişcările

vârfului inimii.

ECOCARDIOGRAFIA (uneori denumita „eco doppler de cord sau ecografie cardiaca„) este o

evaluare a inimii folosind ultrasunete, ce poate oferi imagini precise ale muschiului, camerelor si
structurilor din interiorul inimii, cum ar fi valvele sau alte formatiuni.

CATETERISMUL CARDIAC –introducerea unei sonde radio-opace pe cale venoasa sau arteriala in
cavitatile inimii sau ale vaselor mari.Sonda este dirijata sub ecran radiologic.Cateterismul cardiac
permite masurarea presiunii intracavitare, recoltarea de probe sanguine direct din cavitatile inimii si
a vaselor ptr. dozarea O2 si CO2, ptr. precizarea unor modificari anatomice cardiace in scop de
diagnostic.Pregatirea pacientului consta in pregatirea ca si pentru o interventie chirurgicala.

4. EXPLORARI FUNCTIONALE PENTRU APARATUL CIRCULATOR

 MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE SI NOTAREA IN FOCG A PACIENTULUI.

 
Tensiunea arterială – presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.
Tensiunea arterială:
3
 - sistolică (tensiune arterială maximă) = 140 mm Hg – forţa de contracţie a inimii va fi mai mare în sistolă;
- diastolică (tensiune arterială minimă) = 80 mm Hg – forţa de contracţie a inimii va fi mai mică în diastolă.
Tensiunea diferenţială (de importanţă diagnostică) - diferenţa dintre T.A. maximă şi T.A. minimă. 
Materiale necesare: 
- tavă de instrumente medicale;
- tensiometru cu mercur (Riva-Rocci) sau sfigmomanometru;
- stetoscop biauricular;
- creion, pix, stilou (cu culoare albastră);
- foaie de temperatură;
- tampon de vată cu alcool.
 Bolnavul este informat asupra scopului investigaţiei.Se explică măsurile necesare pentru o măsurare
corectă: 15 minute repaus înainte de măsurare; efectuarea măsurării se face după cel puţin 3 ore de la
servirea mesei. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este: la ambele braţe, după ce
bolnavul a stat in clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1 min;
Execuţia tehnicii propriu-zisă:
I. Cu aparatul Riva-Rocci
Spălarea mâinilor.
Se aşază manometrul (cel cu mercur) pe noptieră, într-o poziţie fără vizibilitate pentru bolnav.
Se aplică strâns manşeta pe braţul sprijinit şi în extensie. 
Se fixează cu mâna stângă membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a
manşetei şi olivele în urechi.
Măsurarea tensiunii arteriale
Cu mâna dreaptă se pompează aer în manşeta pneumatică cu para de cauciuc, până la dispariţia zgomotelor
pulsatile.
Privind manometrul, se decomprimă progresiv aerul din manşetă cu ajutorul ventilului pompei de aer, până
când se aude zgomotul pulsului şi se observă gradaţia din momentul dat de zgomotul trecerii primei unde
pulsatile.
Se memorează valoarea tensională – tensiunea maximă – indicată de manometru.
Se continuă decomprimarea, ascultând zgomotele pulsului şi urmărind gradaţiile manometrului până la
dispariţia ultimei unde p
Se memorează a doua valoare tensională – tensiunea minimă – indicată de manometru.
Se îndepărtează manşeta de pe braţ. 
II. Cu aparatul Pachon
Se execută cu aceeaşi succesiune de timpi.
Citirea valorilor T.A. se face pe cadranul manometrului Pachon.
Reorganizarea locului de muncă:
Se aşază tensiometrul şi stetoscopul pe tava medicală.
Se aşază bolnavul în poziţie comodă.
Spălarea mâinilor.
Se dezinfectează membrana stetoscopului cu tampoane de vată cu alcool.
Se aşază aparatul în dulapul pentru instrumente si materiale medicale.
Notarea cifrică:
În carnetul propriu se notează cifric valorile tensiunii măsurate, numele şi prenumele bolnavului, salonul, data.
Notarea grafică
Se notează grafic în foaia de temperatură cu culoare albastră (creion, pix, stilou), haşurat.
Se socoteşte pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatură o unitate coloană de Hg. Deasupra liniei groase
se notează tensiunea arterială maximă, iar tensiunea arterială minimă dedesubt.
Interpretarea rezultatelor
Valorile normale şi patologice ale T.A. în funcţie de vârstă.
4
 Valori normale
 Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg
 Copii: 91-110 / 60-65 mmHg
 Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg
 Valori peste cele normale - hipertensiune.HTA
 Valori sub cele normale - hipotensiune. HTA

