UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “IULIU HAŢIEGANU” CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ

TEZĂ DE DOCTORAT

Capacitatea de efort fizic la jucătorii de

handbal juniori

REZUMAT

Doctorand Cristian-Simion Potoră

Conducător de doctorat Prof.dr. Simona Tache

CLUJ-NAPOCA 2018
CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………….................................13
STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII………………………………................................15
1. Consideraţii generale asupra jocului de handbal.........................................................17
1.1. Jocul de handbal....................................................................................................17
1.2. Caracteristicile efortului fizic................................................................................17
2. Modelul performerului....................................................................................................19
2.1. Biotipul somatic.,...................................................................................................19
2.2. Calitățile biomotrice...............................................................................................19
2.3. Calitățile psihice.....................................................................................................20
2.4. Suportul metabolic.................................................................................................21
2.5. Caracteristicile ereditare........................................................................................22
2.6. Obiectivele Federaţiei Române de Handbal pentru formarea jucătorilor de
handbal…………………………………………………………………………………...22
3. Selecția jucătorilor de handbal juniori.........................................................................25
3.1. Criteriile de selecție...............................................................................................25
3.2. Etapele selecției în handbal....................................................................................28
CONTRIBUŢIA PERSONALĂ.................................................................................................33
1. Obiective...........................................................................................................................35
1.1. Obiectivele generale ale tezei................................................................................35
1.2. Obiectivele specifice ale tezei................................................................................35
2. Studiul 1. Indicatori antropometrici bazali ai jucătorilor de handbal juniori...........37
2.1. Introducere.............................................................................................................37
2.2. Obiective................................................................................................................38
2.3. Material și metode..................................................................................................38
2.4. Rezultate................................................................................................................40
2.5. Discuții...................................................................................................................57
2.6. Concluzii................................................................................................................58
3. Studiul 2. Indicatori antropometrici specifici ai jucătorilor de handbal juniori.......59
3.1. Introducere.............................................................................................................59
3.2. Obiective................................................................................................................60
3.3. Material și metode.................................................................................................60
3.4. Rezultate................................................................................................................61
3.5. Discuţii...................................................................................................................65
3.6. Concluzii................................................................................................................66
4. Studiul 3. Capacitatea aerobă de efort la jucătorii de handbal juniori.....................67
4.1. Introducere.............................................................................................................67
 4.2. Obiective................................................................................................................67
4.3. Material și metode..................................................................................................67
4.4. Rezultate................................................................................................................69
4.5. Discuţii...................................................................................................................74
4.6. Concluzii................................................................................................................75
5. Studiul 4. Indicatori de hemodinamică centrală la handbaliștii juniori.....................77
5.1. Introducere.............................................................................................................77
5.2. Obiective................................................................................................................78
5.3. Material și metodă..................................................................................................78
5.4. Rezultate................................................................................................................80
5.5. Discuţii...................................................................................................................81
5.6. Concluzii................................................................................................................83
6. Studiul 5. Efectele exerciţiului fizic moderat şi a administrării unui complex de
vitamine și minerale asupra peretelui arterial.........................................................................85
6.1. Introducere.............................................................................................................85
6.2. Obiective................................................................................................................86
6.3. Material și metode..................................................................................................86
6.4. Rezultate................................................................................................................88
6.5. Discuții...................................................................................................................96
6.6. Concluzii................................................................................................................98
7. Concluzii generale............................................................................................................99
8. Originalitatea şi contribuţiile inovative ale tezei.........................................................101
REFERINŢE………………………………………...…………………...................................103

CUVINTE CHEIE: jucători de handbal juniori, capacitatea aerobă de efort, indicatori

antropometrici bazali şi specifici, VO2 max., indicatori de hemodinamică centrală,
exerciţiul fizic, stres oxidativ.

Obiective

Obiectivele generale ale tezei vizează:

 îmbunătăţirea capacităţii de efort la sportivii juniori;
 efectul administrării unor complexe nenutriţionale la sportivi, în vederea îmbunătăţirii
capacităţii de efort fizic, a creşterii capacităţii de apărare antioxidativă și asupra
modificărilor morfofuncţionale cardiovasculare.
Obiectivele specifice ale tezei cuprind:
Pentru studiile pe sportivi juniori handbalişti, cu vârsta cuprinsă între 15 – 17 ani:
 determinarea indicatorilor antropometrici generali și specifici, în funcţie de vârstă și
pregătirea fizică specifică;
  determinarea capacităţii de efort, în funcţie de vârstă și pregătirea fizică specifică;
 determinarea unor indicatori de hemodinamică centrală sub influenţa efortului;
 determinarea unor indicatori metabolici sub influenţa efortului fizic.
Pentru studiile experimentale pe şobolani, suplimentaţi cu un complex de minerale și
vitamine, supuşi efortului fizic moderat:
 modificările histopatologice ale peretelui arterial;
 modificările balanţei oxidanţi/antioxidanţi la nivel seric şi în peretele arterial.

