REFERAT:

“Republica Moldova la
Jocurile Olimpice”

AUTOR : ZNAIDA DUMITRITA

PROFESOR : ALBU BRONISLAVA

Jocurile Olimpice reprezintă un eveniment multisportiv internațional care se
desfășoară o dată la patru ani.

Motto-ul olimpic

Motto-ul Mișcării Olimpice, citatul latin “Citius, Altius, Fortius” , care înseamnă
“Mai Repede, Mai Înalt, Mai Puternic”, a fost propus de Pierre de Coubertin cu
ocazia fondării Comitetului Internațional Olimpic, în anul 1894 și a fost introdus
odată cu Jocurile Olimpice de la Paris, 1924. Un alt motto, neoficial dar foarte
cunoscut, preluat de către Coubertin dintr-o ceremonie ținută de episcopul de
Pennsylvania, la Jocurile Olimpice de la Londra din 1928, constă în fraza: “Cel
mai important lucru nu este să câștigi, ci să participi!”.

Inelele olimpice

Cele cinci inele întrepătrunse reprezintă cele cinci continente ale lumii și semnifică
uniunea dintre ele și întâlnirea sportivilor din întreaga lume. Culorile celor cinci
cercuri olimpice (albastru, negru, roșu, galben, verde), precum și culoarea albă a
fundalului lor, reprezintă culorile existente pe toate steagurile țărilor lumii. Fiecare
ediție a Jocurilor Olimpice are propria-i emblemă olimpică, în care sunt integrate
cele 5 cercuri olimpice alături de elemente reprezentând orașul și țara gazdă, dar și
cultura specifică acesteia. Emblemele olimpice sunt create și propuse de către
Comitetul de Organizare al Jocurilor Olimpice.Steagul afișat cu ocazia Jocurilor
Olimpice cuprinde simbolul și semnificația celor cinci cercuri întrepătrunse. Pierre
de COUBERTIN a fost inspirat în alegerea acestui drapel al Olimpiadei de către
psihiatrul Carl JUNG, care considera inelul ca o expresie a continuității și a ființei
umane.
Flacăra olimpică

Flacara Olimpica este aprinsă la Olympia (Grecia) și purtată până în orașul gazdă
de atleți. Aceasta joacă un rol important la Ceremonia de deschidere și arde pe tot
parcursul olimpiadei. O flacără arzând neîntrerupt în timpul desfășurării Jocurilor
Olimpice, simbolizând focul furat de la zei de către Prometeu, tradițională în
olimpiadele antice, a fost reintrodusă în anul 1928, cu prilejul Jocurilor Olimpice
de la Amsterdam.

Prima participare a Republicii Moldova la Jocurile Olimpice a fost la Jocurile

Olimpice de iarnă de la Lillehammer (1994). Începând de atunci, statul moldovean
nu a ratat nici o participare la jocurile olimpice.

Până în prezent, șase sportivi din Republica Moldova au câștigat un total de 5

medalii olimpice (2 de argint și 3 de bronz), dintre care cele mai multe medalii au
fost obținute la box. Nici un sportiv din Republica Moldova nu a fost medaliat la
Jocurile Olimpice de iarnă.

Principalele activități sportive în Republica Moldova sunt: fotbalul, boxul,

rugbyul, trânta, baschetul și stilul de luptă greco-roman.

Istoria participării olimpice a Republicii Moldova

În calitate de stat component al URSS, RSS Moldovenească a trimis reprezentanți
la Jocurile Olimpice desfășurate între anii 1952 și 1988. Aceștia au făcut parte din
echipa olimpică a URSS.

Comitetul Național Olimpic al Republicii Moldova a fost fondat la 29 ianuarie

1991, el fiind recunoscut în 1993 de către Comitetul Internațional Olimpic.
Comitetul a fost condus de către următorii președinți: Efim Josanu (1991-2001) și
Nicolae Juravschi (din 2001).
În anul 1992, 11 sportivi din Republica Moldova au participat la Jocurile Olimpice
de vară de la Barcelona (1992), aceștia fiind incluși în componența echipei
unificate a CSI. Reprezentanții moldoveni au obținut rezultate valoroase: Tudor
Casapu - campion olimpic la haltere - cat. 75 kg (mijlocie), Iurie Bașcatov -
medaliat cu argint la înot - în ștafeta de 4x100 m liber, Natalia Valeeva - dublă
medaliată cu bronz la tir cu arcul (individual și pe echipe) și Sergiu Mariniuc -
medaliat cu bronz cu echipa de polo a CSI.

