PANSAMENTUL

Definitie = act chirurgical de aseptizare,tratare si protejare a plagilor

Obiective:
favorizarea vindecrii rnilor
prevenirea infeciei
aprecierea procesului de vindecare
protecia plgii impotriva factorilor mecanici
Conditiile unui bun pansament:
a) S fie fcut in condiii aseptice
se folosesc materiale de protecie i instrumente sterile
se spla i dezinfecteaza mainile, se imbrca mnui sterile
se servesc materialele folosind pense
nu se introduc in casolet sau in trusa de instrumente pensa cu care se lucreaza in plag;
nu se folosesc aceleai instrumente la alti pacieni
b) S fie absorbant
sa asigure absorbia secreiilor pentru a favoriza cicatrizarea
se folosesc comprese de tifon i vat hidrofil
c) S fie protector
se acopera plaga cu comprese sterile i vat
se asigura c dimensiunile compreselor depesc marginile plgi cu cel puin 1-2 cm
dac zona este expus microbilor,se protejeaza plaga cu un strat mai grosde tifon i vat;
d) S nu fie dureros
se acioneaza cu blandee i rbdare
se administreaza un calmant la recomandarea medicului dac situaia o cere
se spla plaga prin turnare i se absorbe surplusul de lichid i secreiile prin tamponare
nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaia i a nu produce durere
se asigura limitarea micrilor in acea zon dac exist indicaii in acest sens
e) S fie schimbat la timp
se verifica indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului;
se schimba cat mai rar pansamentul la plgile chi rurgicale atunci cand se menine curat i uscat
- n cazul plgilor secretante schimbai pansamentul ori de cte ori este nevoie ;
- anunai medicul i curai plaga dac pacientul acuz durere sau prezint febr fr alt cauz , schimbai
pansamentul cu aceast ocazie .

TIPURI DE PANSAMENTE
Pansament protector
Acoperirea unei plgi care nu secret , nu prezint tub de dren ( plag operatorie , locul unei injecii sau
puncii , locul unde este montat un cateter venos ) pentru a realize protecie fa de mediul nconjurtor

Pansament absorbant

Acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un strat de vat

Dac medical monteaz tub de dren, notai cantitatea de lichid eliminat

Pansamentul ocluziv
Acoperirea cu comprese i vat a plgilor nsoite de leziuni osoase peste care se aplic aparatul gipsat
pentru imobilizare .
Pentru ngrijirea plgii se poate face fereastr
Pansament compresiv
Acoperirea unei plgi sngernde n scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulaii n caz de
entorssau pentru reducerea unei caviti superficiale dup puncionare
Peste comprese se aplic un strat mai gros de vat astfel nct s se acopere reliefurile osoase i
compresiunea s fie repartizat uniform pe toat suprafaa regiunii, s nu mpiedice circulaia de ntoarcere
Pansament umed
se folosesc cu scop antiinflamator
este contraindicate in plagile care secreta abundent,deoarece favorizeaza secretia si provoac dermite,
piodermite, foliculite
Materiale necesare pansamentelor
tava medical/crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente;
trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfecichirurgicale, stilete butonate,
sonde canelate;bisturiu
casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese
tuburi de dren sterile
mnui sterile
muama, alez
soluii antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod,alcool iodat,betadine,alcool medicinal);pentru
plaga(apa oxigenata3%,rivanol1%o,cloramina,acid boric2-4%)
medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente
materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv, soluieadeziv, ace de siguran
tvia renal

Pregatirea pacientului
a) psihica
se informeaza pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului
se explica modul de desfurarea al procedurii
se obine consimmantul
b) fizica
poziionarea pacientului in funcie de segmentul ce trebuie pansat
se alege poziia de decubit pentru a evita lipotimia
se asigura intimitatea pacientului dac este cazul
Executia pansamentului
spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor
se iau din trus 2 pense sterile
primul timp
indeprtarea pansamentului vechi fr a produce durere.
dac este lipit se inmoaie cu ap oxigenat sau ser fiziologic; se observa plaga
se dezinfecteaza tegumentul din jurul plgii folosind tampoane imbibate cu alcool sau alcool iodat. tergerea
se va face de la plag spre periferie schimband des tampoanele pentru a evita contaminarea
al doilea timp-tratarea plagii
se spal plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluiile dezinfectante recomandate;
se absorb secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere
se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon pentru o singur manevr i se terge
apoi cu un tampon uscat
se efectueaza in continuare tratamentul plgii in funcie de natura ievoluia acesteia, aplicand medicamente
dac sunt recomandate;
al treilea timp
se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaeasca marginea plgii cu 1-2 cm i aplicai desupra un
strat subire de vat dac este necesar
se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind unprocedeu adaptat regiunii (circular, in
spiral, in evantai, cu fa rsfrant, in spic)

