Sunteți pe pagina 1din 8

Prevenirea traumatismelor

Pot fi traumatismele sportive intr-adevar prevenite? Evident norocul joaca un rol


important in cariera unui sportiv - dar daca avem in vedere zicala: "norocul si-l face
fiecare", poate este bine sa tineti cont si de urmatoarele sfaturi:
* respectati-va partenerii de joc - atat coechipierii (cu care ar trebui sa formati o echipa
adevarata) cat mai ales adversarii
* formati-va o atitudine profesionista - modul de actiune de tipul "mer!e si asa" produce
e"trem de rar rezultate favorabile nu fiti imprudenti si nu va lasati influentati
* "incalzirea" #$%$&' buna (minim () minute) si stretchin!-ul lent - va pot scuti de cca*
+), din afectiunile traumatice curente (procentul reprezinta o apreciere personala)
* "incalzirea" chimica -. P/'0E 1.210$0.$ incalzirea fizica si strechin!-ul
* cunoasteti temeinic "re!ulile jocului"
* concentrati-va la ceea ce faceti3 - o "miuta" pe maidan poate avea consecinte
neplacute
* pre!atiti-va fizic si psiholo!ic pentru activitate
* talentul -. poate substitui pre!atirea fizica
* folositi echipamente "adaptate" nevoilor 4vs* - testate obli!atoriu mult inainte de
competitie
* folositi dispozitivele de protectie permise de re!ulament
* cunoasteti-va starea de sanatate si punctele slabe ale dezvoltarii fizice - atat pentru a le
corecta cat si pentru a modifica tactica de joc
* mentineti-va in limitele !reutatii optime si in forma fizica buna
* nu ne!lijati traumatismele si alte semne de boala - chiar minore - 5-+ zile de repaus
sportiv (chiar partial) insotit de un minim tratament va pot scuti de neplaceri serioase de
e"emplu o "jena" minora va poate modifica (inconstient - ca mecanism de protectie)
activitatea biomecanica, cu aparitia miscarilor "parazite" - sursa de modificare a tehnicii,
prezentand risc potential de accidentare pentru intele!ere - o durere minora la unul din
de!etele de la picioare - va poate modifica insesizabil modul in care aler!ati (or!anismul
6
dvs* incercand sa se protejeze) - si astfel sunteti "candidati" la o entorsa de !lezna
* reintrarea in activitate dupa pauze 7 recuperare - se face lent - cresterea duratei si
intensitatii antrenamentelor - este obli!atoriu a se face pro!resiv in cazul pre!atirii in
sala de forta - pro!resivitatea este esentiala
* medicatia - poate influenta activitatea sportiva - crescand riscul traumatic - fie prin
modificarea simptomatolo!iei (cum este cazul antal!icelor in e"ces), fie prin reactii
adverse, fie prin modificarea refle"elor (substante dopante)
* refacerea dupa efort scade riscul accidentarilor ulterioare
* invatati sa va cunoasteti limitele3
* este posibil ca si bioritmul individului sa joace un rol destul de important in aparitia
accidentarilor - viitorul o va demonstra sau infirma*
4eoarece fiecare activitate sportiva prezinta factori specifici ce pot actiona defavorabil
asupra sportivilor, nu se poate spune ca am epuizat subiectul - cred ca nici nu este posibil
acest lucru - dar daca am reusit sa atra! atentia asupra faptului ca e"ista totusi masuri de
prevenire, scopul acestui articol a fost atins*
Abordarea specific a traumatismelor n activitatea sportiv i
incidena lor pe ramuri de sport
8ecuperarea 9inetic: a sportivului se realizeaz: identic cu cea din traumatolo!ia
omului de r;nd, doar c: se <ine cont de capacitatea crescut: de efort a or!anismului