Studiul 1. Indicatori antropometrici bazali ai jucătorilor de handbal juniori

Obiective
 profilul antropometric al jucătorilor juniori de handbal în raport cu vârsta
 efectul maturizării indicatorilor antropometrici generali bazali.
Loturi
Cercetările au fost efectuate pe 6 loturi de subiecți, fiecare format dintr-un număr de 10
subiecți.
Loturile de sportivi (S) din cadrul studiului au fost formate din sportivi profesioniști
aparținând Liceului cu Program Sportiv Cluj și Asociației Handbal Club Potaissa Turda, iar
loturile martor (M), din elevi ai Colegiului Național „George Coșbuc” Cluj-Napoca, după cum
urmează:
M1 – subiecți născuți în anul 1997, cu vârsta în momentul T1 de 17,77 ±0.26
M2 – subiecți născuți în anul 1998, cu vârsta în momentul T1 de 16,57 ± 0.19
M3 – subiecți născuți în anul 1999, cu vârsta în momentul T1 de 15,88 ± 0.25
S1 – subiecți născuți în anul 1997, cu vârsta în momentul T1 de 17,72 ±0.26
S2 – subiecți născuți în anul 1998, cu vârsta în momentul T1 de 16,24 ± 0.38
S3 – subiecți născuți în anul 1999, cu vârsta în momentul T1 de 15,47 ± 0.17
Menţionăm că în momentul T2 loturile aveau cu un an mai mult.
Programul de pregătire săptămânală a loturilor martor a constat în pregătire fizică generală
de 1-2 ore/săptămână, iar pregătirea săptămânală a loturilor de sportivi a constat în pregătire
fizică specifică de 2-3 ore/zi timp de 5 zile/săptămână.
Rezultate
1. Maturizarea biologică determină creșteri semnificative ale masei corporale, taliei,
anvergurii, diametrelor biacromial și bitrohanterian, a înălțimii bustului și perimetrului
abdominal, la subiecţii din loturile martor, cu pregătire fizică generală.
2. Maturizarea biologică și pregătirea fizică specifică determină la sportivii handbaliști
juniori creșteri semnificative ale masei corporale, a taliei, a înălțimii bustului și
anvergurii și scăderea elasticității toracice și perimetrului abdominal.
3. Creșterile masei corporale, a taliei, a înălțimii bustului, anvergurii și elasticității
toracice și perimetrului abdominal sunt semnificative la handbaliștii juniori, față de
subiecţii din loturile martor și apar de la 15-16 ani.
4. Modificările indicatorilor antropometrici bazali la handbaliștii juniori pot fi considerate
ca modificări adaptative determinate de pregătirea fizică specifică și trebuie luate în
considerare pentru selecția terțiară a sportivilor.
 Studiul 2. Indicatori antropometrici specifici ai jucătorilor de handbal juniori

Obiective
 efectul maturizării asupra indicatorilor antropometrici specifici-anvergura mâinii, ca
indicator static
 forţa de contracţie a flexorilor palmari, ca indicator dinamic la sportivii handbalişti și la
nesportivi.
Loturi
Cercetările au fost efectuate pe 6 loturi de subiecți, fiecare format dintr-un număr de 10
subiecți.
Loturile de sportivi (S) din cadrul studiului au fost formate din sportivi profesioniști
aparținând Liceului cu Program Sportiv Cluj-Napoca și Asociației Handbal Club Potaissa Turda,
iar loturile martor (M), din elevi ai Colegiului Național „George Coșbuc” Cluj-Napoca, după
cum urmează:
M1 – subiecți născuți în anul 1997, cu vârsta de 18,77 ±0.26
M2 – subiecți născuți în anul 1998, cu vârsta de 17,57 ± 0.19
M3 – subiecți născuți în anul 1999, cu vârsta de 16,88 ± 0.25
S1 – subiecți născuți în anul 1997, cu vârsta de 18,72 ±0.26
S2 – subiecți născuți în anul 1998, cu vârsta de 17,24 ± 0.38
S3 – subiecți născuți în anul 1999, cu vârsta de 16,47 ± 0.17
Programul de pregătire săptămânală a loturilor martor a constat în pregătire fizică generală
de 1-2 ore/săptămână, iar pregătirea săptămânală a loturilor de sportivi a constat în pregătire
fizică specifică de 1,5-2 ore/zi timp de 5 zile/săptămână.
Rezultate
1. Indicatorii antropometrici specifici mâinii sunt diferiţi la jucătorii de handbal juniori,
faţă de nesportivi: forţa de contracţie a muşchilor flexori palmari și anvergura mâinii
sunt crescute semnificativ la sportivi, faţă de nesportivi.
2. Indicatorii antropometrici specifici mâinii cresc semnificativ cu vârsta, la sportivii
juniori handbalişti.
3. Forţa de contracţie a muşchilor flexori de la mâna dreaptă şi stângă corelează cu
valorile anvergurii atât la sportivi juniori handbalişti, cât şi la nesportivi.
4. Valorile indicatorilor antropometrici specifici determinaţi la handbaliştii juniori pot fi
utilizaţi pentru identificarea talentelor în sporturile grip şi pentru selecția terţiară.

