Perfuzia.

PERFUZIA INTRAVENOASA

DEFINITIE=introducerea pe cale parenteral pictur cu pictur a unor substane
medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitic i volemic a organismului.

SCOP:
-hidratarea i mineralizarea organismului;
-administrarea medicamentelor la care se urmrete efectul prelungit;
-depurativ, dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici;
-completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale parenterala.
-alimentarea pe cale parenterala

MATERIALE NECESARE:
- tava medicala
- trusa pentru perfuzat
-solutii prescrisa
- garou
- tavita renala;
- stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;
- 1 - 2 seringi
- o perna musama;
- o pensa hemostatica;
- comprese sterile;
- antiseptic pentru tegument
- romplast;
- foarfece;

PREGATIREA ECHIPAMENTULUI:
-se verifica data de expirare a solutiilor de administrat, volumul si tipul solutiilor
-se verifica aspectul lor( sa nu fie tulburi, precipitate etc)
-se agata solutia in stativ
-se inlatura capacul sau dopul protector si se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat portiunea
unde va fi introdus perfuzorul
- se introduce cu seringa sterila un alt medicament in solutia perfuzabila daca acest lucru
este indicat si se va eticheta flaconul specificand medicatia introdusa
- se desface perfuzorul si se introduce in solutie avand grija sa nu atingem capatul sau de
nimic pentru a-l pastra steril
- se clampeaza perfuzorul si apoi se preseaza camera de umplere pana se umple jumatate
- se declampeaza perfuzorul si se goleste de aer lasand lichidul sa curga in tavita pana cand
nu mai este nici o bula de aer
- daca solutia este in flacon de sticla va trebui sa se deschida filtrul de aer pentru ca ea sa
curga. Daca este in punga de plastic nu este nevoie
- se detaseaza capacul protector al celuilalt capat al perfuzorului si se ataseaza perfuzorul la
ac/branula
- se eticheteaza flaconul de solutie cu data si ora administrarii

PREGATIREA PSIHICA SI FIZICA A PACIENTULUI:
-I se explica bolnavului necesitatea tehnicii.
-Se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu antebratul in extensie si
pronatie.

EFECTUAREA PERFUZIEI:
-Spalarea pe maini cu apa si sapun,manusi
-Se examineaza calitatea venelor.
-Se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.
-Se aseptzeaza plica cotului cu alcool.
-Se cere bolnavului sa inchida pumnul
-se efectueaza punctia venei alese.
-Se verifica pozitia acului in vena
-se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.
-Se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de
scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de necesitate.
-Se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de piele
bolnavului
-Se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului.

Daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta medicamentoasa,
incalzindu-l la temperatura corpului.
Inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica
patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon.
Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de schimbare trebuia sa
se petreaca cat mai repede, pentru a nu se coagula sangele refulat din ac si se regleaza din
nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.
Inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra venei
punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in
directia axului vasului, se extrage axul din vena.
Se dezinfecteaza locul punctiei , se aplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast.

Calculul ritmului de administrare a solutiilor perfuzabile (rata de flux)
- Formula 1: total solutie/total ore=ml/ora
- Formula 2: ml/ora x factor picurator=picaturi/ora
- Formula 3: total solutie x factor picurator/nr.ore x 60min=picaturi/min
Unde factor picurator:
Picurator copii=micro=60pic/ml
Picurator adulti-macro-15pic/ml
Picurator sange=10picaturi/ml

Exemplu-un pacient are prescris 1000mlde solutie de administrat in6ore
Picaturi/minut=1000 x 15 /6 x60=aprox 42

INGRIJIREA BOLNAVULUI DUPA TEHNICA:
-Se aseaza bolnavul confortabil in patul sau.
-Se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca este permis).
-Se supravegheaza bolnavul.

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA:
-se noteaza in foaia de observatie data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat
perfuzia.

INCIDENTE,ACCIDENTE:
-hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar acut:
tuse, expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe
complet, se injecteaza cardiotonice.
-embolie pulmonara prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne prin:
eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei inainte de golirea
completa a flaconului
-nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane.
-coagularea sangelui pe ac sau canula-se previne prin introducerea pe lumen a solutiei de
heparina
-revarsarea lichidului perivenos-flebita-durere,creste temperatura tegumentului,eritem de-a
lungul venei-se anunta medicul
-lichidul nu se scurge desi acul este in vene-se verifica pozitia acului,se mobilizeaza putin,se
verifica presiunea lichidulu

Consideratii speciale:
- terapia intravenoasa produce de cele mai multe ori anxietate bolnavului.
- pentru a-i reduce teama si a ne asigura de cooperarea sa, procedura trebuie explicata
pacientului in detaliu.
- astfel, se va explica pacientului ca va ramane la locul punctionarii un cateter de plastic la
care se va atasa un perfuzor pentru perfuzarea diferitelor solutii indicate de medic sau o
seringa pentru adminstrarea antibioticelor sau altor substante prescrise.
-se va explica pacientului ca aceasta il scuteste de inteparea repetata pentru adminstrarea
tramentului
-i se va explica, de asemenea, ca durata si tipul tratamentulu vor fi indicate de medic
-se aduce la cunostinta pacientului orice modificare survenita in schema de tratament
-de-a lungul tratamentului pacientul trebuie invatat sa anunte orice modificare in rata de
administrare potrivita de asistenta( daca perfuzia se opreste sau merge mult mai rapid), daca
incepe sa-l doara .
-de asemenea, i se va preciza ca nu va trebui sa loveasca sau sa bruscheze locul unde branula
este inserata
-se va explica tehnica indepartarii branulei, cat timp se va tine compresie la locul de insertie
cat si faptul ca va fi apt sa isi foloseasca mana respectiva la fel de bine ca inainte de
montarea branulei

INSERTIA UNUI CATETER DE VENA PERIFERICA presupune selectarea unui cateter adecvat, a
unui loc de punctionare si a unei vene potrivite, aplicarea de garou, dezinfecatrea locului
ales, punctionarea venei si introducerea cateterului.Selectarea cateterului si a locului de
insertie se va face in functie de tipul, durata si frecventa tratamentului pe care pacientul le
are prescrise, accesibilitatea patului venos al pacientului, varsta si constitutia fizica a
pacientului.
Daca este posibil, se va alege o vena la bratul sau mana nondominanta. Locurile preferate de
punctionare venoasa sunt vena cefalica si basilica a bratului si cele de pe partea dorsala a
mainii. Se pot aborda si venele de la nivelul piciorului , dar creste riscul de tromboflebita.
Un cateter periferic permite adminstrarea de solutii lichide, sange si derivate din sange, si
mentine accesul venos permanent. Insertia unui cateter periferic este contraindicata la bratul
sau mana care prezinta leziuni, edeme, arsuri, la bratul sau mana corespunzatoare plagii
operatorii la pacientele mastectomizate.
De obicei, daca o vena este lezata ( hematom , echimoza etc) se va alege un nou loc de
punctionare intotdeauna deasupra zonei lezate, niciodata sub zona lezata.

