CUPRINS

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL 1.

RENATEREA JOCURILOR OLIMPICE MODERNE I PROMOTORII SI..4

1.1. EVANGHELIE ZAPPA ..5

1.2. PIERRE DE COUBERTIN..7

CAPITOLUL 2.

DESPRE OLIMPISM I JOCURILE OLIMPICE .9

CAPITOLUL 3.

JOCURILE OLIMPICE MODERNE 1896 2016 .....14

CONCLUZII ....... 39

BIBLIOGRAFIE .... 40

1
 INTRODUCERE

Citius, Altius, Fortius (n romn mai rapid, mai sus, mai puternic), trei cuvinte care au fcut
istorie, trei cuvinte care de aproape 100 ani nseamn acelai lucru: Jocurile Olimpice!

Fr ndoial, la ora actual, Jocurile Olimpice reprezint cel mai mare i cel mai ateptat
eveniment sportiv i cultural al lumii. Fie de var sau de iarn, acestea au loc o dat la patru ani i aduc
laolalt mii de sportivi, tineri i vrstnici, negri i albi, femei i brbai, din aproape toate rile de pe
glob. ns lucrurile nu au stat ntotdeauna aa. La primele ediii ale Jocurilor Olimpice care s-au
desfurat acum aproape 2.800 de ani n Grecia Antic la Olimpia (astzi o mic localitate cu puin
peste 10.000 de locuitori n sud-vestul Greciei), doar brbaii aveau voie s participe, n timp ce
femeile, n funcie de starea lor civil, fie urmreau de pe margine evenimentele (dac erau
necstorite), fie nu li se permitea nici mcar s priveasc ntrecerile sportive (dac erau cstorite).

Timp de aproximativ 1.200 de ani Jocurile Olimpice Antice au funcionat precum un ceas, ceas
care a btut cu regularitate o dat la patru ani. Asta pn n anul 392 d.Hr., atunci cnd mpratul
roman de religie cretin Teodosiu I a interzis Jocurile Olimpice i a ordonat distrugerea cldirilor din
Olimpia, adevrate simboluri ale religiilor pgne din antichitate. De abia dup 1.500 ani, n anul 1896
Jocurile Olimpice aveau s revin pe scena mondial, o dat cu jocurile de la Atena, evenimente care
au deschis calea ctre Jocurile Olimpice Moderne. Olimpiada de la Atena a adunat la start 245 de
sportivi, dintre care 200 greci, din 14 ri. n comparaie cu situaia de acum, numrul sportivilor pare
foarte mic, ns un lucru este cert: pn la vremea respectiv nu mai fusese organizat un eveniment
internaional de o asemenea amploare.

2
 CAPITOLUL 1.

RENTEREA JOCURILOR OLIMPICE MODERNE

I PROMOTORII SI

A doua parte a secolului al XIX-lea s-a caracterizat printr-o accentuata dezvoltare a sportului.
La nceput n Anglia, tara n care s-a cristalizat ca activitate de sine statatoare, cu conceptii proprie si
scopuri bine definite, apoi n Europa si ntreaga lume. Sportul, ca activitate fizica ndreptata spre
obtinerea unor performante si manifestare a dorintei de depasire a unor limite nu a fost mbratisata cu
entuziasm egal de catre personalitatile timpului. Au existat destule opinii critice referitoare la
primejdia pe care o reprezinta latura sportiva a culturii fizice. ntr-o forma violenta s-a manifestat
aceasta atitudine critica n Franta, unde cei doi reprezentanti ai curentelor din educatie fizica: P.Tissi
si G. Hbert, au trecut peste adversitatea lor traditionala pentru a se opune la raspandirea sportului.
Acesta era criticat de catre specialistii din domeniul educatiei fizice pentru ca ei considerau miscarile
care formau fondul motric al disciplinelor sportive, nefiziologice si daunatoare pentru organism.
Dorinta de depasire a adversarilor si a propriilor limite era cotata ca un adevarat pericol, pentru ca n
dorinta de obtinere a unor performante deosebite organismul uman face eforturi care determina
dezechilibrarea lui. Era aspru criticata si tendinta spre specializare si profesionalism, ambele
considerate fenomene dezastruoase din punct de vedere moral si social. Adversarii sportului din afara
domeniului, condamnau sportul pentru ca l considerau incompatibil cu activitatea intelectuala, iar
practicarea n exces a sportului era vazuta ca cea mai sigura cale spre decaderea culturala a generatiilor
tinere.

n ciuda acestor pozitii critice, care au sustinut niste idei pe care evolutia ulterioara a
fenomenului le-a infirmat n mare masura, sportul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Anul 1893
marcheaza un eveniment foarte important n evolutia activitatii sportive, fiind anul n care a avut loc la
Londra primul meci international de rugby, ntre o echipa din Franta si una reprezentand Anglia. Seria
ntalnirilor de acest fel continuate n anii urmatori la Oxford, apoi la Paris, reprezinta nceputurile
activitatii sportive internationale.

3
 Ideea internationalizarii si de fapt a universalizarii sportului si a ntrecerilor sportive si va
gasi reflectarea n ideile curentului de renviere a Olimpismului de sorginte greceasca, al carui
reprezentant a fost n Franta, baronul Pierre de Coubertin. Devenit un sustinator al ideii de restaurare a
Jocurilor Olimpice ntr-o forma moderna, dupa o vizita n Grecia, realizata cand avea 26 de ani,
coubertin si va dedica ntreaga viata si energie acestui scop: renasterea si mai apoi dezvoltarea
olimpismului n forma lui moderna.

Descoperirea n anii 1875-1881 a ruinelor Olimpiei de catre expeditia arheologica germana

condusa de Ernst Curtius, a contribuit la cresterea numarului celor care considerau ca timpurile
moderne si activitatea sportiva n plina dezvoltare au nevoie si merita o astfel de competitie.

1.1. EVANGHELIE ZAPPA

Nu vom trece la prezentarea evenimentelor care au condus spre decizia de restaurare a Jocurile
Olimpice, nainte de a-l prezenta pe cel care naintea lui Pierre de Coubertin a sustinut ideea de
renastere olimpica, filantropul grec de origine romn, Evanghelie Zappa, (1800-1865).
Daca nu ar fi fost Zappas, Jocurile Olimpice din 1896 de la Atena, mai mult ca sigur, nu ar fi
avut loc. Actiunile lui Zappas, telurile lui si Jocurile Olimpice organizate la propunerea acestuia,
devenite deja traditie, l-au determinat pe Constantine I al Greciei sa devina un promotor al Jocurilor
Olimpice, inca inainte de formarea in 1894 a IOC ( Comitetul Olimpic International)
spune Profesor David C. Young, Universitatea Florida.

ntemeietorul olimpiadelor moderne s-a nascut n comuna Lampobo din provincia otomana
Epir, actualmente n Albania. A emigrat n ara Romneasca, ntre 1830-1835 si s-a ocupat cu
comertul de cereale si cu agricultura, arendnd terenuri, apoi cumparndu-le. A introdus n practica
agricola metode moderne si a obtinut venituri fabuloase. A devenit cetatean roman prin anul
1859, iar prin atitudinea sa de "mecena" fata de romani, greci, dar si albanezi, s-a comportat ca
adevarat cetatean al Balcanilor. Sprijinirea ideii de renastere a Jocurilor Olimpice nu a fost singura
actiune de "mecenat" cultural n care s-a implicat E. Zappa. n februarie 1860 el a oferit domnitorului
Alexandru Ioan Cuza donatia de 3000 de galbeni, din care 2000 pentru ntocmirea unui dictionar
romnesc, 200 pentru o gramatica si 800 pentru realizarea unor traduceri din autori clasici. A donat
50.000 de galbeni pentru nzestrarea armatei romne cu o baterie de tunuri si pentru construirea
Atheneului Romn si alti 10.000 de galbeni pentru a tiparirea unor carti albaneze cu caractere latine si
pentru primul ziar n limba albaneza.
4
 Daca ne referim la ideea restaurarii Jocurilor Olimpice, trebuie spus ca nca din 1836, un grup
de eruditi si entuziasti greci au propus ministrului de interne Ioan Coletti organizarea annuala a
Jocurilor olimpice la 25 martie (Ziua nationala a Greciei) la Atena, Tripoli, Missolonghi si Idra, pentru
a reaminti eliberarea de sub jugul otoman. n anul urmator, consiliul orasului Pirgos (n circumscriptia
caruia se afla si Olympia) si-a arogat succesiunea antica, dnd publicitatii chiar o hotarre n acest
sens. Dar ruinele Olympiei, acoperite de noroi, erau improprii organizarii unor competitii sportive.

n prima jumatate a anului 1856, E. Zappa trimitea din Bucuresti, regelui Otto de Bavaria al
Greciei si guvernului, propunerea renfiintarii Jocurilor Olimpice la Atena. El dadea asigurari ca va
pune la dispozitie fondurile necesare si propunea nceperea jocurilor n 1859. Regele a transmis
scrisoarea ministrului de Externe, Alexandru Rangabe. Acesta a intrat n corespondenta cu Zappa, nsa
a tergiversat luarea unei hotarri, deoarece intentiona ca jocurile sa nu fie pur sportive. n 1858, Zappa
se adresa din nou regelui, aratnd ca este gata sa cedeze 400 de actiuni la Societatea elena a
vapoarelor, n vederea constituirii unui capital din care sa fondeze, la Atena, o institutie care sa se
ocupe de organizarea jocurilor. Mai oferea pentru nceput, nca 3.000 de galbeni. Pe 15 august 1858,
regele a emis decretul prin care primea darul lui E. Zappa si se nsarcina cu organizarea Olimpiilor
(concursuri si expozitii).

Prima editie a jocurilor initiate de Evanghelie Zappa a avut loc la mijlocul lui noiembrie
1859, la Atena. Au fost incluse probe de alergare de 200, 400 si 800 de metri, sarituri, aruncari,
ntreceri hipice, dar si concursuri literare si folclorice. Au mai fost organizate expozitii cu premii
pentru produse industriale si agricole. Manifestarile s-au desfasurat n pietele Ludovic, Libertatii, a
teatrului (Kogia), a primariei etc. cu participarea a peste 300 de concurenti. Pe lista nvingatorilor s-au
numarat Dimitrie Atanasiu, ncoronat n proba de viteza (probabil alergare 200 de metri) si Constantin
Cristu la aruncari, posibil din Romnia, dupa nume. Au mai participat, la calarie, un ministru si doi
atasati de la ambasada Marii Britanii la Atena. Competitia a avut un modest caracter international. Au
fost acordate premii n bani, asa cum a dorit Evanghelie Zappa.

n 1862, Evanghelie Zappa a mai facut un demers n vederea popularizarii ideii Jocurilor
Olimpice moderne, prin publicarea la Bucuresti a unei publicatii "Societatea Olimpica
Romna". Jocurile au fost reluate n 1870, n conditii mai bune si apoi organizate din 5 n 5 ani. Dar
Grecia acelor ani era o tara mica si saraca, asa ca eforturile lui Zappa nu au avut un ecou prea mare n
lumea sportului din Europa.

5
Evanghelie Zappa a stipulat n testamentul sau, construirea unei cladi 222f56c ri destinate ca
stabiliment olimpic. Prin legea din 30 noiembrie 1869, guvernul grec a dispus constructia cladirii.
Denumita "Zappeion" cladirea a fost inaugurata n 1888.

1.2. PIERRE DE COUBERTIN

Baronul Pierre de Coubertin (1 ianuarie 1863-2 Septembrie1937), istoric si pedagog, s-

a nascut la Paris ntr-o familia aristocratica. Contactele sale cu colegiile britanice si americane i
releva importanta pe care educatia fizica su sportiva o are n dezvoltarea personalitatii tinerilor. Se
implica n organizarea si conducerea unor asociatii sportive din Franta, ajungand n pozitia de
scretar general al "Uniunii societatilor franceze pentru sporturile atletice".

Dupa o vizita n Grecia, realizata pe cand avea 26 de ani (1889) se alatura grupului de
sustinatori al ideii de renastere a vechii competitii antice, Jocurile Olimpice, ntr-o forma moderna
adecvata timpurilor si oamenilor din secolul al XX-lea care se apropia.