Lista medaliaților olimpici

Medalie Nume Jocuri Olimpice Sport Întrecere

Nicolae Juravschi Canoe 2 - 500

Atlanta 1996 Caiac-canoe
Victor Reneischi m

Lupte greco-
romane - cat.
Serghei Mureico Atlanta 1996 Lupte
100-130 kg
(supergrea)

10 metri țintă
Oleg Moldovan Sydney 2000 Tir
mobilă

cat. 67 kg
Vitalie Grușac Sydney 2000 Box
(semimijlocie)

Veaceslav Gojan Beijing 2008 Box

Haltere femei
Cristina Iovu (descalificată[1]) Londra 2012 Haltere
53 kg

Anatolii Cîrîcu Haltere

Londra 2012 Haltere
(descalificat[1]) bărbați 94 kg
 Mascota Olimpica a Moldovei
La 10 iulie 2012 Comitetul Naţional Olimpic al Republicii Moldova a organizat
ceremonia de prezentare a echipamentului olimpic şi de lansare a Mascotei Echipei
Olimpice – Drăguşor.

Dragonul dacic , semnificând un simbol şi o tradiție istorică de milenii a poporului

nostru, nu întâmplător a fost ales în calitate de prototip pentru elaborarea mascotei
oficiale a Echipei Olimpice a Republicii Moldova.

Dragonul dacic, ca simbol vexilologic, având multiple variante, se încadrează printre

drapelele care au făcut istoria lumii timp de peste 2 500 de ani din Asia și până în
Anglia, fiind prezent şi în evul mediu (în epoca cruciadelor).

Originea steagului poate fi găsită, cu certitudine, la triburile dacice (dahilor, geţilor),

preluat ulterior atât de aliaţi, cât şi de inamici, suferind unele transformări la nivelul
executării capului şi cromaticii elementelor sale. Dragonul dacic a fost stindardul
armatei dacilor, preluat de romani cu numele de „draco” începînd cu sec. II d.C. și
era format prin îngemănarea a trei elemente: cap de lup, trup de șarpe și aripi. S-au
păstrat numeroase reprezentări ale acestuia pe Columna lui Traian si pe Arcul de
Triumf al împăratului Galerius.

Capul de lup, confecționat din metal (cupru, bronz, argint) avea gura deschisă prin
care se întrevedeau dinții și limba. O coadă de balaur din material textil era prinsă
de gîtul lupului. Capul de lup, fiind fixat pe vîrful unei hampe, lăsa aerul să treacă
prin gură, producând sunete înfiorătoare în iureșul atacului. Dragonul dacic servea
drept punct de reper pentru concentrarea trupelor, dar și pentru determinarea direcției
vîntului pentru orientarea mai bună a tirului arcașilor. În general, menirea
Dragonului dacic era să încurajeze, să mobilizeze oștenii, înspăimântând, în același
timp, inamicul.Mascota Echipei Olimpice a Republicii Moldova a fost inspirată din
simbolistica profundă a Dragonului dacic și reprezintă personificarea lui adaptată la
ziua de azi. Mascota este o jucărie nostimă, care poartă numele de Drăgușor, având,
la fel ca și prototipul său, cap de lup și trup de șarpe. Trupul de șarpe este ornamentat
în stilistica culturii Cucuteni-Tripolie din mileniul V î.e.n. – cu „spirala fugătoare”
într-un ritm dinamic, ce sugerează o mişcare infinită. Aceste elemente sunt preluate
de pe amfora antropomorfă cu capac, descoperită în s. Rădulenii Vechi, Floreşti.
Drăgușor este ornat cu panglici (aripi) tricolore (în cromatica culorilor naţionale ale
Republicii Moldova). Toate aceste detalii îi conferă Mascotei Echipei Olimpice o
puternică identitate națională.

Asemenea Dragonului dacic din antichitate, Drăgușor vrea să consolideze și să

fortifice spiritul de echipă al olimpicilor moldoveni, încurajându-i la performanțe
înalte.

Drăgușor invită, în același timp, toți iubitorii sportului să fie alături de membrii
Echipei Olimpice, demonstrându-le astfel, că se bucură de susținerea și adeziunea
tuturor concetățenilor – de la mic la mare, pentru noi succese olimpice!
 Republica Moldova la Jocurile Olimpice de vară din 2016

Republica Moldova a participat la Jocurile Olimpice de vară din 2016 de la Rio

de Janeiro, Brazilia, în perioada 5 – 21 august 2016 cu o delegație de 23 de atleți
care au evoluat în cadrul a 9 discipline: atletism, caiac-canoe, haltere, judo, lupte,
natație, taekwondo, tenis și tir cu arcul. Aceasta este a 6-a ediție consecutivă a JO la
care Republica Moldova participă în perioada post-sovietică.

Atletism: Nouă atleți au îndeplinit baremul olimpic stabilit de IAAF.