acestuia =i necesitatea revenirii >n activitatea competi<ional:* &a atare recuperarea
9inetic: implic: volum, intensitate, comple"itate mai mare a mijloacelor utilizate =i
bine>n<eles personalizarea pro!ramelor 9inetice*
Personalizarea pro!ramelor va <ine cont =i de particularit:<ile traumatismului, a
efortului >n diferite ramuri de sport*
Patolo!ia traumatic: la sportivi poate fi sistematizat:, dup: ?* $liescu, -*
1t:nescu =i $* 4r:!an, astfel:
Leziuni hiperfuncionale sunt modific:ri de ordin enzimatic biochimic
=i histochimic, localizate la nivelul unor forma<ii anatomice, elementul traumatic
nee"ist;nd*
Leziuni microtraumatice (distrofice) sunt traumatisme de intensitate
minor:, dar permanent repetate >n cadrul unor mi=c:ri monotipe specifice probei
(
sportive, produc modific:ri de tip distrofic, put;nd !enera astfel substratul
microscopic al unor leziuni macrotraumatice secundare (miozite, mioentezite,
tendinite, tenosinovite, sinovite, bursite, periostite, epifizite, apofizite, capsulite,
periartrite)*
Leziuni macrotraumatice sunt leziuni traumatice pure acute =i cronice,
consecin<: direct: a microtraumatismelor repetate, pe de o parte, cronicizarea
celor acute (insuficient, superficial =i necalificat tratate, refacere incorect:, reluare
prematur: a activit:<ii sportive), pe de alt: parte, instalarea brusc: =i precis:, >ntr-
un anumit moment al probei sau antrenamentului a!entului traumatic intern sau
e"tern* 'cestea pot fi axiale, interes;nd capul (craniocerebrale), trunchiul
(toracice, abdominale, dorsolombare) sau radiale, interes;nd membrele =i
centurile*
Cauzele care produc accidentele prin traumatisme ale aparatului locomotor
cuprind dou: !rupe etiolo!ice princiupale: etrinseci @ care fac parte din cadrul
traumatolo!iei pure =i intrinseci @ >n care sunt >n!lobate leziuni specifice din sport ce nu
necesit: nici o interven<ie din e"terior*
Factorii extrinseci sunt:
Erorile programului de antrenament: oboseal: treptat acumulat:, refacerea
spontan: =i dirijat: neadecvat folosit:, intensit:<i =i dozaj eronat, repeti<ii prea frecvente,
teren de aler!are neadecvat @ tehnic: de lucru deficitar:, >nc:lzire insuficient:, dep:=irea
!reut:<ii corporale normale, caren<e alimentare, reluarea activit:<ii sportive @ intrarea >n
competi<ii >nainte de vindecarea complet:, sc:derea refle"elor musculare prin dopin!,
e"isten<a unor leziuni anterioare netratate @ control =i autocontrol medical insuficient,
rezisten<a !eneral: sc:zut: prin lips: de antrenament condiiile ambientului i condiii
variate de mediu; echipamentul sportiv; via nesportiv.
Factorii intrinseci sunt: dezanilierea segmentelor care produc modific:ri de
static: ale aparatului locomotor: devia<ii de !enunchi, de co"ofemural, de cot, de picior,
bazin, coloan: vertebral:, la"itate articular:, dezechilibre musculare prin cre=terea sau
sc:derea e"a!erat: a for<ei unor lan<uri musculare, picior plat, abdomen aton,
amiotrofiile, limitri ale amplitudinii de micare articulare (mobilit:<ii articulare) care
pot fi cu mult sub sau peste limitele normale: la"itatea articular: con!enital:, artrite,
artroze, inegaliti n dezvoltarea armonioas izic asociate cu inegaliti de membre i
alte segmente ale corpului; tehnici sportive eronat nsuite, deprinderi i automatisme
motrice greit aplicate.