Ingrijirea pacientului
se aeza pacientul in poziie comod i se pune regiunea lezat in repaus
se observa faciesul i comportamentul la durere
se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jenezecirculaia
Reorganizarea locului de munca
deseurile infectioase - comprese, mnui, tuburi de dren, fei se colecteaza la locul de producer in recipiente
pentru infectioase-recipiente de culoare galbena prevazut in interior cu saci galbeni
deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoare-intepatoare- cutii galbene din plastic,specific de
unica folosinta
deseurile nepericuloase (ambalajele materialelor sterile,ghips,ambalajedin material plastic-se colecteaza la
locul de producer in saci depolietilena de culoare neagra

 instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizar

Bandajarea = metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi deb tifon delungimi si latimi
diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in careeste situata.
Materiale necesare
o Fese de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre2 i 5 m)
o Fee elastice
o Foarfece
o Ace de siguran, plas, leucoplast
Reguli pentru o infasare corecta
o Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga
o Se deruleaza de la stanga la dreapta
o Turele de fasa nu trebuie sa faca cute
o Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana darnici prea larga
o Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacinain sensul circulatiei venoase
o Se evita miscarile inutile
o Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu sporisuferinta bolnavului
o Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze
o Se incepe si se termina cu ture de fixare
Caracterele unui bun bandaj
o sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea
o sa fie elastic,suficient de strans
o sa fie estetic
Realizarea turelor de fixare
o se aplica oblic sub pansament
o se intersecteaza cu o tura circulara
o se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara
o primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune,la 10-15 cm(in afara cazurilor cand nu este
posibil acest lucru)
o terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cmde pansament
Tipuri de bandajare:
o circulara,
o in spirala,
o in forma cifrei 8,

o
o

n spic de gru
n evantai

nfarea n spiral

nfarea circular
Se suprapun turele de fa una peste alta
Este indicat n regiunile cilindrice : gt , torace, articulaia pumnului
Acest tip de bandaj se utilizeaz i la realizarea hemostazei ;
nfare n spiral
Se conduce faa erpuind i acoperind turele o treime , rsfrngnd faa pe alocuri prin tehnica numit
semnul policelui
Se ncepe cu 2 -3 ture de fixare apoi sub form de spiral , cu acoperirea turei precedente la 2/3
Este indicat pentru member ( gamb , antebra) regiuni troconice i suprafee ntinse ;
nfare n forma cifrei 8
Se ncepe cu ture circulare sub articulaie
Se trece oblic peste articulaie i se conduc asupra articulaiei alte ture circulare
Se revine oblic sub articulaie , intersectnd prima diagonal
Se continu de cteva ori i se termin nfarea deasupra articulaiei cu ture circulare
Sunt indicate pentru nfarea regiunilor articulare : articulaia cotului , piciorului , pumnului
nfarea n spic de gru sau spica
Se folosete pentru regiunile articulare : scapulo humeral, inghino abdominal, cot, picior , pumn;
Se ncepe cu ture circulare deasupra articulaiei
Faa se conduce n forma cifrei 8 , fiecare tur acoperind pe cea de dinainte cu 1/3 sau 2/3
Se termin cu ture circulare
nfarea n evantai
Se folosete patru articulaii ( cot genunchi clci)
Se ncepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei
Se continu cu ture oblice descendente , n aa fel nct s se suprapun la distane mai mici n plic i
mai mari n partea expus ajungnd circular la nivelul liniei articulare i apoi oblige sub articulaie
Se ncheie cu dou ture circulare i se fixeaz cu ac de siguran , leucoplast.

nfarea n evantai

nfarea n forma cifrei 8

nfarea n spic de gru sau spica

BANDAJAREA PE REGIUNI
Infasarea capului- capelina
Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu manastanga coltul fesii,iar cu dreapta
se ruleaza fasa in jurul capului,lasand liberepavilioanele auriculare.
Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circularpentru a-l fixa.
Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu tureoblice,fixate cu ture circulare,pana la
infasarea complete a capului
Se incheie cu doua ture circulare
Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii pansate
Bandajarea plagilor gtului.
a. Plasai o compresa peste plaga.
b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opuss

nfasarea nasului-prastia
Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune deaproximativ 5cm nedespicata,ce va
servi la acoperirea nasului
Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata
Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada inregiunea occipital
Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe celesuperioare si se fixeaza in partea
posterioara a capului,realizand astfel oprastie
Infasarea barbiei-capastrul
se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune deaproximativ 5cm nedespicata
se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze
se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga inregiunea fruntii
se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libereurechile
nfasarea ochilor (monoocular,binocular)- prin ture successive oblice si circular
Bandajarea gatului -circular
Ceafa- circular
Bandajarea toracelui si abdomenului - circular
Sanii bandaj in spica

Membrul inferior -coapsa si bazinul - in spica simpla sau dubla,genunchiul in evantai sau in 8,glezna in 8
La nivelul acestor regiuni, bandajul este in form de spic. Fixarea iniial se face prin 2-3 ture trecute circular pe
abdomen, deasupra crestelor iliace se trece oblic peste regiunea inghinal, pe faa intern, posterioar i extern a

radacinii coapsei de unde urc iar oblic, peste regiunea inghinal realiznd prima spic ce se continu printr -un
nou circular pe abdomen dus apoi oblicpeste regiunea inghinal pn se acoper.
.
Infasarea perineului- bandajare in T
se efectuaza cu ajutorul a dou fee.
prima se trece n jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace nnodndu -se.
ea va servi ca sprijin pentru a doua faa care se trece dublu ntre coapse,