Pentru a-si sustine planurile de restaurare a Jocurilor Olimpice, Pierre de Coubertin foloseste
ocazia creata de organizarea sub egida U.S.F.S.A, la Sorbona, Paris, n luna iunie a anului 1894, a unui
Congres International pentru studierea si propagarea principiilor amatorismului, la care participa
delegati din 49 de tari. La 16 iunie, n fata Conferintei, el propune renfiintarea J.O. Cei 79 de delegati
prezenti la acea data la Sorbona accepta si sustin ideea lui Pierre de Coubertin de a organiza la fiecare
patru ani, pe rand n diferite tari, Jocurile Olimpice, care sa cuprinda toate formele de exercitii fizice
folosite n lumea civilizata. La 23 iunie 1894, ia fiinta primul Comitet International Olimpic, format
din 15 membri reprezentand 13 tari, presedinte fiind ales grecul Demetrius Vikelas, iar secretar-general
Pierre de Coubertin. Acest organism avea ca sarcina pregatirea primei editii a J.O moderne, care urma
sa se desfasoare n anul 1896 la Atena.

La jocuri puteau lua parte sportivi din toate tarile indiferent de religie, rasa sau convingeri
politice, dorindu-se dupa cum spunea creatorul lor, ca ele sa devina cel mai important mijloc prin care
sportul sa contribuie la dezvoltarea armonioasa a omului si la construirea unei societati umane
superioare.

Daca prima editie a putut fi considerata un succes, urmatoarele au fost organizate cu mari
eforturi si nu au reusit sa capteze atentia opiniei publice. Dar, pentru Pierre de Coubertin, devenit

6
presedinte al Comitetului Intenational Olimpic nici unefort nu era prea mare pentru a reusi sa impuna
n fata lumii ideea olimpismului. De la editie la editie, n ciuda unor evenimente care au franat adesea
evolutia normala a societatii umane n general (primul si al doilea razboi mondial, razboiul rece,
apartheid-ul, divizarea lumii n blocuri de orientari diferite, globalizarea, terorismul, etc) miscarea
olimpica s-a dezvoltat ajungand sa fie astazi reprezentanta celui mai important eveniment sportiv al
lumii, care mobilizeaza forte si energii din cele mai diverse sfere de interes ale societatii.

Pierre de Coubertin a detinut functia de presedinte al C.I.O pana n anul 1924, cand a fost
nlocuit de belgianul Henri de Baillet-Latour, pastrandu-si nsa pana la moarte functia de presedinte de
onoare al miscarii olimpice. S-a stins din viata n anul 1937, la Geneva n Elvetia, fiind nmormantat la
Lausane, unde s gaseste sediul C.I.O, iar conform dorintei sale, inima sa a fost ngropata separat, n
Grecia chiar n mijlocul ruinelor antice ale Olimpiei.

Pe langa activitatea sa de organizator si conducator al miscarii olimpice Pierre de Coubertin

nu a ncetat sa pledeze pentru introducerea ideii de olimpism n educatie, considerand ca acesta
actioneaza asupra echilibrului interior si exterior al omului, formand caractere.

7
 CAPITOLUL 2.

DESPRE OLIMPISM I JOCURI OLIMPICE

Olimpismul cuprinde ideile privind modalitatile cu care se actioneaza pentru a aseza sportul n
slujba dezvoltarii armonioase a omului.

Pierre de Coubertin a definit olimpismul prin sintagma: "Ceea ce este cultura pentru
umanitate este olimpismul pentru sport". Nu este singura definitie pe care cratorul J.O. moderne a
gasit-o pentru a sublinia valoarea morala mai ales, a acestei competitii sportive. Preluand mesajul celor
douasprezece secole de civilizatie pe care Grecia antica le-a oferit si prin Jocurile Olimpice, Pierre de
Coubertin considera olimpismul "un element ce tinde sa ntruneasca ntr-un manunchi luminos toate
principiile care contribuie la perfectionarea omului". Pentru el, olimpismul este "o scoala de noblete si
puritate morala, o religie a sportului. (Banciulescu, 1964)

Miscarea olimpica este formata din totalitatea organizatiilor si a persoanelor din domeniul
sportului care-si desfasoara activitatea respectand principiile olimpismului. ntreaga miscare olimpica
si desfasoara activitatea sub patronajul Comitetului International Olimpic. Aceasta are rolul de a
conduce si promova olimpismul, organizeaza si coordoneaza competitiile sportive, asigura
desfasurarea regulata a Jocurilor Olimpice, lupta mpotriva discriminarii de orice fel care ar putea
afecta miscarea olimpica, militeaza pentru spiritul de fair-play si mpotriva folosirii sportivilor n
scopuri comerciale sau politice.

Primul COMITET INTERNAIONAL OLIMPIC s-a constituit cu doi ani naintea primei
editii a Jocurilor Olimpice la Paris, ca organism de conducere a miscarii olimpice. La el au aderat la
nceput 13 tari. Din primul Comitet Olimpic au facur parte Dimitrios Vikelas (Grecia), ales presedinte,
ca un omagiu adus tarii care initiase cu aproape 3 milenii n urma jocurile, iar secretar general era
Pierre de Coubertin, initiatorul si sufletul Jocurilor Olimpice Moderne. n ordine cronologica
presedinti ai C.I.O au fost: Demetrius Vikelas, Pierre de Coubertin, Henri de Baillet-Latour, Sigfrid
Edstrm, Avery Brundage, Lord Killanin, Juan Antonio Samaranch si Jacques Rogge n prezent.

8
 Din anul 1915, sediul Comitetului International Olimpic este la Lausane (Elvetia), iar
misiunea sa este de a conduce miscarea olimpica n conformitate cu carta olimpica.Organele cele mai
importante ale Comitetului International Olimpic sunt:

SESIUNEA - organul suprem al Comitetului International Olimpic care adopta, modifica si

interpreteaza Carta Olimpica, accepta membrii, se reuneste cel putin o data pe an n sesiune ordinara
sau la cererea presedintelui n sesiune extraordinara cu cel putin o treime din membrii;

COMISIA EXECUTIV - se compune din 4 vicepresedinti si 6 membrii. Acestia sunt alesi

prin vot secret si vegheaza la respectarea Cartei Olimpice. Aceasta comisie asigura organizarea interna
si administrarea Comitetului International Olimpic;

PRESEDINTELE - ales prin scrutin secret pe o perioada de 8 ani, poate fi reales pentru
perioade succesive de 4 ani, conduce toate activitatile C.I.O si l reprezinta permanent. Limbile
oficiale ale C.I.O sunt: engleza si franceza. La toate sesiunile traducerea simultana se face n germana,
spaniola, rusa si araba.

n legatura cu resursele finaciare, trebuie mentionat ca C.I.O poate accepta donatii, mosteniri
sau orice alte resurse care sa-i permita ndeplinirea obiectivelor. De asemenea el percepe ncasari care
provin din exploatarea de drepturi care-i revin din celebrarea Jocurilor Olimpice sau drepturi de
televiziune. Aceste ncasari pot fi acordate Federatiilor Internationale si Comitetelor Olimpice
Nationale. Orice beneficiu ce provine din celebrarea Jocurilor Olimpice revine Comitetului
International Olimpic ti va fi utilizat n folosul miscarii olimpice.

Comitetul International Olimpic acorda ajutor Comitetelor Olimpice Nationale recunoscute

prin:

promovarea principiilor fundamentale ale miscarii olimpice;

dezvoltarea cunostitelor tehnice sportive ale sportivilor si antrenorilor;

ameliorarea nivelului tehnic al sportivilor si antrenorilor;

formarea de administratori;

9
 colaborarea cu diferite comisii ale Comitetului International Olimpic.

10
 Jocurile Olimpice sunt competitii ntre sportivi, n probe individuale sau pe echipe si nu ntre tari.
Sportivii sunt selectionati n echipele olimpice nationale de Comitetul Olimpic National Olimpic a tarii
respective, n conformitate cu regulamentele proprii.

Jocurile Olimpice se compun din jocurile olimpiadei si jocurile de iarna. Ambele au loc
la fiecare patru ani. Termenul de Olimpiada se refera la perioada de patru ani consecutivi care
debuteaza cu jocurile olimpiadei si se termina cu jocurile olimpiadei urmatoare. Olimpiadele se
socotesc din 1896 cnd a avut loc prima editie a Jocurilor Olimpice Moderne.

Daca din anumite motive Jocurile Olimpice nu se desfasoara, olimpiada expira dupa patru ani
din ziua nceperii sale, data la care ncepe o noua olimpiada.

Pierre de Coubertin a acordat o mare atentie organizarii ceremonialului si simbolurilor

olimpice deoarece fara aceste simboluri ntrecerile ar fi simple, lipsite de semnificatii, fara
substanta. Ele dau jocurilor o valoare estetica si o atmosfera de nalta frumusete si emulatie si fac
posibila comunicarea ntre popoare. Simbolurile au facut din Jocurile Olimpice un capitol al istoriei
universale. Ele au depozitat n decursul anilor o imensa forta spirituala si traditionala. Cele mai
cunoscute simboluri olimice sunt:

Deviza olimpica "Citius, Altius, Fortius" (Mai repede, mai sus, mai puternic)

Flacara olimpica si are originile n mitologia greaca n care simboliza sacralitatea. La

Jocurile antice se organizau "curse ale lamfadoforilor" n care tinerii alergau cu torte aprinse n
maini, iar n zilele noastre flacara aprinsa la Olimpia este transmisa prin diverse mijloace
adecvate timpurilor moderne si distantelor imense spre locul de desfasurare al fiecarei editii,
ntr-o emulatie care pastreaza vie ideea perenitatii si sacralitatii acestei competitii care a
traversat timpurile;

Simbolul olimpic este alcatuit din 5 cercuri nlantuite fiecare de alta culoare: albastru, galben,
negru, verde si rosu;

Drapelul olimpic este de culoare alba si are n centrul sau simbolul olimpic format din cele
cinci cercuri;

11
 Imnul olimpic - Primul imn olimpic a fost special compus pentru prima editie a Jocurilor
Olimpice Moderne de compozitorul grec Kostas Palamas. Ulterior s-a creat traditia ca fiecare
oras care organizeaza o editie sa-si compuna prpriul imn.

Comitetul Olimpic Romn este o asociatie autonoma organizata n baza principiilor Cartei
Olimpice si este recunoscut oficial de Comitetul International Olimpic din anul 1914. Data nfiintarii
COR nu este cunoscuta cu exactitate. Din unele documente se poate deduce ca fondarea a avut loc n
luna martie sau aprilie a anului 1914 (Maroti, 2000), iar la 19 mai a fost trimisa scrisoarea adresata
Comitetului International Olimpic prin care se facea cunoscuta nfiintarea acestui organism si
componenta nominala a COR.

Principalele obiective a Comitetului Olimpic Romn sunt:

dezvoltarea si protejarea miscarii olimpice si a sportului n Romnia;

promovarea principiilor olimpismului n cadrul activitatilor sportive romnesti;

dezvoltarea sportului pentru toti si a sportului de performanta bazat pe principii olimpice;

pregatirea specialistilor din domeniul sportului;

lupta mpotriva violentei si a folosirii substanselor si procedeelor interzise de Comitetul

International Olimpic;

organizarea selectiei si pregatirii sportivilor n vederea participarii la Jocurile Olimpice;

promovarea si sprijinirea integrarii sportivilor pe plan social.

Organele de conducere a Comitetului Olimpic Romn sunt: ADUNAREA GENERAL,

COMITETUL EXECUTIV, BIROUL COMITETULUI EXECUTIV.