 OSCILOMETRIA-metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial cu

ajutorul oscilometrului Pachon.
Aparatul este alcatuit: - dintr-un cadran gradat in unitati.
-o manseta pneumatica cu para de cauciuc.
Valorile normale la oscilometrie : intre 3-6 diviziuni la coapsa
intre 2-4 diviziuni la treimea superioara a gambei
intre 1.5-2 diviziuni la treimea inferioara a gambei
intre 3-4 diviziuni la membrele superioare.
Este important diferenta dintre 2 regiuni simetrice.:diferente mai mari de 2 unitati intre un membru si
celalalt la acelasi nivel este un semn pathologic indicand obstructii vasculare.

 MASURAREA PRESIUNII VENOASE-presiunea venoasa este presiunea exercitata de

sangele venos asupra peretilor venelor.Masurarea presiunii venoase este este indicate pentru aprecierea
circulatiei sangelui venos din inima si a gradului de umplere a patului vascular venos.
Valorile presiunii veoase: 11-12cmH2O
In Insuficienta cardiac presiunea venoasa creste, iar in colapsul periferic ,scade.
 DETERMINAREA TIMPULUI DE CIRCULATIE
Timpul de circulatie –periaoda de timp(in secunde) in care o substanta parcurge un segment
vascular.Durata Timpului de circulatie este in functie de viteza de circulatie si de debitul cardiac.
Timpul de circulatie scoate in evidenta insuficienta cardiac inca in faza incipienta si ajuta la
diferentierea dispneei cardiace de dispneea pulmonara.
 DETERMINAREA MASEI SANGUINE CIRCULANTE se face prin metoda diluarii colorantilor in
sange cu izotopi radioactivi.
 ARTERIOGRAMA: inregistrarea pulsului arterial sub forma unei curbe.
 FLEBOGRAMA –inregistrare grafica a pulsatiilor venei jugulare; contribuie la recunoasterea
insuficientei cardiac si pericarditei.

5. EXPLORAREA RADIOLOGICA A APARATULUI CARDIOVASCULAR

Se face prin:- angiocardiografie
-aortografie
-arteriografie
-flebografie

ANGIOCARDIOGRAFIA-introducerea unei substante de contrast pe cale intravenoasa(IV), substanta care

se urmareste in interiorul vaselor si al cavitatilor inimii.
5
 Materile necesare: sol. concentrata de iod; sedative(fenobarbital), un medicamemt antialergic.
Pregatirea pacientului :
-in ziua precedenta examenului , se administreaza sedative, care se repeta in dimineata examenului
impreuna cu un medicament antialergic;
-se efectueaza testarea sensibilitatii fata de iod;
-daca nu apar simptome de intoleranta la iod, se injecteaza intravenos(IV) substanta de contrast, rapid, in
decurs de cateva secunde(cantitatea de substanta de injectat este calculata de medic, in functie de greutatea
corporala a bolnavlui).Atentie! Injectarea rapida poate provoca valuri de caldura, cefalee, congestia fetei, tuse,
dispnee(se injecteaza adrenalina).Angiocardiografia prin cateterism cardiac este de competenta medicilor.

AORTOGRAFIA-introducerea substantei de contrast prin cateter sau prin punctie pentru evidentierea aortei.

ARTERIOGRAFIA PERIFERICA-introducerea substantei de contrast prin injectie intraarteriala pentru

evidenierea arterei periferice; pregatirea si testarea pacientului la iod se fac la fel cu celelalte situatii.