Bărbați:

Finala
Atlet Proba
Rezultatul Locul

Roman Prodius Maraton 2:27:01 105

Concursuri

Calificări Finala
Atlet Proba
Rezultatul Locul Rezultatul Locul

Ivan Emilianov Aruncarea greutății 17,83 32 Nu a avansat

Vladimir Letnicov Triplusalt 15,29 38 Nu a avansat

Serghei Marghiev Aruncarea ciocanului 74,97 6q 74,14 10

Femei:
Curse

Finala
Atletă Proba
Rezultatul Locul

Lilia Fisikovici Maraton 2:34:05 PB 27

Concursuri

Calificări Finala
Atletă Proba
Rezultatul Locul Rezultatul Locul

Zalina Marghieva 71,72 5q 73,50 5

Aruncarea ciocanului
Marina Nichișenko 65,19 24 Nu a avansat

Natalia Stratulat Aruncarea discului 53,27 30 Nu a avansat

Dimitriana Surdu Aruncarea greutății 15,25 35 Nu a avansat

Caiac-canoe

Sprint

Serghei Tarnovschi și-a asigurat calificarea după ce a câștigat medalia de bronz la Campionatul
Mondial din 2015 de la Milano.Republica Moldova a obținut o cotă adițională la canoe dublu C-
2 1000 m ca urmare a deciziei Federației Internaționale de Canoe de revoca această cotă echipei
României pe motiv de doping la Campionatele Europene.

Serghei Tarnovschi s-a clasat pe locul 3 la proba de C1 pe distanță de 1000 m, cu timpul de

4:00,852, dar un test de dopaj făcut înaintea competiției s-a dovedit pozitiv cu stricnină.Fiind
suspendat temporar cu efect imediat, el nu va concura în proba de C2 pe 1000 m. Și-ar putea
pierde medalia de bronz.
Masculin

Preliminare Semifinală Finală

Sportiv Categorie
Timp Loc Timp Loc Timp Loc

Serghei Tarnovschi C1 - 1000 m 4:05.193 1 Q FA - - 4:00.852

Oleg Tarnovschi C1 - 200 m 40.852 2 Q SF 40.715 3 Q FB 40.280 12

Haltere
Datorită rezultatelor obținute la Campionatul Mondial din 2015 de la Houston, Republica
Moldova a obținut inițial 5 cote olimpice. Ulterior, Federația Internațională de Haltere a anunțat
că Republica Moldova va beneficia doar de 4 cote olimpice, iar prin decizia din 22 iunie 2016 a
mai retras două cote pe motiv de multiple cazuri de dopaj în timpul perioadei de calificare

Bărbați

Smuls Aruncat
Sportiv Categorie Greutate Total Locul
Rezultatul Locul Rezultatul Locul

Serghei Cechir 69 kg 68,75 140 144 147 8 170 175 178 8 322 6

Alexandru Șpac 77 kg 76,52 150 155 158 7 185 190 192 4 347 5

Femei

Smuls Aruncat
Sportivă Categorie Greutate Total Locul
Rezultatul Locul Rezultatul Locul
 Natalia Prișcepa 75 kg 73,72 93 97 100 12 110 116 123 12 213 12

Judo
Valeriu Duminică (81 kg) nu s-a calificat direct la JO de la Rio, dar a obținut cota olimpică în
baza clasării în topul IJF World Ranking List din 30 mai 2016.[6]

Runda Finala /
Runda 1/16 Runda 1/8 Sferturi Semifinale Repechage
1/32 MMB
Sportiv Categorie Locul
Adversar Adversar Adversar Adversar Adversar Adversar Adversar
Rezultat Rezultat Rezultat Rezultat Rezultat Rezultat Rezultat

Valeriu Mrvaljević (MNE) Marconcini (ITA)

81 kg Bye Nu a avansat 9
Duminică 002 - 000 010 - 110

Lupte
Republica Moldova a obținut două cote olimpice la lupte libere în cadrul turneului mondial de
calificare desfășurat la Ulaanbaatar.[7]

La 11 mai 2016, Federația Mondială de Lupte Unificate a acordat Republicii Moldova o cotă
olimpică adițională în categoria 58 kg la lupte feminine după descalificarea, pe motiv de doping,
a unei luptătoare ucrainene la turneul european de calificare.[8]

Lupte libere

Sfertu Semifin Repech Repech Finala /

Calificări Runda 1
ri ale age 1 age 2 MMB

Sporti Catego
v rie Advers Advers
Adversa Adversa Adversa
Adversar Adversar ar ar Loc
r r r
Rezultat Rezultat Rezult Rezult ul
Rezultat Rezultat Rezultat
at at
Evghe
Usserbayev (
ni
74 kg KAZ) Nu a avansat 16
Nedeal
P 1–4
co