Mijloacele financiare al Comitetului Olimpic Romn provin din subventii din partea statului,
organizatii, persoane particulare, donatii, fonduri rezultate din actiuni sportive organizate sub egida
Comitetului Olimpic Romn, timbre, comercializarea emblemelor si publicatiilor, fonduri rezultate
din sponsorizare.
12
 n anul 1961, la sugestia lui Jean Ketseas, Carl Diem si a Comitetului Olimpic Elen a fost
creata ACADEMIA OLIMPIC INTERNAIONAL (A.O.I.), ca o institutie culturala nsarcinata
cu studiul ideilor olimpice si pregatirea unor specialisti care sa orienteze olimpismul n concordanta cu
evolutia societatii.

nfiintata la 22 martie 1991, n baza hotarrii adunarii generale a Comitetului Olimpic Romn,
Academia Olimpica Romna reprezinta un centru romnesc a olimpismului, a spiritului si principiilor
olimpice. Obiectul de studiu al Academiei Olimpice Romne l constituie studierea aspectelor istorice,
pedagogice si sociologice ale miscarii olimpice nationale si internationale. A.O.R. contribuie la
formarea specialistilor n educatie fizica si sport n spiritul idealurilor olimpice, promoveaza spiritul de
fair-play, lupta mpotriva violentei si dopajului n sport.

Celebrarea Jocurilor Olimpice are loc n cursul primului an al Olimpiadei. ncepnd cu anul 1994, la
editia a XVII-a Jocurile Olimpice de iarna, acestea vor avea loc n cursul celui de-al doilea an al
Olimpiadei. Gazda Jocurilor este aleasa de Comitetul International Olimpic prin comisia sa executiva
care supune spre aprobare alegerea orasului gazda.

Organizarea Jocurilor Olimpice este ncredintata de C.IO. si Comitetul Olimpic National al

tarii gazda. n acest scop Comitetul National Olimpic constituie Comitetul de Organizare a Jocurilor
Olimpice (C.O.J.O.). care are obligatia sa dirijeze toate activitatile sale conform Cartei Olimpice, si
asuma responsabilitatea financiara a organizarii Jocurilor Olimpice, colaboreaza cu C. I.O. si primeste
instructiuni de la aceasta.

Pentru a asigura conditii de reunire n acelasi loc a tuturor concurentilor, oficialitatilor si

personalului echipei, Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice amenajeaza un sat olimpic ce
cuprinde localuri si instalatii pentru Federatiile internationale care coordoneaza disciplinele sportive
incluse n programul Jocurilor Olimpice.

Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice organizeaza si un program de manifestari

culturale care are menirea de a promova relatii de prietenie si solidaritate ntre participanti.

Orice sportiv poate participa la Jocurile olimpice cu conditia sa se conformeze cartei olimpice
si sa fie nscris de Comitetul sau olimpic pe baza unor criterii de admitere stabilite de Federatia
Internationala.

13
14
 CAPITOLUL 3.

JOCURILE OLIMPICE MODERNE 1896 - 2016

Editia I - 1896 - Atena, Grecia n program au fost incluse 9 discipline sportive cu 43 de

probe numai masculine de alergari, sarituri, aruncari, gimnastica (care includa halterele si tragerea
frnghiei), scrima, lupte, tir, sporturi nautice (natatie, polo pe apa, canotaj, yachting), ciclism si
calarie. Au participat 285 de sportivi (numai barbati) din 13 tari: Anglia, Australia, Austria, Bulgaria,
Chile, Danemarca, Elvetia, Franta, Germania, S.U.A., Suedia, Ungaria si binenteles Grecia. Cursa de
maraton a fost poate cea mai spectaculoasa. Ea a fost cstigata de grecul Spiridon Louys, care a
parcurs distanta de la Marathon la Atena n 2 h si 48 de minute.

Editie a II-a 1900 - Paris, Franta Editia a fost numita simbolic "Olimpiada lui Coubertin".
Jocurile au coincis cu organizarea "Expozitiei Universale" iar din motive financiare ele au facut parte
din programul acestei manifestari. Pentru a raspunde cerintelor impuse de organizatori, competitia
olimpica s-a desfasurat prin ntreceri diverse care au avut loc prin toate colturile Parisului si care au
durat mai mult de trei luni (20 mai- 28 octombrie). La start au fost prezenti 1066 de sportivi din 21 de
tari, iar din acestia, 6 au fost femei participante la ntrecerile de tenis si golf. Este prima participare a
femeilor la ntrecerile olimpice. n program au fost incluse 18 discipline sportive cu 86 de probe.
Aceasta editie nseamna pentru Romania prima participare a unui sportiv la J.O., prin persoana lui
George Plagino care a concurat la tir, n proba de talere, unde s-a clasat al XIII-lea din 51 de
concurenti.

Editia a III-a - 1904, Saint-Louis - S.U.A. Americanii au castigat cinstea de a organiza J.O
datorita comportarii lor deosebite la primele editii. Dar si de aceasta data jocurile sunt umbrite de
organizarea n aceeasi perioada a "Expozitiei Universale", iar din cauza distantelor mari participarea
sportivilor din Europa si din alte parti ale lumii a fost slaba. Jocurile s-au desfasurat n perioada 1
iulie- 23 noiembrie. La ele au participat sportivi din 21 de tari, iar numarul disciplinelor sportive a fost
de 15, cu 87 de probe. Pentru prima data au fost incluse ca sporturi olimpice boxul si baschetul.

15
 Editia a IV-a - 1908 - Londra, Marea Britanie S-a desfasurat tot n cadrul unei expozitii,
de data asta franco-britanica, dar cu toate acestea a fost mult mai bine organizata decat cele anterioare.
A fost construit chiar un nou stadion care pe langa ntrecerile de atletism putea gazdui: curse cicliste,
ntreceri de not, lupte, box, gimnastica, tir cu arcul. Au luat parte 2034 de sportivi din 22 de tari.
Deschiderea ntrecerilor s-a desfasurat cu mult fast, marcand nceputurile instaurarii adevaratului
ceremonial olimpic. Atletul clujean stefan Somodi care a participat la aceasta editie a reusit clasarea
pe locul al II-lea la saritura n naltime cu 1,88 metri.

A V-a editie - 1912 - Stockholm, Suedia ntrecerile s-au desfasurat n perioada 5 mai - 22
iunie si au cuprins ntreceri la 15 discipline si 102 probe. Organizarea a fost foarte buna, ntrecerile s-
au desfasurat dupa regulamente deja precis stabilite de C.I.O., nivelul tehnic fiind de asemenea ridicat.
Boxul a fost scos din programul deoarece legile suedeze interziceau practicarea lui, n schimb au
aparut pentru prima data ntrecerile pe aparate de gimnastica. Acestea au fost amplasate chiar n
incinta stadionului olimpic. A fost reintrodusa calaria, absenta la Londra si pentru prima data
pentatlonul modern, creat la initiativa baronului Pierre de Coubertin pentru a continua traditia
vechiului pentatlon antic grecesc. A fost construit un stadion nou si un bazin de not unde pentru prima
data s-au ntrecut si femeile.

Atletismul a fost disciplina sportiva care a dominat prin nivelul performantelor si al

dramatismului ntrecerilor aceasta editie. S-a remarcat atletul american Jim Thorpe, indian Sioux, care
a castigat pentatlonul atletic si decatlonul cu rezultate deosebite. Dar dupa o scurta perioada de timp,
medaliile olimpice i-au fost retrase pe considerentul ca atletul american a fost cu cativa ani mai nainte
jucator profesionist de baseball. Acest fapt era contrar regulilor de atunci ale olimpismului care
impuneau ca la aceasta competitie sa ia parte numai sportivii amatori. Desi sanctiunea era foarte aspra
si chiar nedreapta, avand n vedere ca Jim Thrope a participat la J.O la alta disciplina sportiva decat
cea pe care o practicase ca profesionist, abia dupa 70 de ani a fost reparata, cand C.I.O. a restituit
medaliile olimpice urmasilor acestui mare atlet.

Editia suedeza a mai avut parte si de alte episoade dramatice, printre care meciul de lupte
dintre un luptator rus si unul finlandez care a durat 11 ore, terminandu-se la egalitate, sau acela al
cursei de maraton n care un sportiv portughez a murit de insolatie.

n probele de natatie protagonisti au fost germanii, suedezii si australienii, iar la tir, suedezii si
americani. La canotaj, conform unei vechi traditii, cei mai buni au fost sportivii englezi, iar la yahting
16
s-au impus sportivii nordici. Tot n spiritul traditiei, suedezii au dominat concursul de gimnastica la
aparate.

Aceasta editie a J.O., prima dupa cea inaugurala care nu s-a desfasurat sub patronajul vreunei
expozitii universale, a fost impecabil organizata de gazde si a contribuit decisiv la afirmarea J.O. si a
olimpismului.

A VI-a editie, a J.O era programata sa se desfasoare n anul 1916, la Berlin, dar din cauza
declansarii primului razboi mondial nu a mai avut loc.

A VII-a editie a J.O. 1920 - Anvers, Belgia Reluarea atat de prompta a jocurilor, imediat
dupa ncetarea primului razboi mondial a demonstrat lumii ntregi ca ideea olimpismului era deja
stabilizata si puternica n mintea si inima tineretului din ntreaga lume. Organizarea J.O. de la Anvers
nu a fost usoara din nici un punct de vedere: financiar cheltuielile nu au putut fi suportate n ntregime
de guvernul belgian care a apelat la concursul unor sponsori, iar pentru recuperarea fondurilor alocate
a stabilit preturi mari la biletele de intrare, astfel ca numarul spectatorilor nu a fost cel asteptat.
Ceremonia de deschidere a avut loc n data de 14 august, desi ntrecerile ncepusera la 20 aprilie si au
durat pana la 12 septembrie. Pentru prima data este arborat drapelul olimpic, creatie a lui Pierre de
Coubertin si se rosteste pentru prima data juramantul olimpic. n randurile sportivilor care au defilat
nu sunt prezenti reprezentantii tarilor nvinse si nici cei ai proaspetei Uniuni Sovietice.

Competitia olimpica la care s-au ntrecut 2066 de sportivi din 29 de tari, din care 63 de femei,
a cuprins 23 de sporturi cu 158 de probe, din care 8 erau feminine. Toate recordurile anterioare privind
numarul tarilor participante, a concurentilor, a disciplinelor si probelor sportive au fost depasite la
aceasta editie. Cu toate ca ntrecerile au avut loc n conditii materiale aproape rudimentare, s-au
obtinut si cateva rezultate sportive remarcabile. S-au stabilit recorduri mondiale si 13 recorduri
olimpice. Cei mai buni s-au dovedit a fi la atletism, americanii, dar si spre surpriza tuturor, sportivii
din Finlanda care au cucerit aurul olimpic n probele de aruncari si alergari pe distante lungi prin
Kolehmainen si Paavo Nurmi. La not au dominat americanii, la calarie si pentatlon modern suedezii,
iar la canotaj englezii au fost nvinsi de aceiasi neobositi sportivi americani. La scrima aproape toate
medaliile au fost castigate de doi frati italieni: Nedo si Aldo Nadi.

A VIII-a editie - 1924 - Paris, Franta Dorinta exprimata de presedintele C.I.O., Pierre de
Coubertin era de a reabilita editia din 1900. Dar si de data aceasta autoritatile franceze au alaturat
17
jocurilor si alte manifestari sau serbari fapt ce a dus la extinderea perioadei de desfasurare a J.O. la
aproape trei luni, din 4 mai pana la 27 septembrie. Un fapt benefic pentru buna desfasurare a jocurilor
a fost construirea pentru prima data a unui asezamant special pentru sportivii participanti, satul
olimpic, devenit de atunci un simbol al acestei manifestari sportive universale. Numarul tarilor
participante a fost un nou record: 44, iar sportivii de asemenea au fost n numar foarte mare: 3075,
dintre care 136 de femei. S-au desfasurat ntreceri la 18 discipline sportive cu 126 de probe din care
10 feminine.

Atletismul a prilejuit din nou dispute spectaculoase si noi recorduri obtinute de sportivii
americani si de cei finlandezi. Printre acestia se detasa ca o figura aparte, Paavo Nurmi. Castigator a
patru probe: 1500 m, 5000 m, cros si 3000 m pe echipe, a fost numit de ziaristi "finlandezul cu chipul
de piatra", "miracolul curselor de alergare" sau "omul cronometru".

