Varianta 06.08.

2019
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII
AL REPUBLICII MOLDOVA

Ghid de implementare a curriculumului

la disciplina Educația Fizică
clasele a V-a – a IX-a

Aria curriculară:
Sport

Chişinău, 2019
 Varianta 06.08.2019
CUPRINS:

1. Referințe conceptuale/ teoretice ale curriculumului la disciplina educația

fizică
1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Educația fizică.
1.2. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Educația fizică.
2. Referințe proiective ale curriculumului la disciplina educația fizică
2.1. Proiectarea/ încadrarea modulelor în anul de învățământ.
2.2. Proiectarea didactică de lungă durată.
2.3. Proiectarea didactică de scurtă durată.
3. Referințe metodologice și procesuale ale curriculumului la disciplina
educația fizică
3.1. Logica și principiile de elaborare a strategiilor didactice în baza
curriculumului reactualizat.
3.2. Strategii didactice de predare-învățare specifice disciplinei Educația fizică.
3.3. Strategiile și instrumentarul de evaluare a rezultatelor învățării
1.3.1. Particularitățile evaluării criteriale prin descriptori.
1.3.2. Produsele evaluabile și criterii de succes
Bibliografie:
 Varianta 06.08.2019

1. REFERINȚE CONCEPTUALE/ TEORETICE ALE

CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA EDUCAȚIA FIZICĂ

1.1Conceptul de curriculum la disciplina Educația fizică.

Curriculum la disciplina Educația fizicăreprezintă un set de documente destinate
profesorului și elevului, în care se consemnează strategia și metodologia predării educației fizice,
obiectivele, conținuturile și finalitățile educaționale, totodată oferindu-se și modele de realizare a
acestora. Programa curriculară reflectă sistemul competențelor, conținuturile didactice și sumarul
activităților de predare-învățare-evaluare, ce vor asigura formarea/ dezvoltareacompetențelor,
raportate la particularitățile anatomo-fiziologice, intelectuale și psihologice ale elevilor, precum
și multiple și diverse repere conceptuale și metodologice referitoare la calitatea procesului
educațional (Sava P. 2010).
Conceptul și funcția de bază a Curriculumului de Educație fizică constă în inițierea și
ghidarea permanentă a elevilor în scopul formării unui sistem bine corelat de cunoștințe,
motivații, priceperi și deprinderi de a utiliza sistematic, conștient, independent, mijloacele
educației fizice, precum și de a avea un mod de viață sănătos atât în perioada școlarizării, cât și
pe parcursul întregii vieți.
Curriculum la disciplina Educația fizică castructurăinclude următoarele elemente:
prelimiinarii,concepția disciplinei, administrarea disciplinei, repartizarea probelor sportive în
module, competențe specifice disciplinei, matricea generativă a unităților de competență, module
obligatorii, module la alegere, matricea generativă a conexiunilor inter și transdisciplinare, teste
motrice de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică generală,repere metodologice de predare-
învățare-evaluare, bibliografie.
Curriculum la disciplina Educația fizică caconcept teoretic: stabilește conexiunea și
interconexiunea dintre elementele curriculare identificând statutul și funcțiile fiecăruia
(conexiunea și interconexiunea dintre elementele:concepția, competențele specifice, unități de
competențe, unități de conținuturi, activități de învățare, activități de evaluare etc., competențele
– integrează cunoștințe, capacități, atitudini etc.); este privită ca o teorie pedagogică abordată
psihocentrist și sociocentrist, acordând rolul prioritar finalităților educaționale; corespunde cu
funcția și specificul fiecărui document structurată într-o consecutivitate logică; conținuturile
reprezintă mijloc de formare/ dezvoltare a competențelor elevilor; perspectiva procesuală include
două categorii de procese: de concepere și funcționare a curriculumului (de predare-învățare-
evaluare); stabilește clar reperele de proiectare a finalităților educaționale care satisfac nevoile
personale și sociale.
Curriculum la disciplina Educația fizică cafinalitate.Finalitățile de studiu la disciplina
Educația fizică sunt rezultatele măsurabile obținute în cadrul procesului de învățare, prin care se
certifică în ce măsură și la ce nivel competențele specifice disciplinei au fost formate/
dezvoltate.Competența elevului în diferite forme ale sale de manifestare reprezintă finalitatea,
care poate fi masurată/ evaluată prin descriptorii respectivi – pre-achiziții reprezentate prin
unități de competență.
Curriculum la disciplina Educația fizică caconținuteste reprezentat de cunoștințe,
capacități, atitudini, valori, competențe și strategii. Educația fizică ca disciplină de bază prin
sistemul cunoștințelor și valorilor include: teorii și legități; noțiuni; principii, fapte și fenomene;
procese și valori, de ordin general și particular care asigură dezvoltarea și autodezvoltarea
elevului în raport cu particularitățile individuale ale elevului ca subiect al procesului educațional.
Curriculum la disciplina Educația fizică ca proces presupune activitățile profesorului
de cercetare a curriculumului (prognoză și diagnoză), de proiectare și aprobarea curriculumului
(realizarea proiectării didactice de lungă și de scurtă durată), urmate de activități de
implementare (prin realizarea predării-învăţării-evaluării și monitorizarea acestui proces) și post
implementare (realizarea conexiunii inverse și optimizarea procesului educațional).
Curriculum la disciplina Educația fizică caprodus reprezintă un set de documente de
tip proiectiv (proiecte didactice de lungă durată, proiectări ale unităților de învățare, proiecte
 Varianta 06.08.2019
didactice de scurtă durată) și de tip metodologic (ghiduri metodologice, soft-uri educaţionale,
teste de evaluare și alte instrumente curriculare).
Idealul educaţional al şcolii din Republica Moldova constă în formarea personalităţii cu
spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoştinţe şi
competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar şi independenţă de opinie şi acţiune,
fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale şi universale
asumate.” (Codul Educației al Republicii Moldova, Art. 6).
Profilul de formare al absolventului reprezintă o componentă reglatoare a Curriculumului
Național. Capacitățile, atitudinile și valorile (competențele) vizate de profilul de formare au un
caracter transdisciplinar și definesc rezultatele învățării, urmărite prin aplicarea Curriculumului
Național. (Cadrul de Referință al Curriculumului Național 2017).
Profilul absolventului se structurează în conformitate cu patru atribute generice ale
viitorilor cetățeni, care sunt specificate la nivelul învățământului gimnazial în modul următor [2,
p.27-32]:
• Persoanele cu încredere în propriile forțe:au încredere în forțele proprii și sunt capabili să
se adapteze la schimbări, producând efecte pozitive; își pot pune în valoare competențele;
manifestă respect și empatie pentru cei din jur, interesându-se de grijile și problemele acestora;
demonstrează integritate morală, corectitudine, demnitate, onestitate; respectă puncte de vedere
diferite; își formează coerent punctele de vedere și le argumentează convingător; explorează
diverse domenii de activitate, în scopul creșterii personale; își evaluează potențialul și își
stabilesc preferințele; aleg ocupații adecvate pentru timpul liber, conform aptitudinilor și
intereselor;iau decizii pertinente în mod independent;argumentează deciziile luate.
• Persoanele deschise pentru învățare pe parcursul întregii vieți:manifestă atitudine
pozitivă şi plăcere, interes şi motivare pentru învăţare; îşi cunosc stilul de învăţare,cunosc şi
aplică metode eficiente pentru propriul stil de învăţare; se implică activ în învăţarea prin
descoperire şi cooperare; îşi stabilesc scopuri în învăţare; îşi planifică procesul de învăţare;
respectă moduri diferite de gândire şi de învăţare ale semenilor; participă activ la discuţii şi
dezbateri; solicită şi aleg activităţi de învăţare formală şi nonformală, în funcţie de interese,
capacităţi şi nevoile de învăţare; identifică situaţii şi contexte de învăţare informală din viaţa
cotidiană, din perspectiva adecvării şi utilităţii acestora; selectează informaţia relevantă şi
semnificativă pentru scopul învăţării.
• Persoanele active, proactive, productive, creative şi inovatoare:practică sistematic şi cu
plăcere activităţi motrice şi sportive, în funcţie de necesităţi, interese şi posibilităţi; respectă un
regim alimentar raţional; participă activ la discuţii şi dezbateri, argumentându-și opiniile şi
manifestând respect pentru interlocutori; au abilităţi de lucru în grup; se oferă să sprijine
colegii; contribuie cu idei şi fapte la realizarea activităţilor comune, la obţinerea succesului
comun; propun şi dezbat soluţii pentru problemele identificate de interes comun; colaborează la
rezolvarea problemelor; manifestă spirit inovativ, propun soluţii creative pentru activitate;
acceptă şi demonstrează o atitudine pozitivă faţă de schimbare; iniţiază şi implementează
proiecte individuale şi de grup; iniţiază activităţi de voluntariat; identifică modele de lideri
demne de urmat.
• Persoanele angajate civic și responsabile:respectă legea, promovează drepturile şi
libertăţile cetăţeneşti în şcoală şi în comunitate; demonstrează interes pentru evenimentele din
viaţa socială, culturală, economică şi politică; participă activ la viaţa socială şi culturală a
comunităţii, a localităţii; identifică probleme din comunitate şi îşi expun opinia despre acestea,
sensibilizând factorii de decizie şi comunitatea; participă la proiecte de soluţionare a
problemelor din comunitate; se implică în activităţi de voluntariat pentru sprijinirea persoanelor
aflate în dificultate; manifestă interes şi deschidere pentru valorile culturale şi tradiţiile altor
popoare; manifestă flexibilitate şi corectitudine în dialogul cu reprezentanţii altor culturi;
cunosc şi apreciază tezaurul cultural şi spiritual al Republicii Moldova în diversitatea sa;
participă la iniţiative de protejare a patrimoniului naţional istoric, cultural şi spiritual.
 Varianta 06.08.2019
Caracteristicile generale și specifice curriculumului la disciplina Educația fizică se
evidențiază prin definirea activităților care valorifică sistematic ansamblul formelor de predare a
exercițiilor fizice bazate pe principiile și conceptele metodologice de bază în dimensiunile
strategiei pedagogice concrete de ordin cognitiv, psihomotor și afectiv la nivelul procesului de
învățământ în cadrul diferitor sisteme educaționale,în scopul măririi potențialului biologic,
fiziologic, psihologic, pedagogic și social al elevului. Ea include trasee specifice de organizare a
procesului de învățământ în funcție de nivelul și ritmul propriu de dezvoltare intelectuală, fizică,
morală, funcțională și biologică a elevului, orientare spre formarea și evaluarea competențele
specifice disciplinei.