FLEBOGRAFIA- (examenul radiologic al venelor)-introducerea intavenos, cu seringa automata de

presiune, a 20-30 ml de substanta de contrast, de concentratie redusa(pentru a nu se leza peretii
vasului).Radiografiile se executa cu viteza de 24 imagini pe secunda(radiocinematografie).

SEMNE SI SIMPTOME POSIBILE IN AFECTIUNILE APARATULUI CARDIOVASCULAR

1. DISPNEEA-este consecinta stazei si hipertensiunii pulmonare

Caracterele particulare ale dispneei de origine cardiaca este ca poate fi provocata de effort sau de pozitia
de decubit prelungit si functia este usurata daca este in repaus sau in pozitie sezanda.
La bolnavul cardiac este esential sa notam frecventa respiratiei, jena respiratorie care survine in expir
sau inspir, ritmul care poate fi regulat sau aritmic.
Frecvent polipneea ( respirație accelerata) se asociaza cu transpiratie si cu cianoza.
Polipneea de origine cardiaca este agravata de effort si de decubitul prelungit.

2. TUSEA SI EXPECTORATIA-sunt simptome comune ale aparatului respirator si cardiovascular.

Contrar afectiunilor pulmonare bolnavii cardiaci nu se linistesc , ci devin obositi datorita tusei si
expectoratiei.
Sputa mucoasa, abundenta, rozata este caracteristica in Edemul pulmonar acut si este un simptom de
mare importanta pentru conducerea terapiei de urgenta.

3. DUREREA TORACICA-simptom esential intalnit in cardiologie.

Este important a se stabili caracteristicile ei: debut, localizare, intensitate, iradiere, legatura cu efortul, miscarile
respiratorii, miscarea toracelui.
Astfel putem vorbi de mai multe tipuri de durere:

a) DUREREA CORONARIANA-numita si durerea ischiemica,este o durere legata de effort cu caracter

constrictiv localizata in mijlocul pieptului, retrosternal , care iradiaza in maxilar, umar si brate.Aceasta
durere dispare odata cu efortul si reapare odata cu el si este insotita de transpiratii si greturi.
6
 b) DUREREA PRECORDIALA- nu este o durere legata de effort; este ca o lovitura de pumnal
transfixianta.Ramane localizata accentuandu-se cu miscarile respiratorii.
c) DUREREA NEUROTONICA-nu corespunde afectiunii organice a inimii.Este durerea intr-un punct fix ca
o intepatura de ac scurta.Se repeat fara legatura cu efortul.Este usurata prin calmare si psihoterapie.

4. PALPITATIILE
O palpitatie este perceptia de catre bolnav a batailor cardiace , care normal nu se aud de catre omul
sanatos.

5. STARILE DE RAU SI SINCOPELE

Starea de rau se mai numeste si lipotimie, cand este obosit, simte ca i se inmoaie gambele, devine palid,
simte ca lesina.Starile de rau sunt frecvente si au cause deseori benigne. Ele pot fi un semn revelator pentru
cardiac.In acest caz este necesar un examen clinic complet si examinarea cordului.

Sincopa-total diferita si mult mai précisa.Este consecinta unei anoxii cerebrale brutale. Nu este determinata
numai de bolile cardiace.Mecanism: oprirea brusca a fluxului sanguine care persista cateva minute si care va
duce la moarte prin asfixia celulei nervoase datorita lipsei de O2.Este un semn de moarte aparenta.

6. PALOAREA-prezenta in endocardita reumatica.

7. CIANOZA - este un simptom dominant in unele afectiuni insuficienta cardiaca dreapta, cardiopatii
congenitale.

8. EDEMELE MEMBRELOR INFERIOARE: pot sa apara in numeroase afectiuni cardiace.Sunt

determinate de prezenta anormala a apei in tesutul celular subcutanat.De asemenea mai pot aparea si alte
afectiuni hepatice si renale.Prezenta lor nu este sinonima cu afectiunile cardiace, dar grupate cu alte
semne pot indica o cauza cardiaca.Apar ca o infiltratie a regiunii submaleolare, a gambelor si a
coapselor.Sunt moi , albe, nedureroase si pastreaza semnul godeului.Sunt sensibile la regimul desodat si
la tratamentul bolii cardiace.

