Olimpism

REFERAT MASTER: MANAGEMENTUL ACTIVITATILOR DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

MASTERAND: PAUN ALEXANDRU

Cuprins:

1. Introducere 2. Jocurile Olimpice Antice 3. Jocurile Olimpice Moderne 4. Jocurile Olimpice de Vara 5. Jocurile Olimpice de Iarna 6. Istoricul Jocurilor Olimpice - 1972 - Munchen

Introducere
Cea mai buna si rapida metoda de a invata un sport este sa urmaresti si sa imiti campionii Jean-Claude Killy

Originile Jocurilor Olimpice se regasesc in Grecia Antica. Consemnarile istorice atesta ca pentru prima data competitia s-a desfasurat in anul 776 i.CH. Jocurile erau inchinate zeilor greci si aveau loc in Olimpya, acolo unde se aflau maretele temple ale zeilor Zeus si Hera. Jocurile olimpice au continuat si au evoluat pana in anul 393 d.Ch., cand au fost abolite de imparatul Theodosius care le-a decretat ca fiind practici pagane. In 1896 , gratie eforturilor aristocratului francez Pierre de Coubertin, jocurile olimpice se reiau, prima editie fiind organizata chiar in Atena. Legatura sportului romanesc cu Miscarea Olimpica isi are inceputurile inca din secolul al XIX-lea. Comitetul Olimpic Roman (C.O.R.), infiintat in anul 1914, a fost recunoscut de Comitetul International Olimpic (C.I.O.) in acelas an. Prima participare oficiala a sportului romanesc la jocurile olimpice a avut loc in anul 1924, la Paris. Delegatia Romaniei, formata din 51 de sportive, numai barbate, a concurat la 7 probe din 4 sporturi : fotbal, rugby, tennis si tir.Astfel prima medalia obtinuta de Romania a fost una de Bronz castigata de echipa de rugby. In anul 1932 si 1948 Romania nu a participat la cele doua intreceri, in rest Romania a participat la toate celelalte editii ale jocurilor olimpice, incepand cu anul 1924. Cu un palmares de 265 de medalii( din care 74 de aur, 83 de argint si 108 de bronz ), Romania se situeaza pe locul al 12-lea din cele 200 de comitete nationale olimpice recunoscute de C.I.O.

Jocurile Olimpice Antice

Jocurile olimpice antice, denumite originar Jocuri olimpice (Olympiakoi Agones) au constat dintr-o serie de competiii atletice care aveau loc pe o aren ntre diferite orae aleGreciei Antice. Acestea au nceput n anul 776 .Hr. n Olympia, Grecia, i s-au serbat pn n anul 393 [1] cnd au fost desfiinate de mpratul roman Teodosiu I. Unele surse consider anul 884 .Hr. ca dat probabil a primelor Jocuri Olimpice, totui, pentru istorici ncepnd cu anul 776 .Hr. exist o cronologie exact a jocurilor. Jocurile se desfurau la fiecare patru ani, vara, n zilele srbtorilor lui Zeus, n nordvestul Peloponesului, n cmpia Olimpia. Participau doar brbaii de origine greceasc n timp ce femeilor nu le era permis prezena nici ca spectatoare. De asemenea, doar cetenii liberi erau admii, sclavii fiind exclui. O deosebire important dintre Jocurile greceti i cele moderne este c toate evenimentele atletice indiferent de gradul de importan erau organizate sub patronajul unei diviniti. La Delphi era onorat zeul Apollo, iar n Corint i Nemeea zeul Poseidon. Se credea c zeii le dau atleilor fora fizic i abilitatea necesar pentru a putea participa cu succes la Jocuri, i drept urmare, atleii se nchinau la zeitile respective. n timpul jocurilor olimpice ncetau orice conflicte politice i militare dintre cetile greceti, instituindu-se aa-zisa pace olimpic. Intervalul dintre dou ediii se numea olimpiad. Evenimentele importante din istoria acestei perioade sunt exprimate prin numrul de ordine al Olimpiadei: de exemplu, lupta de la Termopile a avut loc n primul an al Olimpiadei 75 (480 .Hr.). Tradiia spune c ncepnd cu anul 720 .Hr. atleii concurau dezbrcai