1.2. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Educația fizică.

Educația are ca finalitate principală formarea unui caracter integru şi dezvoltarea unui
sistem de competenţe, care să includă cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi valori, ce permit
participarea activă a individului la viaţa socială şi economică.
Dezvoltarea Curriculumului Național determină orientările și metodologia schimbării
curriculare. Aceasta nu poate fi eficientă fără a ține cont de provocările lumii contemporane, de
contextul național, de starea curriculumului actual.
Curriculumul Educației Fizice fiind elaborat în scopul asigurării calității și eficienței
procesului educațional, a suportat modificări esențiale. Acestea sunt:
a. Reorganizarea modulară a disciplinei necesară pentru efiecentizarea procesului de predare-
învățare-evaluare cu intensificarea centrării pe elev ca rezultat al diversificării ofertelor
educaționale
b. Repartizarea orientativă a orelor pe module, recomandare profesorului pentru proiectarea de
lungă durată, în care se ține cont de complexitatea conţinuturilor, în concordanță cu evoluția
biologică și psihică a lor, și din perspectiva formării deprinderilor motrice de bază spre cele
specifice probelor de sport.
c. Repartizarea probelor de sport pe module. Probele de sport în module sunt selectate și
propuse profesorului,oferindu-i mobilitatea, flexibilitatea şi libertatea de a construi parcursul
eficient al formării competențelor specifice/ unităților de competență, în funcție de diverși
factori de impact (specificul elevilor, al localităţii sau zonei geografice, al resurselor
disponibile etc.).
d. Redefinirea competențelor specifice. Pornind de la conceptul de competență ca finalitate,
competențele specifice disciplinei educația fizică au fost formulate prin următoarele
componente:
- Abilitățile fundamentale exprimate prin verbul la infinitiv: explicare, explorare, gestionare;
- Cunoștințe specifice disciplinei: efectele activităților motrice și sportive; potențialul
motrice în activități educaționale și cotidiene; abilități specifice probelor sportive în
activități competitive și recreative;
- Valorile și atitudinile implicate care se raportează la profilul absolventului ciclului
gimnazial: gândire critică și pozitivă, autocontrol, respect și grijă față de participanți,
responsabilitate pentru succesul comun.
e. Matricea generativă a unităților de competență, va da profesorului libertatea alegerii și
construirii traseului învățării unei probe sportive la clasă, conform nivelurilor: începător, de
bază, independent, va stimula încrederea și responsabilitatea.
f. Reformularea unităților de competențe prin corelare cu competențele specifice și unitățile de
conținut, urmărind gradualitatea, complexitatea, transferabilitatea, contextualitatea
competențelor.
g. Proiectarea unităților de învățare în forma modulară și gradualizarea sistemului unităților
de conținut pe niveluri/subniveluri conform principiilor consecutivității și accesibilității, în
dependență de vârsta și dezvoltarea elevului, cu o structură unică:
 Varianta 06.08.2019
- unități de conținut – include beneficiile practicării probei de sport: conexiuni inter/
transdisciplinare, reguli de securitate, cunoștințe specifice și conținuturi practice;
- activități de învățare – reflectă activități pentru formarea unităților de competențe și
promovează conceptul constructivist şi interactiv al procesului instructiv centrat pe cel ce
învaţă, asigurând medii de învățare cu eficiență înaltă;
- produse evaluabile – comportă un caracter specific probei/modulului respectiv și vizează
stimularea evoluţiei experienţelor motrice/sportive şi a gradului de formare a finalităților,
și ea poate fi completată prin proiecţia cea mai veridică pentru fiecare unitate de
competenţă.
h. Proiectarea matricei beneficiilor practicării sportului urmărește scopul de a asigura și a
corela cunoștințe din diverse domenii de studiu, și oferă libertatea profesorului de a repartiza
subiectele conform modulelor selectate.

2. REFERINȚE PROIECTIVE ALE CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA

EDUCAȚIA FIZICĂ

2.1. Curriculumul la disciplina Educația fizică ca proiect didactic.

Proiectarea didactică reprezintă activitatea complexă de concepere anticipată atât a
desfăşurării de ansamblu a procesului instructiv-educativ, cât și a componentelor sale, a modului
în care acestea vor relaţiona şi se vor determina reciproc la toate nivelurile. În contextul
Curriculumului la disciplina Educația fizică pentru învățământul general, conceptul central al
proiectării curriculare este proiectarea didactică personalizată.
Proiectarea didactică personalizată exprimă dreptul cadrului didactic de a lua decizii asupra
modalităţilor pe care le consideră optime în asigurarea calităţii procesului educațional.
Totodată, prin proiectarea didactică personalizată, profesorul își asumă responsabilitatea
de a asigura elevilor parcursuri şcolare individualizate, în funcţie de condiţii şi cerinţe concrete.
Proiectarea demersului didactic la disciplina educație fizică solicită cadrului didactic
gândirea în avans a derulării evenimentelor la clasă, o prefigurare a predării, învăţării şi
evaluării, eșalonată pe două niveluri intercondiționate:
- proiectarea de lungă durată (pentru un an școlar, un semestru, un modul): proiectarea
modului de administrare a disciplinei; proiectarea modulelor;
- proiectarea de scurtă durată: proiectelor de lecție sau alte forme de organizare.
Documentele de proiectare didactică eșalonată sunt documente administrative care
transpun în mod personalizat curriculumul disciplinar (programa școlară) în condițiile concrete
ale procesului educațional la clasă, în contextul alocării de resurse metodologice, temporale şi
materiale, considerate optime de către cadrul didactic pe parcursul vizat.
Astfel, curriculumul disciplinar constituie reperul principal, documentul reglator pentru
proiectarea personalizată a activității didactice la clasă.
În acest sens, programa disciplinară pentru o clasă se lecturează urmărind
interrelaționarea următoarelor elemente:

Administrarea
disciplinei Competențele Modulele:
Repartizarea specifice disciplinei Unități de conținut
orientativă a orelor în Produse evaluabile
Matricea generativă a Activităţi de învăţare
module
unităților de recomandate
Repartizarea probelor competențe
sportive în module

Competențele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor gimnaziale,

reperează proiectarea de lungă durată la disciplină.
 Varianta 06.08.2019
Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din
Administrarea disciplinei și ținând cont de Repartizarea orientativă a orelor în module.
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru un modul sunt selectate din
matricea generativă a unităților de competențe structurată pe nivelurile studierii Educației fizice
în ciclul gimnazial: A. Începător; B. De bază și sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip
cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe
parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare din module și
proiectarea didactică de scurtă durată.
Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea
sistemelor de unități de competențe proiectate pentru modul dat. Respectiv, se vizează și
realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă liste deschise de
contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru
formare/dezvoltare și evaluare în cadrul modulului respectiv. Cadrul didactic are libertatea și
responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nivelul proiectării și
realizării lecțiilor, în concordanță cu proiectele unităților de învățare, dar și să o completeze
în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.

2.2 Proiectarea didactică de lungă durată.

Proiectul de lungă durată:
 este un document administrativ care se întocmește de către cadrul didactic la începutul
anului şcolar pentru fiecare disciplină de învăţământ și admite operarea unor ajustări,
dezvoltări pe parcursul anului, în funcție de dinamica reală a clasei de elevi;
 trebuie să constituie un instrument funcțional care să asigure un parcurs ritmic al
conţinuturilor și evaluărilor, punctat pe structura anului școlar și orientat spre realizarea
finalităților curriculare de către elevii clasei;
 este oportun să poarte un caracter personalizat, realizând o confluență a normativității
didactice cu creativitatea și competența profesională a pedagogului – benefică, întâi de toate,
pentru elev; proiectările de lungă durată editate pot fi folosite doar ca repere pentru demersul
personalizat.

Proiectul de lungă durată include:

 antetul;
 proiectul de administrare a disciplinei;
 proiectele modulelor.
Cadrele didactice au dreptul să realizeze la începutul anului școlar doar proiectarea
administrării disciplinei și a primului modul, iar proiectele celorlalte module să le realizeze pe
parcurs, pe măsura finalizării implementării proiectului modulului anterior.

Antetul proiectului de lungă durată va include următoarele elemente obligatorii:

Disciplina – se scrie denumirea disciplinei în conformitate cu Planul-cadru;
Competențele specifice disciplinei – se transcriu din curriculumul disciplinar;
Bibliografie – se listează produsele curriculare aferente disciplinei:
 produse curriculare principale: curriculumul disciplinar aprobat de MECC;
 produse curriculare auxiliare: ghidul de implementare a curriculumului la disciplina
Educație fizică ciclul gimnazial, ghiduri metodice pentru cadrele didactice, instrucțiuni
metodologice, softuri educaționale etc.