Materiale necesare:
- paduri alcoolizate
- manusi
- garou
- cateter pentru vena periferica
- solutiile de administrat
- perfuzor
- stativ
- fixator transparent pentru cateter
- comprese



Dimensiune



Culoare


Diametru interior-
exterior
(in mm)


Lungime
(in mm)


Flux
(in ml / minut)

Portocaliu



14

1.6 -2.1

45

240


16

Gri


1.3 -1.7


45


180


17

Alb


1.2 - 1.5


45


125


18

Verde


0.9 -1.3


45


90


20

Roz


0.8 - 1.1


32


60


22

Albastru


0.6 - 0.9


25


36


24

Galben


0.5 - 0.7


19


20


26

Violet


0.4 - 0.6


19


13



Pregatirea echipamentului:

- se verifica medicatia prescrisa , data de expirare , aspectul solutiilor de administrat
- se ataseaza perfuzorul la flaconul cu solutie in mod steril si se scoate aerul

Insertia cateterului:

-se pozitioneaza stativul cu solutia perfuzabila si perfuzorul atasat cat mai aproape de patul
pacientului
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului pentru a-i reduce anxietatea (care poate produce
vasoconstrictie si implicit, un abord mai dificil al venelor) si a ne asigura de cooperarea sa
-se spala pe maini
-se selecteaza locul punctionarii. Daca se prevede o terapie intravenoasa de lunga durata se
va incepe cu venele din portiunea distala pentru a schimba, cu timpul, locul punctionarii din
ce in ce mai proximal. Daca trebuie administrata o substanta iritanta sau un volum mai mare
de lchide, se va alege o vena mare
-se pozitioneaza pacientul intr-o pozitie confortabila , cu bratul sprijinit si pozitionat in jos
pentru a permite umplerea venelor bratului si mainii
-se aplica garoul la aproximativ 15 cm mai sus de locul de punctionare, pentru a dilata
venele. se verifica pulsul radial.Daca acesta nu este palpabil se va largi putin garoul pentru a
nu face ocluzie arteriala
-se palpeaza o vena cu ajutorul indexului si al degetului mijlociu al mainii nondominante
-se trage de piele pentru a fixa vena
-daca vena nu se simte bine se va alege alta
-daca este palpabila dar nu suficient de palpabila se cere pacientului sa isi inchida si sa-si
deschida pumnul de cateva ori sau se tapoteaza cu degetele de-a lungul venei
-garoul nu se va mentine mai mult de 3 minute. Daca in tot acest timp nu s-a reusit inserarea
cateterului se va desface garoul pentru cateva minute si se va relua tehnica
-se pun manusile
-se dezinfecteaza locul ales pentru punctionare cu paduri alcoolizate dinspre interior spre
exterior si se lasa sa se usuce pielea ( uneori, va fi necesar ca in prealabil sa fie indepartat
parul din zona respectiva la pacientii cu pilozitate accentuata)
-se va lua branula in mana dominanta si se va tine intre police si index ( daca are aripioare
branula se va tine de acestea ) iar cu policele mainii nondominate se va trage piele de sub
vena pentru a o fixa si a o exprima
-se va avertiza pacientul va simti o intepatura
-se va introduce cateterul cu amboul acului in sus, sub un unghi de aproximativ 15 grade,
direct prin piele pana in vena printr-o singura miscare, verificand daca apare sange in capatul
cateterului care confirma ca acesta este in vena
-din momentul in care apare sangele exista mai multe metode de a introduce cateterul in
vena. Se desface garoul apoi fie se continua impingerea cu grija ( pentru a nu perfora vena
prin celalalt perete) a cateterului pana la jumatatea sa si apoi se scoate acul in acelasi timp
cu impingerea totala a canulei de plastic , atasandu-se imediat fie perfuzorul fie seringa ,
presand usor pe vena pentru impiedicarea sangerarii; fie se scoate acul imediat dupa
punctionarea venei si aparitia sangelui si se ataseaza rapid si steril perfuzorul solutiei de
administrat. Se porneste perfuzia in timp ce cu o mana se fixeaza vena si cu cealalta se
impinge canula de plastic. Este o metoda care nu prezinta riscul perforarii venei deoarece
cateterul este introdus fara a mai avea acul in el si deoarece solutia perfuzata dilata vena
facand mai usoara avansarea cateterului
-dupa introducerea cateterului se curata locul cu paduri alcoolizate, se arunca acul
cateterului in recipientul de intepatoare
-se regleaza ritmul de administrare a perfuziei
-se fixeaza cateterul cu un fixator transparent si semipermeabil dupa ce se usuca
dezinfectantul pe piele
-fixatorul se desface in mod steril si se aplica pe locul de insertie lipind bine marginile pentru
a preveni iesirea accidentala a cateterului
-se fixeaza si tubul perfuzorului de mana pacientului avand grija insa sa lase libertate de
miscare si sa nu fie fixat in extensie deoarece poate trage cateterul afara din vena la o
miscare mai brusca
-daca cateterul se afla in zona articulatiilor mainii , de exemplu, se va pune un un propsop
rulat sub articulatie si se plasa mana pe el
-indepartarea cateterului se va face la terminarea terapiei intravenoase sau atunci cand
vechiul cateter nu mai este functional si pacientul necesita in continuare tratament
intravenos. Se opreste perfuzia si se clampeaza perfuzorul, indepartandu-se apoi cu blndete
fixatorul de pe branula. Flosind o tehnica sterila se va deschide o compresa sterila. Se vor
pune manusi si se plasa compresa sterila cu o mana peste locul de insertie a cateterului, iar
cu cealalta mana se va scoate branula printr-o miscare paralela cu pielea
-se va inspecta branula scoasa pentru ca sa nu lipseasca din ea portiuni care sa se fi rupt
accidental si sa intre in circulatia sangvina a pacientului
-se face compresie pe locul punctionarii timp de 1-2 minute, se curata zona si apoi se aplica
un bandaj adeziv
-daca apar secretii la locul de insertie a cateterului capatul acestuia va fi taiat cu o foarfeca
sterila direct intr-un recipient steril si trimis la laborator pentru analizare
-se va indica pacientului sa-si restanga pentru 10 minute activitatea membrului care a avut
cateterul si sa pastreze bandajul adeziv timp de 1 ora de la indepartarea branulei

Considerati speciale:

-terapia intravenoasa produce de cele mai multe ori anxietate bolnavului.
-pentru a-i reduce teama si a ne asigura de cooperarea sa, procedura trebuie explicata
pacientului in detaliu.
-astfel, se va explica pacientului ca va ramane la locul punctionarii un cateter de plastic la
care se va atasa un perfuzor pentru perfuzarea diferitelor solutii indicate de medic sau o
seringa pentru adminstrarea antibioticelor sau altor substante prescrise.
-se va explica pacientului ca aceasta il scuteste de inteparea repetata pentru adminstrarea
tramentului
- i se va explica, de asemenea, ca durata si tipul tratamentulu vor fi indicate de medic
-se aduce la cunostinta pacientului orice modificare survenita in schema de tratament
-de-a lungul tratamentului pacientul trebuie invatat sa anunte orice modificare in rata de
administrare potrivita de asistenta( daca perfuzia se opreste sau merge mult mai rapid), daca
incepe sa-l doara .
-de asemenea, i se va preciza ca nu va trebui sa loveasca sau sa bruscheze locul unde branula
este inserata
-se va explica tehnica indepartarii branulei, cat timp se va tine compresie la locul de insertie
cat si faptul ca va fi apt sa isi foloseasca mana respectiva la fel de bine ca inainte de
montarea branulei
-se vor schimba fixatoarele branulei la pacientii cu terapie intravenoasa indelungata la
fiecare 48 de ore sau ori de cate ori acestea se dezlipesc sau se murdaresc
-se va schimba cateterul la fiecare 72 de ore la pacientii care necesita aceasta si se va
alterna locul de insertie a acestuia
-pacientii care vor fi externati cu catetere periferice vor trebui invatati sa-l ingrijeasca si
protejeze si cum sa identifice eventualele complicatii si disfunctionalitati
-pacientul va trebui sa-si inspecteze periodic acasa locul de insertie si sa anunte echipa de
ingrijiri daca apar edeme , roseata , durere

COMPLICATIIi:

-FLEBITELE (=roseata la locul de insertie si de-a lungul venei, durere, edem, scleroza venei,
uneori febra) datorate fie pastrarii timp indelungat a unui cateter in vena, medicamente sau
solutii administrate care au pH prea mare sau prea mic sau osmolaritate crescuta, deplasarea
branulei in vena prin frictionare. Flebitele pot fi prevenite prin schimbarea la timp a
cateterelor si securizarea lor printr-o fixare atenta , impiedicand miscare in vena
-EXTRAVAZAREA SOLUTIILOR (=va apare o umflatura la locul de insertie si in in jurul sau,
descresterea temperaturii pielii din zona, durere, senzatie de arsura) prin perforarea venei
sau dislocarea cateterului din vena. Se va opri perfuzia imediat, se va aplica gheata imediat
dupa si apoi comprese caldute mai tarziu. Extravazarea solutiilor administrate poate fi
prevenita prin verificarea periodica a locului de insertie a cateterului, prin aplicarea corecta
a fixatorului transparent care permite ca aceasta verificare periodica sa fie foarte usor de
facut
-IMPERMEABILITATEA CATETERULUI (=perfuzia nu mai curge , iar daca pacientul are
infuzomat sau injectomat acesta intra in alarma) datorita neheparinizarii perodice a
cateterului dupa fiecare administrare, nefolosirii indelungate sau formarii de cheaguri de sage
atunci cand pacientul se plimba si sangele umple cateterul si stationeaza acolo.
Permeabilitatea cateterului se poate mentine prin heparinizare sau adminstrare de solutie
normal salina dupa fiecare folosire si invatarea pacientului sa tina mana cu branula ridicata in
dreptul cotului atunci cand se plimba
-HEMATOM (=sensibilitate crescuta la orice atingere a zonei, vanataie, impermeabilitate)
datorita perforarii peretului opus in timpul inserarii cateterului, compresie ineficienta dupa
indepartarea branulei. Se va scoate branula, se va aplica compresie. Formarea de hematoame
poate fi prevenita prin efectuarea corecta a tehnicii de insertie a cateterului, de o marime
potrivita venei abordate si prin eliberarea garoului cat mai repede posibil dupa insertia
cateterului
-SECTIONAREA CATETERULUI, de obicei capatul acestuia care este introdus in vena, datorita
reinsertiei acului de-a luncul tecii de plastic, in timp ce cateteru este in vena. Se va incerca
recuperarea partii sectionate daca este la vedere, daca nu , se aplica garou deasupra locului
de insertie si se anunta medicul si radiologul. Sectionarea cateterului se poate preveni
neintroducand niciodata acul inapoi in cateter pentru a incerca insertia sa ci se scot
amandoua odata si se incearca inca o data insertia cu alt cateter
-SPASME VENOASE (=durere de-a lungul venei, albirea pielii din jurul venei respective, rata
scazuta de curgere a solutiei perfuzate chiar daca perfuzorul este declampat) datorita
administrarii inadecavte de substante iritative si in dilutii insuficiente , administrarii de
solutii perfuzabile reci( sau transfuzie cu sange rece), adminstrarea prea rapida a solutiilor
chiar daca sunt la temperatura camerei. Se vor aplica comprese cu apa calduta, se va
descreste ritmu de adminstrare. Spasmul venos poate fi prevenit prin administrarea de sange
si solutii la temperaturile potrivite
-REACTII VASOVAGALE (=colaps brusc al venei in timpul punctionarii, paloare, ameteala,
greata, transpiratii, hipotensiune ) datorita producerii de spasm venos cauzat de anxietate si
durere .Pacietul va fi asezat pat cu picioarele mai sus decat capul, este incurajat sa respire
adanc, se masoara semnele vitale. Aceste situatii pot fi prevenite prin explicarea procedurii
pacientului, reducerea anxietatii acestuia si eventual, folosirea unui anestezic local inainte
de punctionarea venei
-TROMBOZE (=durere,roseate,umflatura,impermeabilitate) datorita afectarii celulelor
endoteliale ale venelor favorizand formarea de trombi. Se va indeparta cateterul si se va
insera intr-o alta zona, se vor aplica comprese cu apa calduta, se va supraveghea pacientul si
observa daca apar semne de infectie. Formarea trombozelor poate fi prevenita prin insertia
unui cateter periferic folosind o tehnica corecta, fara a leza vena
-INFECTII SISTEMICE ca SEPTICEMIA sau BACTERIEMIA (febra,frisoane,indispozitie fara motiv
aparent) datorita unei tehnici nesterile, aparitiei flebitelor severe care favorizeaza
dezvoltarea organismelor, fixare insuficienta a branulei ceea ce permite miscarea ei in vena
si introducerea organismelor in circulatia sangvina, mentinerea indelungata a unui cateter,
sistem imun slab dezvoltat sau folosirea unor solutii perfuzbile contaminate. Se va anunta
imediat medicul la aparitia semnelor specifice descrise. Se va indeparta cateterul si se vor
obtine culturi de la locul insertiei, se va taia cu o foarfeca sterila capatul cateterului si se va
trimite la laborator pentru analizare, se vor monitoriza semnele vitale, se vor administra
medicatia si antibioterapia prescrise. Prevenirea infectilor sistemice se poate face folosind cu
strictete o tehnica sterila atat la insertia cateterlui cat si la cuplarea perfuzoarelor la
solutiile de perfuzat si la branula, la intreruperea perfuziilor sau la indepartarea cateterului
- REACTII ALERGICE (=prurit,bronhospasme,urticarie,edem la locul de insertie a cateterului)
pana la REACTII ANAFILACTICE cu stop cardiac,datorate faptului ca pacientul este alergic la
substanta administrata. In acest caz se va opri perfuzia imediat, se mentin permeabile caile
respiratorii, se anunta imediat medicul, se vor adminstra antihistaminicele,
antiinflamatoarele si antipireticele care se prescriu cat si epinefrina si cortizon daca se
indica. Reactiile alergice se previn printr-o completa anamneza a pacientului care sa contina
istoricul alergenic al acestuia , efectuarea testarii la medicamente( in special antibiotice)
inaintea primei administrari cu monitorizare atenta timp de 15 minute de la testare sau de la
adminstrarea unui nou medicament fara testare
-INCARCARE CIRCULATORIE (=disconfort,turgescenta venei jugulare,dificultate respiratorie,
cresterea tensiunii arteriale,respiratie zgomotoasa ( cu haraituri),dezechilibru intre
lichidele eliminate si cele igerate, administrate) datorata unui calcul gresit al cantitatii de
lichide ce trebuie adminstrat cat si administrarii prea rapide a acestuia. In acest caz se ridica
capul patului astfel incat pacientul sa stea semisezand , se administreaza oxigen, se anunta
medicul, se administreaza diuretice daca se prescriu. Pentru a preveni incarcarea circulatorie
se va verifica periodic rata de administrare a perfuziilor pentru a observa din timp
eventualele dereglari si schimbari, se calculeaza cu atentie cantitatea care trebuie
administrata, se verifica si monitorizeaza diureaza pacientilor cu tratament perfuzabil de
solutii pentru a putea face un bilant corect
-EMBOLIE (=dificultate respiratorie,puls slab batut,cresterea presiunii venoase centrale,
hipotensiune,pierderea constientei) datorita impingerii aerului in vena prin schimbarea
flacoanelor de solutie si impingerea aerului de pe perfuzor in vena.Se va inlatura perfuzia, se
va chema medicul, se va pozitiona pacientul pe partea stanga in pozitie Trendelenburg pentru
a permite aerului sa intre in atriul drept, se va administra oxigen.Prevenirea emboliei se face
scotand aerul cu atentie din perfuzor inainte de cuplare la cateter si schimbarea flacoanelor
cu verificarea perfuzorului, securizarea conexiunilor dintre perfuzor si cateter si dintre
perfuzor si flacon.


SONDAJUL SAU TUBAJUL GASTRIC

Definitie Sondajul sau tubajul gastric reprezint introducerea unui tub de cauciuc -
sonda gastrica Faucher sau Einhorn prin faringe i esofag n stomac.