1porturile =i >n special ramurile sportive pot fi !rupate >n trei cate!orii, dup:
aspectul de periculozitate:
nepericuloase - care nu produc accidente, leziuni >nsemnate sau afec<iunile se
>ncadreaz: >n cate!oria celor foarte u=oare =i u=oare (de e"emplu, navo- =i
aeromodelism, =ah, popice, >not, tras cu arcul etc*)
pu<in periculoase @ cele care determin: traumatism sau accidente ce duc la
pierderi temporare ale capacit:<ii psihomotrice =i fizice a sportivului (de
e"emplu, tenis de mas:, badminton, volei, patinaj, atletism, tenis de c;mp,
iahtin! etc*)
5
periculoase sau foarte periculoase @ cele cu posibilitate de a produce accidente
=i traumatisme de o !ravitate medie, !rav: chiar invalid:, cu >ntreruperea chiar
a activit:<ii sportive (cum sunt, ciclismul, bobul, schiul, automobilismul @
motociclismul, ru!bi, haltere, para=utirm, hochei, bo", 9ic9bo" etc*)*
Obiectivul principal se ndreapt spre urmtorul scop: s aciliteze vindecarea
printr!un tratament complex i activ, contientizat prin:
6* p:strarea inte!rit:<ii func<ionale la valori normale a p:r<ilor neafectate
(s:n:toase) dup: traumatism =i dup: eventualele interven<ii ortopedico-
chirur!icale
(* facilitarea re!ener:rii <esuturilor afectate de traaumatism (osos, muscular,
cutanat, li!amentar, tendinos, capsular, vascular etc*)
5* re>ntoarcerea la func<ionarea !lobal: a corpului, a membrelor afectate
A* re>nceperea antrenamentelor =i competi<iilor pe baza urm:toarelor criterii: s:
revin: cu seria complet: de mi=c:ri dup: leziunile vertebrele cervicale =i
lombare, respectiv B), din seria de mi=c:ri >n leziunile membrelor, for<a
muscular: de cel pu<in B), din for<a muscular: a membrului opus s:n:tos,
absen<a proceselor inflamatorii, a durerii f:r: consum de medicamente
antial!ice =i antiinflamatoare s: nu prezinte instabilitate articular: abilitatea
de a aler!a f:r: dureri =i ciclic e"amen neurolo!ic normal*
1portivul trebuie s: cunoasc: no<iuni privind rolul =i importan<a >nc:lzirii,
adapt:rii la efort, despre pro!ramul de stretchin! pentru fle"ibilitate, rela"are =i
amplitudine de mi=care, formele de refacere spontan: =i dirijat:, folosirea personal: a
crioterapiei, a ortezelor =i bandajelor, a 9ineziotapin!ului* El este con=tient s: informeze
despre orice accentuare a durerilor, inflama<iei, apari<ia contracturilor musculare, sau a
eventualelor recidive, leziuni sau disfunc<ii* 're pro!ram obli!atoriu de 9inetoterapie,
sau fitness pentru revenirea pro!resiv: la forma anterioar:*
Pentru ob<inerea acestor obiective, are de realizat urm:toarele sarcini: !eoria
tratamentului activ funcional comple
Esen<a tratamentului activ comple" =i func<ional se folose=te de ar!umente, c:
re!enerarea de <esut are la baz: e"cita<ia proprie, specific:, func<ional: adic::
Cu=chi @ contrac<ia
/s @ >nc:rcarea, ap:sarea, telescoparea
Di!amente, tendoane @ tensionarea
Ceniscuri, discuri - presiunea
'cestea sunt denumi<i e"cita<ii, stimulen<i specifici de re!enerare* 1timulii
e"o!eni =i endo!eni, activi duc la acea comple"itate a tratamentului care trebuie bine
planificat:, >n<eleas: apoi implementat: cu dozaj >n team Eor9*
"orma sau re#ula Arndt$%chutz privind folosirea, aplicarea stimulilor, e"citan<i
pentru tratamentul activ func<ional este cel mai acceptat >n lumea mondial: a recuper:rii*