Proiectul de administrare a disciplinei va avea următoarea rubricare:

ADMINISTRAREA DISCIPLINEI:
 Varianta 06.08.2019

Nr. de ore pe săptămână Nr. de ore pe an

Evaluări Observații
Module Nr. ore
EI EF ES

Indicații pentru completarea rubricilor

• Nr. de ore pe săptămână – se scrie în conformitate cu Planul-cadru.
• Nr. de ore pe an – se calculează în funcție de structura anului școlar care este stabilită
pentru fiecare an şcolar în parte de către MECC al Republicii Moldova.
• Module – vor fi eșalonate preluând denumirile modulelor din curriculumul disciplinar
aprobat de MECC.
• Nr. de ore pentru fiecare modul– se proiectează ținând cont de: recomandările din
curriculumul disciplinar; complexitatea conţinuturilor; ritmul de învățare al elevilor etc.
• Evaluări – se proiectează numărul de evaluări inițiale (EI), evaluări formative (EF) și
evaluări sumative (ES) în cursul fiecărui modul.
• Observații – se înregistrează modificările care, eventual, vor surveni pe parcursul anului
şcolar.
Cadrul didactic are libertatea de a completa proiectul de administrare a disciplinei cu alte
rubrici care îi pot facilita activitatea de proiectare. De exemplu: poate face o demarcaţie între
semestre și totalizări la finele fiecărui semestru și la finele anului școlar; poate include rubrica
Săptămâna destinată repartizării orientative pe săptămâni a orelor rezervate pentru parcurgerea
modulului.
Exemple de eșalonare a modulelor pe anul de învățământ.
Exemplu 1
Varianta 06.08.2019
Exemplu 2
 Varianta 06.08.2019
Proiectarea modulelor

Proiectul unui modul va avea următoarea rubricare:

Modulul: ..............................................
Nr. de ore alocate: ..........

Unități de
Detalieri de conținut Nr. ore Data Resurse Observații
competență

1 2 3 4 5 6
Indicații pentru completarea rubricilor
• Modulul – se trece numărul de ordine și denumirea în conformitate cu eșalonarea din
proiectul de administrare a disciplinei.
• Nr. de ore alocate – se trece numărul corespunzător din proiectul de administrare a
disciplinei.
• Unități de competențe – în variantă schematică, se transcriu numerele de ordine ale tuturor
unităților de competențe prevăzute pentru modulul dat în curriculumul disciplinar (de
exemplu: 3.1; 3.2; 3.3 etc.); dacă se consideră necesar – se transcriu din curriculum.
• Detalieri de conținut – se eșalonează subiectele tematice pentru secvențe de 1-3 ore, din
lista de conținuturi din curriculumul disciplinar; apoi, în funcție de specificul disciplinei,
creativitatea pedagogului și alți factori, se explicitează parcursule elevilor la fiecare lecție –
mai succint sau mai desfășurat; înscrierile din această rubrică trebuie să evidențieze
formulări esențializate care se vor trece în catalogul clasei la fiecare lecție.
• Nr. ore – se eșalonează câte o oră pentru fiecare detaliere de conținut corespunzătoare.
• Data – se trec datele calendaristice pentru fiecare oră, ținând cont de structura anului școlar
și orarul clasei.
• Resurse – se indică la nivelul unității de învățare metodele și formele activității didactice la
lecții,eventual, suporturi didactice auxiliare.
• Evaluare – se vor indica lecțiile în cadrul cărora se proiectează: evaluarea inițială (EI);
evaluarea formativă (EF); evaluarea sumativă (ES)
Se recomandă a proiecta unitățile de competențe sau/și produsele selectate pentru fiecare
EF. Acestea pot fi indicate în rubrica Observații – la momentul proiectării sau pe parcursul
realizării unității de învățare.

Exemple de proiectare didactică de lungă durată:

 Varianta 06.08.2019
Model 1. Proiectare de lungă durată, Modulul Baschet, clasa a V-a
Unități de Nr. de Resurse(materiale,
competențe Detalieri de conținut ore Data procedurale, de Evaluare Observații
timp)

parcursulPe
A 3.1. Identificarea - Baschet - joc sportiv.
beneficiilor practicării - Reguli de securitate. Ei
jocului de baschet din - Disciplinele sportive și clasificarea lor.
perspectiva dezvoltării - Reguli de joc: fault, pași, dublu dribling, marcarea
fizice armonioase. punctelor. Conținuturi practice:

A 3.2. Acceptarea - Poziții fundamentale, deplasări, oprire prin săritură; 1

regulilor de securitate
și normelor de igienă - Ţinerea, prinderea și pasarea mingii 1
în cadrul practicării
jocului de baschet. Pasa mingii cu
- Pasa și prinderea mingii cu două mâini de la piept; 1 EF două mâini de la
A3.3. Reproducerea piept
comentată a mișcărilor - Aruncarea la coş cu ambele mâini 1
locomotorii specifice
jocului de baschet. - Aruncarea la coş cu ambele mâini de la piept de pe loc; 1
Dribling cu
- Dribling pe loc; 1 EF
A3.4. Coordonarea control vizual.
abilităților - Dribling în deplasare; 1
intelectuale,
psihomotrice și - Acțiuni tactice individuale: marcajul. 1
comportamentale în
procesul aplicării - Acțiuni tactice individuale: demarcajul. 1
mijloacelor din jocul La sfârșitul
de baschet. Agenda motrică a elevului: Practicarea pasărilor (în formă grafică/
1 EF/ES semestrului/
activități extrașcolare, pe parcursul unei perioade indicate digitală).
anului
Model 2. Proiectare de lungă durată,Modulul Baschet, clasa a V-a

Unități de Nr.
Detalieri de conținut Activități de învățare Data Evaluare Observații
competență ore
A 3.1. - Baschet - joc sportiv. Învățare prin sarcini de lucru: identificarea
Identificarea - Reguli de securitate. condițiilor sigure, modalităților de protecție
 Varianta 06.08.2019
beneficiilor - Disciplinele sportive și clasificarea lor personală și a celor din juri în timpul
practicării jocului practicării jocurilor sportive.
EI
de baschet din
perspectiva Conținuturi practice: Conținuturi specifice: Observarea, demonstrația și explicarea
dezvoltării fizice - Poziția fundamentală, poziției și mișcărilor segmentelor corpului,
armonioase. 1
Deplasări. Reguli de joc: fault, factorilor – cheie, la îndeplinirea
A 3.2. Acceptarea - Deplasări, Oprire prin pași, dublu dribling, elementelor și procedeelor tehnice specifice
jocului în funcție de caracteristicile spațio - 1
regulilor de săritură. marcarea punctelor
securitate și - Ţinerea, prinderea și temporale, eventual cu suport video/digital;
Poziții și mișcări 1
normelor de igienă pasarea mingii
în cadrul specifice: poziții Pasa mingii
practicării jocului - Pasarea mingii cu două fundamentale,deplasări, cu două
opriri, pivotări Practicarea și demonstrarea elementelor și 1 EF
de baschet. mâini de la piept. mâini de la
procedeelor tehnice specifice jocurilor în piept
A3.3. - Aruncarea la coş cu Elemente tehnice: diferitor poziții și cu îmbinarea a diferitor
Reproducerea ambele mâini de la piept pasarea, prinderea, mișcări ale corpului; 1
comentată a de pe loc. aruncarea, dribling
mișcărilor - Aruncarea la coş din Practicarea elementelor de posesie și
locomotorii manipulare a mingii prin exerciții, ștafete, 1
diferite poziții
specifice jocului jocuri de mișcare, pregătitoare și
- Dribling pe loc 1 Dribling cu
de baschet. convenționale (cu sarcini); EF control
A3.4. Coordonarea - Dribling în deplasare. 1 vizual
abilităților - Acțiuni tactice Acțiuni tehnico-tactice:
Dezvoltarea calităților motrice specifice 1
intelectuale, individuale: marcajul. marcajul și demarcajul.
psihomotrice și - Acțiuni tactice (viteză, capacități coordinative) prin
comportamentale elemente și procedee tehnice ale jocului. 1
individuale: demarcajul.
în procesul Agenda motrică a elevului: Practicarea pasărilor workshop: identificarea spațiilor și jocurilor
în formă
aplicării activități extrașcolare, pe parcursul unei perioade care se pot practica împreună cu prietenii/
ES grafică/
mijloacelor din indicate familia.
digitală
jocul de baschet.
Model 3. Proiectare de lungă durată,Modulul Baschet, clasa a V-a
Nr.
Unități de Eval
de Detalieri de conținut Elemente de învățare Obiectiv vizat Data Note
competență uare
ore
A 3.1. 1 - Baschet - joc sportiv. Istoricul jocului de baschet; Acumularea/aplicarea cunoștințelor din EI
Identificarea - Reguli de securitate. Instructaj cu privire la tehnica baschet în scopul dezvoltării fizice
beneficiilor - Disciplinele sportive și clasificarea securității la lecțiile de baschet. armonioase.
 Varianta 06.08.2019
practicării lor Sporturi de iarnă, de vară, de echipă
jocului de Conținuturi practice: Mers, alergări, sărituri în diverse Obținerea unei viteze mari de deplasare
baschet din - Deplasări. poziții. cu mingea și fără minge.
perspectiva 2
Cu mingea, fără minge
dezvoltării Cu schimb de direcție și viteză.
fizice - Oprire prin săritură. Oprire prin saritra. Executarea corectă a opririlor prin
armonioase. 3
Oprire în 2 pași săritură.
A 3.2.
- Ţinerea, prinderea și pasarea mingii Prinderea/pasarea cu două mâini şi Prinderea corectă a mingii cu scopul
Acceptarea
regulilor de
cu două mâini de la piept. cu o mână; de pe loc, din alergare, executării cu precizie a transmiterii
securitate și 4 din săritură. mingii.
normelor de Ținerea mingii cu ambele mâini;
igienă în cadrul ţinerea mingii cu o mână.
practicării - Aruncarea la coş cu ambele mâini de Poziția de aruncare; Executarea tehnicii aruncării mingii cu
jocului de 5 la piept de pe loc. Tehnica aruncării mingii de pe loc; ambele mâini de la piept de pe loc.
baschet. Greșeli de execuție.
A3.3. - Dribling pe loc și în deplasare. Dribling înalt, jos, pe loc, în alergare. Executarea driblingului la viteză pe linie
6
Reproducerea dreaptă, în zigzag etc.
comentată a - Acțiuni tactice individuale: marcajul. Procedee tehnice de realizare a Utilizarea deplasărilor în teren în scopul
mișcărilor 7
marcajului ,deplasarea în teren. blocării acțiunilor de demarcaj.
locomotorii - Acțiuni tactice individuale: Procedee tehnice de realizare a Utilizarea procedeelor tehnice de
specifice 8 demarcajul. demarcajului ,deplasarea în teren. deplasare , în scopul eliberării de
jocului de apărător.
baschet. Produse evaluabile: (în formă grafică/ digitală). EF
A3.4.
- Pasa mingii cu două mâini de la
Coordonarea
piept;
abilităților
intelectuale, - Dribling cu control vizual.
9
psihomotrice și Agenda motrică a elevului:
comportamental - Practicarea pasărilor activități
e în procesul extrașcolare, pe parcursul unei
aplicării perioade indicate
mijloacelor din Acțiuni tehnico-tactice: marcajul și Joc instructiv bilateral. Utilizarea acțiunilor tehnico- tactice în
jocul de 10 demarcajul. joc.
baschet.