Scop explorator

recoltarea coninutului stomacal n vederea evalurii funciei chimice
i secretorii (chimismul gastric)

pentru studierea funciei evacuatoare a stomacului

terapeutic

evacuarea coninutului stomacal toxic

curirea mucoasei de exsudate i substane strine depuse

hidratarea i alimentarea bolnavului

introducerea unor substane medicamentoase


Indicatii

n gastritele acute sau cronice, boala ulceroas



Materiale




de protecie

dou oruri din cauciuc sau din material plastic

muama i alez

manusi


sterile

sonda Faucher sau Einhorn

2 seringi de 20 ml

pense hemostatice

eprubete


nesterile

tvi renal

tav medical

pahar cu ap aromat

pahar cu ap pentru protez

recipient pentru colectare


medicamente

la indicaia medicului



Pregatirea
pacientului


psihic:

se informeaz pacientul i i se explic necesitatea tehnicii

este rugat s respecte indicaiile date n timpul sondajului


fizic:

se aeaz pacientul pe un scaun cu speteaz, cu spatele ct mai
drept

se protejeaz cu orul de cauciuc sau de material plastic

i se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul) i se aeaz
ntr-un pahar cu ap

se aeaz tvia renal sub brbia pacientului pentru a capta
saliva ce se scurge din cavitatea bucal

este solicitat s menin tvia n aceast poziie


pacientul nu va mnca n dimineaa efecturii examenului
Tehnica






asistenta se spal pe mini cu ap i spun

i pune mnuile sterile

umezete sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe i esofag

se aeaz n dreapta bolnavului i i fixeaz capul cu mna stng,
inndu-l ntre mn i torace

prinde cu mna dreapt extremitatea rotunjit a sondei ca pe un
creion

cere pacientului s deschid larg gura , s respire adnc i
introduce captul sondei pn la peretele posterior al faringelui, ct mai
aproape de rdcina limbii, invitnd bolnavul s nghit

prin deglutiie sonda ptrunde n esofag i este mpins foarte
atent spre stomac(la marcajul 40-50cm citit la arcada dentar)

verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului
stomacal cu ajutorul seringii

se fixeaz sonda

aeaz la extremitatea liber a sondei balonul Erlenmeyer(cnd se
colecteaz pentru o prob) sau aspir sucul gastric cu seringa

pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat s-i
contracte pereii abdominali

extrage sonda printr-o micare hotrt, cu pruden, dup
comprimarea ei cu o pens hemostatic pentru a mpiedica scurgerea
coninutului n faringe (de unde ar putea fi aspirat de pacient)

cnd captul liber al sondei ajunge n gura pacientului se prinde cu
mna stng i se ndeprteaz sonda

golete coninutul sondei n vasul colector

aeaz sonda n tvia renal



tubajul gastric se efectueaz n condiii de asepsie

sondajul gastric se poate efectua i pe cale endonazal cu sonda
Einhorn

pacienilor incontieni li se urmresc respiraia, culoarea feei;
verificarea cii de ptrundere a sondei se face prin introducerea captului
liber ntr-un pahar cu ap - apariia bulelor de aer confirm ptrunderea
n cile respiratorii

o form particular de sondare n scop hemostatic este
introducerea sondei Blakemore


Ingirjirea
ulterioar a
pacientului


- i se ofer un pahar cu ap aromat s-i clteasc gura

- se terg mucozitile de pe fa i brbie

- se ndeprteaz tvia i orul de cauciuc

- i se ofer proteza dentar (dup caz)

- se aeaz pacientul n poziie comod


Pregtirea
produsului pentru
examenul de
laborator


- se determin cantitatea evacuat

- se completeaz formularele de recoltare

- se trimit probele etichetate la laborator
Reorganizare ;
notare n foaia de
observaie


- se noteaz tehnica, data, cantitatea i aspectul macroscopic al sucului
gastric extras
Accidente




Grea i senzaie de vrstur; se nltur fie printr-o respiraie
profund, fie se efectueaz anestezia faringelui cu o soluie de cocain
2%

Sonda poate ptrunde n laringe: apare reflexul de tuse, hiperemia
feei, apoi cianoza, se ndeprteaz sonda

Sonda se poate nfunda cu resturi alimentare; desfundarea se face
prin insuflaie cu aer

Se pot produce bronhopneumonii de aspiraie



De evitat - ungerea sondei cu ulei sau alte substane grase (provoac grea
pacientului)












SONDAJUL SAU TUBAJUL DUODENAL

Definitie = introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre
duoden i mediul exterior.

Scop:

explorator
extragerea coninutului duodenal format din coninut gastric, bil (A, B, C), suc
pancreatic i secreie proprie
aprecierea funciei biliare hepatice, a cilor extrahepatice
descoperirea unor modificri anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul,
cantitatea, compoziia chimic sau morfologic a sucurilor extrase prin sondaj
evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare

therapeutic

drenarea cilor biliare i introducerea unor medicamente care au aciune direct asupra
ficatului, a cilor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor aciona fie local, fie se vor resorbi
prin pereii intestinali, ajungnd prin vena port n ficat, de unde apoi vor fi excretate mpreun
cu bila n cile biliare, urmnd calea circulaiei entero-hepatice

alimenaie artificiala:

se introduc lichide hidratante i alimente lichide n organismul pacienilor incontieni
sau cu imposibilitate de nghiire

aspiraie continu:

n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale

dup intervenii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator)

Generaliti:

se verific totodat i permeabilitatea cilor biliare

se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea
hepatic din coninutul sucului duodenal

analiza sucului pancreatic urmrete dozarea fermenilor din coninutul lui

recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal

Pregatirea materialelor:

de protecie:

muama i alez

sor de cauciuc sau alt material impermeabil

manusi


sterile:

sonda Einhorn

2 seringi de 20 ml

pens hemostatic

medii de cultur , eprubete


nesterile:

tvi renal

tav medical

stativ pentru eprubete

pahar cu ap aromat

pern cilindric dur sau ptur rulat

hrtie de turnesol roie i albastr

medicamente:

sulfat de magneziu 33%

ulei de msline

novocain

soluii necesare hidratrii i alimentrii(materialele se vor alege n funcie de scopul
sondajului)

Pregtirea pacientului:

psihic:

- se informeaz pacientul

- i se explic necesitatea tehnicii

fizic:

- pacientul va fi nemncat

- se izoleaz patul cu un paravan

- se protejeaz cu muamaua i aleza

- se aeaz pacientul n poziie eznd la marginea patului

- se protejeaz cu orul din material plastic

- i se ndeprteaz proteza (dup caz)

- i se d tavia renal s o in sub brbie

Execuie:

asistenta se spal pe mini

mbrac mnuile

prinde sonda(umezit) ct mai aproape de oliv i o introduce cu blndee prin cavitatea
bucal sau nazal pn n faringe

cere pacientului s respire adnc, cu gura deschis i s nghit de cteva ori pn cnd
oliva trece n esofag

cu micri blnde ajut naintarea sondei pn la marcajul 45cm la arcada dentar,
moment n care se consider c sonda a trecut de cardia i a ptruns n stomac

se aeaz pacientul n decubit lateral drept, cu trunchiul uor ridicat i capul mai
jos,coapsele flectate pe bazin

se introduce perna cilindric sub regiunea hepatic

se mpinge uor sonda spre pilor pn la marcajul 60cm

se continu introducerea sondei cu rbdare i atenie concomitent cu aciunea de nghiire
a ei de ctre pacient(1-2cm la 3-5min)

cnd diviziunea 75cm se afl la arcada dentar, oliva sondei a ajuns n duoden(dup cca
1-1 ore de la ptrunderea ei n stomac)