Bandajul bontului de amputaie

Pentru bandajul bontului de amputaie se folosete tehnica nfrii recurente cu 2 fei sau nfaarea cu o
fa.
Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plag, dup care se rasfrngefaa antero -posterior, ca
i n cazul calotei craniene, pna se acoper tot pansamentul fixnd turele rasfrnte cu ture circulare
Alte mijloace de fixare a pansamentului
Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi
Esarfa
Tesaturi tubular elastice
Material adezive

Bandajarea si fixarea unui obiect penetrant

Nu incercati ss mobilizati obiectul penetrant.
Stabilizati obiectul cu comprese.Plasati bandajul peste comprese

HEMORAGIILE si hemostaza provizorie

HEMORAGIA
Scurgerea sngelui in afara vaselor sangelui se numeste hemoragie
Clasificare :
In functie de vasele care au fost sectionate
arterial: n care sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tsneste ritmic, sincron cu bataile
inimii;
venoas: sngele de culoare rosu nchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu presiune
constanta, relativ modesta;
capilar: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala a
hemoragiei;
Dupa locul unde se scurge sangele :
externe, in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de sange
interne, in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex:cavitatea abdominal,toracica etc).
exteriorizate- intr-un organ care comunica cu exteriorul ,caracterizate prin hemoragie interna ntr -un
organ cavitar, urmata de eliminarea sngelui la exterior pe cai naturale
- epistaxis: hemoragia mucoasei nazale;
- otoragie -hemoragie din urechi
- hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de snge amestecat cu cheaguri si eventual resturi alimentare;
n hemoragii puternice poate fi snge rosu, proaspat, nealterat, sau nsngerari reduse poate fi varsatura cu aspect
de zat de cafea (cndsngele stagneaza n stomac).
- melena: exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prindefecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de
aspectul si culoarea pacurei.
-rectoragie -hemoragie din rect
- hematuria : reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar,exteriorizat prin mictiune
-hemoptizie -sangele se scurge prin gura provenind din caile respiratorii, rosu deschis, spumos, aerat
In functie de cantitatea de sange pierduta putem distinge :
mica: se pierde o cantitate de snge pna la 500 ml
medie: se pierde 500- 1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n ortostatism;
mari : cantitea de snge pierduta 1000 -1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, t ahicardie,
transpiratii reci, hipotensiune arteriala, t ahipnee;
cataclismice : pierderi de snge de peste 1500 -2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient;

HEMOSTAZA PROVIZORIE
HEMOSTAZA = oprirea hemoragiei
Hemostaza poate fi:
- spontan
- provizorie
- medicamentoas
- definitiv
hemostaza provizorie , realizabil pe mai multe ci:
compresie manual sau digital;
pansament compresiv;
flectarea puternic a extremitii

 aplicarea garoului
pensarea vasului sngernd .

Compresiunea manual sau digital

Artera rnit va fi comprimat numai dac apsarea se exercit n regiunile n care ea trece n
apropierea unui plan osos. n funcie de calibrul vasului i de profunzimea la care se afl apsarea
va fi executat cu degetul mare , cu celelalte degete ale minii sau cu pumnul.
Compresiunea digital se folosete n prima urgen pn ce s-au procurat materialele necesare pentru
obinerea hemostazei provizorii prin alte tehnici : cu ajutorul pansamentului compresiv , garoului sau
aplicarea unei pense pe vasul care sngereaz.
Locurile de elecie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea compresiunii trebuie bine
cunoscute de cel care aplic metoda.
cnd rana se afl pe frunte, compresiunea se face pe artera temporal superficial
care trece imediat inaintea urechii.
cnd rana se afl pe cretetul capului, compresiunea se face de o parte i de alta a marginilor
rnii
n rnile din regiunea temporal (prile laterale ale craniului), compresiune imediat deasupra
i n spatele pavilionului urechi
n rnile de la obraz, buze, pe suprafaa exterioar a nasului; comprimarea arterei faciale (la
mijlocul mandibulei)
n hemoragiile din regiunea gtului i a feei: comprimarea arterei carotide, anterior de
muchiul sternocleidomastoidian
pentru hemoragiile din regiunea umrului a articulaiei umrului sau a axilei : se va
comprima artera subclavicular deasupra claviculei, pe prima coast
n rnile sngernde ale braului, antebraului : comprimarea arterei humerale pe faa
inter a braului, ntre muchii biceps (anterior)i triceps (posterior). n funcie de nivelul la
care se afl rana, apsarea se face:
n axil,
pe faa intern la jumtatea braului
sau la plica cotului
n rnile sngernde ale minii, palmei , comprimarea arterei radiale se face cu un deget, pe
partea extern a plicii pumnului, i cu un al doilea deget pe partea intern a aceleeai plici a
pumnului, pe artera cubital

Cnd rana se afl la

membrul inferior
:
n sngerarea rnilor din
regiunea inghinal
comprimarea vasului se facepe pliul inghina