Model 1. Proiectare de lungă durată, Modulul Oina, clasa a V-a

Oina – 12 ore (nivelul A)

Numărul lecției / data
Unități de competență Unități de conținut Activități de învățare
43 44 45 46 4 48 49 5 5 5 5 54

A.5.1.
Identificarea beneficiilor
practicării jocului de oină din
perspectiva dezvoltării fizice
armonioase
A.5.2. Acceptarea regulilor de
securitate și normelor de
igienă în cadrul practicării
jocului de oină.
A.5.3.
Reproducerea comentată a
mișcărilor locomotorii
specifice jocului de oină.
A.5.4. Coordonarea abilităților
intelectuale, psihomotrice și
comportamentale în procesul
aplicării mijloacelor din jocul
de oină
Varianta 06.08.2019
7 0 1 2 3
Beneficiile practicării Învățare prin sarcini de lucru: A A A A A S S S E S
jocului de oină. identificarea condițiilor sigure, c p p p p
modalităților de protecție Î A A A A
personală și a celor din juri în n n n n
Reguli de securitate. timpul practicării jocului în Pe parcursul tuturor lecțiilor
cadrul activităților de învățare
Reguli de joc:, terenul de Observarea, demonstrarea și Sistematic
joc, bastonul și mingea, explicarea poziției și mișcărilor
trecerea prin culoare, lovirea segmentelor corpului la
adversarului. îndeplinirea elementelor și
procedeelor tehnice specifice
jocului, eventual cu suport
video/digital;
Deplasări; Pe parcursul tuturor lecțiilor
Priza mingii și a bastonului; P Rd Rc C Rc A C C C E C
Prinderea şi pasarea mingii; Practicarea și demonstrarea D A A A d
elementelor și procedeelor
Servirea şi bătaia mingii; u d d C
Trecerea prin culoare; tehnice specifice jocurilor în C
Lovirea adversarului; diferitor poziții și cu îmbinarea a
Apărarea individuală; diferitor mișcări ale corpului;
Aşezarea pe posturi; Practicarea diferitor roluri (ajutor
de profesor, de model, lider de
Produse evaluabile: joc etc.) în secvențe a lecției la E
Aruncarea mingii în ţintă nivel de grup/clasă;
(cerc cu Ø 0,7 m.)
Pase în doi la 12 m.(1 minut);
Proiect: Evoluția jocului de Re V O O O O O O O C C C
oină R
 Varianta 06.08.2019

2.1. Proiectarea didactică de scurtă durată.

Proiectarea didactică de scurtă durată presupune un demers anticipativ, pe baza unui algoritm
procedural, ce se realizează în baza proiectării didactice de lungă durată.
Proiectul de lecție este un instrument de lucru și un ghid pentru profesor, el oferind o
perspectivă de ansamblu , globală și complexă asupra lecției. În viziunea modernă, proiectul de
lecție are un caracter orientativ, având o structură flexibilă și elastică. De asemenea, este de
preferat ca el să prevadă unele alternative de acțiune și chiar să solicite capacitatea profesorului
de a reconsidera demersul anticipat atunci când situații neprevăzute fac necesară schimbarea,
deci un comportament didactic creator.
Orice lecție trebuie să constituie un pas mai departe în dezvoltarea personalității elevului.
Proiectul didactic de scurtă durată oferă o schemă rațională și personalizată a desfășurării lecției

Metodologia proiectării didactice de scurtă durată

I etapă
,, Ce vreau să realizez? ”
Tema lecției exprimă conținutul pe care profesorul urmează să-l transmită elevilor în procesul de
instruire și este formulat exact ca în proiectarea de lungă durată. La o lecție profesorul poate să-și
planifice una/ două teme
Obiectivele operaționale reprezintă schimbările de natură motrice, cognitivă, afectivă, ce urmează
să se producă în comportamentul elevilor ca urmare a participării acestora la diferite situații de
instruire în cadrul unei lecții.
II etapă
III etapă

,,Cu ce voi realiza cele propuse?” ,,Cum vom realiza cele propuse?”
Resurse umane- clasă, efectivul clasei Se stabilesc strategiile didactice:
(fete, băieți); metode, procedee și tehnici;
Școala, locul desfășurării(dimensiuni), mijloace de învățământ;
materiale necesare; forme de organizare a lecției.
Resurse temporale-data.
IV etapă

,,Cum vom ști dacă am realizat ce ne-am propus?”

Se stabilesc metodele și criteriile de evaluare a nivelurilor de realizare a obiectivelor propuse.
Evaluarea se va prezenta în rubrica special destinată

Proiectul didactic de scurtă durată include:

• antetul;
• demersul didactic/scenariul didactic/desfășurarea lecției/activități

Antetul proiectului de scurtă durată

Clasa: V
Disciplina: Educația fizică
Nr. lecției: 3 (1)
Subiectul lecției: Alergare de viteză pe distanțe scurte, startul de sus
Unități de competență:1.1, 1.2, 1.3, 1.4
Obiectivele lecției :
La sfârșitul lecției elevul va fi capabil:
O1: să identifice beneficiile practicării alergării de viteză ;
 Varianta 06.08.2019
O2: să distingă etapele startului de sus cu ajutorul fișelor didactice;
O3: să execute alergarea de viteză din startul de sus;
O4: să coordoneze mișcările membrelor superioare cu cele inferioare;
O5: să accepte regulilor de securitate și normelor de igienă în cadrul practicării alergării de viteză;

Strategii didactice:
a. Forme de organizare : frontal, individual, în perechi, în grup
b. Metode și procedee: demonstrația, explicația, învățare prin descoperire
c. Mijloace didactice: fișe didactice, pixuri, corzi, cretă, cronometru etc.
Strategii de evaluare: evaluare formativă punctuală (P1); autoevaluare; evaluare
formativă interactivă.
Bibliografie:
1. Curriculum pentru învățământul gimnazial. Chișinău: MECC, 2019.
2. Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul gimnazial. Chișinău:
MECC, 2019.
3. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa V.
Chișinău: MECC, IȘE, 2018.

Indicații pentru completarea rubricilor:

 Nr. lecției – se indică numărul de ordine al lecției în cadrul (modulului). De exemplu,
pentru lecția a treia din modulul unu se va scrie: 3(1)
 Subiectul lecției - se transcrie din proiectul modulului.
 Tipul lecției - se indică tipul corespunzător al lecției:
 Unități de competență - se indică unitățile de competență prioritare pentru lecția dată; în
variantă schematic, se transcriu din curriculum din matricea unităților de competență la
nivelul și modulul corespunzător ; (de exemplu: 1.1; 1.2; 1.3; 1.4);
 Obiectivele lecției –în funcție de situația concretă, se formulează 4-6 obiective deduse
din unitățile de competențe selectate pentru lecția dată, reflectând în mod adecvat
domeniile: cognitiv, afectiv, psihomotor;

Obiectivul operaționalizat trebuie să răspundă la întrebările:

1. cine?
2. ce să facă?
3. în ce condiții? unde și când?

Pentru formularea riguroasă a obiectivelor lecției, sunt recomandate următoarele proceduri:

Procedura elaborată de R. F. Mager Procedura elaborată G. De Landsheere
1. Precizarea comportamentului final 1.Cine va produce comportamentul dorit
( verbul); (subiectul);
2. Descrierea condițiilor în care elevii vor 2) Ce comportament observabil va confirma
demonstra că au dobândit performanța așteptată că obiectivul este atins (verbul);
( de exemplu: în baza…; cu ajutorul…; pornind 3) Care va fi produsul acestui comportament
de la…; fără a utiliza) (condiţiile); (performanţa);
3. Indicarea nivelului (cantitativ și/sau calitativ) 4) În ce condiţii trebuie să aibă loc
de realizare a performanței, necesar pentru ca să comportamentul (condiţiile);
fie acceptat comportamentul dobândit (criteriul 5) Pe temeiul căror criterii ajungem la
reuşitei). concluzia că produsul e satisfăcător
(criteriul reuşitei).

În formularea obiectivelor lecției, se vor evita verbe ce conduc la formulări vagi care nu
pot indica ce va ști să facă elevul la sfârșitul lecției: a afla, a aprofunda, a asimila, a clarifica,
a se concentra, a constata, a conştientiza, a se convinge, a cunoaşte, a se deprinde, a-şi
 Varianta 06.08.2019
dezvolta, a se emoţiona, a se familiariza, a-și forma, a intui, a-şi îmbogăţi, a însuşi, a
înţelege, a învăţa, a memora, a-şi lărgi, a se obişnui, a percepe, a pricepe, a simţi, a se
strădui, a şti.

