Puncia pleural

Definitie
Punctia pleurala sau taracocenteza reprezinta stabilirea unei legaturi intre
cavitatea pleurala si mediul exterior prin infermediul unui ac.
Scop
explorator
punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural
recoitarea lichidului pentru examinarea sa oantitativa si calitativa
terapeutic
evacuarea lichidului
administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala (antibiotice;
citostatice) dupa spalarea cavitatii
Indicaii
boli inflamatorii sau tumari pulmonare, insuficienta cardiaca
insotita de colectii lichidiene in cavitatea pleurala. Se recurge la punctie
cand cantitatea revarsatului pleural depaseste ,1,5 l si exercita o presiune
asupra inimii si plamanului, impiedicandu-le functiile.
Contraindicatii
tulburari de coagulare a sangelui hemofilie
tratament cu anticoagulante
Locul punctiei
se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural :
daca lichidul este in stare libera, punctia se face in spatiu VII - VIII
intercostal pe linia axilara posterioara
daca lichidul este inchistat, punctia se face in plina matitate, zona
stabilita prin examen clinic
cotectiile purulente si tuberculoase se punctioneaza cat mai aproape de
nivelul lor superior pentru a preintampina fistulizarea lor
punctia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare,
indiferent de locul punctiei
Pregatirea punctiei
*materiale
de protectie a patului
pentru dezinfectia tegumentului tip III
instrumente si materiale sterile: 2 - 3 ace de 10 cm lungime, cu diametrul
de 1 mm, 2-3 seringi de 20 - 50 ml, seringa de 5 ml si ace pentru
anestezie, pense, manusi, camp chirurgical, tampoane, comprese
alte materiale: romplast; eprubete, lampa de spirt, aparate aspiratoare
(Dieulafoy sau Potain), recipiente pentru colectarea lichidului, tavila
renala
medicamente: atropina, morfina, tonice-cardiace, solutii anestezice
materiale pentru reactia Rivalta: pahar conic de 200 ml, 50 ml apa
distilata, solutie de acid acetic glacial, pipete %
*pacient:
pregatirea psihica:
se informeaza pacientul cu privire la scopul punctiei, pozitia in care
va sta in timpul punctiei

 pregatirea fizica:
se administreaza cu 30 minute inaintea punctiei una fiola atropina
pentru a preveni accidentele (atropina scade excitabilitatea generala
si a nervului pneumogastric)
se asaza in pozitie sezand la marginea patului sau a mesei de
examinare cu picioarele sprijinite pe un scunel, cu mana de partea
bolnav ridicat peste cap pana la urechea opusa sau cu trunchiui
usor aplecat in fata, cu antebratele flectate pe brate, cu mainile la
ceafa, coatele inainte
pacientii cu stare buna se asaza calare pe un scaun cu spatar;
antebratele fiind sprijinite pe spatarul scaunului
pacientii in stare grava se asaza in decubit lateral, pe partea
sanatoasa, la marginea patului
Execuia punctiei
se face de catre medic, ajutat de doua asistente medicale
se desfasoara in salon sau in sala de tratamente
Asistenta I pregtete radiografia pacientului.
Splatul i dezinfectatul minilor att medicul ct i asistentele.
Asistenta II
- administreaz o fiol de atropin cu 30 de minute naintea punciei
- aeaz muamaua i aleza pe masa de puncie
- dezbrac toracele pacientului
Medicul stabilete locul punciei.
Asistenta II aeaz pacientul n poziia corespunztoare locului ales
Asistenta I
- pregtete locul punciei, dezinfecie tip II
- servete seringa cu anestezic.
Medicul efectueaz anestezia i ateapt efectul anesteziei.
Asistenta I servete mnuile chirurgicale, apoi cmpul chirurgical
Asistenta II menine pacientul, l supravegheaz
Medicul aeaz cmpul chirurgical n jurul toracelui, sub locul punciei.
Asistenta I servete acul de puncie adaptat la sering
- dezinfecteaz locul punciei
Medicul execut puncia, aspir lichidul
Asistenta I preia seringa cu lichid i l introduce n eprubete
- servete aparatul aspirator
Asistenta II menine pacientul, l ndrum s-i rein tusea, observ culoarea
feei i respiraia.
Asistenta I servete seringa cu soluie medicamentoas n funcie de scopul
punciei
Medicul introduce soluiile medicamentoase.
Asistenta II menine pacientul, l ndrum s-i rein tusea, observ culoarea
feei i respiraia.
Medicul retrage acul de puncie.
Asistenta I dezinfecteaz locul i-l comprim cu un tampon steril.
Asistenta II menine pacientul, l ndrum s-i rein tusea, observ culoarea
feei i respiraia.
Asistenta I aplic pansament uscat fixat cu romplast.
Asistenta II menine pacientul, l ndrum s-i rein tusea, observ culoarea
feei i respiraia.