9. CLAUDICATIA INTERMITENTA-“Boala Privitorilor De Vitrine”: foarte frecventa si caracteristica

afectiunilor vasculare.Cel mai adesea arterele sunt indurate si ingrosate prin ateroscleroza . Consta in
crampe, slabiciune si tensiune in picior, in special in gambe; dupa exercitii musculare, in stare
de repaos, nu exista dureri, iar cand simptomele apar sunt repede inlaturate prin repaos. S-a
aratat ca aceia care fumeaza mai mult de 15 tigari pe zi sunt predispusi la claudicatie
intermitenta de noua ori mai mult decat nefumatorii. 

ASISTENTA SI BOLNAVUL CARDIAC

ESTIMAREA URGENTEI SITUATIEI: este sarcina imediata a asistentei care se realizeaza prin:
 Examinarea rapida a bolnavului
 Masurarea pulsului
 Evidentierea tipului de dispnee(de obicei polipneica)
7
  Descopera exist. transpiratiei, cianozei
 Aprecierea unui puls rapid sau lent dar filiform(greu de perceput)

ROLUL ASISTENTEI IN CAZ DE URGENTA ESTE:

 sa apeleze la medic
 sa instaleze pacientul in pat in pozitie semisezanda
 sa puna sonda nazala cu O2 cu debit 3l/min
 sa noteze P si TA
 sa faciliteze inregistrarea rapida a unei electrocardiograme(EKG)
 sa faca bilantul si tratamentul prescris
 sa aiba o conduit precisa si rapida

ROLUL ASISTENTEI IN AFARA URGENTEI ESTE:

Nevoile bolnavului sunt diferite in functie de situatie:
 pot sa necesite vizita sau ingrijire la domiciliu
 pot sa necesite consultatie la dispensar
 pot sa necesite spitalizare.
Asistenta trebuie sa stie sa explice simplu bolnavului si familiei natura bolii, rolul tratamentului,
contraindicatiile tratamentului si modul de viata impus de boala.Trebuie sa supravegheze luarea
medicamentelor si respectarea regimului alimentar si de viata.
Asistenta trebuie sa cunoasca sau sa se informeze de problemele familiale si sociale cere pot fi rezolvate.

Diagnosticul de Nursing :

- Este o prezentare a problemei de sanatate a unui pacient potenţial sau real, care rezultă din analiza de date
prelevate, a situatiei modificarilor/schimbarilor in starea sa de sanatate.
- O situaţie care descrie problemele reale sau potentiale ale unui pacient, pe care o asistentă medicală le poate
identifica , şi pentru care ea poate dispune intervenţii specifice pentru a-i menţine starea de sănătate, pentru a
reduce, elimina sau preveni modificarile.
- Este rezumatul problemelor de sanatate pe care nursa il face cu privire la starea unui pacient,rezumat pe care îl
foloseşte să comunice profesional starea de fapt.
- Identifica problemele de sănătate ale Pacientului care pot fi rezolvate/prevenite, prin intervenţii, delegate
(colaborand cu medicul si echipa medicala) şi independente (decizii proprii).

PACIENTUL (nu asistenta) este punctul central al procesului de asistenţă medicală.

- Procesul de asistenţă medicală implică analizarea starii pacientului în orice moment.
- În scopul de adaptarii procesului de îngrijire a pacientului, pentru a identifica problemele de sanatate ale
pacientului, aveţi nevoie de datele de evaluare obiective şi subiective. Apoi, va trebui sa formulati un
diagnostic de nursing pentru fiecare dintre aceste probleme ale pacientului.

Diagnosticele de Nursing sunt scrise în format "PESO" :

8
* "P" vine pentru problema
* "E" vine de la ETIOLOGIA sau cauza problemei
* "S" este Semne si simptome ale problemei
* "O" obiective stabilite.