Verificarea poziiei sondei:

dac nu se scurge bil sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verific dac sonda a
ajuns n duoden sau s-a ncolcit n stomac

se insufl 60ml de aer prin sond cu sering i dup un minut se aspir; dac sonda a
ajuns n duoden se recupereaz mai puin de 20ml

se introduc 10ml de lapte care nu mai poate fi extras dac sonda a ajuns n duoden, dar
poate fi extras dac ea se afl n stomac

se face control radiologic, sonda urmrindu-se sub ecran, ea fiind vizibil datorit
impregnrii cu sruri de plumb


Captarea bilei:

dup 1-1 ore de la ptrunderea sondei n stomac, la captul liber al sondei apare bila
A, coledocian, de culoare galben-aurie, care se colecteaz ntr-o eprubet

se verific reacia sucului duodenal cu hrtia de turnesol

se introduc prin sond 40ml soluie sulfat de Mg 33%, steril, nclzit la temperatura
camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare

se nchide extremitatea liber a sondei prin nnodare sau cu o pens

dup 15-30min se deschide sonda i se colecteaz 30-40ml bil vscoas de culoare
nchis castanie bila B, vezicular

la indicaia medicului se pot recolta 3-5ml bil B ntr-o eprubet steril sau pe medii de
cultur pentru examen bacteriologic

dup evacuarea bilei B se colecteaz o bil clar care provine direct din ficat bila C,
hepatic; aceasta, fiind n cantitate mai mare, se va capta ntr-un recipient corespunztor

extragerea sondei se face dup ce se insufl civa ml de aer i se nchide captul liber cu
o pens

extremitatea sondei se va ine sub nivelul stomacului pacientului pentru a mpiedica
scurgerea coninutului ei n faringe sau n cavitatea bucal

se golete coninutul sondei i se aaz n tvia renal

.sunt situaii cnd sonda nu ptrunde n duoden datorit unui spasm piloric; nchiderea i
deschiderea duodenului fiind reglat de reacia coninutului gastric se ncearc neutralizarea
sucului acid stomacal cu bicarbonat de sodiu soluie 10% 20-40ml

relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente antispastice

. n cazul nnodrii sondei n stomac, extragerea se va face cu atenie pe cale bucal cu
ajutorul unei spatule linguale i a unei pense (chiar dac a fost introdus pe cale endonazal)

relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5-10ml novocain soluie
1-2%

Ingrijirea ulterioar a pacientului:

se ofer un pahar cu ap aromat pentru cltirea gurii

. se terg mucozitile de pe fa i brbie

se ndeprteaz orul din material plastic

se aeaz pacientul n poziie comod

Pregtirea produsului pentru examen de laborator:

se determin cantitatea de bil obinut

se eticheteaz recipientele

se trimit probele la laborator

REORGANIZAREA LOCULUI SI NOTAREA IN F.O.

Accidente:

nnodarea sondei datorit contraciilor pereilor stomacali n timpul senzaiei de vrsturi

ncolcirea sondei n stomac

greuri i vrsturi

imposibilitatea drenrii bilei cauzat de un obstacol funcional(spasmul sfincterului Oddi)
sau anatomic(coagularea bilei vscoase)

De evitat:

aspirarea coninutului sondei la extragerea ei

oboseala pacientului prin prelungirea duratei sondajului peste 3h

grbirea naintrii sondei ; depirea duratei de execuie >3
1/2
h


SONDAJUL VEZICAL

DEFINITIE = introducerea unei sonde sau cateter, prin uretra, in vezica urinara.
SCOP:
a) explorator-recoltarea unei cantitati de urina pentru examene de laborator;

b) terapeutic -golirea continutului (daca acesta nu se produce spontan);

- depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare;

- executarea unor procedee de tratament prin sonda.
MATERIALE NECESARE:
-tava medicala
-recipient (pentru urocultura)
-2 sonde sterile
-seringi sterile(pentru umplerea balonasului )
-gel lubrefiant
-ser fiziologic
-tampoane de vata sterile
-antiseptic
-manusi sterile
-comprese sterile
-camp steril decupat ptr. regiunea organelor genitale
-punga colectoare de urina
-tavita renala pentru colectarea urinei
-musama si aleza
-pense hemostatice sterile
-materiale pentru toaleta organului genital externe (sapun, lubrefiant
-bazinet


SONDAJUL VEZICAL
LA FEMEIE
Pregatirea psihica si fizica

Se anunta bolnava si i se explica necesitatea tehnicii.

Se anunta bolnava sa nu manance.

Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul bolnavei cu un
paravan.

Se asaza musamaua si aleza.

Se asaza bolnava in decubit dorsal, cu genunchii ridicati si
coapsele indepartate (pozitie ginecologica).

Se indeparteaza perna de sub capul bolnavei, iar patura se
ruleaza la picioare

Se acopera bolnava lasand accesibila numai regiunea vulvara.

Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavei.

Se efectueaza toaleta regiunii vulvare cu apa si sapun


EFECTUAREA TEHNICII:
Spalare pe maini cu apa curenta si sapun si dezinfectare cu alcool.

Se pun manusile sterile

aseazare in partea dreapta a bolnavei si cu policele si indexul mainii stangi se indeparteaza
labiile si se evidentiaza meatul urinar.

aseptizarea meatului urinar- se sterge orificiul uretral de sus in jos, in directia anusului si nu
invers; tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere!

Operatia se repeta de 2-3 ori.

se prinde intre degete mediu si inelar ale mainii drepte si se lubrifiaza

Sonda se orienteaza cu ciocul inainte si in sus, tinand-o ca pe un creion in timpul scrisului.

Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful cudurii spre simfiza pubiana.

Paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea externa a sondei, printr-o miscare in forma
de arc

Scurgerea urinei confirma prezenta sondei in vezica

Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala si in continuare se goleste vezica intr-un
recipient pregatit sau se recolteaza potrivit scopului (hemocultura, examene biochimice etc.).

Se penseaza sonda la capatul extern si se indeparteaza prin miscari inverse celor cu care s-a
introdus.

Spalare pe maini cu apa curenta si sapun!










SONDAJUL VEZICAL LA BARBAT

PREGATIREA FIZICA SI PSIHICA A BOLNAVULUI:
Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii..
Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul bolnavului cu un paravan.
Se asaza musamaua si aleza.
Se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu picioarele intinse si usor indepartate
Se indeparteaza perna de sub capul bolnavului, iar patura se ruleaza la picioare.
Se acopera bolnavul lasand accesibila numai regiunea genitala
Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavului.
Se efectueaza toaleta regiunii genitale cu apa si sapun.

EFECTUARE:
spalare pe maini cu apa si sapun

se imbraca manusi sterile

se spala bine glandul cu apa si sapun si se dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic si
tampoane cu antiseptic

cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrifiaza

cu mana stanga se intinde bine penisul la verticala si se introduce in meat sonda, cu curbura
spre simfiza pubiana, circa 12 cm.

cand sonda a ajuns in vezica, incepe sa curga urina care se capteaza in tavita renala, recipient
sau eprubete..

cand vezica s-a golit, sonda se indeparteaza, extremitatea externa comprimandu-se..

spalare pe maini cu apa curenta si sapun!.

se noteaza in foaia de observatie sondajul, data, ora, cantitatea de urina recoltata si numele
celui care l-a efectuat.