E"citant sub limit: de pra! (mic) @ nici un rezultat
E"citant mic (la limit: de pra!) @ rezultate minore
A
E"citant mediu (F+,) @ rezultat optim
E"citant cu mult peste pra! (foarte mare) @ rezultate d:un:toare*
Abordarea pe ramuri sportive a traumatismelor
Atletismul cu probele sportive ca: mar=ul, aler!:rile, s:riturile, arunc:rile =i
probele combinate =i maratonul domin: prin afec<iunile musculare, li!amentare,
tendinoase, a fasciilor =i aponevrozelor (entezite, miozite, bursite, sinovite, tendinite,
rupturi musculare =i tendinoase), uzura articular: (cotul arunc:torului de suli<:,
epicondilit: tip atletic), chiar fracturile de stress, finaliz;ndu-se cu artroze cronice
reumatismale* Da atle<i predomin: o afec<iune comun: mai multor ramuri =i probe
sportive: acesta fiind durerea piciorului cauzat de o reac<ie inflamatorie a aponevrozei
plantare* 4urerea plantar: se poate dezvolta prin afect:ri variate, av;nd o etiolo!ie =i o
topo!rafie relativ bine clasificat: de speciali=ti* 8ecuperarea =i 9inetoterapia este specific
traumatismelor pe re!iuni*
&aschet' avem cu preponderen<: traumatisme de contaact =i toat: !ama de
traumatisme a p:r<ilor moi, >n special al aparatului propulsor, reprezentat de lab:,
calcaneu, tricepsul sural, tendonul achilian =i !enunchiul*
&oul comport: un bilan< traumatic e"trem de bo!at* 1e descriu leziuni ale
e"tremit:<ii cefalice, cap, barb:, pome<i, nas, trunchi, fracturi ale oaselor nazale, a
cartilajului septal, cartilajelor aripilor nasului* 0oate acestea duc la formarea nasului >n
=a* 0raumatismele repetate pe maseter pot provoca trimus =i pareze faciale, nevral!ii*
Cembrele superioare sufer: diferite afec<iuni ca: entorse, lu"a<ii, fractura tip 2enett la
falan!e, fracturi a primului metacarpian, fractura de scafoid, decol:ri ale metacarpienelor,
entorse de pumn, etc*
Canota() caiac$canoe) schif se remarc: >n special traumatismele la nivelul
spatelui adic: a coloanei vertebrale sub form: de lombal!ii, discopatii, sindroaame
miofaciale, radiculopatii, hernie de disc* 'lte forme de leziuni se formeaz: la nivelul
palmelor @ hiper9eratozice palmare, datorate irit:rii mecanice prelun!ite prin contactul
palmar cu rama* Canifest:ri artrozice la nivelul articula<iei scapulohumerale, cot, pumn,
!enunchi*
Ciclismul este unul din sporturile foarte periculoase, competi<iile de desf:=oar:
at;t >n s:li, pe =osele, >n circuit, cross, montainbaic9 etc* &ele mai specifice sunt c:derile
=i urm:rile acestora: lu"a<ii, fracturi ale claviculei, ale membrelor superioare =i chiar
inferioare, eroziuni din zona perineal: =i a tenosinovitelor de !amb:, traumatismele
craniocerebrale care duc =i la deces* 0raumatismele vertebro-medulare sunt la fel de
ma"im: !ravitate >n special la nivelul coloanei cervicale =i duc la tetraple!ii*
*imnastic se semnaleaz: de la banalele leziuni musculare, tendinoase, p;n: la
traumatismele la nivelul toracelui, perineale, dar =i mai !ravele traumatisme
craniocerebrale sau fracturi ale coloanei vertebrale, prin ateriz:ri !re=ite, lovire de aparat,
!re=eli >n tehnic:*
+
+otbal @ membrul inferior este zona cea mai e"pus: afec<iunilor de diferite nivele
=i !rade, >n special !enunchiul =i !lezna: entorse, lu"a<ii, >ntinderi =i rupturi de li!amente