Studiul 3. Capacitatea aerobă de efort la jucătorii de handbal juniori

Obiective
Influenţa pregătirii fizice specifice asupra indicatorilor capacităţii aerobe de efort la tineri
handbalişti, comparativ cu tineri de aceiaşi vârstă (15 – 17 ani), cu pregătire fizică generală.
Loturi
Studiul a fost realizat pe 6 loturi de subiecți, fiecare constând din 10 subiecți.
Loturile de sportivi (S) au inclus sportivii profesioniști de la Liceul cu Program Sportiv
Cluj-Napoca și Asociația Handbal Club Potaissa Turda, în timp ce loturile martor (M) au inclus
elevi de la Colegiul Național “George Coșbuc” Cluj-Napoca, după cum urmează:
M1 - subiecți născuți în 1997, în vârstă de 17,77 ± 0,26 la momentul T1
 M2 - subiecți născuți în 1998, în vârstă de 16,57 ± 0,19 la momentul T1
M3 - subiecți născuți în 1999, în vârstă de 15,88 ± 0,25 la momentul T1
S1 - subiecții născuți în 1997, în vârstă de 17,72 ± 0,26 la timpul T1
S2 - subiecți născuți în 1998, cu vârste cuprinse între 16,24 ± 0,38 la momentul T1
S3 - subiecți născuți în 1999, cu vârste cuprinse între 15,47 ± 0,17 la momentul T1
menţionăm că la momentul T2, subiecţii au fost cu un an mai mari.
Programul de instruire săptămânală a loturilor martor (M) a constat în pregătire fizică
generală 1-2 ore/săptămână, în timp ce formarea săptămânală a loturilor de sportive (S) a constat
în pregătire fizică specifică 2-3 ore/zi, 5 zile/săptămână.
Rezultate
1. În perioada post-pubertală, la tinerii cu pregătire fizică generală, apare o creștere a VO2
max în funcție de vârstă.
2. Formarea fizică specifică a jucătorilor de handbal juniori în perioada post-pubertală
determină o îmbunătățire a VO2 max, CAE și PMA.
3. Schimbările adaptative ale indicatorilor capacității de efort pentru jucătorii de handbal
juniori ar trebui luate în considerare pentru selecția terțiară, în vederea instruirii
jucătorilor de elită.

Studiul 4. de hemodinamică centrală la handbaliștii juniori

Obiective
 amplitudinea presiunii pulsului și a altor parametrii de hemodinamică centrală, la tineri
handbalişti de performanţă
 efectul exerciţiului fizic sistematic, complex și combinat asupra arterelor elastice la
sportivii adolescenţi.
Loturi
Cercetările au fost efectuate pe două loturi de subiecți sportivi (S) şi martori (M), băieţi cu
vârsta de 16 – 17 ani. Lotul de sportivi (n = 24). Lotul martor (n = 17).
Lotul de sportivi, jucători de handbal de performanţă au făcut parte din cadrul Liceului cu
Program Sportiv Cluj-Napoca şi a Asociaţiei Handbal Club Potaissa Turda, cu 8 - 9 ani de
pregătire sportivă. Toţi sportivii au fost jucători de handbal, care au efectuat 5 antrenamente de 2
ore pe săptămână și au participat la un meci pe săptămână într-o competiţie naţională.
Lotul martor a fost format din elevi de la Liceul Teoretic „Avram Iancu” Cluj-Napoca, care
desfăşoară activităţi fizice recreaţionale de cel mult 30 de minute pe zi, 5 zile pe săptămânăi.
Toţi participanţii au declarat că nu au fumat şi nu au consumat niciodată alcool. Nu au factori
de risc cardiovascular, boli cardiace cunoscute și nu iau medicaţie vasoactivă. Toţi subiecţii au
fost examinaţi clinic. La ambele loturi s-au aplicat aceleaşi teste.
Rezultate
1. Studiul nostru indică un profil hemodinamic favorabil la adolescenţii handbalişti de
performanţă datorat, în mod special, reducerii amplitudinii undei reflectate.
2. Creşterea amplificării presiunii pulsului și scăderea indexului aortic de augmentare, care
reflectă postsarcina impusă ventriculului stâng, ar putea proteja cordul sportivilor de
performanţă.
 Studiul 5. Efectele exerciţiului fizic moderat şi a administrării unui complex de
vitamine și minerale asupra peretelui arterial