INGRIJIRI DUPA TEHNICA:
-se efectueaza toaleta regiunii

-bolnava va fi supravegheata in repaus la pat

EVALUAREA PROCEDURII:
-pacientul exprim stare de confort, nu acuz durere
- nu sunt semne de infecie urinar, urina este limpede;
- observai aspectul meatului urinar i aspectul urinii
- msurai temperatura corpului
- anunai medicul dac constatai vreun semn de infecie
- recoltai o prob de urin pentru a fi examinat la laborator

INCIDENTE , ACCIDENTE:
-infecii urinare joase (cistite)i ascendente (nefrite, pielonefrite): se produc mai ales prin nerespectarea
regulilor de asepsie; apar dup sondajele prelungite;

- leziuni mecanice ( hemoragii, ci false, leziuni sfincteriene)
-hemoragia ex vacuo prin evacuarea brusc a unui glob vezical

DESCRIEREA SONDELOR:
1.FOLEY: simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar pentru lavaj vezical prezint:
un canal pentru evacuarea urinii: se conecteaz la punga colectoare
un canal pentru umflarea balonaului pentru prevenirea ieirii sondei (cu volume diferite de la 5
la 30 ml

2.NELATON
nu au balona de fixare
sunt mai rigide
folosite pentru sondajul de scurt durat)







SPALATURA OCULARA
Definitie = introducerea unui lichid n sacul conjunctival.
Scop:
therapeutic

- n procesele inflamatoare ale conjunctivei

- n prezena unor secreii conjunctivale abundente

- pentru ndeprtarea corpilor strini

Pregatire materiale:

- comprese, tampoane de vat sterile

seringa cu canula,undin sau alt recipient picurtor

solutia de spalatura(ser fiziologic,solutii sterile pregatite special in farmacie,ambulate in
flacoane de 10ml din material plastic de unica folosinta,etc)

tavita renala


Pregatire pacient:

psihic:

-se anun pacientul

- i se explic necesitatea i inofensivitatea tehnicii

fizic:

-se aeaz pacientul n poziie eznd, cu capul aplecat pe spate, cu privirea n sus

-se protejeaz ochiul sntos cu o compres steril

-se protejeaz cu un prosop n jurul gtului

-se aeaz tvia renal lipit de gt, de partea ochiului ce urmeaz a fi splat (susinut de
bolnav sau ajutor)

-dac starea general nu permite poziia eznd, pacientul va sta n decubit dorsal sau lateral, cu
capul aplecat napoi

Tehnica:

-asistenta se spal pe mini;se dezinfecteaz

-verific temperatura lichidului de spltur: 37C (temperatur mai joas declaneaz reflexul
de nchidere a pleoapelor)

-aeaz pe cele dou pleoape cte o compres mbibat n soluia antiseptic de splare

-deschide fanta palpebral cu degetele minii stngi i toarn ncet lichidul din undin (sau alt
recipient) n sacul conjunctival, evitnd cornea

solicit pacientului s roteasc ochiul n toate direciile

repet tehnica la nevoie i verific prezena corpilor strini n lichidul de spltur (cnd este
cazul)

ndeprteaz tvia renal

ciocul undinei va fi inut la distan de 6-7 cm de ochiul pacientului pentru ca eventualele
micri reflexe produse de acesta sau gesturile greite ale asistentei s nu traumatizeze ochiul cu
vrful recipientului


Ingrijiri ulterioare:
-usuc faa pacientului

-aspir lichidul rmas n unghiul nazal al ochiului

-ndeprteaz compresa de pe ochiul protejat

-aeaz pacientul n poziie comod
Reorganizare,notare in FO
- se noteaz tehnica i numele persoanei care a efectuat-o

- aspectul lichidului de spltur
De evitat- infectarea ochiului sntos prin lichidul de spltur de la ochiul bolnav

SPALATURA AURICULARA
Definitie = spltur auricular se nelege splarea conductului auditiv extern prin
introducerea unui curent de lichid.

Scop:

terapeutic

- ndeprtarea secreiilor (puroi, cerumen)

- ndeprtarea corpilor strini ajuni n urechea extern accidental sau voluntar

- tratamentul otitelor cornice

Pregatire materiale:

- oruri de cauciuc sau material plastic

- sering Guyon, vat

- lichidul de spltur la 37C

- soluia medicamentoas prescris

- soluie de bicarbonat de sodiu 1

- mas de tratamente

- tvi renal

- scaun

Pregatire pacient:

psihic:

-se anun pacientul

-i se explic scopul tehnicii

fizic:

-n cazul dopului de cerumen, cu 24 ore nainte se instileaz n conductul auditiv extern de 3 ori
pe zi soluie de bicarbonat de Na n glicerin 1/20

-n cazul dopului epidermic se instileaz soluie de acid salicilic 1 % n ulei de vaselin

n cazul corpilor strini hidrofili (boabe de legume i cereale), se instileaz alcool

-n cazul insectelor vii se fac instilaii cu ulei de vaselin, glicerin sau se aplic un tampon cu
alcool cu efect narcotizant

-pacientul se aeaz n poziie eznd pe scaun

-se protejeaz cu prosopul i orul

-se aeaz tvia sub urechea pacientului care va ine capul nclinat spre tviTehnica

-asistenta se spal pe mini

-verific temperatura lichidului de spltura i ncarc seringa Guyon

-cere pacientului s deschid gura (conductul se lrgete i coninutul patologic se ndeprteaz
mai uor)

-trage pavilionul urechii n sus i napoi cu mna stng, iar cu dreapta injecteaz lichidul de
spltur spre peretele postero-superior i ateapt evacuarea

-operaia se repet la nevoie

-se usuc conductul auditiv extern

- medicul controleaz rezultatul splturii prin otoscopie

-se introduce un tampon de vat n conduct

-se aeaz pacientul n decubit dorsal 1/2-1 or

-se examineaz lichidul de spltur

ACCIDENTE:

vrsturi,

ameeli,

lipotimie,

dureri,

traumatizarea timpanului datorate presiunii prea mari

Reorganizare,notare in FO:
-se noteaz tehnica i rezultatul splturii (corpi strini extrai etc.)

SPALATURA GASTRICA

Definitie = evacuarea coninutului stomacal i curirea mucoasei de exsudate i substane
strine
Scop: terapeutic
- evacuarea coninutului stomacal toxic
Indicatii:
intoxicaii alimentare sau cu substane toxice

staz gastric nsoit de procese fermentative

pregtirea preoperatorie n interveniile de urgen sau pe stomac

pregtirea pentru examen gastroscopic

Contraindicatii:

intoxicaii cu substane caustice

hepatite cronice; varice esofagiene

mbolnviri cardio-pulmonare decompensate

ulcer gastric n perioada dureroas

cancer gastric

Materiale necesare:

de protecie:

- 2 oruri din material plastic

- muama, travers

-manusi

sterile

- sonda gastric Faucher

- 2 seringi de 20 ml

- pens hemostatic

nesterile

- can de sticl sau de metal de 5 l

- plnie, ap cald la 25-26C

- recipient pentru captarea lichidului (gleat, lighean)

- scaun

medicamente

- crbune animal, alt antidot la indicaia medicului

Pregatirea pacientului:

psihic:

- se anun i se explic importana examenului i a colaborrii sale

fizic:

- se aeaz pacientul pe scaun i se protejeaz cu un prosop n jurul gtului

- se aeaz orul de cauciuc

- se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul)

- i se ofer tvia renal i este rugat s i-o in sub brbie (pentru captarea salivei i pentru
imobilizarea pacientului)


Executie:

-asistenta se spal pe mini, mbrac mnui sterile i orul de cauciuc

-umezete sonda, se aeaz n dreapta pacientului i i fixeaz capul ntre mn i torace

-cere pacientului s deschid gura, s respire adnc

-introduce captul sondei pn la peretele posterior al faringelui ct mai aproape de rdcina -
limbii invitnd pacientul s nghit

-prin deglutiie, sonda ptrunde n esofag i prin micri blnde de mpingere ajunge n stomac
(la marcajul 40-50 cm la arcada dentar)

-la captul liber al sondei se adapteaz plnia i se aduce la nivelul toracelui pacientului

-se verific temperatura lichidului de spltur i se umple plnia

-se ridic plnia deasupra capului pacientului

-nainte ca ea s se goleasc complet, se coboar cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului n poziie
vertical pentru a se aduna n ea lichidul din stomac