Domenii Nivele Verbe/acțiuni/manifestări

Cognitiv (după Reamintire definirea, descrierea, enumerarea, găsirea, identificarea, listarea,
Bloom): localizarea, numirea, potrivirea, raportarea, repetarea,
asimilarea de recunoașterea, specificarea remedierea, repovestirea,
cunoştinţe şi Înțelegere alegerea, distingerea, exemplificarea, explicarea, exprimarea,
înţelegere, ilustrarea, localizarea, prezentarea, raportarea, relatarea,
formarea de interpretarea, reproducerea, traducerea , transformarea
capacităţi Aplicare alegerea, aplicarea, calcularea, demonstrarea, desfășurarea,
intelectuale estimarea, executarea, experimentarea, folosirea, ilustrarea,
implementarea, îndeplinirea, modelarea, modificarea, operarea,
practicarea, schițarea, programarea, rezolvarea, simularea
Analiză alegerea, analizarea, aprecierea, aranjarea, atribuirea,
clasificarea,
compararea, conectarea, deciderea, separare, detectarea,
determinarea, diferențierea, distingerea, emiterea de ipoteze,
examinare, generalizarea, gruparea, inspectarea, inventarierea,
ordonarea, organizarea, prezentarea, punerea de întrebări,
rezumarea, schematizarea
Evaluare apărarea, aprecierea, cântărirea, convingerea, criticarea,
deducerea,
disputarea, emiterea de ipoteze, evaluarea, formularea de
judecăți, recomandare, revizuirea, scrutarea, susținerea,
verificarea.
Creare compunerea, conceperea, construirea, pregătirea, crearea,
dezvoltarea, formularea, integrarea, inventarea, înlocuirea,
modificarea, inițierea, plănuirea, producerea, proiectarea,
propunerea, rearanjarea, transformarea
Afectiv Receptarea acceptarea, alegerea, descrierea, identificarea, localizarea,
(după recunoaștere
Krathwofl): Reacția aderarea, aproba, completarea, conformarea, expunerea de opinii,
formarea oferirea de răspunsuri, participarea la discuții, raportarea
convingerilor Valorizarea acceptarea, argumentarea, căutarea, completarea, dedicarea,
sentimentelorati demonstrarea, descrierea, dezbaterea, diferențierea, explicarea,
tudinilor; încurajarea, justificarea, propunerea, renunțarea, selectarea,
susținerea,urmarea
Organizarea abstractizarea, aranjarea, armonizarea, combinarea, compararea,
dirijarea, estimarea, evaluarea, generalizarea, identificarea,
integrarea, modificarea, organizarea, partiționarea, pregătirea,
referirea, rezumarea, sintetizarea
Caracterizarea acționarea, aprecierea valorică, asumarea de sarcini, colaborarea,
deservirea, dirijarea, estimarea, evaluarea, modificarea,
practicarea,
revizuirea, schimbarea, soluționarea, utilizarea,verificarea
Psihomotor Perceperea alegerea, conectarea, descrierea, detectarea, diferențierea,
(Simpson): discriminarea, distingerea, identificarea, izolarea, legarea,
operaţii selectarea, separarea
manuale, Dispoziția declararea, demararea, demonstrarea, explicarea, începerea,
 Varianta 06.08.2019

formarea de manifestarea, planificarea, pregătirea, reacționarea

conduite Răspuns ghidat asamblarea, dezasamblarea, executarea, fixarea, măsurarea,
motrice, mixarea
practice manipularea, schițarea,
Automatism armonizarea, reglarea, analiza, modificarea
Răspuns asamblarea, controlarea, dezasamblarea, fixarea, manipularea,
complexă operarea, măsurarea, montarea, modificarea, mixarea,
organizarea, schițarea, verificarea
Adaptarea armonizarea, conformarea, coordonarea, diversifica,
remodificarea, racordarea, rearanjarea, reglarea, reorganizarea,
revizuirea
Conceperea aranjarea, comasarea, combinarea, compunerea, conceperea,
construirea, crearea, elaborarea, proiectarea

 Strategii didactice - se listează în conformitate cu demersul lecției:

- Forme de organizare: frontal, individual, în grup, în perechi;
- Metode și procedee :optând pentru îmbinarea armonioasă a metodelor și tehnicilor
interactive moderne
Clasificări ale metodelor este realizată de I. Cerghit (5)
Metode de comunicare Explicația Conversația
Descrierea Problematizarea
Povestirea Lectura ghidată
Instructajul Instruirea prin tehnici
Discuția dirijată audio/video
Metode de explorare Observația Demonstrația
Experimental Modelarea
Metode de acțiune Exercițiul Jocul
Lucrarea practică Simularea
Metode de raționalizare Algoritmizarea Instruirea asistată de calculator

Mijloacele didactice: demonstrative, individuale, distributive; mijloacele elaborate de

cadrul didactic se anexează la proiect
 Strategii de evaluare –se vor indica
- tipul evaluării în contextul ECD ;
- instrumental de evaluarea și produsul(ele) evaluat(e) însoțit(e) de criterii de succes;
- procedee de autoevaluare/evaluare reciprocă

Proiectarea demersului didactic al lecției

Proiectarea demersului didactic al lecției poate fi realizat atât în baza secvențelor
instituționale eșalonate în corespundere cu tipul lecției. Gradul de desfășurare a proiectului se va
decide în funcție de gradul didactic al profesorului, de comun acord cu managerul responsabil,
ținând cont de performanțele cadrului didactic. În funcție de modelul de proiectare și de gradul
de desfășurare, pot fi adoptate diferite variante de organizare grafică a proiectului demersului
didactic.
lecțieiEtapele

Strategii didactice
Dozarea Recomandări/
Ob.
Conținuturi didactice efortului Metode indicații
op. Forme de
fizic Procedee metodice
organizare
Mijloace
 Varianta 06.08.2019

3. REFERINȚE METODOLOGICE ȘI PROCESUALE ALE

CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA EDUCAȚIA FIZICĂ

3.1 Logica și principiile de elaborare a strategiilor didactice în baza

curriculumului reactualizat.
Strategia didactică poate fi abordată din mai multe perspective. Privită sub aspectul
capacităţii de integrare a unor metode, procedee și mijloace de instruire, strategia didactică
reprezintă un mod de eficientizare a procesului de predare-învăţare-evaluare. Din această
perspectivă, strategia didactică este definită ca „un grup de două sau mai multe metode și
procedee integrate într-o structură operaţională, angajată la nivelul activităţii de predare-
învăţare-evaluare, pentru realizarea obiectivelor pedagogice generale, specifice și concrete ale
acestuia”.
Elaborarea strategiilor didactice presupune două tipuri de acţiuni:
a) acţiunea teoretică, care se reduce la integrarea mai multor metode și procedee metodice
pentru asigurarea eficientizării activităţii de predare-învăţare-evaluare;
b) acţiunea practică, care presupune valorificarea resurselor, inclusiv a stilului pedagogic al
profesorului (permisiv, democratic sau autoritar), care să asigure optimizarea structurii create.

Proiectarea strategiei didactice presupune parcurgerea mai multor etape:

Formularea Identificarea tipului de Elaborarea secvențelor de

obiectivelor achiziții avizat învățare

Determinarea tipului de Selectarea metodelor și

feed-back utilizat prodeelor adecvate

Figura 1. Etapele proiectării strategiilor didactice

Strategia didactică se deosebește de metoda didactică prin timpul alocat proiectării și

realizării activităţilor de instruire. Dacă metoda didactică reprezintă o acţiune, care asigură
eficientizarea învăţării prin obţinerea unor rezultate imediate, atunci strategia didactică reprezintă
un model de acţiune angajat pe termen lung, mediu și scurt. Strategia didactică preia, de regulă,
denumirea metodei de bază.
Alegerea metodelor în cadrul unei strategii nu este aliatoare. Urmărind scopul
optimizării procesului de predare-învăţare-evaluare, se pot evidenţia următoarele criterii necesare
metodelor pentru a dobândi statutul de strategie didactică:
• comunicarea activă;
• cunoașterea euristică a fenomenelor studiate;
• creativitatea profesorului.
Metodele în educație fizică și sport sunt de mai multe feluri, ele constituind un sistem:
 metode de instruire propriu-zisă;
 metode de educație;
 metode de corectare a greșelilor de execuție;
 metode de verificare, apreciere și notare;
 metode de refacere a capacității de efort.
În componenta metodelor de instruire în educație fizică și sport se clasică în trei categorii:
o metode verbale (povestirea, convorbirea, conversaţia, instructajul, indicaţiile şi
comenzile, notarea verbal, studiul individual);
 Varianta 06.08.2019
o metode intuitive (demonstraţia, demonstraţia cu ajutorul materialului intuitiv,
demonstraţia practică directă, metodele „informaţiei curente”);
o metoda practica (metoda de joc, metoda de concurs, metodele exerciţiului parţial
standardizat).
Metodele moderne de predare-învăţare vor fi: descoperirea şi problematizarea;
algoritmizarea; modelarea, tratarea diferențiată, cooperarea, feed-back-ul.
Metode de predare-învăţare interactivă în grup: metoda predării/ învăţării reciproce ,
metoda mozaicul, metoda învăţării pe grupe mici, metoda competițională între echipe, metoda
schimbării perechii, cubul.
Metode de fixare/ sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare: harta cognitivă sau harta
conceptuală, arborele genealogic, înscrierea spaţială, cauze şi consecinţe, pânza de păianjen,
graficul T, două culori.
Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii: explozia stelară
(Brainstorming), problematizarea, interviul de grup, studiul de caz.
Metode de cercetare în grup: tema sau proiectul de cercetare în grup, experimentul pe
echipe, portofoliul de grup.
Avantajele metodelor interactive utilizate:
 dezvoltă gândirea critică;
 sporesc eficienţa lecţiilor, stimulează interesul şi curiozitatea elevilor pentru
cunoaşterea profundă a realităţii;
 cultivă spiritul de investigaţie ducând la o motivare superioară învăţării;
 solicită o angajare proprie efectivă, o trăire personală a acţiunii;
 apelează la capacitatea elevului de a gândi şi a acţiona, de a-şi dezvolta imaginaţia şi de a
crea.
Este foarte important ca prin alegerea metodei să se realizeze ambele aspecte ale
procesului de învăţământ – instruire şi educare.