Obiective
Efectul exercițiilor moderate și a suplimentelor multiple de vitamine și minerale asupra:
 morfologiei peretelui arterial în biopsiile aortice ale șobolanilor adulți
 homeostazei redox în serul și omogenatele peretelui aortic.
Loturi de animale
Subiecții acestui studiu au fost șobolani masculi Wistar cu vârsta de 4-5 luni, cu o greutate
medie de 220 ± 10g, de la Biobaza Universității de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" Cluj-
Napoca.
Subiecții au fost repartizați la 4 loturi (n = 10 animale/lot):
 Lotul I, grupul de control sedentar, care a primit lactoza ca placebo
 Lotul II, supus unui exercițiu fizic
 Lotul III, supus unui exercițiu fizic și suplimentat cu Daily Formula
 Lotul IV, grupul sedentar, suplimentat cu Daily Formula.
Daily Formula este un complex natural cu vitaminele A, C, D, E, K, B6, B12 și minerale
Ca, P, I, Mg, Zn, Se, Cu, Mn, Cr. Complexul multiplu de vitamine și minerale (Universal
Nutrition - New Brunswick, N.Y., SUA) a fost administrat prin gavaj orofaringian într-o doză de
0,1 mg / 150 g animal, calculată în funcție de doza zilnică recomandată pentru om. Acest compus
este utilizat în mod obișnuit la sportivi pentru îmbunătățirea performanțelor sportive. Cantitatea
menționată a fost administrată fiecărui animal zilnic timp de 14 zile.
Lactoza a fost utilizată ca un control negativ datorită efectelor sale inerte și a fost
administrată prin gavaj orofaringian la momente echivalente, în aceeași doză.
Rezultate
1. Exercițiul fizic moderat a provocat modificări morfologice în peretele arterial,
caracterizat prin transformarea celulelor musculare netede de la fuziform la romboid
(de la celule contractile la cele secretorii) și printr-o îngroșare a fibrelor elastice în
structura peretelui, însoțită de o tendință de reducere a stresul oxidativ sistemic și
intensificarea apărării antioxidante. Două săptămâni de exerciții fizice moderate nu
pare să influențeze grosimea peretelui aortic.
2. Suplimentarea cu un complex de vitamine și minerale nu a modificat semnificativ
aspectul morfologic al peretelui arterial, nici în condiții de repaus, nici la animale
supuse unui exercițiu fizic.

Concluzii generale

1. Pregătirea fizică specifică la jucătorii de handbal juniori cu vârsta de 15-17 ani

determină îmbunătățirea semnificativă a unor indicatori antropometrici bazali, statici și
dinamici și a unor indicatori antropometrici specifici, comparativ cu martorii de aceeași
vârstă.
2. Pregătirea fizică specifică la sportivii juniori handbaliști determină creșterea
consumului maxim de O2, a capacității aerobe de efort și a puterii maxime de efort, față
de martori.
3. Îmbunătățirea indicatorilor antropomertici, a capacității aerobe de efort, a consumului
maxim de oxigen și a puterii maxime de efort la jucătorii de handbal juniori de 15-17
 ani, ca urmare a pregătirii fizice specifice și antrenamentului, oferă posibilitatea
valorificării acestor date pentru selecția terțiară și creșterea performanțelor.
4. Indicatorii de hemodinamică centrală: presiunile aortice centrale, amplitudinea
pulsului, indexul aortic de augmentare pledează pentru un profil hemodinamic
favorabil pentru sportivii juniori handbaliști.
5. Indicatorii metabolici biochimici: trigliceridele, colesterolul și glicemia sunt în limite
normale și pledează pentru un profil biochimic, fără diferențe față de martori.
6. Cercetările experimentale arată efectele efortului fizic moderat asupra peretelui arterial
unde au loc modificări adaptative și asupra homeostaziei redox, cu reducerea stresului
oxidativ și creșterea apărării antioxidante.
7. Suplimentarea cu un complex de vitamine și minerale nu determină modificări ale
structurii peretelui arterial la animale, nici în repaus și nici postefort.
8. Pregătirea fizică specifică, cea tehnico – tactică și psihologică, asociate cu o nutriţie
adecvată și administrarea controlată de suplimente nenutriţionale, poate contribui la o
formă sportivă optimă la sportivii juniori, în vederea selecţiei terţiare.