-se golete coninutul plniei n vasul collector

-se repet operaia pn ce lichidul este curat, limpede, fr resturi alimentare sau substane
strine

-se ndeprteaz plnia i se penseaz captul liber al sondei dup care se extrage cu atenie,
pentru a se mpiedica scurgerea coninutului ei n faringe, de unde ar putea fi aspirat de pacient

Pregtirea produsului pentru examen de laborator:

dac spltura s-a efectuat pentru eliminarea unor substane toxice ingerate accidental sau
voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va pstra pentru examinarea de ctre medic, iar un
eantion va fi trimis la laborator


Reorganizarea i notarea n FO

ACCIDENTE:

dac apare senzaia de grea i vrstur, se indic respiraie profund sau se face
anestezia faringelui cu soluie de cocain 2%

sonda poate ajunge n laringe, apare reflexul de tuse, hiperemia feei apoi cianoza - se
retrage sonda

sonda se poate nfunda cu resturi alimentare - se ndeprteaz prin insuflaie de aer cu
seringa

se pot produce bronhopneumonii de aspiraie


SPALATURA VEZICALA
Spalatura vezicii urinare = introducerea unei solutii medicamentoase, prin sonda uretrala, in
vezica urinara, cu scopul indepartarii exsudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor
vezicii..

Materiale necesare:
tava medicala;

doua sonde sterile (una de rezerva)

lubrefiant

ser fiziologic steril;

tampoane de vata sterile;

manusi sterile

tavita renala pentru colectarea urinei;

musama si aleza;

doua pense sterile;

tavita renala pentru colectarea urinei;

materiale pentru toaleta organului genital externe

seringa Guyon sau irigator prevazut cu ramificatie in T a tubului de cauciuc, cu
robinet, instalat pe stativ;

solutie de injectat (pentru spalatura) circa 1 litru incalzita la temperatura corpului
(ser fiziologic, solutie rivanol 0,1-2% ; solutie de nitrat de argint 1-4%o ; acid boric 3%).)

Tehnica incepe cu efectuarea sondajului vezical (la femeie sau la barbat).

Se retrage seringa si se asteapta sa se scurga lichidul introdus.

Se repeta operatia de cateva ori pana cand se scurge lichid clar.

Dupa efectuarea sondajului evacuator, la sonda se adapteaza
seringa Guyon si se introduc lent 80-100ml solutie, fara sa destinda
vezica.

Dupa fiecare spalatura, capatul liber al sondei se asaza pe o compresa sterila pana
la reumplerea seringii.

INSTILAREA SUBST.MEDICAMENTOASE IN VEZICA URINARA:
se face cu ajutorul unei seringi adaptate prin intermediul unui tub de cauciuc la sonda
vezicala

introducerea se face incet avand grija de cantitate si concentratia prescrisa de
medic.

DRENAREA VEZICII URINARE:
in unele cazuri este necesar ca sonda vezicii sa ramana pe loc sub forma de sonda
permanenta , sau sonda a demeure, dandu-se posibilitatea ca urina sa se evacueze
permanent, astfel incat vezica urinara sa ramana in stare de repaus.
sondele utilizate a demeure trebuie sa fie moi si sa nu depaseasca o grosime de 15-16
grade Charier ptr a preveni escarele mucoasei uretale.
pt.femei se pot utilize sonde Pezzer, Malecot, Casper, care prezentand cate o
umflatura la capatul lor , se fixeaza in mod automat in vezica.Este preferata insa sonda
Folley, care se poate utilize si la barbati , in lipsa ei se pot utilize sondele Nelaton sau
Thiemann care se fixeaza cu ajutorul benzilor de leucoplast.
Conditia esentiala a bunei functionari a unei sonde permanente este ca orificiul intern
al sondei sa fie imediat deasupra orificiului uretral al vezicii.
Verificarea pozitiei corecte a sondei pemanente se face prin introducerea in vezica a
unei cant de lichid , ce trebuie sa se reintoarca prin sonda intr-un flux continuu .Daca
eliminarea lichidului se face sacadat, atunci orificiul intern al sondei se afla prea sus, urina
va stagna in vezica, pana cand va ajunge la nivelul orificiului sondei- eliminarea va fi
sacadata.
Sonda pemanenta tip Folley poate fi mentinuta pe loc 7-14 zile
Sondele confectionate din cauciuc , nu vor fi lasate pe loc mai mult de 24-48 de ore .
Urina care se evacueaza prin sonda permanenta va fi colectata
- intr-un sac colector de material plastic, ce poate fi fixat de coapsa bolnavului
- sau intr-un urinar de sticla.
Tehnica se incheie ca si sondajul vezical.
Sondajul vezical si spalatura vezicala se executa in conditii de asepsie riguroasa a
materialelor, mainii si manevrelor.
In cazul aparitiei unei rezistente in timpul sondajului, sonda se retrage si nu se
forteaza (se pot produce traumatisme si cai false).
Recoltarea urinei se face in recipiente sterile, in absenta oricarei substante straine
pentru a impiedica fermentatia urinei care ar genera rezultate false ale examinarilor.

INCIDENTE,ACCIDENTE:
Astuparea sondei se datoreaza cheagurilor de sange intravezicale (sonda se destupa
prin insuflare de aer sau cativa ml de solutie dezinfectanta).
Traumatisme, hemoragii si infectii.


SPALATURA VAGINALA

Obiectivele procedurii:

-indepartarea secretiilor
- indepartarea mirosului
- prevenirea iritatiei si escoriatiei
- prevenirea infectiei
- promovarea confortului

Pregatirea materialelor:

- canula vaginala cu duza perforata (pentru reducerea presiunii lichidului)
- solutie la temperatura corpului (cantitatea si tipul recomandate de medici)
- irigator
- pensa
- gel pentru lubrifiere
- tub de cauciuc cu pensa sau tub din material plastic cu clema
- tampoane de vata
- stativ pentru suspendarea irigatorului
- aleza, musama
- manusi de protectie

Pregatirea pacientei :

psihica:
-se instruieste pacienta si explica procedura si motivele pentru care s-a recomandat
-se instruieste pacienta sa stea linistita si relaxata pentru a evita eventualele senzatii
neplacute
-se obtine consimtamantul pacientei
fizica:
- se asigura intimitatea
- se instruieste pacienta sa-si goleasca vezica
-se asigura pozitia corecta (ginecologica)

Efectuare:

-se asambleaza echipamentul si verifica temperatura lichidului
-se verifica recomandarea medicala
-se explica desfasurarea procedurii
-se verifica daca pacienta si-a golit vezica
-se aseza pacienta in pozitie ginecologica
-se inveleste pacienta cu un pled si se aseza musamaua si aleza sub pacienta
-spalarea mainilor
-se clampeaza tubul si se pune in irigator solutia la temperatura corpului
-se declampeaza tubul, se evacueaza aerul ,se reclampeaza
-imbracarea manusilor de protectie
-se face toaleta organelor genitale externe
-canula se lubrefiaza cu gel sau vaselina
-se agata punga/irigatorul in stativ la o inaltime de 50-70 cm de la simfiza pubiana
-se indeparteaza cu o mana labiile iar cu cealalta se introduce canula in vagin, aproximativ
8-10 cm (la 10-11 cm se atinge fundul de sac vaginal)
-se indeparteaza pensa , permite solutiei sa curga sub forta gravitatiei; se roteste cu blandete
canula in timpul irigatiei;
-se clampeaza tubul inainte de terminarea lichidului si se indeparteaza canula cu blandete
-se spala regiunea vulvara cu apa si sapun si se usca bine cu un prosop
-se examineaza aspectul lichidului; daca lichidul contine mucus, puroi sau sange se prezenta
medicului
-se indeparteaza manusile
-se conduce pacienta la salon
-se reorganizeaza locul de munca
-se noteaza procedura in FO

Evaluarea eficacitatii procedurii:

Rezultate asteptate/ dorite:
- Spalatura s-a desfasurat fara incidente, pacienta se simte bine
- Pacienta este cooperanta si demonstreaza intelegerea informatiilor primite
- Pacienta este capabila sa-si efectueze spalatura

Rezultatele nedorite/ ce faceti:
- Pacienta acuza senzatii neplacute, durere
- Verificati temperatura solutiei, presiunea si viteza de scurgere
- Verificati daca pacienta si-a golit vezica
- Scadeti presiunea prin coborarea irigatorului sub 50 cm

CLISME
Definitie = clisma este o forma speciala a tubajului,prin care se introduce diferite lichide in
intestinul gros (prin anus,in rect si colon).