3.2. Strategii didactice de predare-învățare specifice disciplinei Educația fizică.

Adoptarea unei structuri operativ-acţionale a lecţiei aduce unele reconsiderări privitoare
la tipologia lecţiei. Tipul de lecţie poate fi considerat drept un "model" care are sarcina de a
reduce un şir de lecţii asemănătoare, la o structură mai simplă dar fundamentală, reprezentativă
pentru întreaga categorie. Nu există o lecţie tip, o lecţie - model cu o structură tipică.
Structurile au menirea să indice, să definească doar evenimentele esenţiale necesare şi
posibil de realizat. Marea diversitate a situaţiilor de învăţare şi marea variaţie a structurilor
posibile fac necesară integrarea lor într-o tipologie care prezintă valoarea unui instrument de
lucru. Folosirea unei tipologii conferă fiecărei lecţii individualitate determinată de locul ei în
sistemul de lecţii din care face parte.
Trebuie menţinută o tipologie relativ simplă, adaptabilă, operaţională. Evoluţia tipologiei
însoţeşte evoluţia obiectivelor specifice procesului de predare şi a modalităţilor de învăţare.
Tipurile de lecţii sunt clasificate după sarcina didactică de bază. În educaţia fizică şcolară
putem identifica mai multe tipuri de lecţii, tipuri de bază fundamentale din care pot genera şi alte
tipuri.
1. Lecții introductive – se organizează la începutul anului școlar pentru a informa elevii cu:
scopul activității pentru anul de studii/ module; finalitățile instruirii; reguli de securitate
și a cerințelor igienice. Se va completa tabelul nominal de protecție a muncii în 2-3 ex.

Model Tabel nominal de protecție a muncii

Nr. Numele, prenumele Semnătura elevului
tabelului elevului 2019-2020 2020-2021 2021-2022 2022-2023 2023-2024
nominal
 Varianta 06.08.2019
2. Lecţia de familiarizare – se recomandă aplicare metodelor interactive și a mijloacelor
TIC, proiectarea mijloacelor practice de inițiere în formarea deprinderii și priceperii
motrice.
3. Lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor motrice – se proiectează mijloace de
învățare și formarea deprinderilor.
4. Lecții de aplicare a cunoștințelor, deprinderilor și priceperilor motrice – cu aplicarea
mijloacelor complexe și combinate apropiate/ sub forma concurs specific nivelului
modulului.
5. Lecții de refacere/ recuperare - care sunt direcționate spre recuperarea capacității de
muncă.
6. Lecții complexe sau mixte – lecții în care se proiectează mai multe subiecte sau
obiective operaționale de diferit nivel.
7. Lecţii de evaluare.
8. Lecții de acumulare a cunoștințelor noi – proiectarea demersului didactic al lecției
poate fi realizat în baza fazelor lecției cadru Evocare-Realizarea sensului-Reflecție-
Extindere (ERRE).
Structura lecțiilor conform ERRE se prefigurează astfel:
- Evocare. La această etapă este creat un context, în care elevul îşi aminteşte ce ştie despre
un anumit subiect, începe să se gândească la subiectul pe care în curând îl va examina în
detalii. Evocarea, prin esența ei, oferă posibilitatea de a identifica condițiile prealabile și
a construi ulterior în baza lor învățarea.
- Realizarea sensului. La această fază cel care învaţă vine în contact cu noile informaţii sau
idei. Aceasta este etapa în care profesorul are influenţă minimă asupra elevului,
menţinându-se implicarea lui activă în procesul de învăţare. Sarcina esenţială a realizării
sensului este, în primul rând, de a menţine implicarea şi interesul, stabilite în faza de
evocare. Etapa realizării sensului este esenţială în procesul instructiv, deoarece aici elevii
acoperă domenii noi de cunoaștere, aspect important în procesul de formare a
competențelor.
- Reflecția. La această etapa elevii îşi consolidează cunoştinţele noi şi îşi restructurează
activ schema cognitivă iniţială, pentru a include în ea noi concepte. Reflecția, ca etapă
importantă în procesul de formare a competențelor, urmăreşte câteva lucruri esenţiale:
crearea condiţiilor pentru ca elevii să exprime în propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile
atestate/asimilate; generarea unui schimb sănătos de idei între elevi.
- Extindere. Corelația dintre teorie și practică devine evidentă. Elevii realizează un transfer
de cunoaştere. Pentru a realiza acest lucru, ei aplică cele însuşite la ore în situaţii de
integrare simulate. De ex: Imaginați-vă că…, studii de caz etc.. O altă sarcină este de a
implica elevii în rezolvarea sarcinilor în condiţii de integrare autentice.

Strategiile didactice  au un rol esențial și un loc important  în toate cele trei faze ale
conceperii și realizării activității didactice și anume:
1. Faza proiectării - profesorul decide ce strategie bazată pe învățarea prin cooperare sau
prin competiție, prin cercetare-descoperire sau prin receptare activă a informațiilor etc.;
2. Faza de desfășurare a activității - atunci când se materializează/concretizează strategia
didactică aleasă în mod flexibil și prin adaptări continui.
3. Faza (auto)evaluării - are în vedere aprecierea rezultatelor și a calității strategiilor
didactice aplicate.
            În vederea asigurării unui proces educativ adecvat cadrul didactic trebuie să fie preocupat
de faptul cum va reuși să-i determine pe elevi să învețe, și mai puțin de ceea ce va preda elevilor.
Astfel, se poate spune că  strategiile didactice constituie ”cheia reușitei activității instructiv-
educative și elementul ei central”.
 Varianta 06.08.2019
Activitățile de învățare recomandate în curriculumul pentru disciplina Educația fizică sunt
structurate în: activități specifice, activități antreprenoriale care evidențiază formarea
competențelor sociale, antreprenoriale și de cunoaștere/aplicare a TIC.

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE RECOMANDATE:

Activitatea 1 Metode Activități ale elevului

Observarea, Instruirea prin Identificarea poziției și mișcărilor segmentelor
demonstrarea și tehnici TIC corpului la îndeplinirea driblingului
explicarea poziției și Metoda prin Identificarea factorilor – cheie la îndeplinire
mișcărilor descoperire Identificarea formelor de dribling: înalt, mediu, jos
segmentelor corpului,
factorilor – cheie, la Discuție Identificarea greșelilor:
îndeplinirea dirijată - mingea este lovită şi nu împinsă
driblingului cu suport - câmpul de vizibilitate redus datorită
video/digital trunchiului prea aplecat;
- balansul corpului pe verticală în
timpul driblingului;
- se priveşte mingea în timpul
driblingului
Explicarea utilizării driblingului în timpul jocului
Discuție - dribling pe loc,cu scopul de a iniţia o acţiune
dirijată - dribling pentru protecţia mingii
- dribling pentru deplasare înainte, înapoi, lateral
- dribling cu schimbarea direcţiei pentru derutarea
adversarului
Metoda Dribling pe loc, cu un braţ sau altul, la diferite
algoritmizării înălţimi: înalt, mediu, jos
și exersării Dribling din mers şi uşoară alergare

Activitatea 2 Metode Activități ale elevului

Practicarea și Brainstorming Explică tehnică corectă driblingului;
demonstrarea tehnicii Exemplifică greșeli frecvente de îndeplinire a
driblingului în jocul de driblingului;
baschet din diferite Exemplifică forme de aplicare tactică a driblingului
poziții îmbinate cu Modelarea Propune și îndeplinește dribling din diverse poziții;
diferite mișcări ale Propune și îndeplinește driblingul în diverse tipuri
corpului. de deplasări
Dribling cu schimbarea alternativă a mâinii, cu
întoarceri de 90ْ şi 180ْ spre stânga şi spre dreapta;
Activitate prin Dribling cu ocolire de obstacole, dribling şerpuit,
sarcini de piruete;
lucru/ joc Execută dribling şerpuit printre ceilalţi din
alergare
 Varianta 06.08.2019

Activitatea 3 Metode Activități ale elevului

Practicarea Descriere Interpretează regula driblingului în jocul de baschet.
driblingului prin Brainstorming Revizuirea tehnicii driblingului;
exerciții, ștafete, Modelare Propune jocuri cu elemente de dribling.
jocuri de mișcare,
pregătitoare și Jocul de rol Practică rolul de lider de joc, organizator de joc,
convenționale (cu arbitru.
sarcini) specifice Participă la jocul „Petișoara cu dribling”,
jocului de baschet; Activitate prin individual, în pereci etc.
. joc Practică driblingul în ștafete: în linie, în zig-zag, cu
ocolirea obstacolelor, cu trecere peste obstacole

Activitatea 4 Metode Activități ale elevului

Specificarea calităților motrice jocului de baschet.
Exemplificarea calităților specifice procedeului
Ciorchine tehnic.
Dezvoltarea calităților
Propune exerciții pentru dezvoltarea calităților
motrice specifice
motrice cu aplicarea driblingului.
(viteză, capacități
Traseu aplicativ: dribling cu ocolire de obstacole,
coordinative) prin
Activitate dribling şerpuit, piruete;
dribling în jocul de
individuală în Start cu dribling la semnal auditiv sau vizual, cu
baschet.
perechi, în schimbări de direcţie .
grup. Suveică cu dribling.

Activitatea 5 Metode Activități ale elevului

Identifică importanța practicării exercițiilor fzice în
Workshop:schimb de familie;
bune practici privind Selectează activitățile sportive care pot fi practicate
identificarea spațiilor și Sarcini de grup împreună cu familia/ prietenii;
jocurilor care se pot Promovează modul sănătos de viață prin practicarea
practica împreună cu jocurilor.
prietenii/ familia. Crează medii de practicare a jocurilor.
Feedbakul din partea colegilor.

Învățare bazată pe sarcini de lucru are următoarele faze ale învăţării:

1. Simularea realităţii în clasă (jocuri de rol; jocuri de luare a deciziei; conferinţe
etc.);
2. Explorarea unor acţiuni în situaţii specifice vieţii reale (intervievarea unui specialist;
interviuri pe stradă; studii de caz etc.);
3. Rezultatul activităţii (prezentare; afiș; fluturaș; poster; buletin informativ;
expoziţie; portofoliu etc.).

Activitatea Metode Activități ale elevului

 Varianta 06.08.2019

Proiect: îmbunătățirea Elaborează posterul publicitar ținând cont de: mărime,

stării de sănătate prin aspect atractiv, ilustrativ, motivațional, conținut bine
participarea regulată la structurat și redactat, succint, termeni descriptivi,
Posterul
activitățile motrice (în concluzie.
publicitar
formă grafică/ digitală) Prezintă posterul sub forma: power point, imagini,
schița etc.
Feedbak-ul din partea colegilor.