La natatie au fost doborate toate recordurile olimpice si cateva dintre cele mondiale. Celebrul
Johny Weissmuller a castigat trei probe: 100, 400, si 4x100 de metri, iar Franta a castigat turneul de
polo pe apa.

Romania este de aceasta data reprezentata si ea de o adevarata delegatie sportiva formata din
51 de sportivi numai barbati, care au concurat la patru probe: rugby, fotbal, tenis si tir. Echipa de rugby
se claseaza pe locul al III-lea (e drept ca din tot atatea echipe participante) obtinand si prima medalie
de bronz din istoria olimpica a Romaniei.

Pentru prima data la ceremonia de nchidere sunt naltate trei drapele: al Frantei, al Greciei si
al Olandei, viitoarea organizatoare, spre cinstirea n egala masura a trecutului, prezentul si viitorul J.O.

A IX-a editie a J.O - 1928 - Amsterdam, Olanda C.I.O. a luat de data asta din timp masuri
pentru buna organizare si desfasurare a competitiei, limitand durata desfasurarii la 15 zile si reducand
numarul disciplinelor sportive la aceiasi cifra, 15. Organizatorii olandezi au amenajat un complex
olimpic care cuprindea un stadion cu pista de 400 de metri pentru alergari si una de 500 de metri
pentru ntrecerile de ciclism. Alaturi se gaseau bazine de not, sali de lupta si de scrima.

La aceasta editie mai apare un element care va intra n simbolistica olimpica de aici nainte:
flacara olimpica, care va arde ntr-o cupola imensa pe toata durata jocurilor.

18
 Au participat 46 de reprezentative nationale, 2971 de sportivi din care 290 au fost femei. Ca si
la editiile precedente, ntrecerile atletice au fost dominate de americani si finlandezi, primii la probele
de sarituri si aruncari, iar ceilalti la alergarile de durata si la decatlon. Istoria olimpica consemneaza la
aceste ntreceri un gest deosebit de sportivitate si spirit olimpic a marelui atlet Paavo Nurmi, care n
proba de 3000 obstacole si-a ajutat adversarul (pe francezul Duquesne) sa se ridice din groapa cu apa
n care cazut, trecand mpreuna cu el umar la umar, linia de sosire.

La natatie, americanul de origine romana J.Weissmuller domina din nou ntrecerile, alaturi de
concurenti din Japonia si Germania.

Echipa olimpica a Uruguayului cucereste titlul la fotbal, iar cea a Indiei la hochei pe iarba.
Reprezentantii Elvetiei sunt protagonistii concursului de gimnastica, iar la box italienii si argentinienii
i nving pe americani si pe englezi care erau cotati ca favoriti.

ara noastra a luat parte la aceasta editie cu o echipa formata din atleti si scrimeri, avand 26
de componenti, dintre doua erau femei. Clujul sportiv a avut o contributie importanta la formarea
echipei olimpice prin atletii Peter Ladislau, Tiberiu Rus si Berta Jikely, care au reprezentat onorabil
culorile sportului romanesc desi rezultatele lor nu au fost remarcabile.

A X-a editie a J.O. - 1932 - Los Angeles, S.U.A n ciuda dificultatilor economice prin care
trecea S.U.A. ca urmare a crizei economice din anii 1929-1930, americanii au reusit organizarea n
conditii destul de bune a jocurilor. J.O. au debutat la 30 iulie si au durat pana la 14 august. 38 de tari,
cu 1331 de sportivi (127 de femei ) s-au ntrecut la probele cuprinse n cele 15 discipline olimpice.

Atletismul a fost ca de obicei "sportul rege", ntrecerile fiind urmarite de un numar mare de
spectatori, iar sportivii reusind sa doboare nu mai putin de 25 de recorduri olimpice si 16 recorduri
mondiale.

La natatia s-au impus de aceasta data sportivii japonezi, iar la canotaj medaliile le-au mpartit
echipajele tarilor cu traditie n acest sport: Anglia si S.U.A. Surprinzatoare a fost nsa victoria
americanilor la gimnastica n dauna unor tari care porneau favorite: Italia si Ungaria. ntrecerile hipice
au fost dominate de sportivii francezi. Romania nu fost reprezentata la aceasta editie a J.O..

A XI-a editie a J.O. - 1936 - Berlin, Germania Alegerea locului de desfasurare a jocurilor
olimpice devenea o problema din de n ce mai dificila pentru membrii C.I.O., din cauza numarului
19
mare de orase care doreau sa aiba onoarea de a le organiza. De data aceasta alegerea s-a facut dintre
orasele Alexandria, Barcelona, Buenos Aires, Roma si Berlin. A castigat Berlinul, n ciuda protestelor
unor tari care nu vedeau cu ochi buni organizarea acestei competitii care se vroia un simbol al
pacii, de catre o tara n care militarismul si autocratia erau n plina ascensiune. Dupa obtinerea
dreptului de organizare autoritatile germane au depus eforturi deosebite pentru a crea conditii cat mai
bune de desfasurare a jocurilor n care ei vedeau si un prilej de crestere a influentei mondiale a
Germaniei.

Pentru prima data flacara olimpica este aprinsa de la soarele Olimpiei, iar torta ajunge la
Berlin purtata prin stafetele care de acum nainte vor face parte din ceremonialului olimpic.

Au participat 4069 de sportivi (328 de femei) din 49 de tari, ntrecerile desfasurandu-se n

perioada 1-16 august. Sporturile incluse n program au fost n numar de 20.

ntrecerile de atletism au fost dominate de sportivii americani de culoare, spre disperarea

organizatorilor germani. Eroul acestei editii a fost Jesse Owens, care a cucerit patru medalii de aur la:
100, 200 si 4x100 metri si la saritura n lungime.

Sportivii germani au dominat ntrecerile de gimnastica si cele hipice, iar japonezii si

americanii pe cele de natatie. n schimb la probele feminine de not sportivele din Olanda au castigat
aproape toate probele.

Pentru prima data este inclus n program jocul de handbal n 11 jucatori, competitie la care
participa si o echipa din tara noastra.

Pe langa jucatorii de handbal, Romania a mai fost reprezentata de sportive care au luat parte
la ntrecerile de gimnastica, calarie, box, scrima, lupte, atletism. Cele mai bune rezultate ale delegatiei
formata din 71 de sportivi romani au fost locul V obtinut de handbalisti si medalia de argint a lui
Henri Rang la calarie.

O medalie inedita a fost castigata la aceste jocuri, nu sportivi, ci de parcul sportiv "Regele
Carol" din Cluj ( astazi, Parcul sportiv universitar Dr. Iuliu Hatieganu, und si are sediul Facultatea de
Educatie Fizica si Sport a Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca). Creatie a Prof.dr. Iuliu
Hatieganu, ajutat de arhitectul Bell si inginerul Iuliu Kovacs, parcul a fost inaugurat n anul 1935, iar

20
planurile si fotografiile care au luat parte la concursul denumit "Pentatlonul Muzelor", sectiunea
arhitectura si constructii sportive au fost apreciate cu medalia de bronz.

Urmatoarele doua editii, cea de a XII-a si a XIII-a, programate pentru anii 1940 si 1944 la
Tokio si respectiv Helsinki nu s-au desfasurat din cauza celui de al doilea razboi mondial.

A XIV-a editie a J.O. - 1948 - Londra, Marea Britanie Dupa 40 de ani, natiunii engleze
greu ncercata de razboiul abia ncheiat i se ncredinteaza pentru a doua oara cinstea de a organiza J.O.
Conditiile de desfasurare au fost modeste, alimentele erau rationalizate, satul olimpic a fost amenajat
n foste cazarmi militare. Cu toate acestea 58 de natiuni ale lumii si-au dovedit nca odata atasamentul
fata de olimpism, participand cu 4062 de sportivi (358 de femei) la ntrecerile olimpice. Pentru doua
saptamani, 29 iulie-14 august, stadionul "Empire Stadium" a devenit templul sportului amator din
lume. Numarul de discipline sportive a fost stabilit la 18.

Atletismul ca de obicei a fost n centrul atentiei, editia londoneza consacrandu-l pe alergatorul

ceh Emil Zatopek, "omul locomotiva", care s-a remarcat prin usurinta cu care a castigat doua probe de
mare fond: 5000 si 10.000 de metri.

La natatie majoritatea probelor atat masculine cat si feminine au fost castigate de sportivii
americani. Acestia au mai cucerit laurii olimpici si la baschet. Ciclistii au adus medalii olimpice
Frantei si Italiei, canoistii Cehoslovaciei, scrimerii Italiei si Ungariei, boxerii Argentinei. Romania nu
participa nici la aceasta editie.

A XV-a editie a J.O. - 1952 - Helsinki, Finlanda La fel ca si la editia din anul 1912 din
Suedia, popoarele nordice demonstreaza ca n aceasta parte a lumii exercitiile fizice si sportul se
bucura de toata atentia si pretuirea. Finlanda a pregatit pentru aceasta ocazie un stadion cu o capacitate
de 70.000 de locuri, alaturi de care se gaseau bazinul de not si sali pentru sporturile de interior.
Sportivii au fost gazduiti n trei sate olimpice, iar pentru ca numarul lor era foarte mare, o parte au
fost cazati n casele unor cetateni care si-au pus locuintele proprii n folosul organizatorilor J.O.

Participarea a fost numeroasa, 5867sportivi, dintre care 573 de femei, din 70 de tari. Pentru
prima data participa la ntrecerile olimpice U.R.S.S, cu o echipa numeroasa si bine pregatita. S-au
obtinut rezultate sportive bune, stabilindu-se 49 de recorduri olimpice si 15 recorduri mondiale.

21
 La atletism eroul ntrecerilor a fost din nou cehul Emil Zatopek, care si-a nvins detasat
adversarii la probele de 10.000, 5.000 si maraton. Sotia sa, Dana, a castigat si ea o medalie olimpica
de aur, la proba de aruncare a sulitei. Atletele sovietice au dominat copios aproape toate probele, iar
dintre atletii romani s-au remarcat Ioan Soter, la saritura n naltime si Lia Manoliu la aruncarea
discului, ambii clasati pe locul al VI-lea.

La natatie, probele masculine au fost dominate de americani iar cele feminine de sportivele
din Ungaria. Sportivii sovietici au fost protagonistii principali ai ntrecerilor de haltere, box, lupte,
gimnastica, baschet si tir.

ara noastra a fost reprezentata de o delegatie numeroasa de 83 de sportivi, care au luat parte
la aproape toate disciplinele sportive. Cel mai bun rezultat a fost obtinut la tir, unde sportivul Iosif
Sarbu, a cucerit prima medalie olimpica de aur pentru Romania n proba de pistol viteza. O medalie
de argint a obtinut boxerul Tita Vasile, iar Fiat Gheorghe la box si Lichiardopol Gheorghe la tir, au
obtinut cate o medalie de bronz.

Dintre sportivii clujeni care au luat parte la aceste jocuri olimpice putem aminti atletele
Emma Konrad si Alexandra Taifas-Sicoe, boxerul Ferenc Ambrus, gimnastele Olga Gollner si Ileana
Gyarfas, scrimerii Adalbert Gurath si Zoltan Uray.

Prima prezenta postbelica a Romaniei la J.O. a fost ncununata de trei medalii, iar n
clasamentul neoficial pe natiuni delegatia noastra s-a clasat pe locul 23 din 43 de tari participante.

A XVI-a editie a J.O.- 1956 - Melbourne, Australia O lege autohtona interzicea cu strictete
intrarea cailor straini pe teritoriul Australiei. Din acest motiv C.I.O. a decis ca ntrecerile hipice din
programul olimpic al anului 1956 sa se desfasoare n Suedia, la Stokholm. Aceasta derogare
organizatorica de la regulamentul de organizare al ntrecerilor olimpice a fost singular n istoria J.O.
moderne.