Jocurile Olimpice Moderne

Cu toate c Pietre de Coubertin este unanim recunoscut drept creatorul olimpismului modern, nici ideea organizrii unor noi J.O. i nici primele ncercri de traducere n fapt nu au fost enunate sau ntreprinse de el. J.C. Guts Muts [1759-1839], pedagog german, a lansat prima oar ideea renaterii J.O. n lucrarea sa "Gymnastik fur die Jugend", impulsionat de cercetrile arheologice ntreprinse la Olympia de germani. Prima aciune de amploare a renaterii vechilor jocuri s-a nfptuit n 1859 de ctre Evanghelie Zappa, cetean romn de origine greac (s-a nscut n Grecia la 1800). Posesor al unei averi considerabile, Zappa construiete la Atena "Zappeion"-ul, un complex expoziional cu spaii pentru activiiti culturale i sportive. Jocurile preconizate de el erau orientate dup modelul antic i au fost limitate la o participare greceasc (Atena n 1859, 1870, 1875 1888 i 1889). Congresul din 16-24 iunie 1894, convocat din iniiativa "Uniunii societilor franceze a sporturilor atletice" n scopul constituirii unui statut comun, universal, al sportului amator, i-a schimbat urgent titulatura n "Congresul pentru stabilirea J.O". Au participat delegai din 12 ri (17 dup ali autori) din Europa i America crora li s-au adugat adeziuni scrise din alte 21 de ri. Delegaii au acceptat n unanimitate "ideea celebrrii de acum nainte' la fiecare patru ani i rnd pe rnd, diferite ri, a J.O. cuprinznd toate formele de exerciii folosite n lumea civilizat". In memoriabila zi de 23 iunie 1894 se mai hotrte formarea unui Comitet Internaional Olimpic, nsrcinat cu dezvoltarea micrii olimpice i cu organizarea primei ediii a J.O. din anul 1896 la Atena. Practic se nate Olimpismul modern. Pentru prima oar, J.O. moderne s-au desfurat la Atena n amintirea glorioaselor jocuri ale grecilor din antichitate, n ziua de 6 aprilie 1896. Au participat 12 ri A doua ediie s-a desfurat la Paris n 1900 cu ocazia unei mari expoziii internaionale. ntrecerile au nceput n 14 iulie i s-au terminat'n octombrie. Organizarea a fost slab. A treia ediie a J.O. s-a organizaia Saint Louisn 1904, tot cu ocazia unei expoziii. Participarea a fcst slab, au fost prezente doar 7 naiuni. Probele atletice s-au redus la un simplu meci New-York - Chicago.

Jocurile Olimpice de Vara

Jocurile Olimpice de var reprezint un eveniment sportiv care se desfoar odat la patru ani, eveniment organizat de Comitetul Internaional Olimpic. Primele Jocuri Olimpice moderne s-au desfurat la Atena n perioada 6 aprilie 15 aprilie 1896. Dupa jocuri , desi de Coubertin si C.I.O., impreuna cu regale George I si alti competitori de la Atena, au cerut ca toate Jocurile Olimpice sa se desfasoarela Atena, Jocurile Olimpice de vara din 1900 au avut loc la Paris si Olimpiada a revenit la Atena abia in anul 2004. ncepnd cu anul 1904, medaliile sunt acordate pentru fiecare eveniment sportiv cu aur pentru locul nti, argint pentru locul doi i bronz pentru locul trei. Regulile de calificare pentru fiecare sport olimpic sunt stabilite de Federaia Internaional care guverneaz fiecare sport internaional din competiie.

Jocurile Olimpice de Iarna

Jocurile Olimpice de iarn reprezint un eveniment sportiv care se desfoar o dat la patru ani. Primele jocuri olimpice de iarn au avut loc n 1924 n Frana la Chamonix. Pn n 1992, jocurile s-au desfurat n aceiai ani ca i jocurile olimpice de var. Din anul 1994, ele au loc tot la patru ani dar decalate cu doi ani fa de jocurile de var.