Nicola Saritov (R
e 97 kg Bye OU) Nu a avansat 12
Ceban P 1–3

Lupte feminine

Sfertur Semifin Repecha Repecha Finala /

Calificări Runda 1
i ale ge 1 ge 2 MMB

Categor
Sportivă
ie Advers Advers
Adversa
Adversar Adversar ar Adversar Adversar ar Loc
r
Rezultat Rezultat Rezulta Rezultat Rezultat Rezulta ul
Rezultat
t t

Mariana Antes (E Malik (I

Cherdiva 58 kg CU) ND) Nu a avansat 11
ră C 3–0 PO P 1–3 PP

Natație
Republica Moldova a obținut două cote olimpice: câte una în concursul masculin și în cel
feminin[9]

Bărbați

Serii Semifinale Finala

Sportiv Proba
Rezultatul Locul Rezultatul Locul Rezultatul Locul

Alexei Sancov 200 m liber 1:48:85 34 Nu a avansat

Femei

Serii Semifinale Finala

Sportivă Proba
Rezultatul Locul Rezultatul Locul Rezultatul Locul

Tatiana Chișca 100 m bras 1:11:37 36 Nu a avansat

Taekwondo
Fostul britanic, naturalizat în 2015 Aaron Cook s-a calificat în urma medaliei de argint obținute
la Grand Prix-ul de la Ciudad de México.[10]

Calificări Sferturi Semifinală MMB Finala

Sportiv Categorie
Adversar Adversar Adversar Adversar Adversar
Loc
Rezultat Rezultat Rezultat Rezultat Rezultat

Liu W-
Aaron Cook 80 kg T (TPE) Nu a avansat 11
P 14–2

Tenis
Radu Albot s-a calificat la Jocurile Olimpice de la Rio, fiind primul sportiv din Republica
Moldova care participă în această disciplină la o ediție a Jocurilor Olimpice.

Runda 1 Runda 2 Runda 3 Sferturi Semifinală Finala / MMB

Sportiv Proba
Adversar Adversar Adversar Adversar Adversar Adversar
Loc
Rezultat Rezultat Rezultat Rezultat Rezultat
Rezultat
Radu masculin Gabashvili (RUS) Čilić (CRO)
Nu a avansat 17
Albot individual (4–6, 6–4, 6–4) (3-6, 4-6)
 Tir cu arcul
Alexandra Mîrca s-a calificat la Jocurile Olimpice în concursul feminin individual după ce a
ocupat locul trei la turneul preolimpic desfășurat în Antalya, Turcia.[11]

Runda de
Runda 1 Runda 2 Runda 3 Sferturi Semifinale Finala / MMB
clasament
Sportivă Proba
Adversar Adversar Adversar Adversar Adversar Adversar
Rezultat Locul Locul
Rezultat Rezultat Rezultat Rezultat Rezultat Rezultat

Román (MEX) WU (CHN)

6:4 0:6
Alexandra feminin
636 27 Nu a avansat 17
Mirca individual
(27:25, 25:29, 28: (25:26, 23:25,
25, 26:26, 27:27) 24:27)

Pentru medalia de aur, sportivii vor primi câte 3 milioane de lei, pentru cea de
argint – câte 2,6 milioane, iar bronzul va fi premiat cu 2 milioane de lei.

Locurile patru – opt vor fi recompensate cu premii care variază de la 600.000 – la

200.000 de lei.

Comitetul Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova

Comitetul Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova este o organizație sportivă din
Republica Moldova, care își desfășoară activitatea în baza prevederilor Chartei Olimpice și ale
statutului propriu. El acționează pentru dezvoltarea și sprijinirea mișcării olimpice în Republica
Moldova, pentru cultivarea în rândul tineretului a interesului pentru sport și a idealurilor
olimpice.

Organizația a fost fondată la 29 ianuarie 1991, ea devenind membră a Comitetului Internațional

Olimpic (CIO) în 1993. Comitetul se implică în pregătirea sportivilor moldoveni pentru a
permite participarea lor la Jocurile Olimpice. De asemenea, face parte din Comitetul Olimpic
European. Sediul CNO al Republicii Moldova este pe Str. Pușkin nr. 11 din orașul Chisinau.
Activități desfășurate
Comitetul Național Olimpic al Republicii Moldova organizează, împreună cu federațiile
naționale ale sporturilor olimpice, selecția și pregătirea sportivilor, asigurând reprezentarea
Republicii Moldova la Jocurile Olimpice, precum și la competițiile regionale, continentale și
intercontinentale, organizate sub egida Comitetului Internațional Olimpic.

Actualul președinte al organizației este Nicolae Juravschi, în timp ce postul de secretar general
este ocupat de Cristina Vasilianov.