La ntrecerile de calarie din Suedia au participat reprezentativele nationale din 29 de tari, n

timp ce la Melbourne numarul tarilor participante a fost de 67. Cei 3539 de sportiv dintre care 533
erau femei au fost gazduiti n satul olimpic special amenajat, format din 841 de casute. ntrecerile s-au
desfasurat pe stadionul "Melbourne Cricket Ground", iar probele de natatie n piscina din Olympic

22
Park, care era marea mandrie a australienilor. n program au fost incluse 18 discipline sportive care au
cuprins 151 de probe, dintre care 26 erau pentru participantele de gen feminin.

Publicul australian a participat cu destul interes la spectacolul sportiv, dar din cauza
cunostintelor reduse despre sportul international, entuziasmul lor nu s-a manifestat decat atunci cand
protagonistii concursurilor erau compatrioti de ai lor.

n ntrecerile atletice, probele de sprint au fost castigate de atletul american Robert Morrow, demn
urmas a lui Jesse Owens. n ntrecerile feminine, sovieticelor care au dominat concursul li s-au adaugat
si doua sportive australience castigatoare a probelor de alergare pe distante scurte.

Natatia a fost sportul unde gazdele au monopolizat succesul, castigand 8 titluri olimpice din
13. La gimnastica masculina editia australiana a prilejuit lansarea n arena a sportivilor sovietici, care
au cucerit 15 medalii.

Pentru Romania episodul Melbourne este una dintre cele mai frumoase pagini de istorie
olimpica. Sportivii nostri au cucerit 13 medalii dintre care 5 de aur prin: canoistii Leon Rotman (2),
Alexe Dumitru si Ismailciuc Simion, boxerul Nicolae Linca si stefan Petrescu la tir. Celelalte medalii
de argint si de bronz au fost cucerite la box, scrima, gimnastica feminina, lupte greco-romane. n
clasamentul final neoficial, tara noastra a ocupat locul 11 ntre natiuni.

A XVII-a editie, 1960 - Roma, Italia Prin tot ce s-au straduit sa organizeze, italienii au dorit
sa demonstreze ca alegerea lor ca gazde a J.O. nu a fost ntamplatoare. Ei au reusit sa creeze un cadru
si o atmosfera unica pentru manifestarile olimpice prin desfasurarea ntrecerilor la cele 18 discipline
olimpice. Valorificand la maximum frumustea si maretia vechilor constructii antice ei au organizat
ntreceri chiar n spatiul oferit de aceste vestigii: Termele lui Caracalla, sau zidurile Bazilicii lui
Maxentiu. Un moment de apogeu al ntrecerilor a fost cursa de maraton desfasurata pe via Apia si
ncheiata la lumina tortelor n apropierea Colisseumului, sub arcul lui Constantin.

Flacara olimpica, aprinsa cu tot ceremonialul antic la Olimpia n Grecia, a ajuns la Roma n
24 august, iar a doua zi ea a fost dusa pe stadionul olimpic marcand deschiderea oficiala a editiei
"romane" a jocurilor.

Participarea a ntrecut toate asteptarile: delegatiile a 84 de tari, cuprinzand aproape 6000 de

sportivi si-au disputat ntaietatea la cele 150 de probe, iar rezultatele au fost si ele pe masura. Este greu
23
de desemnat vreun erou al acestei editii. S-au stabilit 73 de recorduri olimpice si 31 de recorduri
mondiale.

Atletismul, ca de obicei a fost sportul rege al jocurilor, iar unii dintre atleti au intrat n
legenda. Printre ei: maratonistul etiopian care a alergat descult Bikila Abebe sau atleta numita "gazela
neagra", Wilma Rudolph care a castigat proba da 100 m cu timpul 11,0 secunde. Ca de obicei, atletii
sovietici obtin rezultate d exceptie atat la ntrecerile masculine, cat si la cele feminine.

Romania s-a ntors acasa cu un bilant bun: 3 medalii de aur castigate de: Iolanda Balas la
saritura n naltime, Dumitru Parvulescu la lupte greco-romane si Ion Dumitrescu la tir. S-au mai
cucerit o medalie de argint si 6 medalii de bronz la atletism, box, gimnastica, lupte, scrima si canoe.
Delegatia formata din 109 sportivi a reusit sa se claseze pe locul 10 n clasamentul natiunilor
participante.

A XVIII-a editie - 1964 - Tokio, Japonia Poporul nipon s-a dovedit a fi o gazda atenta care
pe langa competitiile sportive, a avut grija sa organizeze si o serie de alte manifestari, mai ales
culturale. Doza de inedit a acestei editii a fost sporita de conditiile geografice si climatice naturale ale
Japoniei: taifunul Wilda care si-a facut simtita prezenta sau miscarile seismice care au mutat locuintele
din satul olimpic.

Aceasta editie a programat ntreceri la 20 de discipline sportive, cele mai noi sporturi intrate
n familia olimpica la aceasta editie fiind voleiul si judo-ul.

S-au ntrecut 5586 de sportivi (732 de femei) din 90 de tari. Pe drept cuvant editia japoneza a fost
numita, editia recordurilor, pentru ca au fost stabilite 76 de noi recorduri olimpice si 45 de recorduri
mondiale. Cei mai reprezentativi sportivi au fost americanul Don Hollander cu cele 4 medalii de aur
cucerite la not, maratonistul etiopian Bikila Abebe, dar si romanca Iolanda Balas care a cucerit din
nou titlul olimpic, stabilind si un nou record olimpic la saritura n naltime. Cea de a doua medalie de
aur a delegatiei romane a fost cucerita de o atleta n varsta de numai 17 ani, Mihaela Penes.

Bilantul olimpic romanesc a fost unul foarte bun, cele 12 medalii (2 de aur, 4 de argint si 6 de
bronz) situand tara noastra pe locul 12 n clasamentul general.

A XIX-a editie a J.O. - 1968 - Ciudad de Mexico, Mexic ncredintarea spre organizare a
ntrecerilor olimpice unui oras situat la o altitudine de 2260 de metri, a fost un act de mare curaj din
24
partea C.I.O. Multe voci si-au exprimat convingerea ca altitudinea ridicata va constitui un impediment
serios n organizarea si buna desfasurare a ntrecerilor. Contrar parerii pesimistilor, aceasta editie s-a
dovedit una n care performantele deosebite si recordurile au fost foarte numeroase. Mai mult chiar,
unele dintre ele s-au mentinut decenii n sir.

Pentru desfasurarea concursurilor gazdele au pregatit numeroase baze sportive moderne: un

stadion pentru ntrecerile de atletism cu o capacitate de 80.000 de spectatori cu pista de alergare
acoperita cu nou aparutul material sintetic "tartanul", piscina acoperita, sala de jocuri numita
"Gimnaziu olimpic", Palatul sporturilor, sala de arme, velodromul olimpic, stadionul "Azteca" pentru
fotbal si un sat olimpic construit pe "verticala".

Au participat 6626 de sportivi (768 de femei ) din 113 tari, care au reusit la aceasta editie sa
doboare un numar dublu de recorduri mondiale fata de editia precedenta.

La atletism, americanii s-au impus la sprint, dar alergarile pe distanta lungi au fost dominate
de atletii etiopieni si kenieni. Probele de sarituri s-au desfasurat n general sub auspiciile recordurilor,
dar performanta cea mai uluitoare a fost cea a lui Bob Beamon, la saritura n lungime cu 8,90 metri.
Acest record va fi doborat abia dupa un sfert de veac. La saritura n naltime, americanul Dick
Fosbury introduce o noua tehnica, cea cu rasturnare dorsala, care va fi cunoscuta sub denumirea de
"flop" si va fi adoptata de tot mai multi atleti n viitorii ani, nlocuind clasica saritura "ventrala".

Concursurile de lupte greco-romane au fost dominate de sportivii din Ungaria, Bulgaria,

Germania. n probele de caiac-canoe si canotaj, sportivii romani, unguri si sovietici au fost printre
protagonisti.

n fruntea clasamentului general s-a situat reprezentativa S.U.A. urmata de cea a U.R.S.S.,
Romania clasandu-se pe locul 10. Cele mai bune rezultate ale sportivilor romani au fost realizate la
urmatoarele discipline sportive:

atletism: medalii de aur - Lia Manoliu la aruncarea discului si Viorica Viscopoleanu la

saritura n lungime; medalii de argint - Mihaela Penes la aruncarea sulitei si clujeanca Ileana
Silai la proba de 800 de metri;
25
 caiac-canoe: medalia de aur - echipajul format din Ivan Patzaichin si Serghei Covaliov;

box: medalie de argint- Ion Monea si medalie de bronz - Calistrat Cutov;

la scrima, caiac si lupte greco-romane s-au obtinut de asemenea medalii de bronz.

A XX-a editie a J.O. - 1972- Munchen, Germania Capitala Bavariei s-a pregatit minutios
pentru acest mare eveniment sportiv. Au fost construite baze sportive noi care s-au nglobat
complexului Oberwiesefeld, iar pentru ca toate aceste baze se gaseau aproape una de alta, editia
mncheneza a fost numita "olimpiada distantelor scurte". Complexul sportiv cuprinde stadionul,
palatul sporturilor, bazinul de not, velodromul si sala de box.

J.O s-au desfasurat n perioada 26 august - 11 septembrie. Au fost prezenti 7894 de sportivi
(1171 de femei ) din 123 de tari, care si-au disputat ntaietatea la 21 de discipline sportive, mai precis
la 195 de probe din care 43 au fost pentru femei.

Editia aceasta a fost din pacate marcata si de un eveniment care nu ar fi trebuit sa aiba loc si
care a nsemnat anularea oricarui spirit olimpic: atacul terorist din satul olimpic al unui comando arab
ndreptat mpotriva sportivilor din Israel, soldat cu rezutate tragice.

Pe plan sportiv, n competitia atletica s-a remarcat sovieticul Valeri Borzov castigator al
probelor de sprint si atletii din Finlanda care au castigat alergarile de semifond si fond. La
femei, atletele germane au dominat net toate probele. Luptele au adus satisfactii sportivilor din
delegatia romana care s-a numarat printre castigatorii medaliilor de aur alaturi de sportivii din
U.R.S.S. si Bulgaria. Concursurile de caiac-canoe au fost dominate de sportivii sovietici si de cei
romani. ntrecerile de scrima s-au disputat ntre polonezi, unguri, sovietici si italieni. La gimnastica
feminina toate medaliile au revenit sportivelor sovietice si germane, dar prezenta romancelor s-a facut
si ea simtita. La masculin, gimnastii japonezi care au introdus n exercitiile lor elemente originale si
dificile, au devenit campioni olimpici. La natatie, eroii au fost americanul Mark Spitz si australianca
Shane Gould.

Turneele de jocuri sportive au avut drept castigatori: echipa Yugoslaviei la handbal (Romania
clasandu-se pe locul al III-lea, cea a U.R.S.S la baschet, reusind sa detroneze reprezentativa S.U.A.
castigatoare a tuturor editiilor precedente, iar la fotbal echipa Poloniei.

26
 Romania cu delegatia sa formata din 169 de sportivi (39 de femei) a reusit sa obtina 16
medalii si locul 12 n clasamentul general pe natiuni. Rezultatele de exceptie au fost realizate de :
Gheorghe Berceanu si Nicolae Martinescu la lupte si Ivan Patzaichin la canoe, campioni olimpici.
Medalii de argint au obtinut atleta Argentina Menis, canoistul Serghei Covaliov, caiacistii Atanasie
Sciotnic, Roman Vartolomeu, Aurel Vernescu si Mihai Zafiu. Medalii de bronz au fost aduse acasa de
catre sportivii de la caiac si canotaj, de la lupte greco-romane si libere, scrima si handbal.

A XXI-a editie a J.O.- 1976 - Montreal, Canada Natiunea canadiana a demonstrat la

superlativ modul de organizare a unei manifestari sportive de asemenea amploare. Peste 100.000 de
persoane, colaboratori permanenti sau temporari ai C.I.O. au fost implicate n reusita acestei editii a
J.O.. Organizatorii au pus la dispozitia competitorilor baze sportive ultramoderne si mijloace de
transport rapide, iar ziaristii au avut parte de un sistem informational de foarte modern si bine pus la
punct.