Bibliografie selectivă
Potoră C, Mavritsakis N, Tache S. The anthropometric profile of junior handball players
(Note I). Palestrica of the third millennium-Civilization and Sport. 2016;17 (4):261-268.
Potoră C, Mavritsakis N, Tache S. The anthropometric profile of junior handball players
(Note II). Palestrica of the third millennium-Civilization and Sport. 2016;17 (4):274-278.
Potoră C, Mavritsakis N, Cîrjoescu R, Tache S. Exercise capacity in young handball
players. Palestrica of the third millennium-Civilization and Sport. 2017;18 (1):25-29.
Potoră C, Albu A., Tache S. Pulse pressure amplification and aortic augmentation index in
adolescent competitive handball players. Medicina Dello Sport 2017;70:000-000 DOI:
10.23736/S0025-7826.17.03167-2.
Nikolaidis PT, Ingebrigtsen J. Physical and Physiological Characteristics of Elite Male
Handball Players from Teams with a Different Ranking. J Hum Kin. 2013;38:115-124
DOI: 10.2478/hukin-2013-0051 Section II- Exercise Physiology & Sports Medicine.
Ingebrigtsen J, Jeffreys I, Rodahl . Physical characteristics and abilities of junior elite male
and female handball players. J Strength Cond Res 2013;27(2):302-309.
Silva DAS, Petroski EL, Araujo GAC. Anthropometric and physical fitness differences
among Brazilian adolescents who different team court sports. J Hum Kinet. 2013;36(1):77–
86, DOI: https://doi.org/10.2478/hukin-2013-0008,
Vieira F, Veiga V, Carita AI, Petroski EL. Morphological and physical fitness
characteristics of under-16 Portuguese male handball players with different levels of
practice. J Sports Med Phys Fitness 2013;53(2):169-176.
Nikolaidis PT, Ingebrigtsen J. The relationship between body mass index and physical
fitness in adolescent and adult male team handball players. Indian J Physiol Pharmacol.
2013;57(4):361-371.
Sekulic D, Spasic M, Mirkov D, Cavar M, Sattler T. Gender-specific influences of balance,
speed, and power on agility performance. J Strength Cond Res. 2013;27(3):802-811. doi:
10.1519/JSC.0b013e31825c2cb0.
Nikolaidis PT, Ingebrigtsen J, Póvoas SC, Moss S, Torres-Luque G. Physical and al
characteristics in male team handball players by playing position - Does age matter? J
Sports Med Phys Fitness. 2015;55(4):297-304.
Ghobadi H, Rajabi H, Farzad B, Bayati M, Jeffreys I. Anthropometry of World-Class Elite
Handball Players According to the Playing Position: Reports From Men's Handball World
Championship 2013. J Hum Kinet. 2013;31;39:213-20. doi: 10.2478/hukin-2013-0084.
eCollection 2013.
Moss SL, McWhannell N, Michalsik LB, Twist C. Anthropometric and physical
performance characteristics of top-elite, elite and non-elite youth female team handball
players. J Sports Sci. 2015;33(17):1780-1789. doi: 10.1080/02640414.2015.1012099.
Massuça L, Fragoso I. Morphological characteristics of adult male handball players
considering five levels of performance and playing position. Coll Antropol.
2015;39(1):109-118.
Krüger K, Pilat C, Uckert K, Frech T, Mooren FC. Physical performance profile of
handball players is related to playing position and playing class. J Strength Cond Res.
2014;28(1):117-25. doi: 10.1519/JSC.0b013e318291b713.
“IULIU HAŢIEGANU” UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY CLUJ-NAPOCA

DOCTORAL SCHOOL

DOCTORAL THESIS

Exercise capacity in junior handball players

ABSTRACT

Doctoral candidate Cristian-Simion Potoră

Doctoral supervisor Prof. Dr. Simona Tache

CLUJ-NAPOCA 2018
CONTENTS

INTRODUCTION.......................................................................................................................13
CURRENT STATE OF KNOWLEDGE..................................................................................15
1. General considerations on the game of handball.........................................................17
1.1. The game of handball............................................................................................17
1.2. Characteristics of physical exercise......................................................................17
2. The elite athlete model.....................................................................................................19
2.1. The somatic biotype...............................................................................................19
2.2. Biomotor skills……...............................................................................................19
2.3. Mental skills….......................................................................................................20
2.4. Metabolic support..................................................................................................21
2.5. Hereditary characteristics......................................................................................22
2.6. The objectives of the Romanian Handball Federation for the training of handball
players …………………………………………………………………………………...22
3. Selection of junior handball players..............................................................................25
3.1. Selection criteria…................................................................................................25
3.2. Stages of selection in handball..............................................................................28
PERSONAL CONTRIBUTION.................................................................................................33
1. Objectives.........................................................................................................................35
1.1. General objectives of the thesis.............................................................................35
1.2. Specific objectives of the thesis.............................................................................35
2. Study 1. Basic anthropometric indicators of junior handball players........................37
2.1. Introduction............................................................................................................37
2.2. Objectives..............................................................................................................38
2.3. Material and methods.............................................................................................38
2.4. Results…................................................................................................................40
2.5. Discussions............................................................................................................57
2.6. Conclusions............................................................................................................58
3. Study 2. Specific anthropometric indicators of junior handball players....................59
3.1. Introduction............................................................................................................59
3.2. Objectives..............................................................................................................60
3.3. Material and methods.............................................................................................60
3.4. Results…................................................................................................................61
3.5. Discussions............................................................................................................65
3.6. Conclusions...........................................................................................................66
4. Study 3. Aerobic exercise capacity in junior handball players...................................67
4.1. Introduction............................................................................................................67
 4.2. Objectives..............................................................................................................67
4.3. Material and methods.............................................................................................67
4.4. Results…................................................................................................................69
4.5. Discussions............................................................................................................74
4.6. Conclusions............................................................................................................75
5. Study 4. Central hemodynamic indicators in junior handball players.......................77
5.1. Introduction............................................................................................................77
5.2. Objectives..............................................................................................................78
5.3. Material and method..............................................................................................78
5.4. Results…................................................................................................................80
5.5. Discussions............................................................................................................81
5.6. Conclusions............................................................................................................83
6. Study 5. Effects of moderate exercise and administration of a complex of vitamins
and minerals on the arterial wall................................................................................................85
6.1. Introduction............................................................................................................85
6.2. Objectives..............................................................................................................86
6.3. Material and methods.............................................................................................86
6.4. Results…................................................................................................................88
6.5. Discussions............................................................................................................96
6.6. Conclusions............................................................................................................98
7. General conclusions.........................................................................................................99
8. Originality and innovative contributions of the thesis...............................................101
REFERENCES..........................................................................................................................103