Istoricul Jocurilor Olimpice - 1972 - Munchen

A 20-a editie a Jocurilor Olimpice, desfasurata la Munchen, in perioada 26 august - 11 septembrie,a adunat la start 7.173 sportivi (1.059 femei) din 121 de tari, care au concurat in 195 de probe. Flacara olimpica, adusa pe stadionul din Munchen de atletul Gunther Zahn, a fost purtata, in drumul sau din Grecia, de aproape 6 000 de tineri, inclusiv romani, pe parcursul traseului sau prin tara noastra. Editia de la Munchen a fost umbrita insa de atentatul din 5 septembrie, cand opt palestinieni au patruns in Satul Olimpic, au ucis doi sportivi si au luat ostatici alti noua, toti din echipa olimpica a Israelului. Ulterior, toti ostaticii au fost ucisi, dar si cinci teroristi si un politist german. Jocurile Olimpice au fost intrerupte 34 de ore, dupa care au fost reluate, la solicitarea presedintelui CIO, Avery Brundage. Dupa 52 de ani de absenta, tirul cu arcul a revenit in program, iar handbalul dupa 32 de ani. In premiera, consemnam si intreceri de slalom nautic, dar si prima mascota a Jocurilor Olimpice,catelul Waldi. Eroul de la Munchen a fost inotatorul american Mark Spitz, care a cistigat sapte medalii de aur, dupa cele doua de aur din 1968, stabilind tot atatea recorduri mondiale. Liselott Linsenhoff (RFG)devine prima femeie campioana la hipism, dresaj individuali, iar sovieticul Valeri Borzov primul dublu campion olimpic individual la 100 m si 200 m. Olga Korbut (URSS - 1,54 m si 38 kg) a fost vedeta intrecerilor de gimnastica: trei medalii de aur si una de argint. La Munchen, Romania a obtinut 16 medalii, trei de aur: Ivan Patzaichin (canoe simplu, 1.000 m) si luptatorii de greco-romane Gheorghe Berceanu (la 48 kg) si Nicolae Martinescu (100 kg), sase de argint si sapte de bronz.

Romnia la JO 1972
Total Romnia 3 6 7 16

Anul aceasta se mplinesc 40 de ani de la tragedia de la Jocurile Olimpice de la Munchen, din 1972. Ce nu se tie este faptul c doi dintre cei unsprezece sportivi israelieni asasinai

i unul dintre cei care au scpat cu via s-au nscut n Romnia, iar altul dintre cei omori a fcut studiile la noi n ar. Andre Spitzer i Kehat Shorr, ucii n timpul JO de la Munchen '72, precum i Henry Hershkowitz, care a reuit s scape cu via din atentat, s-au nscut n Romnia, n timp ce alt israelian ucis, Yossef Gutfreund, a fcut facultatea la noi n ar.

Patzaichin: De fric, mergeam n patru labe

Fostul canoist Ivan Patzaichin a devenit campion olimpic n proba de 1.000 de metri la JO de la Munchen. Amintindu-i zilele de groaz din timpul atentatului, Patzaichin a povestit c de fric mergea "n patru labe" pe sub balcoane i c au fost momente de "teroare continu". "Mai nti am auzit mpucturi de diminea, pe la 6.00 parc, apoi am aflat de atac i ce se ntmpla. Evident, ne-a fost fric s ieim din cldire pe toata perioada atacului, care a inut de dimineaa pn seara trziu, cnd a fost eliberat satul olimpic. Umblam n patru labe pe sub balcoane ca s nu ne mpute. Nu ne duceam nici dac btea cineva la u, de fric s nu fim mpucai. n perioada atacului terorist, Simiocenco a ieit pe balconul apartamentului n care era cazat ncercnd s vad ce se petrece. ocat de cele ntmplate, n momentul n care a vrut s revin n camer, a uitat c ua balconului este de sticl i a intrat prin ea. Colegul lui, canoistul Costel Coni, a crezut c Simiocenco a fost mpucat i a leinat. Ambii au suferit rni uoare. A fost o competiie foarte dificil, ne-a marcat pe toi atentatul. De abia n ultimele zile ne-am revenit i am obinut medaliile".