Flacara olimpica a fost transmisa din Grecia spre continentul american printr-o modalitate
inedita. A fost aprinsa la Atena, n incinta stadionului Averoff unde a avut loc prima editie moderna a
jocurilor. Printr-un sistem special cu raze laser a fost transmisa prin satelit n Canada, la Quebec. Aici,
flacara olimpica s-a aprins n creuzetul construit pentru aceasta ceremonie si a fost apoi dusa la
Montreal, de un baiat si o fata, reprezentand cele doua natiuni conlocuitoare ale Canadei (engleza si
franceza).

ntrecerile olimpice s-au desfasurat n perioada 17 iulie - 1 august 1976, avand o larga
participare: 6189 de sportivi (1274 de femei) care au reprezentat 88 de tari. Competitiile s-au
desfasurat la 21 de discipline sportive cu 198 de probe, din care 49 feminine.

La cele 37 de probe atletice au participat aproape un sfert din numarul sportivilor prezenti la
ntrecerile olimpice, surprizele fiind produse mai ales de atletii si atletele din R.D.G. care au obtinut 11
medalii de aur, 7 medalii de argint si 9 de bronz. Atletii americani au cstigat doar 4 titluri olimpice.
Surprizele nu a lipsit nici la alte discipline sportive. Poloistii sovietici, campioni olimpici la editia
precedenta nu s-au calificat la turneul final csigat de Ungaria. Echipele sovietice de volei nu au reusit
sa devina campioane olimpice, cedand n finale n fata echipei japoneze la feminin, respectiv n fata
polonezilor la masculin.

27
 Pentru delegatia Romaniei formata din 166 de sportivi dintre care 59 femei, cele 27 de
medalii, care le-au adus locul al VI-lea n clasamentul general pe natiuni au fost obtinute de:

gimnasta Nadia Comaneci care a fost fara nici o discutie eroina acestei editii a J.O. atat prin
cele 5 medalii cucerite, dintre care trei de aur, dar si prin executiile sale formidabile care au
revolutionat gimnastica feminina;

Vasile Dba castigator al titlului de Campion olimpic la caiac;

Simion Cutov si Mircea Simion la box, Gheorghe Danilov si Gheorghe Simionov la canoe,
Teodora Ungureanu si echipa feminina de gimnastica, echipa masculina de handbal, Gheorghe
Berceanu, Nicu Ginga si stefan Rusu la lupte greco-romane - medalii de argint;

Boxerii Alec Nastac si Costica Dafinoiu, echipajul de canotaj 4+1, Vasile Dba si echipajul
Policarp Malihin si Larion Serghei, la caiac, gimnastii Dan Grecu, Nadia Comaneci si Teodora
Ungureanu, luptatorii Stelian Morcov, Roman Codreanu si Ladislau Simon, echipa masculina
de sabie - medalii de bronz.

A XXII-a editie a J.O. - 1980 - Moscova, U.R.S.S. Este pentru prima data cand J.O se
desfasoara ntr-o tara socialista. Organizatorii au depus eforturi deosebite pentru amenajarea bazelor
sportive si a satului olimpic, dar din pacate "razboiul rece" era nca n plina desfasurare. n semn de
protest pentru invadarea Afganistanului de catre armatele sovietice tarile democratice ale lumii nu vor
lua parte la aceasta editie a J.O.

Cu toate ca au lipsit multi dintre sportivii de mare valoare ai momentului au fost stabilite 76
de recorduri olimpice si 36 de recorduri mondiale. si numarul spectatorilor a fos unul record, cele 203
probe pentru care s-au organizat ntreceri la 21 de discipline olimpice au fost urmarite de peste 5
milioane de spectatori.

La atletism s-au nregistrat 7 recorduri mondiale si 16 olimpice. ntrecerile de caiac-canoe si

canotaj i-au adus n prim plan pe sportivii romani care au concurat de la egal cu cei din R.D.G. si
U.R.S.S. si la lupte, box si scrima sportivii romani au fost printre protagonistii ntrecerilor, alaturi de
bulgari, sovietici si cubanezi. Natatia a fost dominata categoric de sportivele est germane si de
notatorii sovietici.

28
 Jocurile sportive au dat ocazia unor turnee echilibrate si de buna valoare. La handbal, dupa ce
a depasit ntr-un meci dramatic echipa U.R.S.S. nationala Romaniei a cedat n finala n fata
Yugoslaviei, iar echipa de volei masculin a reusit sa obtina medaliile de bronz.

La gimnastica, desi au avut probleme deosebite cu arbitrajul care le-a fost total ostil,
sportivele noastre si-au demonstat valoarea. Nadia Comaneci a obtinut doua medalii de aur si una de
argint, Emilia Eberle o medalie de argint, iar echipa s-a clasat pe pozitia doua n clasament.

n total delegatia Romaniei formata din 239 de sportivi, dintre care 76 de femei, a reusit sa
cucereasca 25 de medalii, clasandu-se pe locul al VI-lea n clasamentul general.

A XXIII-a editie - 1984- Los Angeles, S.U.A Dupa 52 de ani, "orasul ngerilor" are pentru a
doua oara onoarea de a gazdui marea manifestare sportiva mondiala. Din nou se dovedeste ca
olimpismul modern nu mai are aceleasi valente ca si cel antic, iar sportul nu se poate desparti de
politica. Ca raspuns la boicotul editiei moscovite, tarile din sistemul socialist nu participa la aceasta
editie, cu exceptia Romaniei si a Yugoslaviei.

Din punct de vedere organizatoric, americanii nu se dezmint. Permisiunea acordata de C.I.O.

de a folosi publicitatea, o schimbare n principiile si regulile olimpismului motivata de costurile din ce
n ce mai mari de organizare, a creat posibilitatea implicarii financiare a marilor firme n efortul
gazdelor de a crea conditii materiale perfecte pentru competitori, ziaristi si spectatori. n interiorul
marelui stadion "Los Angeles Memorial Coliseum", complet refacut si modernizat s-a instalat un
adevarat "creier electronic", care putea oferi date despre viteza si directia vantului, timpii intermediari
si de sosire, iar camerele de vederi care mpanzeau stadionul nregistrau "finisul" cu 100 de imagini pe
secunda. Transmisiile de televiziune au dat posibilitatea urmaririi ntrecerilor n toate colturile lumii.

Ceremonia de deschidere a fost un spectacol impresionant care a marcat debutul ntrecerilor

desfasurate n perioada 27 iulie - 12 august, cu participarea sportivilor din 140 de tari.

Sportul rege al ntrecerilor olimpice, atletismul a fost la el acasa, ntrecerile fiind dominate de
atletii tarii gazda, urmati de cei din Marea Britanie, R.F.G. si Italia. Reprezentantele noastre, atletele
Doina Melinte, Maricica Puica, Anisoara Cusnir, Mihaela Loghin, Vali Ionescu, Florenta Craciunescu,
Cristiana Cojocaru si Fita Lovin au fost si ele la mare naltime, cucerind 10 medalii olimpice.

29
 La canotaj si caiac-canoe, alaturi de sportivii din S.U.A, romanii au fost protagonistii
ntrecerilor, cucerind 4 medalii.

Gimnastica, mai ales cea feminina este din nou autoarea unui mare succes: cucerirea titlului
olimpic n proba pe echipe si a medaliilor de aur la sol, sarituri si barna prin Ecaterina Szabo, precum
si nca 2 medalii de argint si 2 de bronz.

Halterele au adus celor 10 sportivi romani 8 medalii: 2 de aur, 5 de argint si una de bronz. La
lupte sportivii nostri au cstigat 5 medalii. Scrimerele au ajuns n finala unde au cedat n fata
sportivelor din R.F.G., iar echipa de sabie a castigat medaliile de bronz.

La probele de natatie s-au stabilit 10 recorduri mondiale si 37 olimpice, nare parte dintre ele
de catre sportivii americani. Pentru prima data n programul olimpic a fost inclusa si proba de not
sincron.

Handbalistii romani au avut din nou ocazia sa devina campioni olimpici, dar eterna lor
rivala, echipa Yugoslaviei i-a nvins din nou, fiind obligati sa se multumeasca cu medaliile de bronz.

La ncheierea ntrecerilor olimpice, delegatia tarii noastre formata din 127 de sportivi a avut
un palmares format din 53 de medalii, din care 20 de aur, 16 de argint si 17 de bronz, clasandu-se pe
locul al II-lea pe natiuni dupa echipa S.U.A. Acest rezultat, cel mai bun din istoria olimpica a
ncununat cei 60 de ani care trecusera de la prima participare oficiala a Romaniei la J.O., din anul
1924.

A XXIV-a editie a J.O.- 1988- Seul- Coreea Spre surprinderea multora, participantii la
aceasta editie organizata "la capatul lumii" au descoperit o metropola moderna n care locuitorii se
bucurau de un foarte bun nivel de trai, cu cladiri, sosele, baze sportive impresionante prin
modernismul lor.

Editia J.O. de la Seul a fost un eveniment care a anuntat sfarsitul "razboiului rece" si nceputul
unei noi perioade din istoria multor tari. Dupa multa vreme nu este o editie boicotata, iar C.I.O
numara n randurile sale mai multe tari membre tari Organizatia Natiunilor Unite. La ntreceri se
aliniaza 161 de tari, dar numarul sportivilor este mai mic decat la editiile anterioare, 1626 de sportivi,
datorita restrictiilor impuse de C.I.O. n efortul de a controla fenomenul de gigantism al jocurilor.

30
 La aceasta editie, desi media de varsta a sportivilor a fost una dintre cele mai scazute, s-au
nregistrat performante sportive de valoare exceptionala.

J.O. de la Seul au facut din atletii Florence Griffity-Joyner, Jan Zelezni si Carl Lewis,
adevarati "zei" ai sportului. n acelasi timp au fost propulsati spre ierarhia mondiala si Marlene Ottey,
Gwen Torrence, Paula Ivan, Heike Drechler, Alina Astafei, Stefka Konstandinova. Editia de la Seul a
fost si editia cu cel mai rasunator caz de dopaj, cel la canadianului Ben Johnson, recordman mondial
al sprintului. Descoperit pozitiv la analizele efectuate acesta a fost suspendat pe viata din activitatea
sportiva.

La gimnastica feminina s-a relansat disputa olimpica dintre echipele U.R.S.S., S.U.A. si
Romania. Au castigat de data asta gimnastele sovietice urmate de cele din echipa Romaniei.

Numarul sporturilor olimpice a crescut si la aceasta editie, tenisul reintrand dupa 64 de ani n
familia olimpica.

Pentru sportul din Coreea, ntrecerile olimpice au nsemnat o adevarata lansare pe drumul
marilor performante, locurile fruntase pe care s-au situat echipele de handbal masculin (medalia de
aur) si feminin (medalia de argint), medaliile obtinute de judocani si boxeri, constituind rezultate
deosebit de valoroase.

Delegatia putin numeroasa a tarii noastre, formata doar de 63 de sportivi a obtinut un total de
24 de medalii, dintre care 7 de aur, 11 de argint si 6 de bronz. Trei medalii de aur a cucerit gimnasta
Daniela Silivas, iar cate una, atleta Paula Ivan, luptatorul Vasile Puscasu, canotoarele Rodica Arba si
Olga Homeghi, precum si Sorin Babii la tir. Medaliile de argint au fost obtinute la not, de Noemi
Lung, de echipa feminina de gimnastica si de Daniela Silivas la individual compus, de sportivii de la
canotaj si caiac-canoe: Elisabeta Lipa, Veronica Cogeanu, Dimitrie Popescu, Ioan Snep, Valentin
Robu, Vasile Tomoioaga, Danut Dobre, Doina Balan, Veronica Nicula, Mihaela Armasescu, de
halterofilul Nicu Vlad si boxerul Daniel Dumitrescu. Medaliile de bronz au fost castigate la gimnastica
si canotaj. Cu acest bilant Romania s-a clasat pe locul al VIII-lea n clasamentul general al natiunilor
participante.

A XXV-a editie a J.O - 1992 - Barcelona, Spania n seara zilei de 21 iulie, n incinta
imensului stadion catalan, peste 150.000 de spectatori au urmatit deschiderea editiei cu numarul 25.