=i musculare* 'fec<iunile hiperfunc<ionale de suprasolicitareale aparatului locomotor sunt
miozita, tendinita li!amentaita, meniscita, capsulita, aponevrozita, iar >n cazul afect:rii
concomitente a mai multor <esuturi histolo!ice apar forme anatomo-clinice combinate:
mioentezita, tenosinovita =i altele*
,alterele sport tot mai r:sp;ndit =i >n r;ndurile femeilor >n care leziunile
traumatice se produc at;t la ridicarea c;t =i la cobor;rea !reut:<ilor* 1e descriu de
e"emplu, rupturi ale bicepsului brahial la ridicarea halterei, rupturi ale musculaturii
spatelui, discopatii =i hernii de disc sau sciatic:* 8upturi ale vaselor mici la nivelul
or!anelor !enitale la b:rba<i, fracturi de stern, fracturi ale oaselor antebra<ului =i a
pumnului, lu"a<ii ale pumnului, cotului*
,andbalul este un sport de contact =i >n ultimul timp provoac: toat: !ama de
traumatisme =i la toate nivelele aparatului locomotor* 1unt frecvente entorsele la nivelul
m;inii, de!etelor, !leznei, !enunchiului, leziunile musculo-tendinoase, leziunile de
menisc*
,ipismul contribuie la afec<iuni specifice cum ar fi: fracturile de clavicul:,
dislocarea acromioclavicular:, lu"a<ii metatarso-falan!iene, lu"a<ii ale piciorului >n
articula<ia &hopard, prin r:m;nerea piciorului c:l:re<ului >n sc:ri<:* 4intre leziunile
cronice amintim osteomul adductorilor, contuzii abdominale* 1e pot produce accidente
mai !rave: fracturi ale coloanei vertebrale la diferite nivele, fracturi toracale, ale
coastelor, rupturi sau contuzii de splin:, fracturile de bazin*
-oleiul nu furnizeaz: accidente !rave, >ns: aparatul propulsor =i membrele
superioare sufer: microtraumatisme repetate de suprasolicitare, care duc la leziuni ale
mu=chilor, dezinser<iile e"tensorilor la nivelul de!etelor piciorului, contuzii, bursite ale
coatelor, !enunchilor, um:rului, entorse ale !leznelor, fracturi maleolare >n special cea
peronier:, P1G (periartrita scapulohumeral:) ale um:rului cronic de voleibalist*
!enisul de c.mp prezint: o leziune caracteristic:, care creeaz: serioase nepl:ceri
sportivilor a=a zisul cot al tenismanului (tenis elboE), prin epicodilita =i epitrohleita la
nivelul articula<iei cotului* Procesul se caracterizeaz: prin dureri continue pe partea
antero-e"tern: a antebra<ului =i cotului care se accentueaz: la presiune >ntr-un punct fi",
situat supraepicondilian*
Automobilism i motociclism traumatismele specifice, depind de nivelul de
pre!:tire a pilotului, de calitatea echipamentului de curse, a competi<iei, de
caracteristicile ma=inii sau a motocicletelor =i uneori de factorul >nt;mplare, soart:*
'veam de-a face cu traumatisme cum sunt fracturile de la nivelul membrelor superioare
=i inferioare, arsuri, dicopatii, traumatisme ale coloanei vertebrale provoc;nd para- sau
tetraple!ii =i traumatisme craniocerebrale*
/not) polo) srituri n ap dintre cele mai specifice afec<iuni amintim
afec<iunile /*8*D*, ale c:ilor respiratorii, oftalmolo!ice prin conjunctivitae iritative sau
aler!ice la apa clorinat: sau necurat:, cele virale, afec<iuni dermatolo!ice specifice
>not:torilor (micoze stafilococice, streptococice, pitiriazisul versicol etc*)* H:sim =i
afec<iuni ale aparatului locomotor (leziuni de suprasolicitare, hiperfunc<ionale, cum este
I
um:rul >not:torului sau !enunchiul brasistului, periartrita scapulohumeral:, spatele