KEY WORDS: junior handball players, aerobic exercise capacity, basic and specific
anthropometric indicators, VO2 max, central hemodynamic indicators, physical exercise,
oxidative stress

Objectives

The general objectives of the thesis involve:

 the improvement of exercise capacity in junior athletes;
 the effect of the administration of non-nutritional complexes in improving exercise
capacity, increasing antioxidant defense capacity, and changing cardiovascular
morphofunctional parameters in athletes.
The specific objectives of the thesis include:
For studies on junior handball players aged between 15-17 years:
 measurement of general and specific anthropometric indicators depending on age and
specific physical training;
  measurement of exercise capacity depending on age and specific physical training;
 measurement of central hemodynamic indicators under the influence of exercise;
 measurement of metabolic indicators under the influence of exercise.
For experimental studies on rats supplemented with a complex of minerals and vitamins
and subjected to moderate exercise:
 histopathological changes in the arterial wall;
 changes in the serum and arterial wall oxidant/antioxidant balance.

Study 1. Basic anthropometric indicators of junior handball players

Objectives:
 the anthropometric profile of junior handball players in relation to age
 the effect of maturation on general basic anthropometric indicators.
Groups
The studies were conducted on 6 groups of subjects, each including 10 subjects.
The groups of athletes (S) were formed by professional athletes from the Sports High
School Cluj-Napoca and the Potaissa Handball Club Association Turda, while the control groups
(M) comprised students from the “George Coșbuc” National College in Cluj-Napoca, as follows:
M1 – subjects born in 1997, aged 17.77 ±0.26 years at time T1
M2 – subjects born in 1998, aged 16.57 ± 0.19 years at time T1
M3 – subjects born in 1999, aged 15.88 ± 0.25 years at time T1
S1 – subjects born in 1997, aged 17.72 ±0.26 years at time T1
S2 – subjects born in 1998, aged 16.24 ± 0.38 years at time T1
S3 – subjects born in 1999, aged 15.47 ± 0.17 years at time T1
We mention that at time T2, the subjects were one year older.
The weekly training program of the control groups consisted of general physical training
for 1-2 hours/week, while the weekly training of the groups of athletes consisted of specific
physical training for 2-3 hours/day during 5 days/week.
Results
1. Biological maturation induces a significant increase in the body mass, waist
circumference, arm span, biacromial and bitrochanteric diameters, sitting height and
abdominal circumference in the subjects of the control groups, with general physical
training.
2. Biological maturation and specific physical training determine a significant increase in
the body mass, waist circumference, sitting height and arm span, and a decrease in
chest elasticity and abdominal circumference in junior handball players.
3. The increases in body mass, waist circumference, sitting height, arm span, chest
elasticity and abdominal circumference are significant in junior handball players
compared to control subjects and occur starting with the age of 15-16 years.
4. The changes of basic anthropometric indicators in junior handball players can be
considered adaptive changes induced by specific physical training, and should be taken
into consideration for the tertiary selection of athletes.
 Study 2. Specific anthropometric indicators of junior handball players

Objectives
 the effect of maturation on specific anthropometric indicators – hand span as a static
indicator
 hand grip strength as a dynamic indicator in handball players and non-athletes.
Groups
The studies were conducted on 6 groups of subjects, each including 10 subjects.
The groups of athletes (S) were formed by professional athletes from the Sports High
School Cluj-Napoca and the Potaissa Handball Club Association Turda, while the control groups
(M) comprised students from the “George Coșbuc” National College in Cluj-Napoca, as follows:
M1 – subjects born in 1997, aged 18.77 ±0.26
M2 – subjects born in 1998, aged 17.57 ± 0.19
M3 – subjects born in 1999, aged 16.88 ± 0.25
S1 – subjects born in 1997, aged 18.72 ±0.26
S2 – subjects born in 1998, aged 17.24 ± 0.38
S3 – subjects born in 1999, aged 16.47 ± 0.17
The weekly training program of the control groups consisted of general physical training
for 1-2 hours/week, while the weekly training of the groups of athletes consisted of specific
physical training for 1.5-2 hours/day during 5 days/week.
Results
1. Hand-specific anthropometric indicators are different in junior handball players
compared to non-athletes: hand grip strength and hand span are significantly increased
in athletes compared to non-athletes.
2. Hand-specific anthropometric indicators increase significantly with age in junior
handball players.
3. Right and left hand grip strength is correlated with hand span values both in junior
handball players and non-athletes.
4. The values of specific anthropometric indicators measured in junior handball players
can be used for the identification of talents in grip sports and for tertiary selection.