31
Ceremonia a fost un spectacol al dansului, muzicii, sportului si prieteniei. Peste 15.000 de artisti
printre care unii de faima mondiala si-au dat concursul pentru reusita spectacolului: Montserat
Caballe, Placido Domingo, Josse Carreras, Freddy Mercury. n tribuna un public la fel de celebru:
regele Juan Carlos si familia regala, sefi de state, ministri.

Flacara olimpica care a parcurs cei 5000 de km. dintre Olimpia si Barcelona purtata de stafete
ale tinerilor, este aprinsa prin tragerea cu arcul de catre fostul arcas spaniol Antonio Rebolo.

Desi congresul C.I.O care a precedat J.O. a hotarat reducerea numarului de concurenti pentru
a nu se depasi posibilitatile satului olimpic, la aceasta editie numarul participantilor este imens, 10.570
de sportivi reprezentand 173 de tari. Unele dintre delegatiile tarilor africane erau la prima participare
olimpica.

ntrecerile atletice au fost ca de obicei viu disputate, iar numarul mare de sportivi cu rezultate
bune a facut ca ntrecerile sa ramana deschise oricarui rezultat. Englezul Linford Christie a castigat
proba de 100, specialitate americana pana atunci. Probele de semifond si fond au fost monopolizate de
atletii din Kenya si Etiopia. Editia "catalana" i-a consacrat pe atletii Javier Sotomayor, Marlene Ottey,
Marie Jose Perec, Sully Gunnel. Se spera ca duelul saritorilor n lungime Carl Lewis si Mike Powell
va duce la depasirea legendarului record a lui Bob Beamon datand din anul 1968, dar nu a fost asa, cei
doi reusind doar 8,07 si 8,64 m. n general la atletism a fost o editie a marilor surprize, adesea sportivii
consacrati nereusind sa urce pe podium.

La natatie s-au nregistrat 10 recorduri mondiale, protagonistii fiind sportivii americani,

maghiari, si ca o noutate, cei chinezi. Acestia din urma se pare ca profitau din plin de cunostintele din
toate domeniile, inclusiv cel "farmaceutic' al antrenorilor din fosta R.D.G. care se ocupau de pregatirea
lor.

Gimnastica feminina le are n prim plan pe romanca Lavinia Milosovici, americana Shanon
Miller, maghiara Henriette Onodi si chinezoiaca Li Lu. La baieti eroul este gimnastul bielorus, Vitali
Scherbo, castigator a 6 medalii de aur, iar la tenis ntrecerile olimpice aduc n arena cei mai buni
jucatori ai momentului: Jim Courier, Arantxa Sanchez, Andre Agassi, Steffi Graf. La volei
feminin echipa CSI (fosta U.R.S.S) a fost ntrecuta de cea a Cubei cu 3 - 1, iar finala masculina s-a
disputat ntre echipele Braziliei si Olandei, meciul terminandu-se cu scorul de cu 3 - 0 n favoarea
primei.
32
 Dupa trei reprize de prelungiri, Italia a nvins echipa Spaniei n turneul de polo cu 9 - 8. La
handbal masculin, echipa fostei URSS a cstigat finala cu Suedia, iar pe locul al III-lea s-a situat
echipa Frantei.

Delegatia Romaniei s-a ntors de la Barcelona cu 18 medalii: 4 de aur, 5 de argint si 8 de bronz.

Medaliile de aur au fost cucerite de gimnastele Lavinia Milosovici si Cristina Bontas, de canotoarea
Elisabeta Lipa si echipajul masculin de canotaj 4+1. Medalii de argint au obtinut: atleta Alina Astafei,
echipa de gimnastica feminina, echipajele masculine si feminine de canotaj, iar medalii de bronz,
halterofilul Traian Ciharean, luptatorul Grigoras, boxerul leonard Doroftei, echipa feminina de floreta,
tragatorul Sorin Babii si canotorii din proba de doua persoane.

A XXVI-a editie a J.O. - 1996 - Atlanta, S.U.A. Editia jubiliara care marcheaza trecerea
unui veac de cand Jocurile Olimpice ele au fost renfiintate a fost ncredintata spre organizare S.U.A.,
desi lumea sportiva a fost umanim de acord ca C.I.O. trebuia sa acorde aceasta onoare orasului Atena
care-si depusese si el candidatura. Dar puterea financiara a orasului Atlanta, capitala Georgiei si a
concernului Coca-Cola, a primat naintea traditiei si a respectului pentru poporul care a dat lumii
conceptul de "Kalos kai agatos" si Jocurile Olimpice antice.

Organizarea ntrecerilor a constituit o adevarata provocare pentru orasul Atlanta, dar toata
lumea a recunoscut ca ntrecerile olimpice, organizate de acest oras american, s-au desfasurat pe cele
mai moderne baze sportive din lume, cu dotari de exceptie. Capacitatea satului olimpic amenajat aici a
fost de 15.000 de locuri, cea mai mare din istoria J.O.

La competitia desfasurata n perioada 19 iulie- 4 august, au participat echipele olimpice din

197 de tari, care s-au ntrecut n 270 de competitii organizate pentru 33 de discipline sportive. n total
au luat parte la ntreceri 10.305 sportivi (6809 barbati si 3496 de femei). Rezultatele obtinute la
aceasta editie au evidentiat evolutia fara precedent a performantelor sportive, ca rezultat al noilor
tehnologii si metodologii aplicate n procesul de pregatire.

Romania a participat cu o delegatie de 168 de sportivi. Canotajul si gimnastica si-au facut din nou
datoria. La canotaj s-au obtinut 2 medalii de aur prin echipajele feminine la proba de 2 vasle si proba
de 8+1. La gimanstica s-a castigat o medalie d aur, 4 de argint si 5 de bronz.

33
 La floreta feminin Laura Badea a devenit Campioana Olimpica, iar echipa de floreta s-a clasat
pe locul al II-lea, aceasta disciplina sportiva obtinand cel mai bun rezultat din istoria participarii sale la
ntrecerile olimpice.

Atleta Gabriela Szabo si gimnastul Marius Urzica au obtinut medaliile de argint, n timp ce la
box au cucerit doua medalii de argint Leonard Doroftei si Marian Simion. Sportivii de la caiac-canoe
au obtinut o medalie de bronz, la fel ca si halterofilul Nicu Vlad.

La finalul ntrecerilor, sportivii nostri au ocupat locul al 19-lea n clasamentul pe puncte, al 13-lea n
cel pe medalii si al 20-lea n ierarhia alcatuita pe baza medaliilor de aur obtinute.

A XXVII-a editie a J.O. - 2000 - Sydney, Australia Dupa 44 de ani de la editia desfasurata la
Melbourne, Australie este din nou gazda Jocurilor Olimpice, ultimele ale mileniului al doilea.De
aceasta data onoarea i-a revenit orasului Sydney, renumit port al emisferei sudice, asezat pe coasta
estica a Australiei, capitala Statului New South Wales.

La aceasta editie desfasurata n perioada 15 septembrie - 1 octombrie, au fost prezente

delegatii din toate cele 199 de tari invitate de catre C.I.O. Numarul sportivilor a fost de trei ori mai
mare decat cel de la precedenta editie australiana (Melbourne, 1956), ridicandu-se la impresionanta
cifra de 11.084 de sportivi, dintre care 4254 de femei, reprezentand 38 la suta din numarul
participantilor. S-au organizat 300 de competitii la 37 de discipline sportive.

Delegatia pe care Romania a deplasat-o la antipozi a fost alcatuita din 156 sportivi ( 76
barbati si 80 femei) care au concurat la 16 discipline sportive.

Gimnastica si-a afirmat nca o data valoarea incontestabila. La feminin echipa formata din
Andreea Raducan, Simona Amanar, Maria Olaru si Claudia Presecan s-a clasat pe primul loc,
castigand n fata traditionalelor sale adversare. La individual compus podiumul castigatoarelor n
finala probei de individual compus a fost exclusiv romanesc pe el urcandu-se Andreea Raducan,
Simona Amanar si Maria Olaru. Chiar daca dupa incidentul bizar n care gimnasta Andrea Raducan a
fost depistata ca "dopata" cu Nurofen si i s-a retras medalia de aur, n memoria noastra Campioana
Olimpica la individual compus ramane Andrea Raducan. Gimnastele au mai obtinut 2 medalii de
argint si una de bronz. Pentru prima data n istoria jocurilor si gimnastica masculina are un Campion

34
Olimpic, n persoana lui Marius Urzica. Acesta a castigat finala n proba de cal cu manere, dupa o
evolutie exceptionala.

Canotajul feminin a confirmat din nou ca este cel mai bun din lume, castigand trei medalii de
aur prin echipajele:

Georgeta Damian si Doina Ignat n proba de 2 rame;

Angela Alupei si Constanta Burcica n proba de 2 vasle;

Georgeta Damian, Doina Ignat, Veronica Cochelea, Liliana Gafencu, Magda Dumitrache,
Viorica Susanu, Ioana Olteanu, Elena Georgescu si Elisabeta Lipa n proba de 8+1.

La natatie, Diana Mocanu, notatoarea de numai 15 ani a uimit pe toata lumea castigand doua
medalii de aur, primele din istoria natatiei romanesti, n probele de 100 si 200 m spate. Succesul a fost
completat de Beatrice Caslaru, care a ocupat locul al doilea, intrand in posesia medaliei de argint la
proba 200 m mixt si a medaliei de bronz la proba de 400 m mixt.

La atletism, Gabriela Szabo reuseste sa castige medalia de aur n proba de 5000 m, la care
adauga o medalie de bronz n proba de 1500 m. Proba n care Violeta Beclea - Szekely s-a clasat pe
locul al II-lea. Lidia simon cucereste medalia de argint n proba de maraton.

n ntrecerile de canoe echipajul Florin Popescu - Mitica Pricop la C - 2 M, 1000 m, devine

Campion Olimpic, iar pe distanta de 500 m se claseaza pe locul al III-lea. La caiac, Sanda Toma,
Mariana Limbau, Andreea Ionita si Elena Radu au cucerit de asemenea o medalie de bronz la proba de
K - 4 M / 500 m.

Scrima a adus din nou un titlu de Campion Olimpic, de data asta la proba de sabie, prin
Mihai Covaliu, iar boxul a contribuit la palmaresul olimpic prin medaliile de argint si de bronz
cucerite de fratii Simion. Alte medalii de bronz au mai obtinut Iulian Raicea la tir si Simona Richter al
judo.

Dupa o comportare remarcabila, echipa olimpica a Romaniei s-a clasat pe locul al XI-lea n
ierarhia olimpica cu 26 de medalii, dintre care 11 de aur.
A XXVIII-a editie a J.O. - 2004 - Atena, Grecia Prin acordarea dreptului de organizare a
35
acestei editii orasului Atena, C.I.O a oferit o reparatie morala poporului grec, creatoruljocurilor
olimpice antice. La 108 ani de la prima editie din timpurile moderne, ntrecerile olimpice s-au rentors
acasa. Organizatorii greci au avut de parcurs multe ncercari grele pe care le-au trecut-o cu bine.
Pentru prima data condus de o femeie, Comitetul de organizare al jocurilor a reusit n ciuda
pronosticurilor pesimiste sa termine la timp (chiar daca pe ultima suta de metri) constructiile si
amenajarile necesare desfasurarii la un nivel corespunzator al ntrecerilor olimpice. Pregatirile pentru
competitia mondiala a schimbat "fata" capitalei elene, transformand-o ntr-o metropola cu o
infrastructura moderna, care valorifica din plin farmecul sau caracteristic. Un efort suplimentar a fost
necesar pentru asigurarea protectiei participantilor si prentampinarea evenimentelor neplacute, n
contextul unei situatii politice n care "armistitiul olimpic" nu mai este demult decat o pretioasa
amintire.

Competitia olimpica s-a desfasurat n perioada 13 August 2004 - 29 August si la ea au

participat echipe reprezentand 202 tari. Numarul disciplinelor sportive si al competitiilor nu s-a
modificat fata de editia precedenta: 37 de discipline si 300 de competitii. Numarul total de participanti
a fost mai mic decat la Sydney, ca urmare a reglementarilor C.I.O. de stopare a fenomenului de
gigantism: 10.500 de sportivi (6200 barbati si 4300 femei).