dureros al >not:torului de fluture, tendinita coiful rotatorilor, tendinita de supraspinos,
deltoid sau leziuni coracoacromiale)*
Polo pe ap afec<iunile sunt asem:n:toare celor din nata<ie, complet;ndu-se cu
traumatisme ca pl:!i frontale, arcade sparte =i s;n!er;nd, artroze =i afec<iunile de
suprasolicitare a um:rului, spate dureros >n special coloana lombosacrat:, lovituri la
nivelul scrotului, epicondilita*
%porturile de contact' lupte (#reco$romane) libere)) (udo etc0 fac parte din
sporturile aciclice, se >ncadreaz: >n !rupa sporturilor mi"te aero-anaerobe* &ele mai
frecvente afec<iuni cu o amprent: specific: sunt traumatismele directe =i indirecte*
Gematoamele, care se formeaz: >n urma repetatelor lovituri aplicate zonei urechii de
c:tre capul adversarului, antebra<ul, cotul adversarului, constituie prin deformarea
pavilionului urechii un semn specific, urechea de lupt:tor* 'lte forme mai u=oare de
traumatisme pot fi pl:!i la nivelul fe<ei, arcad:, barb:, bursite la nivelul olecranului,
disjunc<ii condrocostale, epicondilite, entorse =i lu"a<ii sau sublu"a<ii la nivelul
articula<iilor acromioclaviculare, scapulohumerale, !enunchi, cot etc*
%porturi de iarn toate sunt caracteristice printr-un efort comple" (unele
ciclice altele aciclice), cu predominan<: metabolic: anaerob: de intensitate mare >n
condi<ii atmosferice speciale (v;nt, fri!, temperatur: sc:zut:, umezeal:, z:pad:)*
0raumatismele >mbrac: forme foarte variate =i sunt cauzate de: starea tehnic:
necorespunz:toare a echipamentului, impruden<:, indisciplin:, duritatea adversarilor,
condi<ii nefavorabile de mediu, oboseala, deficien<: >n pre!:tire, m:suri de refacere
!re=ite sau deloc, reechilibrarea termic:, alimenta<ia caloric:, arbitrajul*
Cicrotraaumatismele sunt predominante, din !rupajul celor de suprasolicitare, create de
trepida<ii, denivel:ri, ciocniri, c:z:turi, =ocuri, schimb:ri de ritm* &ele mai specifice sunt:
musculo-li!amentare sau osteomusculoconjunctivale care cedeaz: >n timpul efortului
prelun!it, la ateriz:ri, schimb:ri de direc<ii etc* 'veam >ns: =i situa<ii !rave traumatice ca:
afectarea cranian: prin lovire, c:z:tur:, afectarea coloanei vertebrale soldate cu com:,
sec<iune de m:duv: sau cu final letal*
1ah sportul min<ii, este un sport cu efort neuro-psihic, solicit: aten<ia, memoria,
!;ndirea, personalitatea, temperamentul* Jahi=tii sunt destul de refractari la controalele
medicale periodice* Este necesar: o refacere farmacolo!ic:, metabolic:, psiholo!ic:, prin
formele specifice de refacere* -erespectarea acesteia duce la sindromul de
suprasolicitare, de fati!abilitate matinal: de concurs, irascibilitate, le=in, sc:derea
lucidit:<ii etc*
!enis de mas este un sport cu efort cu ener!o!enez: mi"t:, aerob:-anaerob:,
ce reclam: o bun: reactivitate, abilitate, aten<ie concentrat:, rezisten<: la stres =i o bun:
capacitate de refacere neuro-muscular: =i neuropsihic:* 0raumatismele sunt cele
hiperfunc<ionale musculare, li!amentare, articulare de suprasolicitare, cu predominan<: la
nivelul membrelor inferioare =i la membrul superior care <ine paleta*
Pentru a avea un control mai bun >n prevenirea traumatismelor =i a ob<ine
rezultate bune >n refacerea =i recuperarea sportivilor ata=:m =i o fi=: de evaluare propus:
=i folosit: de noi*
F
B