Asistentele ajut pacientul , cu micri blnde, s se aeze n pat, i ridic

membrele inferioare, scoate aleza i muamaua, nvelete pacientul.
ngrijirea ulterioar a pacientului
- se asigur repausul la pat pe o perioad prescris de medic
- se supravegheaz pulsul, tensiunea arterial, respiraia, culoarea tegumentelor,
periodic
- se informeaz imediat medicul n cazul apariiei cianozei, dispneei, tahicardiei,
secreiilor bronhice
Pregtirea produsului pentru examinare
- examinarea macroscopic se face imediat, apreciindu-se culoarea, aspectul i
cantitatea lichidului extras. Lichidul poate fi:
seros sau serocitrin: este limpede, galben deschis, avnd cauze inflamatoare
(tuberculoza); sau avnd drept cauz o tulburare circulatorie (insuficien cardiac,
cancer pulmonar)
tulbure: este purulent sau chilos cu aspect albicios lactescent
hemoragic sau serohemoragic: este roz sau rou intens n hemoragiile pleurale
i pleurezia hemoragic
- se msoar cantitatea lichidului extras
- examinarea biochimic const n reacia Rivalta:
n paharul conic se pun 50 ml de ap distilat i o pictur de acid acetic
glacial, se adaug 1-2 picturi din lichidul de cercetat; reacia este pozitiv cnd
pictura de lichid se transform ntr-un nor ca un fum de igar", ceea ce
nseamn c lichidul pleural este bogat n albumine fiind de natur inflamatorie i
purtnd numele de exsudat; reacia este negativ cnd pictura de lichid cade n
pahar fr s produc modificri, ceea ce nseamn c lichidul este srac n
albumine, avnd drept cauz tulburrile circulatorii i purtnd numele de
transsudat.
- pentru dozarea cantitii de albumin, pentru examenul citologic i
bacteriologic, eprubetele etichetate se trimit la laborator
Reorganizarea
Notarea punctiei
Complicatii: hemoragii intrapleurale, rupturi pleuropulmonare.
Accidente
- accese de tuse , determinate de iritatia pleurei
- lipotimie , colaps

- edem pulmonar acut, determinat de evacuarea

rapida a lichidului
- pneumotorax prin ranirea plamanului cu acul

Interventii:
- se intrerupe punctia
- se suspenda tehnica,se culca pacientul in decubit
dorsal, se administreaza analeptice
cardiorespiratorii
- se intrerupe punctia, se administreaza tonice
cardiace si diuretice.

DE STIUT:
aspirarea lichidului pleural se poate face alternativ cu doua seringi de 20 ml,
dar demontarea si adaptarea lor repetata la acul de punctie traumatizeaza
pacientul si permite patrunderea unei cantitati de aer.
Aparatele aspiratoare inlatura neajunsul aspiratiei cu seringa.
DE EVITAT:

 Evacuarea unei cantitati de lichid pleural mai mare de 1000 - 1200 ml.
Evacuarea completa a lichidului pleural pentru a impiedica formarea
aderentelor.