Romania a deplasat la Atena un lot de 112 sportivi care au fost nscrisi la competitiile
organizate pentru urmatoarele discipline sportive: atletism, box, canotaj, calarie, ciclism, gimnastica,
haltere, not, judo, kaiac-canoe , lupte, sarituri n apa, scrima, tenis, tenis de masa si tir. La ncheierea
ntrecerilor s-au obtinut un numar de 19 medalii: 8 de aur, 5 de argint si 6 de bronz.

La fel ca la celelalte editii din ultimele decenii, gimnastica a oferit cele mai mari satisfactii
contribuind la bilantul olimpic cu 9 medalii: 3 de aur, 3 de argint si 3 de bronz. n apropierea
gimnasticii s-a aflat canotajul cu 3 medalii de aur. Celelalte discipline sportive care au contribuit la
zestrea olimpica a delegatiei au fost: atletismul cu 2 medalii de argint si 1 medalie de bronz, natatia cu
1 medalie de aur si 1 medalie de bronz si boxul cu 1 medalie de bronz. Cu acest bilant Romania s-a
clasat pe locul 14 in clasamentul general pe medalii.

Medaliatii olimpici ai editiei Atena 2004 sunt n ordine:

Medalii de aur: Camelia Potec (natatie 200 m liber), Georgeta Damian Andrunache, Viorica
Susanu (canotaj 2 rame), Angela Alupei, Constanta Burcica (canotaj, 2 vasle categoria usoara), Rodica
36
Florea, Aurica Barascu, Doina Ignat, Viorica Susanu, Ioana Papuc, Elisabeta Lipa, Liliana Gafencu,
Georgeta Damian Andronache, Elena Georgescu (canotaj 8 + 1), Catalina Ponor, Silvia Stroescu,
Oana Ban, Daniela Sofronie, Monica Rosu, Alexandra Eremia (echipa feminina de gimnastica),
Catalina Ponor (gimnastica sol), Monica Rosu (gimnastica sarituri), Catalina Ponor
(gimnastica barna);

Medalii de argint: Marian Dragulescu (gimnastica sol), Marius Urzica (gimnastica cal cu
manere), Marian Oprea (atletism triplusalt), Daniela Sofronie (gimnastica sol), Ionela arlea
Manolache (atletism 400 m);

Medalii de bronz: Marius Urzica, Marian Dragulescu, Ioan Suciu, Daniel Potra, Razvan
selariu, Daniel Popescu (echipa de gimnastica), Razvan Florea (natatie 200 m spate), Marian
Dragulescu (gimnastica, sarituri), Alexandra Eremia (gimnastica barna), Gheorghe Ionut (box), Maria
Cioncan (atletism 1500 m).

A XXIX-a editie a J.O. - 2008 - Beijing, China. A XXIX-a ediie a Jocurilor Olimpice se
desfoar la Beijing, China n perioada 8 august - 24 august 2008. Beijing a fost ales ca gazda a
ediiei XXIX a Jocurilor Olimpice pe data 13 iulie 2001 la a 112-a sesiune a COI care a avut loc
la Moscova, fiind n faa oraelor Toronto, Paris, Istanbul i Osaka.
Jocurile Olimpice de Var de la Beijing au adus Romniei 8 medalii : 4 de aur, 1 de argint i 3 de
bronz. Aceast performan a clasat Romnia pe locul 17 n clasamentul pe medalii.
Iat sportivii romni medaliai la a XXIX-a ediie a Jocurilor Olimpice:
AUR:
- Georgeta Andrunache i Viorica Susanu S/2 rame f.c. feminin (canotaj)
- Constantina Tomescu-Di maraton feminin (atletism)
- Sandra Raluca Izbaa sol feminin (gimnastic)
- Alina Alexandra Dumitru 48 kg feminin (judo)
ARGINT:
- Ana Maria Florentina Brnz spad individual feminin (scrim)

BRONZ:
- Mihai Claudiu Covaliu sabie individual masculin (scrim)

37
- Georgeta Andrunache, Ioana Cristina Papuc, Doina Ignat, Elena Georgescu, Viorica Susanu,
Rodica erban, Eniko Barabas, Simona Muat i Constana Burcic S/8+1 feminin (canotaj)
- Sandra Raluca Izbaa, Gabriela Drgoi, Andreea Roxana Acatrinei, Steliana Nistor, Andreea
Florentina Grigore i Anamaria Tmrjan echipe feminin (gimnastic)

A XXX-a editie a J.O. - 2012 - Londra, Marea Britanie. A XXX-a ediie a Jocurilor
Olimpice s-a desfurat la Londra, Marea Britanie, n perioada 27 iulie - 12 august 2012. Londra a
devenit astfel primul ora din istoria modern care a organizat Jocurile Olimpice de var pentru a treia
oar, dup cele din 1908 i 1948.
La 6 iulie 2005 oraul a fost ales drept gazd a Jocurilor Olimpice din 2012 de ctre
membri Comitetului Internaional Olimpic, la cea de-a 117-a sesiune de la Singapore,
nvingnd Moscova, New York-ul, Madridul i Parisul, dup patru sesiuni de votare. Delegaia
londonez a fost condus de Sebastian Coe.
Pentru Jocurile Olimpice s-a solicitat reamenajarea mai multor locuri din Londra n care s se
in jocurile, n scopul durabilitii crescute. Dei prerile bugetarilor au fost negative, pentru Jocurile
Olimpice se folosesc locuri precum stadionul Wembley, arena O2 i arena Wembley.
La a XXX-a ediie a Jocurilor Olimpice au participat 10.820 de sportivi, veni i din 204 ri. Au
fost n total 302 probe sportive n cadrul a 26 de sporturi. Ceremonia de deschidere a avut loc pe data
de 27 iulie 2012, iar ceremonia de nchidere pe 12 august2012. Centrul probelor sportive a fost
la Stadionul Olimpic, capacitatea acestuia fiind de 80.000 de locuri. Costurile construirii stadionului s-
au ridicat la 486 milioane de lire sterline.
Romnia a participat la Jocurile Olimpice de var din 2012 din Londra, Regatul Unit n
perioada 27 iulie - 12 august 2012, cu o delegaie de 105 sportivi care a concurat la 15
sporturi. Romnia a obinut dou medalii de aur (Alin Moldoveanu, Sandra Izbaa), patru medalii de
argint (Alina Dumitru, Corina Cprioriu, Roxana Coco, Rare Dumitrescu, Tiberiu
Dolniceanu, Florin Zalomir, Alexandru Sirieanu) i dou de bronz (Ctlina Ponor, Diana
Bulimar, Diana Maria Chelaru, Larisa Iordache, Rzvan Martin, Sandra Izbaa). Portdrapelele au
fost Horia Tecu i Sandra Izbaa.
A XXXI-a editie a J.O. - 2016 Rio de Janeiro, Brazilia. Jocurile Olimpice de var din
2016 (portughez Jogos Olmpicos de Vero de 2016), cunoscute oficial sub numele de a XXXI-a
ediie a Jocurilor Olimpice de var, au fost ediia cu numrul treizeci i unu a Jocurilor Olimpice de
var, cel mai mare eveniment multi-sportiv care are loc o dat la patru ani. Jocurile Olimpice de var

38
din 2016 sunt cunoscute, n general, sub numele de Rio 2016, deoarece evenimentul s-a desfurat n
Rio de Janeiro, Brazilia.
Rio de Janeiro a fost desemnat ora gazd n cadrul celei de-a 121-a Sesiuni a CIO, desfurat
la Copenhaga, Danemarca pe 2 octombrie 2009. Celelalte orae finaliste au fost Madrid,
Spania; Tokyo, Japonia i Chicago, Statele Unite ale Americii. Rio este primul ora sud-american care
a gzduit Jocurile Olimpice de var, al doilea din America Latin dup Ciudad de Mxico n 1968 i
primul din Emisfera sudic dup 2000.
Jocurile au avut loc n perioada 521 august 2016. Peste 11.400 de sportivi de la 207
Comitete Olimpice Naionale (CON-uri), printre care debutantele Kosovo i Sudanul de Sud, dar
i Echipa Olimpic a Refugiailor, au participat la probele sportive. Au fost cuprinse 28 de sporturi
inclusiv rugby n apte i golf, care au fost adugate de Comitetul Internaional Olimpic n 2009.
Probele sportive s-au desfurat n 33 de arene rspndite n 4 regiuni ale ora ului Barra da
Tijuca, Copacabana, Deodoro i Maracan, iar meciurile de fotbal s-au jucat pe mai multe stadioane
din ar.
Romnia a participat la Jocurile Olimpice de var din 2016 care au avut loc la Rio de Janeiro,
Brazilia, n perioada 521 august 2016. 96 de sportivi romni au concurat n cadrul a 15
sporturi. Acetia au fost nsoii de apte rezerve. Cele mai numeroase delegaii au fost cea de la
atletism cu 23 de sportivi i cea de la canotaj cu 18 sportivi. Gimnasta Ctlina Ponor a fost
portdrapelul Romniei la ceremonia de deschidere. Portdrapel la ceremonia de nchidere a fost
scrimera Simona Pop, medaliat cu aur n proba de spad pe echipe.
Romnia a cucerit cinci medalii, una de aur, una de argint i trei de bronz. Aurul a fost adus de
echipa feminin de spad (Simona Gherman, Simona Pop, Ana-Maria Popescu, Loredana Dinu),
argintul a fost obinut de tenismenii Florin Mergea i Horia Tecu la dublu masculin, bronzul a fost
luat de Gabriel Sncrian la haltere (cat. 85 kg), de canotoarele de la 8+1 (Roxana Cogianu, Ioana
Strungaru, Mihaela Petril, Iuliana Popa, Mdlina Bere, Laura Oprea, Adelina Bogu, Andreea
Boghian i Daniela Druncea) i de Albert Saritov (lupte libere, cat. 97 kg).

39
 CONCLZII

Olimpismul caut s creeze un mod de via bazat pe bucuria gsit n efort, pe valoarea
educativ a exemplului bun i de respectul fa de principiile etice fundamentale universale.

Misiunea olimpismului este de a pune sportul n serviciul dezvoltrii armonioase a individului,

avnd n vedere ncurajarea instaurrii unei societi panice, cu ocrotirea demnitii umane.

Micarea olimpic modern s-a nscut din olimpismul modern. Obiectivul micrii olimpice
este de a contribui la construirea unei lumi panice i mai bune, prin educarea tineretului, prin
practicarea sportului fr niciun fel de discriminare i n spiritul olimpic, care necesit
nelegere reciproc, solidaritate i fair-play. Olimpismul este un cod de conduit moral, care
cere loialitate si situeaz oamenii n funcie de valoarea lor i nu de func iile de inute n
societate.

Cea mai mare realizare a lui PIERRE DE COUBERTIN este faptul c a promovat sportul la
rang de valoare universal i a pus la bazele olimpismului modern aparatu teoretic i practic,
fr de care nu ar fi putut s progreseze.

Olimpismul cuprinde att ideile educaiei prin sport precum i aciunile de realizare practic a
acestuia, organizarea jocurilor i tot ansamblul de aciuni de promovare a culturii olimpice.

40
 BIBLOGRAFIE

Banciulescu, Victor - Jocurile Olimpice de-a lungul veacurilor Bucuresti;

Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport, 1964

Bucur-Ionescu, Maria , Dogaru, Vlad - Jocurile Olimpice: participarea

sportivilor romni ; Bucuresti ; Sport-Turism, 1975

Postalache, Nicolae - Olimpismul n istoria civilizatiei ; cuv. nainte de Virgil

Cndea; Bucuresti ; Saeculum, 2004

Comitetul Olimpic Roman - ROMANIA Olimpica / Comitetul Olimpic Roman ;

red. sef Emanuel Fntneanu ; Bucuresti ; Redactia Publicatiilor pentru
Strainatate, 2003

Enciclopedia educaiei fizice i a sportului din Romnia Bucureti, Aramis,

2002

41