Învățare bazată pe proiect urmărește respectare etapelor respectiive:

1. Prezentarea/Alegerea temei;
2. Organizarea activităţii de proiect: alcătuirea echipelor; distribuirea de roluri
(sarcini);
3. Explorarea și culegerea informaţiilor;
4. Realizarea practică;
5. Implementarea (eventual);
6. Prezentarea, autoevaluarea.

Forme de practicare a activităților motrice în cadrul educaţiei fizice şcolare:

În regimul zilei de şcoală: Extradidactice
Gimnastica de înviorare; Competiţionale Necompetiţionale
Momentul de educaţie fizică;
Recreaţia organizată; Concursuri; Grupe de pregătire fizică;
Pauze dinamice; Campionate Secţii sportive;
Ora sănătăţii școlare; Serbări sportive;
Cupe tradiţionale Plimbări şi excursii;
Activităţi sportive - loasir

3.3 . Strategiile și instrumentarul de evaluare a rezultatelor învățării.

În procesul educaţional la disciplina „Educație fizică” profesorul va aplica:

1. Evaluarea iniţială, care va oferi informaţii despre situaţia la începutul predării-învăţării.
2. Evaluarea curentă (formativă), care va susţine procesul de formare a competenţelor prin
oferire de feed-back constructiv, pozitiv și prospectiv.
3. Evaluarea finală (sumativă), care va constata nivelul atins.

Metode și tehnici de evaluare

 Metodele utilizate in activitatea de evaluare sunt diverse, in ultima perioada făcându-se
distincție intre metodele tradiționale, denumite astfel datorita faptului ca au fost consacrate in
timp si sunt utilizate cel mai frecvent si metodele complementare care s-au impus in practica
școlara mai ales in ultimii ani.
 Metodologia evaluării include:

Categoriademetodedeevaluare Tipuri
- Evaluare orală
- Evaluare scrisă
Metode de evaluare tradiționale - Evaluare practică (în baza produselor
evaluabile specific modulelor)
- Autoevaluarea
- Evaluarea reciprocă
 Varianta 06.08.2019

- Observarea sistematică
- Referatul/ mini-eseul
- Investigația
Metode de evaluare complementare
- Proiectul
- Portofoliul
- Evaluarea prin intermediul TIC etc.

Exemplul de Test de verificare a cunoștințelor la modulul Baschet Nivelul A1

Nr
.
Conţinutul itemilor şi variantele de răspuns Calificativul
crt
.
1. Încercuiți varianta corectă. Jocul de baschet este:
a) Joc dinamic c) Joc periculos
b) Joc de noroc d) Joc sportiv
2. Selectaţi şi încercuiţi varianta ce indică tehnica jocului cu mingea:
a) deplasare e) lovitură
b) dribling f) pasare
c) rostogolire g) aruncare
d) trecere h) prinderea
3. Ce semnifică acest gest?
a) forma mingii
b) pași cu mingea
c) alergare de viteză
4. Ce indică acest gest?
a) joc cu două mingi
b) dublu dribling
c) pași alergători
5. Valoarea coşului reuşit poate fi:
a) de un (1) punct
b) de două (2) puncte
c) de trei (3) puncte

Exemplul 1. Fișa de autoevaluare/evaluare reciprocă în baza criteriilor de succes a unui

procedeu.
Nume prenume:
Produs: Pasa mingii cu doua mâini de la piept
S
FB B
N.cr Criterii de succes (independent) (ghidat)
(cu mai mult
ajutor)
1. Respect/ă poziția inițială
2. Respect/ă succesiunea îndeplinire actelor motrice
3. Îndeplinesc/ă tehnic corect
4. Manifest/ă capacități coordinative
5. Execut/ă rezultativ elementul
6. Respect/ă reguli de îndeplinire
FB-3p B-2p S-1p Convertire:
Calificativ convertit
 Varianta 06.08.2019
Exemplul 2. Fișa de autoevaluare/ evaluare reciprocă de însușire a unui modul.
Nume prenume:
Modulul Baschet Nivel A1
S
N. FB B
Activități de învățare (cu mai mult
crt (independent) (ghidat)
ajutor)
1. Definesc/ ște jocul de baschet ca probă de sport
2. Explic/ă tehnica de îndeplinire elementelor tehnice
3. Îndeplinesc/ște tehnic corect elementele și
procedeele
4. Demonstrez/ ă capacități de coordonare, colaborare
cu coechipierii
5. Manifest/ă respect și grijă față de colegi și adversar
6. Identific/ă regulile de joc: fault, pași, dublu
dribling, marcarea punctelor
FB-3p B-2p S-1p Convertire:
Calificativ convertit

3.1.1. Particularitățile evaluării criteriale prin descriptori.

Evaluarea criterială prin descriptori trebuie concepută ca apreciere, ca emitere de
judecăţi de valoare despre ceea ce a învăţat şi cum a învăţat elevul, pe baza unor criterii precise,
bine stabilite anterior şi raportate la descriptorii de performanţă individuali. ECD reprezintă lista
de comentarii descriptive a performanţelor bazată pe analiză, sinteză, propuneri, încurajări,
feed-back-uri.
În vederea asigurării continuității la nivelul conceptelor de bază a ECD se preconizează a
utiliza următoarea terminologie specifică: produsul școlar, criteriile de evaluare/criterii de
succes, descriptori de performanță.
Obiectul evaluării - îl constituie rezultatele școlare individuale ale copilului.
Evaluarea criterială prin descriptori reprezintă un sistem de eficientizare permanentă şi
diferenţiată a predării, învăţării şi evaluării prin introducerea criteriilor şi descriptorilor, fără
acordarea notelor.
Criteriile de evaluare sunt seturi de calităţi importante care se regăsesc în produsele
învăţării şi care trebuie să se prezinte ca un sistem. Sintagma „criterii de evaluare” se utilizează
doar de către cadrele didactice în medii profesionale, la scrierea rapoartelor, lucrărilor metodice,
referatelor, articolelor etc.
Criteriile de evaluare se anunță anticipat elevilor în formă de criterii de succes, formulate
în limbaj accesibil, pe scurt, folosind verbe, de obicei la persoana I singular
Descriptorii reprezintă criterii calitative de evaluare care descriu modul de manifestare a
competenţelor elevului şi permit determinarea gradului de realizare a acestora (minim, mediu,
maxim); constituie indicatori operaţionali direct observabili în comportamentul performanţial al
elevilor şi la nivelul rezultatelor şi produselor activităţii concrete a acestora; descriu şi apreciază
calitatea produsului evaluat. În conformitate cu nivelul atins, descriptorii permit acordarea de
calificative: suficient; bine; foarte bine.
Termenul produs, ca forma în care informaţia este stocată şi procesată, alături de conţinut
şi proces, produsul relatează despre tipurile de informaţii pe care le procesează de la tipurile de
conţinut.
conţinutul – element asupra căruia se va efectua operaţiunea;
operaţiunea – activitate intelectuală produsă de individ care se aplică obiectului

Procesarea și interpretarea datelor evaluării.

 Varianta 06.08.2019
Se vor atribui calificative la 2-3 evaluări formative și sumative la sfârșit de modul și la
final de an școlar.
La evaluarea finală se aplică următoarele calificative: foarte bine, bine, suficient.
100% - 81% - din competențele atinse corespunde calificativului foarte bine;
80% - 56% - din competențele atinse corespunde calificativului bine;
55% - 25% - din competențele atinse corespunde calificativului suficient.

Procedeul de conversie a calificativelor în punctaj

Foarte bine (FB) 3 puncte
Bine (B) 2 puncte
Suficient (S) 1 punct

Realizarea mediei semestriale sem. 1

Pe parcursul sem.1 Media semestrială

Calificativul B FB FB FB
Conversie 2 3 3 2+3+3=8
în punctaj 8 : 3≈ 2,(6)≈ 3 → Foarte
bine

Stabilire a calificativului final

Semestrul 1 Semestrul 2 Media anuală

Calificativul B FB FB
Conversie în 2 3 3+2=5
punctaj 5 : 2 ≈ 2,5 ≈ 3 → Foarte
bine

Corelarea dintre produse, criterii de evaluare și calificative (Modulul Atletism clasa V-a)
evaluareTipuri de

Descriptori de
Unități de Nr. Produse performanță Elevul
Criterii de evaluare
competență prod. recomandabile realizează produsul
școlar:

Nivel A1
C1. Respect poziția Foarte bine:
1.4.Coordonarea
Curentă / Formativă

startului de sus. independent, complet,

abilităților
C2. Îndeplinesc clar, corect.
intelectuale,
comenzile Bine: cu greșeli mici,
psihomotrice și
P1 Alergare de viteză C3. Alerg cu viteză cu mici incoerenţe,
comportamental
maximă ghidat.
e în procesul
C4. Respect culoarul Suficient: incomplet,
aplicării
C5. Parcurg primul cu mai mult sprijin,
mijloacelor din
distanță. nesigur.
atletism.

3.3.2. Produsele evaluabile și criterii de succes

Tabelul sinoptic. Produse și criterii de succes

 Varianta 06.08.2019
Educație fizică cl. V – IX-a
Produselor Criterii de succes Criterii de succes
Recomandate pentru persoanele
scutite de efort fizic

P1. Alergare: de viteză, 1. Respect pozițiile startului 1. Respect indicațiile

Produse axate pe executare

de ştafetă, de rezistență/ 2. Îndeplinesc comenzile profesorului

cros etc.
P2. Săritura: în lungime
de pe loc, în lungime cu
elan, în înălțime cu elan
etc.
Probe și rezultat
3. Respect tehnica alergării
4. Depun efort pentru rezultat
5. Finisez în viteză
1. Respect tehnica elanului și
bătăii
2. Execut corect faza de zbor
și aterizare.
2. Cunosc și explic
tehnica
3. Execut în limitele
posibilităților.
4. Respect regulile
competiționale*
5. Apreciez
îndeplinirea colegilor

3. Respect unghiul deplasării 6. Respect regulile de

P3. Aruncarea mingii
mici: în țintă, la distanță
etc.
Element și combinație
corpului în faza de zbor protecție și securitate
4. Depun efort pentru rezultat
5. Respect regulile de
securitate.
1. Respect priza și poziţia
inițială
2. Îndeplinesc elanul corect.
3. Respect tehnica finalizării
aruncării
4. Respect regulile
competiționale
5. Depun efort pentru rezultat
6. Respect regulile de
securitate.