Study 3. Aerobic exercise capacity in junior handball players

Objectives
The influence of specific physical training on aerobic exercise capacity indicators in young
handball players compared to young subjects of the same age (15-17 years) with general physical
training.
Groups
The studies were conducted on 6 groups of subjects, each including 10 subjects.
The groups of athletes (S) were formed by professional athletes from the Sports High
School Cluj-Napoca and the Potaissa Handball Club Association Turda, while the control groups
(M) comprised students from the “George Coșbuc” National College in Cluj-Napoca, as follows:
M1 – subjects born in 1997, aged 17.77 ±0.26 years at time T1
M2 - subjects born in 1998, aged 16.57 ± 0.19 years at time T1
M3 - subjects born in 1999, aged 15.88 ± 0.25 years at time T1
 S1 - subjects born in 1997, aged 17.72 ±0.26 years at time T1
S2 - subjects born in 1998, aged 16.24 ± 0.38 years at time T1
S3 - subjects born in 1999, aged 15.47 ± 0.17 years at time T1
We mention that at time T2, the subjects were one year older.
The weekly training program of the control groups (M) consisted of general physical
training for 1-2 hours/week, while the weekly training of the groups of athletes (S) consisted of
specific physical training for 2-3 hours/day during 5 days/week.
Results
1. In the post-pubertal period, there is an age-dependent increase of VO2 max in young
subjects with general physical training.
2. Specific physical training of junior handball players in the post-pubertal period
determines an improvement of VO2 max, AEC and MAP.
3. Adaptive changes in the exercise capacity indicators of junior handball players should
be taken into consideration for tertiary selection, with a view to training elite players.

Study 4. Central hemodynamic indicators in junior handball players

Objectives
 pulse pressure amplitude and other central hemodynamic parameters in young elite
handball players
 the effect of complex combined systematic exercise on elastic arteries in adolescent
athletes.
Groups
The studies were conducted on two groups of athletes (S) and controls (M), boys aged 16-
17 years. The group of athletes (n = 24). The control group (n = 17).
The group of athletes, elite handball players, were students of the Sports High School Cluj-
Napoca and members of the Potaissa Handball Club Association Turda, with 8-9 years of sports
training experience. All athletes were handball players who performed 5 training sessions of 2
hours weekly and participated in a national competition match once a week.
The control group included students from the “Avram Iancu” Theoretical High School
Cluj-Napoca, who performed recreational physical activities for a maximum of 30 minutes a day,
5 days a week.
All participants reported that they had never smoked or consumed alcohol. They had no
cardiovascular risk factors or known cardiac diseases and they used no vasoactive medication.
All subjects were clinically examined. The same tests were applied to both groups.
Results
1. Our study indicates a favorable hemodynamic profile of the elite handball adolescents,
due in particular to a reduction in the reflected wave amplitude.
2. The increase of pulse pressure amplitude and the decrease of the aortic augmentation
index, which reflect left ventricular postload, might protect the heart of elite athletes.
 Study 5. Effects of moderate exercise and administration of a complex of vitamins
and minerals on the arterial wall

Objectives
The effect of moderate exercise and multiple vitamin and mineral supplements on:
 arterial wall morphology in aortic biopsies from adult rats
 redox homeostasis in serum and aortic wall homogenates.
Animal groups
The subjects of this study were male Wistar rats aged 4-5 months, with a mean weight of
220 ± 10 g, from the Biobase of "Iuliu Hațieganu" University of Medicine and Pharmacy Cluj-
Napoca.
The subjects were assigned to 4 groups (n = 10 animals/group):
 group I, sedentary control group, receiving lactose as placebo
 group II, exercise trained
 group III, exercise trained and supplemented with Daily Formula
 group IV, sedentary group, supplemented with Daily Formula.
Daily Formula is a natural complex of vitamins A, C, D, E, K, B6, B12 and minerals Ca, P,
I, Mg, Zn, Se, Cu, Mn, Cr. The multiple vitamin and mineral complex (Universal Nutrition -
New Brunswick, N.Y., USA) was administered by oropharyngeal gavage in a dose of 0.1
mg/150 g animal, calculated depending on the daily dose recommended for humans. This
compound is routinely used in athletes for the improvement of sports performance. The
mentioned amount was administered to each animal daily for 14 days.
Lactose was used as a negative control due to its inertia effects, and was administered by
oropharyngeal gavage in the same dose, at equivalent times.
Results
1. Moderate exercise induced morphological changes in the arterial wall, characterized by
the conversion of smooth muscle cells from spindle-shaped to rhomboid (from
contractile to secretory cells), and by a thickening of elastic fibers in the arterial wall
structure, accompanied by a tendency to reduction of systemic oxidative stress and
intensification of antioxidant defense. Two weeks of moderate physical exercise do not
seem to influence aortic wall thickness.
2. Supplementation with a complex of vitamins and minerals did not significantly change
arterial wall morphology under rest conditions or in exercise trained animals.