Scop:

1.evacuator:

evacuarea continutului intestinului gros

pregatirea pacientului pentru examinare(rectoscopie,irigoscop

interventii chirurgicale asupra rectului

2. therapeutic:

introducere de medicamente

alimentarea sau hidratarea pacientului

Clasificare dupa efect:

CLISME EVACUATOARE:simple,inalte,prin sifonaj,uleioase,purgative

CLISME TERAPEUTICE:medicamentoase cu efect local,anestezice

CLISME ALIMENTARE:hidratante

CLISME BARITATE:scop explorator

Materiale necesare

de protective:

-paravan,

-musama

-aleza,invelitoare

-manusi

sterile :

-canula rectala

-comprese

-para de cauciuc pentru copii

nesterile:

-stativ pentru irigator

-irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si 10 mm diametru

t-avita renala,bazinet

-apa calda la 35-37 grade C (500-1000 ml pentru adulti,250 ml pentru adolescenti,150 ml pentru
copil,50-60 ml pentru sugari)

-sare(1 lingurita la un litru de apa)

-ulei(4 linguri la un litru de apa)sau-glicerina(40g la500ml)- sapun(1 lingurita rasa la 1 li

-medicamente sol.medicamentoase in cantitatea sau concentratia ceruta de medic

-substanta lubrifianta(vaselina)

Pregatirea pacientului:

psihic:
-se anunta si i se explica tehnica
-se respecta pudoarea

fizic:
-se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musamaua si aleza
-se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie :
- decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate
- decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat
- genupectorala
-se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu invelitoarea

EFCTUARE CLISMA EVACUATOARE SIMPLA

-se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul

-se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase

-se umple irigatorul

-se evacueaza aerul si prima coloana de apa

-se fixeaza irigatorul pe stativ

-asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza ,manusi de protectie

-indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga

-introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta) perpendicular pe suprafata subiacenta, cu
varful indreptat inainte in directia vezicii urinare.

-dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa si se indreapta varful
in axa ampulei rectale.

-se introduce 10 12 cm

-se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului
la aproximativ 50 cm de suprafata patului pacientului.

-pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculatura abdominala, sa retina solutia 10
15 min ute

-se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere.

-se indeparteaza canula si se aseaza un tavita renala

-pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi de cubit dorsal pentru a usura
patrunderea apei la o adancime mai mare.

-se capteaza scaunul la pat sau la toaleta

CLI SMA I NALTA :

-se practica pentru indepartarea mucozitatilor, puroiului exudatelor sau toxinelor microbiene de
pe suprafata mucoaselor

-in parezele intestinale, ocluzia intestinala

-se foloseste o canula retala (sonda) de 35-40 cm lungime si 1,5 cm diametru, din cauciuc
semirigid si prevazut cu orificii largi

-se adapteaza la tubul irigatorului o palnie de 1,5 l (in loc de rezervor)

-se umple palnia cu apa calda la 35 C si se deschide robnetul sau lasand sa iasa aierul

-se lubrifiaza canula si se introduce pana in colonul sigmoid

-se ridica pana la inaltime de 1 m si se da drumul apei

-inainte ca acesta sa se goleasca, se coboara sub nivelul colonului, apa se va reintoarce in palnie

se goleste palnia intr-un recipient

-se repeta operatia de 5 6 ori pana ce prin tub se evacueaza apa curata

CLI SMA ULEI OASA :

-se folosesc uleiuri vegetale (floarea soarelui, masline), incalzite la 38 grade C in baia de apa

-introducerea in rect se face cu ajutorul unui irigator la care rezervorul este inlouit cu o palnie
sau cu ajutorul unei seringi

-se introduce la presiune joasa

-aproximativ 200 ml de ulei se introduc in 10 15 min

-se mentine in rect 6 12 ore (este bine sa se execute seara iar pacientul va elimina dimineata un
scaun moale nedureros)

-se indica in constipatii cronice, fecalom

CLI SMA PURGATI VA :

-evacueaza colonul prin actiunea purgativa ( nu mecanica)

-se utilizeaza solutia concentrata de sulfat de magneziu (250 ml apa cu 2 linguri Mg SO4), care
prin mecanism osmotic produce o transsudatie de lichid prin peretii intestinali in lumen, formand
un scaun lichid ambundent

-se mai poate folosi bila de bou ( un varf de cutit de bila pulbere la 250 ml apa) care are actiune
stimultanta asupra peristaltismului intestinal

CLISMA TERAPEUTICA

1. clisma terapeutica

o se foloseste cand se doreste o actiune locala asupra mucoasei, cand calea orala nu
este practicabila sau cand se doreste ocolirea caii portale

o se pot administra medicamente ca : digitala, clorura de calciu, tinctura de opiu,
chinina care se absorb prin mucoasa rectala sau cele cu efect local ( solutii izotonice) in
microclisme picatura cu picatura ( la o ora, 1 h dupa clizma evacuatoare) cu un ritm de
60 picaturi pe min

2. microclisme
substanta medicamentoasa se dizolva in 10 15 ml apa, ser fiziologic sau solutie izotona
de glucoza si se introduce cu ajutorul unei seringi adaptate la canula rectal

3. clisma picatura cu picatura

o se pot introduce in organism 1-2 l solutie medicamentoasa in 24 h

o pentru mentinerea constanta a temperaturii solutiei se vor folosi rezervoare
termostat sau se inveleste irigatorul intr-un material moale vata, perna electrica

o se foloseste in scop anestezic ( cand narcoza prin inhalatie este contraindicata)
eterul putand fi administrat sub forma unei clisme picatura cu picatura

o pentru efectul local se utilizeaza clismele cu bicarbonate de Na, infuzie de
musetel, cortizon, vitamina A, decoct de usturoi

INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE

DEFINITIE:Tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigid, de 30 -35 cm lungime si 8-12 mm
diametru, cu marginile extremitatilor rotunjit


Scop:

eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal (imposibilitatea de a elimina
gazele in mod spontan)

Materiale necesare:

materiale de protective:musama, aleza, invelitoare, paravan

material- sterile:tub de gaze, comprese, substanta lubrifianta

Pregatirea pacientului:

pacient - psihic : se anunta si se explica tehnica

fizic -se izoleaza patul cu paravan, se protejeaza cu musamaua si aleza, se dezbraca pacientul si
se aseaza in

Executie:

asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza

unge tubul cu vaselina boricata

departeaza fesele pacientului cu mana stanga, iar cu dreapta introduce tubul de gaze prin
anus in rect si de aici in colon, prin miscari de rasucire si inaintare pana la 15-20 cm

acopera pacientul cu invelitoare

mentine tubul maximum 2 h

se indeparteaza dupa degajare

la nevoie se repune dupa 1-2 h (dupa ce se restabileste circulatia la nivelul mucoasei)

Ingrijirea ulterioara a pacientului:

se efectueaza toaleta regiunii anale

Se aseaza pacientul comod, se inveleste

Se aeriseste salonul