P4. Element: acrobatic, 1. Percep elementul

la aparat de gimnastică,
în perechi/ grup
(acrosport), săritura cu
sprijin etc.
P5. Ccombinație:
acrobatică, la aparat de
gimnastică, în perechi,
etc.
2. Respect pozițiile corpului.
3. Respect și explic tehnica
îndeplinirii
4. Îndeplinesc elementul.
5. Păstrez echilibrul
6. Manifest curaj
7. Urmez regulile de
securitate
8. Îndeplinesc elementul
sincron*
1. Înțeleg combinația
2. Am idee clară despre
succesiunea elementelor
3. Explic tehnica
4. Îndeplinesc tehnic corect
5. Respect pozițiile inițiale și
finale.
6. Păstrez echilibrul.
7. Mă conform regulilor de
securitate.
8. Reproduc în grup
combinația*

P6. Complex: gimnastica
ritmică și dans, acrobatic
în grup (acrosport),
aerobică/ fitness, etc.
P7. Element și procedeu:
jocuri sportive, probe
sportive recreative, probe
sportive individuale,
probe sportive naționale,
Elemente, procedeu și acțiune
etc.
P8. Acțiune tactică în
atac și apărare: un
jucător, doi/ trei jucători,
echipă, etc.
P9. Teste motrice (la
sfârșit de an)
Probe și rezultat
Combinație și complex
P10. Combinații/
Produse axate pe
complexe : acrobatice/
acrobatice în grup
(acrosport), la aparate de
gimnastică, aerobică/
fitness, etc.
Varianta 06.08.2019
1. Respect pozițiile de bază
2. Coordonez mișcările de
brațe cu pașii de bază după
ritm
3. Îmbin grațios elementele
4. Reproduc elementul
sincron în grup
5. Mă conform regulilor de
securitate
1. Respect poziția inițială
2. Respect succesiunea
îndeplinire actelor motrice
3. Îndeplinesc tehnic corect
4. Manifest capacități
coordinative
5. Execut rezultativ elementul
6. Respect reguli de
îndeplinire
1. Cunosc elementele din
acțiune.
2. Îndeplinesc corect
elementele tehnice.
3. Iau decizii corecte de
acționare.
4. Mă încadrez în acțiunea
colectivă.
5. Colaborez/ comunic cu
coechipierii.
6. Aplic acțiunea în cadrul
jocului.
1. Explic importanța
calităților motrice pentru
dezvoltarea propriului
organism
2. Îndeplinesc testul motric
3. Demonstrez calități și
capacități motrice de bază în
conformitate cu standardele
de eficiență
4. Respect regulile de
securitate.
1. Particip la crearea 1. Particip la crearea
combinației/ complexuluiîn combinației/
grup complexuluiîn grup
2. Cooperez cu membri 2. Cunosc tehnica și
grupului. consecutivitatea
3. Îndeplinesc elementele în elementelor
succesiune și sincron 3. Acord suport și
4. Manifest perseverență și susținere la
curaj îndeplinirea
5. Particip la concurs la nivel complexului
 Varianta 06.08.2019

de grup/ clasă 4. Execut în măsura

6. Respect regulile de posibilităților motrice
securitate 5. Cooperez cu
7. Asigur și susțin partenerul membri grupului în
la îndeplinire* concursuri
P11. Traseu: aplicativ, 1. Îndeplinesc tehnic corect și 6. Respect regulile de
acțiuni tehnico-tactice în succesiv elementele securitate
jocuri sportive colective 2. Manifest capacități
coordinative
3. Execut eficient traseul
explorare-creare

4. Respect reguli de
îndeplinire
P12. Joc bilateral/ 1. Cunosc elementele din
practic: jocuri sportive acțiune.
Acțiune și joc

individuale, colective 2. Îndeplinesc corect

elementele tehnice.
3. Iau decizii corecte de
acționare.
4. Mă încadrez în acțiunea
colectivă*
5. Colaborez/ comunic cu
coechipierii*
6. Aplic acțiunea în cadrul
jocului
7. Respect regulile
competiționale și
comportamentale
P13. Proiect individual/ 1. Prezint titlul, activitățile 1. Prezint titlul,
Produse axate pe activități de antreprenoriat/ cumulative

în grup realizate activitățile realizate

2. Descriu consecutiv unele
informații, relatări culese
independent, imagini create/
selectate.
3. Explic unele idei/
fenomene cercetate
4. Exprim aprecieri și propria
atitudine
5. Formulez concluzii
6. Cooperez cu membri
grupului*
P14. Agenda motrice a 1. Prezint în formă grafică/
elevului digitală
2. Creez design personalizat
și plăcut agendei.
3. Structurez conținutul
4. Explic și argumentez
conținutul
5. Formulez propuneri, deduc
concluzii.
2. Descriu consecutiv
unele informații,
relatări culese
independent, imagini
create/ selectate.
3. Explic unele idei/
fenomene cercetate
4. Exprim aprecieri și
propria atitudine*
5. Formulez concluzii
6. Cooperez cu
membri grupului*
1. Prezint în formă
grafică/ digitală
2. Creez design
personalizat și plăcut
agendei.
3. Structurez
conținutul
4. Explic și
argumentez conținutul
5. Formulez
propuneri, deduc

P15. Test de cunoștințe 1. Analizez, înțeleg, itemii
testului
2. Scriu testul
3.Acumulez punctaj suficient
4. Mă încadrez în timp
P16. Mini-eseul/ referatul 1. Selectez materialele
informaționale pentru tema
propusă
2. Redactez foaia de titlu,
conținutul
3. Specific cantitatea și
calitatea materiei
4. Completez cu informații
vizuale
5. Exprim aprecieri proprii
6. Formulez concluzii
P17. Arbitrare: grup, 1. Cunosc regulile de joc/
clasă, echipă concurs*
2. Cunosc gesticulația
arbitrului*
3. Mă implic în arbitraj
4. Îndeplinesc diferite funcții
Organizare și dirijare
ale arbitrilor
5. Arbitrez conform
regulamentului
P18. Organizare și 1. Cunosc formele și etapele
dirijare: lecție, concurs/ de organizare
competiție 2. Organizez colectivul
3. Explic și demonstrez
exercițiile
4. Aplic feedback
5. Manifest creativitate și
originalitate
* - specific produselor evaluabile pentru unele probe de sport
Varianta 06.08.2019
concluzii.
1. Analizez, înțeleg,
itemii testului
2. Scriu testul
3.Acumulez punctaj
suficient
4. Mă încadrez în timp
1. Selectez materialele
informaționale pentru
tema propusă
2. Redactez foaia de
titlu, conținutul
3. Specific cantitatea
și calitatea materiei
4. Completez cu
informații vizuale
5. Exprim aprecieri
proprii
6. Formulez concluzii
1. Cunosc regulile de
joc/ concurs*
2. Cunosc gesticulația
arbitrului*
3. Mă implic în
arbitraj
4. Îndeplinesc diferite
funcții ale arbitrilor
5. Arbitrez conform
regulamentului
1. Cunosc formele și
etapele de organizare
2. Organizez
colectivul
3. Explic și
demonstrez exercițiile
4. Aplic feedback
5. Manifest
creativitate și
originalitate
Varianta 06.08.2019
 Varianta 06.08.2019
BIBLIOGRAFIE
Cadrul legal și normativ
1. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii
și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.
2. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16
art.401, intrat în vigoare 01.07.16.
3. Concepţia educaţiei în Republica Moldova, 2000.
4. Curriculum la disciplina Educația fizică: Chișinău, ME, 2010.
5. Curriculum pentru învățământul primar, aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul
Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018.
6. Legea Republicii Moldova cu privire la Drepturile Copilului, nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994.
7. Metodologia de evaluare criterială prin descriptori la disciplinele Educația muzicală, Educația
plastică, Educația tehnologică și Educația fizică, clasa a V-a aprobată la Consiliul Național pentru
Curriculum, Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1324 din 08 septembrie 2018.
8. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.
9. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, publicat: 21.11.2014 în
Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr : 1014.
10. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-257, art. Nr:
963.
11. Strategia Naţională Educaţie pentru toţi, publicată: 15.04.2003 în Monitorul Oficial Nr. 070, art. Nr:
441.
Studii/ rapoarte
12. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău: MECC, IȘE, 2018.
13. Bucun, N.; Guţu, V.; Ghicov A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodologic.
Chișinău: IȘE, 2017.
Literatură în domeniu
14. Centre International de Recherches et études Transdisciplinaires
http://cirettransdisciplinarity.org/
15. Dragomir, P.; Scarlat, E. Educaţia fizică școlară. Repere noi – mutaţii necesare. București: EDP,
2004.
16. Educaţia outdoor. http://www.tribunainvatamantului.ro/educatia-outdoor-o- necesitatesau-o-
provocare-pentru-actualul-sistem-de-invatamant/.
17. Gremalschi, T.; Boian, I. Standarde de eficiență a disciplinei Educația Fizică. Chișinău: Liceum,
2012.
18. Heick, T. The characteristics of a highly effective learning environment
https://www.teachthought.com/learning/10-characteristics-of-a-highly-effective-learning-
environment/
19. Houart, M.Evaluer des compétence... Oui mais comment? Département Éducation et technologie
(UNamur), 2001.
20. Metoda poartă mesajul: învățare bazată pe sarcini de lucru http://www.living-
democracy.ro/textbooks/volume-1/part-1/unit-3/chapter-7/
21. Vasiliev, M. Instruirea modulară – tehnologie didactică axată pe formarea competenţelor // În:
Didactica Pro… nr.5-6 (87-88), 2014, p. 56 -59.
22. Третьяков П.И. Сенновский И.Б. Технология модульного обучения в школе:
Практикоориентированная монография. Москва: Новая школа, 1997.