General conclusions

1. Specific physical training of junior handball players aged 15-17 years determines a
significant improvement of static and dynamic basic anthropometric indicators and
specific anthropometric indicators, compared to controls of the same age.
2. Specific physical training in junior handball players induces an increase of maximum
O2 consumption, aerobic exercise capacity and maximum aerobic power, compared to
controls.
3. The improvement of anthropometric indicators, aerobic exercise capacity, maximum
oxygen consumption and maximum aerobic power in junior handball players aged 15-
17 years, as a result of specific physical training, offers the possibility of using these
data for tertiary selection and for the increase of performance.
4. The central hemodynamic indicators: central aortic pressures, pulse amplitude, the
aortic augmentation index support a favorable hemodynamic profile of junior handball
players.
5. The biochemical metabolic indicators: triglycerides, cholesterol and glycemia are
within normal limits and suggest a biochemical profile without differences compared to
controls.
6. The experimental studies show the effects of moderate exercise on the arterial wall,
where adaptive redox homeostasis changes occur, with a reduction of oxidative stress
and an increase of antioxidant defense.
7. Supplementation with a complex of vitamins and minerals does not induce changes in
the arterial wall structure of the animals under rest conditions or post-exercise.
8. Specific physical training along with technical-tactical and psychological training,
associated with adequate nutrition and the controlled administration of non-nutritional
supplements, can contribute to an optimal physical shape of junior athletes, with a view
to tertiary selection.

Selective bibliography
Potoră C, Mavritsakis N, Tache S. The anthropometric profile of junior handball players
(Note I). Palestrica of the Third Millennium-Civilization and Sport. 2016;17 (4):261-268.
Potoră C, Mavritsakis N, Tache S. The anthropometric profile of junior handball players
(Note II). Palestrica of the Third Millennium-Civilization and Sport. 2016;17 (4):274-278.
Potoră C, Mavritsakis N, Cîrjoescu R, Tache S. Exercise capacity in young handball
players. Palestrica of the Third Millennium-Civilization and Sport. 2017;18 (1):25-29.
Potoră C, Albu A., Tache S. Pulse pressure amplification and aortic augmentation index in
adolescent competitive handball players. Medicina Dello Sport 2017;70:000-000 DOI:
10.23736/S0025-7826.17.03167-2.
Nikolaidis PT, Ingebrigtsen J. Physical and Physiological Characteristics of Elite Male
Handball Players from Teams with a Different Ranking. J Hum Kin. 2013;38:115-124
DOI: 10.2478/hukin-2013-0051 Section II - Exercise Physiology & Sports Medicine.
Ingebrigtsen J, Jeffreys I, Rodahl S. Physical characteristics and abilities of junior elite
male and female handball players. J Strength Cond Res 2013;27(2):302-309.
Silva DAS, Petroski EL, Araujo GAC. Anthropometric and physical fitness differences
among Brazilian adolescents who practise different team court sports. J Hum
Kinet. 2013;36(1):77–86, DOI: https://doi.org/10.2478/hukin-2013-0008,
Vieira F, Veiga V, Carita AI, Petroski EL. Morphological and physical fitness
characteristics of under-16 Portuguese male handball players with different levels of
practice. J Sports Med Phys Fitness 2013;53(2):169-176.
Nikolaidis PT, Ingebrigtsen J. The relationship between body mass index and physical
fitness in adolescent and adult male team handball players. Indian J Physiol Pharmacol.
2013;57(4):361-371.
Sekulic D, Spasic M, Mirkov D, Cavar M, Sattler T. Gender-specific influences of balance,
speed, and power on agility performance. J Strength Cond Res. 2013;27(3):802-811. doi:
10.1519/JSC.0b013e31825c2cb0.
Nikolaidis PT, Ingebrigtsen J, Póvoas SC, Moss S, Torres-Luque G. Physical and
physiological characteristics in male team handball players by playing position - Does age
matter? J Sports Med Phys Fitness. 2015;55(4):297-304.
Ghobadi H, Rajabi H, Farzad B, Bayati M, Jeffreys I. Anthropometry of World-Class Elite
Handball Players According to the Playing Position: Reports From Men's Handball World
Championship 2013. J Hum Kinet. 2013;31;39:213-20. doi: 10.2478/hukin-2013-0084.
eCollection 2013.
Moss SL, McWhannell N, Michalsik LB, Twist C. Anthropometric and physical
performance characteristics of top-elite, elite and non-elite youth female team handball
players. J Sports Sci. 2015;33(17):1780-1789. doi: 10.1080/02640414.2015.1012099.
Massuça L, Fragoso I. Morphological characteristics of adult male handball players
considering five levels of performance and playing position. Coll Antropol.
2015;39(1):109-118.
Krüger K, Pilat C, Uckert K, Frech T, Mooren FC. Physical performance profile of
handball players is related to playing position and playing class. J Strength Cond Res.
2014;28(1):117-25. doi: 10.1519/JSC.0b013e318291b713.